România sprijină Ucraina
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat, luni seară, Parlamentului României prin legătură video, aşa cum a făcut-o şi în parlamentele altor ţări de la începutul invaziei ruse în ţara sa. Înainte de intervenţiile din plenul reunit, unde au fost amplasate steagurile României, Ucrainei şi UE, senatorii şi deputaţii de la Bucureşti au ţinut un moment de reculegere în memoria ucrainenilor care şi-au pierdut viaţa în timpul agresiunilor militare ale Rusiei. “Ucraina nu este ultima ţintă a agresiunii ruseşti. Aparând libertatea Ucrainei, înseamnă să protejezi securitatea Europeiˮ, a afirmat Volodimir Zelenski. El a mulţumit poporului român pentru ajutorul acordat compatrioţilor săi refugiaţi.
“Este o bază pentru o apropiere şi mai mare dintre popoarele noastre, pentru a permite întreaga protecţie minorităţilor noastre naţionale, comunităţii româneşti din Ucraina şi celei ucrainene din Româniaˮ, a punctat liderul de la Kiev. Mesajul de luni al președintelui Ucrainei în Parlamentul României a avut loc după ce întreaga lume a descoperit ororile din oraşul Bucea, atribuite armatei ruse.
În acest context, România a declarat, marți, “personae non gratae” zece reprezentanţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse de la Bucureşti. Potrivit MAE, decizia reprezintă un răspuns la crimele odioase de la Bucea şi în alte localităţi din Ucraina, “pentru care răspunderea aparţine Rusiei”. Reuniți la Bruxelles, miniștrii de Externe din țările NATO au căzut, joi, de acord să îşi întărească sprijinul pentru Ucraina, inclusiv prin furnizarea de noi sisteme militare.
Secretarul general adjunct al Alianței, fostul șef al diplomației de la București, Mircea Geoană, a arătat că războiul din Ucraina intră, acum, într-o nouă fază, în contextul în care forţele ruse se regrupează pentru a lansa o nouă ofensivă pentru ocuparea regiunii Donbasului şi a sudului ţării.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reiterat poziţia Bucureştiului cu privire la necesitatea de a construi o apărare mai puternică, pentru a avea o descurajare mai eficace pe flancul estic, în special la Marea Neagră.
Pe de altă parte, Înaltul Comisar Adjunct pentru operaţiuni al Agenţiei ONU pentru Refugiaţi, Raouf Mazou, a făcut o vizită de lucru, miercuri, în Vama Siret, unde i-a fost prezentată activitatea desfăşurată în zonă pentru cetăţenii ucraineni nevoiţi să plece din calea conflictului armat. Acesta a apreciat modul de implicare a tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea la graniţa dintre România şi Ucraina.
Ajutor pentru Republica Moldova
Germania, Franţa şi România au coprezidat, marți, la Berlin, o conferinţă internaţională privind crearea unei platforme de sprijin pentru Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). Angajamentul prevede un pachet de ajutor financiar de peste 695 de milioane de euro, precum şi acordarea de sprijin politic Republicii Moldova în contextul generat de războiul din Ucraina. Republica Moldova, cel ai sărac stat din Europa, are cea mai ridicată rată a numărului de refugiați pe cap de locuitor. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că Guvernul pregăteşte un pachet suplimentar de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova în valoare de 10 milioane de euro. Potrivit lui acestuia, ajutorul financiar trebuie acordat Republicii Moldova pe termen lung, pentru a depăşi consecinţele crizei energetice.
Proteste și măsuri sociale în România
În România au avut loc, în această săptămână, proteste ale celor 35 de federații sindicale din sectoarele privat și bugetar afiliate la Blocul Național Sindical. Acestea cer adoptarea unor măsuri de sprijin care să compenseze efectele economice și sociale ale războiului din Ucraina. Ele solicită, de asemenea, măsuri pentru securitatea energetică și alimentară a țării, în condițiile creșterii prețurilor la energie electrică, gaze și combustibili. Liderii coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR au analizat forma finală a pachetului de măsuri economice și sociale pregătite pentru protejarea populației și a economiei de efectele crizei pe care o traversează România. Este vorba de un plan de 17,5 miliarde de lei (3,5 miliarde de euro), din care 7 miliarde de lei (circa 1,4 miliarde de euro) urmează să vină din partea UE.
Ministru interimar pentru portofoliul Investițiilor si Proiectelor europene
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretele prin care a luat act de demisia lui Dan Vîlceanu din funcţia de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor europene şi, respectiv, de desemnare a lui Marcel-Ioan Boloş, ministrul Cercetării, ca interimar pe postul rămas vacant. Dan Vîlceanu a demisionat atât din funcţia din Executiv, cât şi din cea de secretar general al PNL (la co-guvernare), după ce şeful său de partid, Florin Cîţu a renunţat, la rândul lui, la conducerea liberalilor, în urma presiunilor exercitate de filialele partidului. Alegerea noului preşedinte PNL va avea loc duminică, în cadrul unui congres extraordinar, la care sunt aşteptaţi aproape 1.300 de liberali din toată ţara. Premierul Nicolae Ciucă şi-a depus programul de candidatură pentru funcţia de preşedinte al formațiunii, spunând că obiectivul său este întărirea partidului şi pregătirea alegerilor următoare.
Fost ministru român al Turismului, condamnat la șase ani de închisoare
Fostul ministru român al Turismului, Elena Udrea, a fost reţinută, joi seară în Bulgaria, în apropierea graniţei cu Grecia, după ce autorităţile de la Bucureşti au dat-o în urmărire generală. Ea ar fi trebuit să fie plasată joi în închisoare, după ce instanţa supremă i-a respins apelul şi a decis că trebuie să execute şase ani de detenţie în așa-numitul dosar “Gala Bute”, pentru luare de mită și abuz în serviciu. Elena Udrea era una dintre colaboratoarele apropiate ale fostului președinte Traian Băsescu. La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit definitiv că fostul şef al statului timp de zece ani a fost colaborator al Securității, mult temuta poliție politică din perioada comunismului.
