Radio România Internațional

Tag: refugiati

  • Klaus Iohannis a discutat cu Filippo Grandi despre sprijinul acordat refugiaților ucraineni

    Klaus Iohannis a discutat cu Filippo Grandi despre sprijinul acordat refugiaților ucraineni

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a discutat, joi, la Palatul Cotroceni, cu Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, despre sprijinul acordat persoanelor refugiate din Ucraina, dar şi Republicii Moldova, care se confruntă cu un flux masiv de ucraineni plecaţi din ţară.

    Preşedintele României a reiterat susţinerea ţării noastre pentru eforturile globale conjugate, inclusiv cele coordonate de ONU, în sprijinul persoanelor refugiate ca urmare a invaziei ruse, apreciind totodată răspunsul adecvat şi rapid al comunităţii internaţionale la actuala situaţie, informează Administraţia Prezidenţială.

    Șeful statului a salutat votul istoric din Adunarea Generală a ONU care condamnă în termeni fermi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile depuse de Înaltul Comisar şi echipa sa din România, precum şi pentru colaborarea cu autorităţile române, mai arată sursa citată.

    Preşedintele României a informat asupra situaţiei actuale, a pregătirii şi răspunsului ţării noastre la această criză, inclusiv asupra deciziei de a operaţionaliza în România un centru logistic – hub – pentru coordonarea asistenţei umanitare pentru Ucraina. Domnia sa a arătat că răspunsul României este realizat în strânsă coordonare cu Comisia Europeană, statele membre ale Uniunii Europene, alţi parteneri internaţionali, organizaţiile internaţionale (Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Crucea Roşie, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie), alături de organizaţiile non-guvernamentale şi de voluntari.

    Discuţiile au vizat şi modalităţile concrete de sprijinire a Republicii Moldova, confruntată cu un flux masiv de refugiaţi.
    Înaltul Comisar Filippo Grandi a salutat reacţia rapidă a autorităţilor române şi eforturile depuse în direcţia gestionării situaţiei excepţionale a fluxurilor de refugiaţi.

    Înaltul oficial al ONU a exprimat apreciere pentru modul în care România gestionează această situaţie dificilă, subliniind deschiderea de a continua cooperarea cu partea română pentru identificarea celor mai bune modalităţi de gestionare a crizei în funcţie de evoluţiile viitoare. Totodată, Înaltul Comisar a precizat că se va implica în acordarea de sprijin Republicii Moldova, informează Administrația Prezidențială.

  • Iniţiative pentru copiii refugiaţi

    Iniţiative pentru copiii refugiaţi

    Românii s-au mobilizat masiv pentru a ajuta refugiații
    ucraineni care sosesc în aceste zile în țară. Mulți dintre aceștia sunt copii,
    iar autoritățile române, ONG-urile și oamenii de rând și-au îndreptat atenția
    către ei. Mai mult, zilele trecute s-a aflat la București directorul executiv
    al UNICEF, Catherine Russel, care s-a întâlnit cu oficialii români și a vizitat
    punctele de frontieră; sunt zone în care sunt gestionate situaţiile generate de
    agresiunea militară rusă din Ucraina, cu refugiaţi ucraineni, preocuparea principală
    fiind legată tot de situaţia copiilor. La vama din Sighetu Marmației este deja
    functional primul centru de tip Blue Dot înființat de UNICEF și de autoritățile și ONG-urile
    locale special pentru copiii refugiaţi şi familiile lor. În acest centru,
    UNICEF oferă servicii integrate precum reîntregirea şi reconectarea familiilor,
    spaţii dedicate mamelor şi copiilor, pături, haine călduroase, truse sanitare,
    jucării, precum şi produse de igienă şi alimente pentru copii, terapie
    psihologică şi prim ajutor.

    Într-o întâlnire a ministrului educației, Sorin
    Cîmpeanu, cu șeful misiunii în România, Pieter Bult, oficialul UNICEF s-a
    declarat impresionat de mobilizarea părţii române în această privință, urmărind
    sprijinirea refugiaţilor şi mai ales a copiilor. El a dat asigurări că UNICEF
    va colabora cu toţi factorii implicaţi din România pentru a-i sprijini pe copii
    şi pe familiile acestora.

    Pieter Bult: Întotdeauna copiii sunt cei
    mai vulnerabili, ştim asta, dar când vine vorba de conflict, copiii sunt chiar
    şi mai vulnerabili. Sunt peste 7,5
    milioane de copii în Ucraina şi mulţi dintre aceştia au fost afectaţi direct de
    acest conflict. Unii au fost nevoiţi să plece din casele lor din Ucraina. Au
    traversat spre state vecine, inclusiv spre România    .

    La rândul său, Sorin Cîmpeanu a anunțat că România a luat deja o serie de
    măsuri pentru a-i integra în sistemul de învăţământ pe cei 18.000 de minori
    ucraineni refugiaţi până
    acum în ţara noastră.

    Sorin Cîmpeanu: Avem 45 de şcoli şi 10 licee
    în care se predă în limba ucraineană. Este vorba de opt judeţe ale României. În
    aceste şcoli există un număr important de cadre didactice care pot preda în
    limba ucraineană    .

    Spre
    exemplu, în judeţul Timiş au fost pregătite 360 de locuri în unităţi de
    învăţământ, unde pot fi primiţi copii refugiaţi din Ucraina, de la preşcolari
    până la liceeni. Au fost alese opt localităţi în care trăieşte populaţie
    vorbitoare de limbă ucraineană. Și în județul Suceava, copiii refugiați pot
    merge la grădiniţă sau la şcoală în limba ucraineană. Autoritățile din județ
    anunță că acolo există profesori voluntari și şcoli în limba ucraineană. În
    plus, și tinerii refugiaţi din Ucraina vor putea urma cursuri universitare în
    România, iar finanţarea va fi făcută de la bugetul de stat. Sistemul
    universitar românesc le este deschis tinerilor ucraineni, refugiaţi în ţara
    noastră – a anunţat ministrul educaţiei, precizând totodată că aceştia se pot
    înscrie oricând după depunerea unei cereri şi cu acordul universităţii
    respective.


  • Circa 24.000 de ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore

    Poliţia de Frontieră informează că, în ultimele 24 de ore, au intrat în România 71.364 de persoane, dintre care 23.862 de cetăţeni ucraineni, în creştere cu 5,6% faţă de ziua precedentă. Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 10.449 cetăţeni ucraineni (creştere de 8%), iar pe la cea cu Republica Moldova 11.524 (creştere de 1,6%).



    Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 78.584 de persoane, dintre care 17.783 cetăţeni ucraineni (creştere de 12%). De la declanşarea crizei din ţara vecină, până la data de 1 martie, au intrat în România 113.100 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 68.100.



    În România au intrat în total 118.461 de refugiați, din care 70.026 au părăsit deja teritoriul țării. Au rămas 46.435 de persoane, aproximativ 39% din numărul total de cetățeni ucraineni care au intrat pe teritoriul României, a anunțat miercuri premierul Nicolae Ciucă.


    Dintre aceștia, 1.070 de persoane au cerut azil, iar 476 au rămas în centrele de azil.



    Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat că autorităţile române sunt pregătite pentru un val mai mare de refugiaţi din Ucraina, fiind vorba de o populaţie săracă, iar aceasta va rămâne pe teritoriul României, deoarece mulţi nu îşi vor permite să tranziteze spre alte ţări. El a arătat că aglomeraţia foarte mare de la vama Siret se datorează autorităţilor de frontieră ucrainene care procesează foarte greu şi nu sunt bine organizate.

  • Punctul de Frontieră Rădăuţi Prut deschis permanent

    Punctul de Frontieră Rădăuţi Prut deschis permanent

    Începând de sâmbătă seara Punctul de Frontieră de la Rădăuţi Prut va fi deschis permanent. Decizia a fost luată de Poliția de Frontieră Română în acord cu autoritățile de frontieră din Republica Moldova.

    Începând din aceasta seara, Poliţia de Frontieră Română, de comun acord cu autorităţile de frontieră din Republica Moldova, a decis ca Punctul de Trecere a Frontierei Rădăuţi-Prut de la graniţa comună să fie deschis cu program permanent de 24 de ore, a transmis Poliţia de Frontieră.

    Măsura va contribui la fluidizarea traficului la graniţa cu Republica Moldova si va permite efectuarea formalităţilor de frontieră pentru autoturisme si pasageri cu operativitate.

    La Rădăuţi Prut există şase artere pe sensul de intrare, ceea ce face ca timpii de şedere la graniţă să fie foarte reduși, în comparaţie cu punctele de trecere a frontierei aglomerate. Refugiaţii au parte aici de aceeaşi primire ca la Siret. Beneficiază de traducători, de alimente, băuturi reci sau calde, materiale de igienă, dar şi de eventuale oferte de cazare, în spaţii publice sau private, informează sursa citată.

    PTF Radauti-Prut poate prelua si fluidiza o parte a traficului de persoane si autoturisme din punctul de trecere a frontierei Siret-Porubne, a mai transmis instituţia, precizând că, până astăzi, acest punct de trecere era deschis doar în intervalul orar 08-20.

  • Autoritățile române sprijină Ucraina

    Autoritățile române sprijină Ucraina

    Alături de alte state europene și de SUA, România a decis să ajute Ucraina cu medicamente, muniție și echipamente militare pentru ca armata să poată proteja regiunea de invazia trupelor din Rusia. Primul ajutor, care deja a ajuns în țara vecină, a fost decis acum o săptămână, când situația nu escaladase, de Comitetul pentru Situații de Urgență și a constat în medicamente și soluții dezinfectante. Ajutorul umanitar fusese cerut de Kiev prin Mecanismul European de Protecție Civilă.

    Acum, după invazia trupelor rusești în Ucraina, Guvernul de la București a decis un nou ajutor, în valoare de 3 milioane de euro, constând în: combustibil, veste antiglonț, căști, muniție și echipamente militare, alimente, apă și medicamente. Anunțul a fost făcut de premierul Nicolae Ciucă, după o ședință de urgență privind situația din țara vecină:

    Am decis ca o serie de materiale şi echipamente să fie trimise în Ucraina. Acestea constau în căşti de protecţie, veste antiglonţ, muniţie, alimente, apă şi medicamente, în valoare totală de peste trei milioane de euro. De asemenea, am decis ca, împreună cu membrii guvernului, să mergem să donăm sânge, pentru a putea astfel să declanşăm o campanie prin care să ajutăm răniţii din războiul din Ucraina.

    Mai mult, Bucureștiul și-a exprimat disponibilitatea de a trata răniți ucraineni în România. Este vorba despre 11 spitale ale ministerului Apărării care sunt pregătite să primească persoane rănite aduse de pe front. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că guvernul de la București analizează în continuare toate posibilităţile de a sprijini Ucraina:

    Am luat o serie de măsuri la nivelul guvernamental şi continuăm, analizăm toate posibilităţile astfel, din punct de vedere instituţional să facem tot ceea ce ne stă în putinţă, să sprijinim poporul ucrainean afectat foarte grav de agresiunea rusă.

    Pe o rețea de socializare, președintele Klaus Iohannis a scris că România se alătură partenerilor săi în susţinerea noilor sancţiuni pentru a întări şi mai mult răspunsul nostru comun la invazia Rusiei în Ucraina. Un sprijin suplimentar militar şi umanitar urmează să fie trimis Ucrainei.


    Iar Ministerul Apărării de la București precizează că transferul de echipamente constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federației Ruse, declanșată asupra teritoriului ucrainean în data de 24 februarie. Transmiterea acestor materiale către Guvernul ucrainean se circumscrie efortului general care se realizează de către statele membre ale NATO și UE pentru sprijinirea Ucrainei în acțiunile de apărare a teritoriului propriu, a independenței și integrității statului împotriva agresiunii armatei Federației Ruse.

    Până acum, țările din NATO au anunțat că sprijină Ucraina cu echipament militar defensiv de sute de milioane de euro. Din Statele Unite, Departamentul Apărării contribuie cu armament în valoare de 350 de milioane de dolari. Germania, Olanda, Belgia, Slovacia, Polonia, Cehia, Finlanda și Suedia au anunțat, de asemenea, ajutoare pentru Ucraina.


  • Solidaritate cu refugiații ucraineni

    Solidaritate cu refugiații ucraineni

    Victime nevinovate ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, numeroși ucraineni au luat calea pribegiei. Majoritatea covârșitoare sunt femei, copii și persoane în vârstă sau cu dizabilități. Bărbații între 18 și 60 de ani au rămas acasă, pentru a-și apăra, cu eroism, țara în fața invaziei ordonate de omul-forte de la Kremlin, Vladimir Putin.

    Imaginile sunt sfâșietoare. În orașele din Ucraina, gările au devenit neîncăpătoare pentru cei care fug din calea ofensivei armatei ruse. Doar că simplul fapt de a se urca într-un tren pentru a fugi cât văd cu ochii se dovedește, pentru oameni, un parcurs de combatant.

    Pe cale rutieră, încă de vineri, imediat după debutul invaziei, ambuteiaje-monstru au încetinit fuga civililor. Înaintarea cu viteza melcului, dar și lipsa benzinei ori a motorinei, raționalizate, i-au făcut pe mulți să își părăsească mașinile în apropierea granițelor și să decidă să parcurgă pe jos zeci de kilometri până la vămile pe unde să se poată refugia în țări mai sigure.

    România este statul din Uniunea Europeană cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, pe care o are vecină la nord și la sud-est. Există nu mai puțin de 19 puncte permanente de trecere a graniței dintre cele două țări – auto, feroviare, pietonale și/sau fluviale. De la finele săptămânii trecute, luate cu asalt au fost în special cele la Sighetul Marmaţiei și Siret, din nord, și de la Isaccea, din sud-est. Oameni vin din toate regiunile Ucrainei. Unii merg la rude sau cunoscuţi din România, știut fiind că, în Ucraina există o importantă comunitate etnică românească. Alți refugiați cer azil în România ori sunt în trecere către alte ţări din Europa. Numărul fugarilor din calea războiului a crescut simțitor începând de duminică după-amiază, după ce procedurile de tranzitare a vămii, inițial greoaie în partea ucraineană, au fost simplificate. Imediat după trecerea frontierei în România au fost ridicate tabere mobile temporare, iar în corturile amenajate oamenii beneficiază de hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală primară sau de urgenţă.

    Cât despre solidaritatea românilor de rând, aceasta este impresionantă! Voluntari din toată ţara – oameni simpli sau de afaceri, firme, ong-uri sau comunități religioase – ajută cu ce pot, de la mâncare şi apă, până la transport sau cazare gratuite pe perioadă nelimitată.

    Crucea Roşie Română donează alimente şi medicamente și îi sprijină pe refugiaţi să ia legătura cu rudele rămase dincolo de graniţă. Specialişti în IT au construit în sprijinul refugiaţilor platforma informatică dopomoha.ro, disponibilă în limbile ucraineană, română, engleză şi rusă, care oferă informaţii despre procedura de intrare în România, metodele de solicitare a azilului, drepturile şi obligaţiile solicitanților, precum și resursele la care pot avea acces.

    Deși susținerea concretă, materială, a ucrainenilor este primordială, nici cea morală nu e trecută în plan secund. La București, ca, de altfel, în numeroase orașe ale lumii, românii și-au manifestat solidaritatea cu poporul ucrainean în faţa Ambasadei Ucrainei şi au protestat, în egală măsură, în fața celei a Rusiei împotriva agresiunii contra unui stat european.


  • Jurnal românesc – 28.02.2022

    Jurnal românesc – 28.02.2022

    Personalul Ambasadei României la Kiev a fost repatriat în întregime la 26 februarie, în urma unui efort inter-instituţional susţinut, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Instituţia precizează că, în acest context, activitatea misiunii diplomatice a fost suspendată. De asemenea, activitatea Consulatului General de la Odesa rămâne suspendată, personalul acestui oficiu consular fiind de asemenea repatriat la o data anterioară. MAE arată că a luat decizia retragerii personalului diplomatic şi consular în contextul escaladării situaţiei de securitate din Ucraina. În prezent, pe teritoriul ucrainean mai funcţionează Consulatele de la Cernăuţi şi Solotvino, a căror activitate se desfăşoară în parametri normali, iar personalul acestor oficii se află în contact permanent cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina. MAE reia solicitarea către toţi cetăţenii români care se află în statul vecin să-şi notifice, de urgenţă, coordonatele prezenţei în această ţară prin platforma econsulat.ro sau telefonic la numărul +40 751 08 45 37.

    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti recomandă utilizarea tuturor punctelor de frontieră pentru intrarea din Ucraina în România, în contextul blocajelor înregistrate la Vama Siret. Instituţia arată că întârzierile semnificative de la Punctul de Trecere Porubne – Siret sunt cauzate de fluxul foarte mare de persoane care doresc să părăsească teritoriul Ucrainei şi de procedurile specifice de verificare a documentelor de către poliţia de frontieră ucraineană. MAE recomandă trecerea direct din Ucraina prin Vama Solotvino – Sighetul Marmaţiei şi Diakovo – Halmeu, precum şi prin Republica Moldova pe la PTF Lipcani – Rădăuţi Prut, Costeşti – Stânca, Sculeni, Leuşeni – Albiţa, Cahul – Oancea şi Giurgiuleşti – Galaţi, unde timpii de aşteptare sunt mult mai reduşi. După declanşarea invaziei ruse în Ucraina, circa 368.000 de civili din această ţară s-au refugiat în statele vecine, a indicat Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Peste 200.000 dintre aceştia s-au refugiat în Polonia, iar potrivit ministrului român de Interne, Lucian Bode, mai mult de 28.000 au intrat în România. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi sud-vestul ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa.

    Circa 3.500 de persoane din Ucraina au intrat în România, în ultimele trei zile, prin punctul de trecere a frontierei de la Isaccea, a declarat purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Andrei Ene. Potrivit acestuia, doar sâmbătă aproximativ 1.700 de oameni au trecut Dunărea cu bacul de pe malul ucrainean pe cel românesc, 1.100 dintre aceştia fiind cetăţeni ucraineni. Chiar şi persoanele care nu au deţinut un paşaport biometric sau care au avut un paşaport fără viză şau au avut doar documente de identitate şi, chiar fără documente de identitate, au solicitat o formă de protecţie către statul român li s-a acordat acest drept, a declarat Andrei Ene. Conform reprezentantului Gărzii de Coastă, circa 70 de persoane din Ucraina au solicitat statutul de refugiat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a spus că la Isaccea, în zona de trecere a frontierei, sunt organizate mai multe corturi în care pot aştepta persoanele care vin cu bacul. Acolo sosesc cu bacul deodată 100-200 de persoane plus maşini. În acele corturi persoanele pot aştepta prelucrarea datelor, dacă nu au acte, sau dacă au solicitare de azil. Cei care au acte şi pot să treacă mai departe sunt prelucraţi de Poliţia de Frontieră şi trec mai departe, a afirmat acesta. Arafat a menţionat că tabere similare există la Vămile Siret, Rădăuţi şi Sighetu Marmaţiei şi că acestea sunt destinate pentru tranzitare şi găzduire temporară maximum 72 de ore.

    Reţeaua Institutelor Naționale de Cultură din Uniunea Europeană condamnă în mod colectiv agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pe care o consideră un atac sfruntat şi neprovocat asupra democraţiei. Ne exprimăm sprijinul şi solidaritatea cu omologii noştri, colegii noştri și poporul ucrainean. În activitatea noastră, ca reţea de practicieni ai relaţiilor culturale, luptăm pentru o abordare prin dialog, care să cultive încrederea şi să asigure o ordine mondială paşnică, se arată într-un comunicat al EUNIC. Organizaţia este un parteneriat european al institutelor naţionale de cultură care investesc în proiecte culturale transnaţionale. În prezent, în cadrul EUNIC se regăsesc 30 de organizaţii din 26 de state membre ale Uniunii Europene. Institutul Cultural Român şi majoritatea reprezentanţelor acestuia în străinătate sunt membri ai reţelei EUNIC din 2007.


  • Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, vizită în România

    Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, vizită în România

    Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, se află, astăzi, în judeţul Suceava pentru a observa situaţia refugiaţilor ucraineni care vin în România.

    La Bucureşti, ea este primită de preşedintele Klaus Iohannis şi de premierul Nicolae Ciucă şi se întâlnește cu ministrul de Interne, Lucian Bode.

    Zeci de mii de cetăţeni ucraineni au trecut în România. Numărul acestora a crescut, începând de duminică după-amiază, după ce partea ucraineană a simplificat procedurile de tranzitare a vămii.

    Pe de altă parte, românii vin în ajutorul oamenilor din Ucraina care au fost nevoiţi să îşi abandoneze casele, pentru a se salva din calea războiului. Campanii de strângere a donaţiilor sunt organizate în întreaga ţară, iar voluntarii fac în aşa fel încât ajutoarele să ajungă în zonele de graniţă.

    Pe de altă parte, Ministerul Apărării Naţionale a pregătit toate cele 11 spitale militare din subordine pentru a asigurara asistenţa şi tratamentul medical destinat militarilor răniţi din Ucraina.

    De asemenea, de duminică, Centrul de Tranfuzii Sanguine din curtea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central din Bucureşti este deschis pentru donare de sânge în beneficiul militarilor răniţi.

  • Vodafone și Orange România oferă comunicare gratuită cu Ucraina și cartele refugiaților

    Vodafone și Orange România oferă comunicare gratuită cu Ucraina și cartele refugiaților

    Orange şi Vodafone oferă internet şi apeluri gratuite spre şi în Ucraina, în semn de solidaritate cu cei afectaţi de criza din această ţară.

    Suntem solidari cu toți cei afectați de criza din Ucraina. Dorim să-i ajutăm să comunice ușor cu cei apropiați și să aibă acces rapid la informație.

    Pentru comunicarea cu persoane din Ucraina: apeluri și SMS-uri internaționale gratuite către Ucraina.Pentru persoanele aflate in roaming in Ucraina: apeluri, SMS-uri și internet gratuit în roaming.Pentru persoanele care vin din Ucraina pe teritoriul României: cartele PrePay gratuite distribuite în anumite puncte de frontieră de reprezentanții Orange.

    Aceștia vor fi prezenți zilnic în intervalul orar 10-16 și pot fi recunoscuți dupa sigla Orange vizibilă pe haine.

    lista punctelor de frontieră.

    Beneficiile incluse pe cartela primită gratuit la punctul de trecere:apeluri internaționale gratuite către Ucrainanelimitat minute și SMS în rețeaua Orange Romania2000 de minute naționale și internaționale către fix sau SMS naționale, din care 300 minute sau SMS sunt și internaționale pe mobil UE6 GB internet național + 60 GB bonus internet național

    Gratuitatea serviciilor Apeluri internaționale și Roaming se aplică retroactiv începând cu data de 24 februarie până pe 31 martie.

    Lista punctelor de trecere, unde sunt distribuite cartele prepay gratuite

    Granița cuDenumire vamăJudeț
    UA Halmeu – Diakove SM
    UA Sighetu Marmatiei – Solotvino MM
    UA Siret – Porubne SV
    UA Isaccea – Poromna Pereprava TL
    MD Stânca – Costești BT
    MD Sculeni – Sculeni IS
    MD Albița- Leușeni VS
    MD Oancea- Cahul GL
    MD Galați – Giurgiulești GL

    Un anunţ asemănător a fost postat şi de Vodafone.

    Suntem alături de clienţii noştri afectaţi de situaţia din Ucraina. Dacă eşti abonat Vodafone, în perioada 25.02-05.03.2022 ai apeluri şi SMS-uri internaţionale gratuite către Ucraina, ca să ţii legătura cu cei dragi. De asemenea, clienţii noştri aflaţi în roaming pe teritoriul Ucrainei beneficiază de internet şi apeluri gratuite către orice destinaţie, până pe 5 martie inclusiv, au scris reprezentanţii Vodafone pe reţeaua de socializare.

  • CFR va asigura asistentă refugiaților care vin din Ucraina

    CFR va asigura asistentă refugiaților care vin din Ucraina

    Personalul feroviar din stațiile feroviare Socola și Iași, de pe Regionala CF Iași, Sighetu Marmației și Cluj Napoca, de pe Regionala CF Cluj, dar și din București Nord, asigură condițiile necesare preluării persoanelor refugiate din Ucraina, care sosesc, în aceste zile, în România.

    CFR SA, prin personalul feroviar din gări, va asigura, în această perioadă, îndrumare şi asistenţă tuturor pasagerilor sosiţi din Ucraina, astfel încât, împreună cu autorităţile locale şi centrale, să putem gestiona în cele mai bune condiţii fluxul de pasageri, informează Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA.

    Din punct de vedere al transportului feroviar, legătura cu Chişinău este asigurată de perechea de trenuri IR 401/402, care circulă în relaţia directă Chişinău – Iaşi – Bucureşti Nord, şi retur, iar pe relaţia Chişinău – Socola, şi retur, circulă perechea de trenuri IR 1051/1052.

    Astfel, tot personalul feroviar din gările Socola, Iaşi, Sighetu Marmaţiei şi Cluj, asigură, în aceste zile, îndrumare şi asistenţă tuturor călătorilor ucrainieni sosiţi în gări, pănă la preluarea acestora de către autorităţile locale. De asemenea, persoanele refugiate care sosesc în Bucureşti Nord, vor fi imediat preluate de personalul de pază al gării, pănă la Sala de Aşteptare, spaţiu destinat special persoanelor refugiate, unde vor beneficia de apă şi hrană până la preluarea de către reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Menţionăm faptul că pe toată perioada staţionării în Gara de Nord, persoanele refugiate din Ucraina vor primi inclusiv asistenţă din partea reprezentanţilor Primăriei Bucureşti şi a reprezentanţilor ONG-urilor, subliniază sursa citată.

    CFR Călători a anunţat că este atentă la nevoile de transport ale călătorilor şi suplimentează operativ capacitatea de transport a trenurilor din graficul de circulaţie, în funcţie de solicitări.

    În prezent nu sunt legături feroviare cu Ucraina. Dacă vor exista solicitări din partea autorităţilor pentru suplimentarea capacităţii de transport, aşa cum a făcut-o de fiecare dată, CFR Călători va putea acţiona cu întreaga capacitate tehnică disponibilă, se mai arată în comunicat.

  • Ministerul Sănătăţii a organizat echipe medicale pentru triajul refugiaților ucraineni

    Ministerul Sănătăţii a organizat echipe medicale pentru triajul refugiaților ucraineni

    Ministerul Sănătăţii (MS) a organizat prin direcţiile de sănătate publică din judeţele de la frontiera cu Ucraina şi judeţele învecinate cu acestea, echipe medicale mobile pentru efectuarea triajului epidemiologic şi evaluarea stării de sănătate a refugiaţilor din taberele organizate de DSU şi asigurarea testării acestora pentru COVID-19, menţionează comunicatul MS.

    Ministerul Sănătăţii a organizat prin direcţiile de sănătate publică din judeţele de la frontiera cu Ucraina şi judeţele învecinate cu acestea, echipe medicale mobile pentru efectuarea triajului epidemiologic şi evaluarea stării de sănătate a refugiaţilor din taberele organizate de DSU şi asigurarea testării acestora pentru COVID-19, informează Ministerul Sănătății.

    Persoanele care vor avea nevoie de asistenţă medicală vor fi îndrumate către unităţile sanitare din zonă. De asemenea, comunicatul MS subliniază că accesul la servicii de sănătate pentru cetăţenii ucrainieni este similar cu cel pentru cetăţenii români şi se face pe baza convenţiilor existente, precizează sursa citată.

    Societatea Antibiotice SA, aflată în patrimoniul MS, a trimis deja în Ucraina prin punctul de frontieră Siret, antibiotice orale şi injectabile pentru 5.000 pacienţi. În prezent, Ministerul Sănătăţii centralizează cererile de echipamente şi materiale sanitare din partea Ucrainei pentru a le onora în perioada imediat următoare. De asemenea, se întocmeşte lista de spitale în care vor primi asistenţă medicală răniţii ucrainieni, se mai arată în comunicat.

  • Task force la București pentru Ucraina

    Task force la București pentru Ucraina

    România susţine oprirea imediată a agresiunii
    militare ruse în Ucraina, pentru a da şansă reluării eforturilor diplomatice, a
    declarat premierul Nicolae Ciucă.

    Avem de-a face cu o agresiune neprovocată
    împotriva unui stat suveran şi independent membru al Organizaţiei Naţiunilor
    Unite. Federaţia Rusă a ales forţa armată pentru a atinge obiective politice
    revizionisteˮ    , a afirmat Nicolae Ciucă. Acesta a subliniat că Bucureștiul este
    în permanent dialog cu aliaţii din NATO şi partenerii europeni.


    Premierul a
    convocat, joi, la nivelul Guvernului, Task Force-ul pentru gestionarea
    situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina. Principalele
    responsabilităţi ale acestui grup de lucru sunt legate de monitorizarea
    situaţiei, coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru
    asigurarea funcţionării tuturor serviciilor publice. Potrivit lui Nicolae
    Ciucă, structurile guvernamentale responsabile sunt pregătite, totodată, să
    asigure măsurile necesare pentru preluarea la nevoie a fluxurilor de refugiaţi.

    Suntem solidari cu poporul ucrainean şi suntem gata să acordăm ajutor umanitar
    celor aflaţi la nevoie. Monitorizăm situaţia cetăţenilor români din Ucraina
    cărora suntem pregătiţi să le oferim asistenţă consulară şi sprijin prin celula
    de criză interinstituţională din cadrul Ministerului Afacerilor Externe    , a
    adăugat șeful Executivului de la București.

    De altfel, autorităţile spun că
    România ar putea primi 500.000 de refugiaţi ucraineni. Aceştia ar urma să fie
    găzduiţi, initial, în tabere amplasate în patru judeţe, respectiv Maramureş,
    Botoşani, Suceava şi Tulcea. Însă şi alte
    judeţe, cum ar fi Braşov, Galaţi sau Vaslui, s-au
    arătat dispuse să cazeze refugiaţi.


    Între timp, în ţară au intrat, deja, numeroși cetăţeni
    ucraineni, în principal de origine română, din localităţile aflate în
    apropierea graniţei, care fug din calea războiului.

    Pe de altă parte, premierul
    Nicolae Ciucă a evidenţiat că țara beneficiază de cele mai puternice garanţii
    de securitate din istoria sa. El a subliniat că România, alături de aliaţii din
    NATO, mai ales prin prisma Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale
    Americii, precum şi împreună cu partenerii din Uniunea Europeană, face parte
    din cea mai solidă umbrelă de protecţie generată de democraţiile lumii.

    Securitatea şi siguranţa cetăţenilor români nu sunt afectate sub nicio formăˮ,
    a dat asigurări Ciucă. Premierul a afirmat, totodată, că autorităţile s-au
    asigurat că România are suficiente stocuri de gaze în depozite pentru
    gestionarea perioadei sezonului rece.

    Monitorizăm şi evaluăm, permanent,
    intrările şi ieşirile de gaze naturale pe toate rutele din ţară pentru a putea
    lua, în funcţie de evoluţia situaţiei, măsurile necesare pentru a asigura
    continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale    , a afirmat
    prim-ministrul.


  • Cîţu: România este pregătită pentru a primi refugiaţi

    Cîţu: România este pregătită pentru a primi refugiaţi

    Preşedintele Senatului, liberalul Florin Cîţu, a declarat vineri că România este pregătită pentru a primi refugiaţi, avansând ca variantă pentru acoperirea cheltuielilor aferente bugetul autorităţilor locale, într-o primă etapă, urmând ca acestea să fie decontate ulterior de Guvern, conform Agerpres.

    Florin Cîţu: Ştiu că Ministerul Afacerilor Interne pregăteşte documentaţia. România este pregătită. Am avut o discuţie şi în interiorul partidului. La graniţă avem şi preşedinţi de consilii judeţene, şi în Suceava, şi în Maramureş, avem şi primari. Le-am spus că trebuie să fie pregătiţi, să ofere toate condiţiile celor care vin în România, să-i cazeze, să le ofere toate condiţiile ca aceştia să nu sufere. Este un moment dificil. Preşedinţii de consilii judeţene de ieri au luat măsuri. Domnul Gheorghe Flutur (n.r. – preşedintele Consiliului Judeţean Suceava) ştiu că în dimineaţa aceasta se întâlnea iar cu primarii din zonă.


    În legatură cu taberele de refugiaţi, Cîţu a arătat că nu ştie dacă vor fi tabere.

    Deocamdată folosesc resursele pe care le au, sunt pensiuni, tot ce e nevoie, dacă numărul este mai mare. În acelaţi timp, nu trebuie sa se oprească acolo, putem să îi aducem mai jos, a declarat Florin Cîţu, el arătând că a discutat cu preşedinţii de CJ liberali pentru a identifica zonele unde aceşti refugiaţi din Ucraina pot fi transportaţi.

    Referitor la costurile pe care le implică primirea refugiaţilor, Cîţu a menţionat că există o varianta ca, la început, să fie suportate de autorităţile locale, pentru ca apoi să fie decontate de Guvern.

    Nu ştiu care va fi varianta, dar pe aceasta o văd eu ca fiind cea mai simplă în acest moment, a spus Florin Cîţu.

  • Jurnal românesc – 25.02.2022

    Jurnal românesc – 25.02.2022

    Peste 30 de cetăţeni români au contactat
    ministerul de Externe de la Bucureşti pentru informaţii legate de situaţia din
    Ucraina sau pentru a informa asupra deciziei de a părăsi acest stat. MAE
    avertizează că actualele evoluţii de securitate din statul vecin se asociază cu
    un risc major de impredictibilitate, instabilitate şi confruntări armate.
    Ministerul reaminteşte că, încă din data de 21 februarie, a ridicat la maximum
    nivelul de alertă pentru Ucraina şi le solicită din nou cetăţenilor români să
    evite orice deplasare în Ucraina şi să părăsească de urgenţă teritoriul acestui
    stat. Bucureştiul transmite că personalul consular al misiunii diplomatice de
    la Kiev şi al oficiilor consulare de la Cernăuţi, Odessa şi Solotvino este în
    contact permanent atât cu cetăţenii români care şi-au înregistrat prezenţa în
    Ucraina, cât şi cu liderii mediului asociativ românesc din această ţară. De
    asemenea, MAE este în contact direct cu autorităţile române competente în
    vederea gestionării unor eventuale evacuări din Ucraina. MAE reia solicitarea
    către toţi cetăţenii români care se află în Ucraina să-şi notifice, de urgenţă,
    coordonatele prezenţei prin platforma econsulat.ro sau telefonic la numărul +40
    751 08 45 37. Armata Rusiei a lansat în zorii zilei de 24 februarie o invazie
    pe scară largă a Ucrainei în cel mai mare atac al unui stat împotriva altuia în
    Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.




    Peste 5.300 de
    persoane, cetăţeni români şi străini, au intrat în România, în cursul zilei de
    24 februarie, prin vămile situate la graniţa cu Ucraina, informează
    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Instituţia arată că este vorba
    despre o creştere cu 120% a traficului comparativ cu ziua precedentă. Oamenii
    au intrat pe teritoriul românesc prin punctele de trecere a frontierei Halmeu -
    din judeţul Satu Mare, Sighetu-Marmaţiei – din judeţul Maramureş, Siret – din
    judeţul Suceava şi Isaccea – din judeţul Tulcea. Înaltul Comisariat al
    Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţi a transmis că, în prima zi a
    invaziei militare ruseşti în Ucraina, câteva mii de ucraineni au trecut
    frontiera către ţări vecine, în principal Republica Moldova şi România.
    Potrivit estimărilor, până acum 100.000 de ucraineni şi-au părăsit căminele. Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi,
    Filippo Grandi, a făcut un apel la ţările vecine Ucrainei să-şi menţină
    frontierele deschise pentru a primi eventuali refugiaţi.




    Ministrul Apărării, Vasile
    Dîncu, a anunţat că au fost stabilite puncte de primire pentru refugiaţi în
    judeţe de graniţă cu Ucraina. Pentru început am stabilit şase sau şapte
    judeţe de graniţă unde vom avea puncte pentru primire refugiaţi. Sigur că vom
    primi şi sprijinul unor ţări din Uniunea Europeană dacă va fi cazul, inclusiv
    trupele care sunt în România în acest moment au specialişti din această zonă
    pentru gestiunea fluxurilor de refugiaţi,     a declarat acesta. Dîncu a
    subliniat că, pentru moment, nu a fost observat un flux important de oameni
    care fug din calea războiului, dar a dat asigurări că autorităţile române sunt
    pregătite la graniţă. La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a
    spus că testarea persoanelor refugiate din Ucraina va fi o prioritate, pentru a
    nu favoriza în niciun fel transmiterea infecţiei cu noul coronavirus. El a
    subliniat că există suficiente teste rapide ce vor fi trimise în teritoriu,
    pentru refugiaţi, deoarece lucrurile trebuie ţinute sub control. Mii de
    ucraineni s-au refugiat în România după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin,
    a lansat un atac armat la scară largă împotriva Ucrainei. Aproximativ 410.000
    de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi
    sud-vestul ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa.




    Dirijorul orchestrei
    Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian din București,
    Constantin Adrian Grigore, susţine până pe 26 februarie un workshop și două
    concerte la Școala Superioară de Muzică și Artele Spectacolului din Porto.
    Instituţia de învăţământ din Portugalia invită în fiecare an un dirijor de
    prestigiu pentru un workshop cu studenții. Spectacolele au loc pe scena
    Teatrului Helena Sá e Costa din Porto, iar solistă este tânăra
    pianistă Sofia Rodrigues, studentă în cadrul instituției. Prezenţa dirijorului
    român este sprijinită de ICR Lisabona şi de pianistul Constantin Sandu,
    directorul Departamentului de Muzică al Şcolii Superioare din Porto. Invitaţia
    din partea instituţiei de învăţământ vine ca urmare a succesului înregistrat de
    concertul susținut de dirijor împreună cu Orchestra Clasică din Coimbra și cu
    pianistul român Jeffery Macsim la 28 mai 2021, în Marele Auditoriu al
    Mânăstirii São Francisco.


  • Klaus Iohannis a convocat pentru marţi, 1 martie, o nouă şedinţă a CSAT

    Klaus Iohannis a convocat pentru marţi, 1 martie, o nouă şedinţă a CSAT

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a convocat pentru marţi, 1
    martie, o nouă şedinţa a Consiliului
    Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

    Pe ordinea de zi sunt incluse subiecte precum
    evoluţiile privind situaţia de securitate euroatlantică în contextul agresiunii
    Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi implicaţiile pentru România şi măsurile
    pentru gestionarea integrată a unui eventual flux masiv de refugiaţi/persoane
    strămutate pe teritoriul naţional, în contextul securitar internaţional.

    Administraţia Prezidenţială precizează că în cadrul şedinţei CSAT vor
    fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii
    naţionale.

    Amintim că premierul
    României, Nicolae Ciucă, a convocat, joi, un grup de lucru la nivelul
    Guvernului, pentru gestionarea situaţiei generate de conflictul din Ucraina vecină.