Radio România Internațional

Tag: refugiati

  • România continuă să îi ajute pe refugiaţii din Ucraina

    România continuă să îi ajute pe refugiaţii din Ucraina

    Numărul unic de urgenţă 112 şi
    linia specială destinată copiilor, 119, sunt disponibile şi pentru apeluri în
    limba ucraineană. În plus, la punctele de trecere a frontierei s-au luat măsuri
    suplimentare pentru prevenirea traficului de persoane. De vineri există şi o
    platformă online pe care se centralizează ofertele de ajutor în sprijinul civililor care se refugiază în
    România din calea războiului. Noua platformă a fost dezvoltată în timp-record cu
    sprijinul a peste 600 de voluntari.

    Pe de altă parte, Executivul de la
    Bucureşti a adoptat, sâmbătă, un proiect de hotărâre privind acordarea de
    gratuităţi şi facilităţi pentru transportul rutier, feroviar, naval şi aerian al
    refugiaţilor din Ucraina.

    Poliţia de Frontieră informează că, de când a început invazia rusă în
    Ucraina, în România au intrat peste 380 de mii de cetăţeni ucraineni, din care peste
    304 mii au ieşit.

  • Peste 16.000 de cetăţeni ucraineni au intrat vineri, 11 martie, în România

    Peste 16.000 de cetăţeni ucraineni au intrat vineri, 11 martie, în România

    În data de 11.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel
    naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 71.121 de persoane,
    dintre care 16.348 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 22,1 % faţă de ziua
    precedentă ), informează Poliţia de Frontieră Română.




    Conform IGPF, pe la frontiera cu Ucraina au intrat în
    România 6.625 cetăţeni ucraineni (în
    scădere cu 18%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 7.998
    cetăţeni ucraineni (scădere cu 29,2 %).




    Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile
    98.906 de persoane, dintre care 21.659 cetăţeni ucraineni, scădere de 8,4%.




    Conform sursei citate, de la declanşarea acestei crize, până
    la data de 11.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România
    380.866 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 304.156 cetăţeni ucraineni.




    Poliţia de Frontieră precizează că, a fos suplimentat
    personalul care își desfășoară activitatea la controlul documentelor de
    călătorie și se lucrează la capacitatea maxima a punctelor de trecere a
    frontierei.




    De asemenea, potrivit IGPF, au fost intensificate măsurile
    de control la frontieră, s-au suplimentat turele de serviciu în zonele de
    responsabilitate şi s-a întărit cooperarea cu celelalte instituţii cu atribuţii
    în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de
    adoptare în comun, în situaţii impuse, a măsurilor necesare pentru gestionarea
    cazurilor apărute.


    Comunicat Poliţia de Frontieră Română

  • Retrospectiva săptămânii 06.03 – 12.03.2022

    Retrospectiva săptămânii 06.03 – 12.03.2022

    Președintele României, Klaus Iohannis, prezent la summit-ul
    de la Versailles


    România a fost
    reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis la summitul
    European de primăvară organizat la Versailles, la care discuțiile au fost
    centrate pe războiul din Ucraina, reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc
    şi apărarea comună. Ţara-gazdă a întâlnirii,
    Franţa, și-a exprimat dorinţa de construcţie a unei reale suveranităţi şi
    autonomii a Uniunii, inclusiv sub aspect energetic, în contextul complicat şi
    dramatic al invaziei ruse în Ucraina. Liderii europeni au reiterat că UE va
    acorda protecţie tuturor refugiaţilor ucraineni și au cerut Rusiei să respecte
    regulile umanitare internaţionale. În domeniul energetic, obiectivul este
    reducerea dependenţei de gazele şi petrolul din Rusia până în punctul în care
    unele ţări să ajungă să nu mai cumpere deloc hidrocarburi de la ruşi.

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că, atât timp cât
    războiul va dura, preţurile la energie vor creşte, antrenând şi alte scumpiri.
    De aceea, Guvernul de la București vrea să crească rapid producția de energie
    electrică. Drept urmare, Executivul a decis să repornească, de urgență, unele
    capacități de producție la Complexul Energetic Oltenia, din sudul țării. Aici
    ar putea intra în funcțiune, în perioada următoare, încă o turbine care să
    producă 300 de MW. De asemenea, prin finalizarea unei investiții de la Centrala
    Iernut (centru), până la finalul acestui an se vor produce alți 210 MW.



    Vizită americană la nivel
    înalt la Bucureşti


    Vicepreşedinta Statelor
    Unite ale Americii, Kamala Harris, a fost primită, vineri, la Bucureşti, de preşedintele Klaus
    Iohannis. După convorbiri tête-à-tête şi oficiale în cadru lărgit, cei doi au
    susţinut declaraţii de presă comune. România
    a fost extraordinară în generozitatea şi curajul demonstrate în contextul
    conflictului Rusia-Ucraina – a declarat dna Harris, care a adăugat că o lume
    întreagă a văzut sprijinul pe care românii l-au oferit refugiaţilor.

    La rândul
    său, şeful statului român a punctat că NATO va acţiona fără ezitare pentru
    apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României, el primind asigurări privind
    angajamentul SUA faţă de articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. În viziunea Bucureştiului, prezenţa în România
    a vicepreşedintei Kamala
    Harris reconfirmă soliditatea Parteneriatului strategic bilateral şi
    angajamentul ferm al SUA faţă de securitatea României şi a aliaţilor NATO de pe
    Flancul Estic. Vizita reflectă, totodată, aprecierea administraţiei americane
    pentru abordarea României în contextul ameninţărilor actuale de securitate
    generate de agresiunea Rusiei în Ucraina, precum şi în gestionarea fluxurilor
    de refugiaţi de la graniţe şi acordarea de asistenţă umanitară.



    România sprijină refugiații ucraineni


    De la începutul invaziei ruse, peste 350.000 de refugiați
    ucraineni au trecut frontierele României. Dintre aceştia, aproape două treimi
    au părăsit, deja, ţara pentru a ajunge în vestul Europei. Comisarul european
    pentru ajutorul umanitar şi gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a mulţumit,
    joi, după o vizită în România, pentru eforturile pe care Bucureștiul le face în
    sprijinul refugiaţilor. Demnitarul european a vizitat Centrul de protecţie
    civilă de la Suceava şi punctul de trecere a frontierei Siret.
    Europa se confruntă cu cea mai mare criză umanitară de la al Doilea Război
    Mondialˮ    , a declarat Janez Lenarčič. După o întâlnire cu ministrul de Interne
    român, Lucian Bode, el a menţionat că Uniunea Europeană acordă sprijin pentru
    persoanele care pleacă din Ucraina, dar şi pentru ţările vecine care îi
    găzduiesc.

    Comisarul s-a întâlnit şi cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, care a
    evidenţiat importanţa sprijinului european pentru România şi Republica Moldova
    (ex-sovietică, majoritar românofonă), în vederea gestionării fluxului de
    refugiaţi. Despre soarta refugiaţilor au discutat, luni, la Bucureşti, și şefii
    diplomaţiilor din România şi
    Canada, Bogdan Aurescu şi Mélanie Joly. Oficialul canadian a mulţumit părţii
    române pentru eforturile de a proteja toate persoanele nevoite să părăsească
    Ucraina din cauza agresiunii militare ruse, inclusiv pe cei 600 de cetăţeni
    canadieni care au tranzitat teritoriul românesc în siguranţă.

    Luni, Guvernul
    de la Bucureşti a aprobat noi măsuri pentru refugiaţi. Astfel, toţi copiii
    ucraineni aflaţi pe teritoriul Românieivor
    beneficia de drept la educaţie în unităţile de învăţământ din ţară în aceleaşi condiţii cu preşcolarii
    şi elevii români. Ei vor avea şi dreptul la cazare gratuită în internatele
    şcolare, drept de alocaţie de hrană, precum şi drept de a primi rechizite,
    îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale.

    Măsuri adoptate de executiv vizează şi
    persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi care au ajuns în România însoţite sau
    neînsoţite şi care pot solicita sprijin serviciilor sociale. Nu în ultimul
    rând, cetăţenii ucraineni care vor să muncească în România o vor putea
    face. Pe de altă parte, Crucea Roşie Română
    a trimis, în această săptămână, în Ucraina, spre Cernăuţi, ajutoare constând în
    alimente de bază greu perisabile, materiale sanitare, aparatură medicală,
    medicamente, în sprijinul persoanelor afectate de război. Cea mai mare problemă
    în localităţile sărace din Ucraina, aflate la graniţa cu România, o reprezintă lipsa
    alimentelor.



    România a ieșit din starea de alertă
    impusă de pandemia de Covid-19


    Starea de alertă impusă în România din
    cauza pandemiei de coronavirus a fost ridicată în această săptămână, la aproape
    doi ani de când a fost instituită prima dată, pe 15 mai 2020. Anterior, timp de două luni, România fusese în stare de urgență. De
    miercuri, nici o
    restricţie anti-COVID nu mai este în vigoare şi nu mai este impusă nicio regulă
    pentru prevenirea răspândirii coronavirusului. Odată cu încetarea stării
    de alertă, prezentarea certificatului verde nu mai este condiţie de acces în
    vreun spaţiu şi nici la intrarea în ţară, întrucât nu se mai aplică nici reguli
    de izolare sau carantinare. Documentul este, însă, util celor care călătoresc
    în ţări unde există reglementări în acest sens, certificatele emise în România
    având valabilitate până la sfârşitul anului. Ministerul Sănătăţii recomandă, în
    continuare, purtarea măştii sanitare în spaţiile aglomerate, întrucât încă
    există transmitere comunitară a virusului. Până acum, bilanţul numără aproape 2,78 milioane de cazuri de infectare cu
    SARS-CoV-2 în România si peste 64 de mii de decese asociate COVID-19.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Măsurile
    aplicate în sistemul de educație din România, ca urmare a efectelor crizei din
    Ucraina – posibilităţi oferite profesorilor, studenţilor şi elevilor
    ucraineni.

    Conferință de presă susţinută de Ministrul Educației, Sorin Mihai
    Cîmpeanu.


  • Sfaturi utile în contextul războiului din Ucraina

    Sfaturi utile în contextul războiului din Ucraina

    Fluxul mare de călători
    din această perioadă, influențat în mod masiv de războiul din Ucraina, a produs
    cozi foarte mari la casele de bilete din gările româneşti. Pentru evitarea
    aglomeraţiei, operatorul naţional feroviar CFR Călători îi sfătuieşte pe pasageri să-și
    cumpere bilete online, de pe site-ul cfrcalatori.ro, din aplicația «CFR
    Călători mersul trenurilor» sau direct pe telefonul mobil. Aplicația este
    disponibilă în Google App, App Store și Huawei App Gallery. De asemenea, o altă modalitate de a evita cozile de la ghișee este
    cumpărarea biletelor de tren de la automatele de bilete din gări. În acelaşi
    sens, pentru a optimiza activitatea şi timpul de aşteptare, CFR Călători a
    deschis în Gara de Nord din Bucureşti o casă de bilete prioritară pentru
    refugiaţii din Ucraina.


    Tot în contextul
    războiului din Ucraina, traficul de pasageri de pe principalul aeroport al
    României Aeroportul Internaţional «Henri Coandă» Otopeni a înregistrat o
    creștere de 40-50% față de cel planificat. În anumite momente ale zilei apar
    aglomerări pe fluxurile de plecări și sosiri. În aceste condiţii, reprezentanţii
    Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti avertizează că, pentru asigurarea
    condiţiilor pentru ca toţi pasagerii care urmează să călătorească să se îmbarce
    la timp şi în siguranţă, aceştia trebuie să se prezinte cu suficient avans la
    aeroport, respectiv cu 2,5 – 3 ore înainte de ora decolării. Reprezentanții
    companiei precizează că s-au luat măsuri suplimentare a activității, dar că,
    totuși, se mai produc aglomerări. Aceștia fac apel la calm și înțelegere în această
    situație specială, generată de războiul din Ucraina.


    Pe de altă parte, Inspectoratul
    General al Poliţiei de Frontieră din România a suplimentat personalul care îşi
    desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie şi a anunţat că se
    lucrează la capacitatea maximă a punctelor de trecere a frontierei. De
    asemenea, au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au
    suplimentat turele şi s-a întărit cooperarea cu celelalte instituţii cu
    atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii,
    precum şi de adoptare în comun, când este necesar, a măsurilor pentru gestionarea
    cazurilor apărute. De comun acord cu autorităţile ungare, la Nădlac II, în
    vestul României, s-au creat 3 artere, din cele 6 de pe sensul de ieşire, doar
    pentru cetăţenii ucraineni, în contextul fluxului foarte mare de refugiaţi din
    calea războiului.


  • Viață pentru Viață

    Viață pentru Viață


    Asociația “Harta Viselor” din Brașov a organizat o acțiune de atragere de donatori de sânge în scop caritabil. Viață pentru viață, sângele donat de oameni de vârste și profesii diferite va ajunge la răniții în războiul din Ucraina și la persoane aflate în situații limită. Inima acestei actiuni a fost Carmina Nicolescu, implicată în diverse acțiuni de voluntariat pentru sprjinirea refugiaților din Ucraina.







  • Aglomeraţie la Nădlac II, cel puţin trei ore se aşteaptă pentru ieşirea din ţară

    Aglomeraţie la Nădlac II, cel puţin trei ore se aşteaptă pentru ieşirea din ţară

    Poliţia de Frontieră informează că, numărul mare de maşini care se prezintă la frontiera cu Ungaria, multe cu refugiaţi ucraineni, a determinat formarea de coloane pe autostradă, înainte de Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, unde vineri se aşteaptă cel puţin trei ore pentru formalităţile de intrare în Ungaria.

    Conform sursei citate, la Nădlac II sunt deschise opt artere de control pentru traficul uşor de ieşire din ţară, mai multe decât în zilele anterioare, dar cu toate acestea se aşteaptă minimum 180 de minute.

    ‘Un număr mare de autoturisme se prezintă pentru efectuarea controlului pe sensul de ieşire din ţară. De asemenea, la intrarea pe teritoriul Ungariei, cetăţenii ucraineni care nu au paşapoarte biometrice necesită verificări suplimentare amănunţite. Aceste măsuri dispuse de partea ungară au determinat creşterea timpului alocat fiecărei persoane pentru control’, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Arad, Andrei Dincă.

    Tot vineri dimineaţă, timp de câteva ore, la Nădlac II s-a aşteptat şase ore pentru ieşirea din România, însă numărul arterelor a fost suplimentat de la şase la opt. La Nădlac I se aşteaptă cel puţin 90 de minute pentru efectuarea formalităţilor de intrare în Ungaria, aici fiind deschise trei artere pentru traficul uşor, conform Poli’iei de Frontier[.

    Timpi mari de aşteptare este şi la PTF Turnu, pentru efectuarea formalităţior se aşteapta şi 50 de minute.

    Sursa Agerpres

  • Focus pe refugiaţi

    Focus pe refugiaţi

    Continentul
    european se confruntă cu cea mai mare criză umanitară de la al Doilea Război
    Mondial    , a declarat, joi, la București, comisarul european pentru ajutor
    umanitar şi gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. El a subliniat că agresiunea
    ilegală, nejustificată şi neprovocată     a Rusiei la
    adresa Ucrainei aduce o suferinţă enormă,
    iar, ca în orice război, civilii plătesc cel mai mare preţ. Lenarcic a spus că
    deja sunt peste două milioane de refugiaţi din Ucraina care vin în Uniunea
    Europeană, un milion pe săptămână. În acest context, el a subliniat sprijinul comunitar pentru persoanele care se refugiază şi pentru ţările
    vecine care le
    găzduiesc.

    Comisia Europeană activează pe mai multe fronturi, au fost
    mobilizate fonduri iniţiale pentru ajutor umanitar, sub auspiciile ONU, iar
    această finanţare pentru trei luni este complet asigurată, a precizat oficialul
    de la Bruxelles. Valoarea ajutorului acordat se ridică la peste 100 de milioane
    de euro.

    Comisarul european a amintit şi de crearea hub-urilor logistice în
    Polonia, România şi Slovacia. Janez Lenarcic a remarcat că România a fost ‘unul
    dintre membrii cei mai activi şi constructivi din Uniunea Europeană în ceea ce
    priveşte contribuţia la mecanismul de protecţie civilă’.


    Ministrul român de Interne,
    Lucian Bode, a declarat, la rândul
    său, că România le va acordă în
    continuare asistenţă umanitară celor care fug din calea războiului. El a
    explicat că, până acum, guvernul român a alocat peste 40 de milioane de euro
    pentru a gestiona taberele mobile destinate refugiaţilor și pentru a le plăti
    cazarea şi hrana.


    Miniştrii muncii din Cehia, Polonia, Estonia, Lituania,
    Letonia şi România au semnat joi o declaraţie comună prin care se angajează să
    coopereze pentru a-i ajută pe refugiaţii din Ucraina să se integreze pe piaţa muncii şi în
    societate, pe durata conflictului armat. Tot ieri, ministrul român al
    educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că preşcolarii, elevii şi studenţii
    ucraineni refugiaţi în România se vor putea înscrie în unităţile de învăţământ.
    Ei vor beneficia de drepturi similare cu cele ale cetăţenilor români, de la
    cazare şi până la burse.

    ‘Suntem
    recunoscători guvernelor Republicii Moldova şi României, precum şi tuturor
    ţărilor învecinate cu Ucraina, pentru răspunsul lor rapid şi pentru generozitate’    , a
    declarat Lars Johan Lonnback, şeful misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru
    Migraţie la Chișinău.

    Prioritatea numărul unu este de a ne asigura că toţi cei care fug din
    calea războiului beneficiază de protecţie, adăpost, nevoi de bază şi servicii
    de sprijin, inclusiv asistenţă psihosocială    , a subliniat diplomatul.


    În
    ultimele două săptămâni, în România au intrat peste 350 de mii de reugiați din
    Ucraina, majoritatea fiind în tranzit.



  • Ajutor pentru refugiaţii din Ucraina, în integrarea pe piaţa muncii

    Ajutor pentru refugiaţii din Ucraina, în integrarea pe piaţa muncii

    Miniştrii muncii din Cehia, Polonia,
    Estonia, Lituania, Letonia şi România au semnat, joi, o declaraţie comună prin
    care se angajează să coopereze pentru a-i ajuta pe refugiaţii din Ucraina să se
    integreze pe piaţa muncii şi în societate, pe durata derulării
    conflictului armat. Precizarea a fost făcută de ministrul român al muncii,
    Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook.

    Totodată, statele semnatare au invitat
    Comisia Europeană să ofere sprijin pentru traversarea crizei refugiaţilor.

    Tot
    joi, ministrul român al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că preşcolarii,
    elevii şi studenţii ucraineni refugiaţi în Romania se vor putea înscrie în
    unităţile de învăţământ. Ei vor beneficia de drepturi similare cu cele ale
    cetăţenilor români, de la cazare şi până la burse.

    Peste 350 de mii de
    refugiaţi ucraineni au intrat în România în ultimele două săptămâni,
    majoritatea fiind în tranzit.

  • Pauza Mare 09.03.2022

    Pauza Mare 09.03.2022

    Curtea Veche Publishing, una dintre cele mai mari edituri din România, alături de Asociaţia Curtea Veche, se alătură eforturilor de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina. Profiturile din vânzarea cărţilor scrise de autori ruşi disidenţi, cât şi toate donaţiile către Asociaţia Curtea Veche în luna martie vor merge în totalitate către ONG-uri care transportă ajutoare la graniţă sau în zona de conflict.



    În contextul evenimentelor recente din Ucraina, Astra Film lansează programul special Acțiune prin non-ficțiune pentru Ucraina”. Publicul din toată țara va avea acces la filme documentare care prezintă povești reale din țara vecină atât de greu încercată de război. Documentarele vor putea fi vizionate pe platforma http://www.astrafilm.ro, iar un bilet costă 2 euro. Banii strânși în această campanie vor fi donați către cauze umanitare menite să vină în sprijinul poporului ucrainean.



  • Noi măsuri de control la frontiera cu Ungaria

    Noi măsuri de control la frontiera cu Ungaria

    Autorităţile de frontieră ungare au informat Poliţia de Frontieră Română că, începând din această după amiază, derularea formalităţilor de control, la intrarea pe teritoriul Ungariei, pentru cetăţenii ucraineni care nu sunt posesori de paşapoarte biometrice necesită verificări suplimentare amănunţite, informează Poliţia de Frontieră Română.

    Conform sursei citate, aceste măsuri dispuse de partea maghiară vor determina creşterea timpului alocat fiecărei persoane pentru control, ceea ce implicit va conduce la creșterea timpului de aşteptare la ieşirea din România, respectiv intrarea pe teritoriul statului vecin pentru participanţii la trafic.

    Poliţia de Frontieră Română a contactat omologii maghiari în vederea stabilirii şi dispunerii unor măsuri comune pentru fluidizarea traficului în punctele de frontieră.

    Astfel, în limita posibilităților permise de infrastructura şi asigurarea tehnică din punctele de trecere de la graniţa comună, a fost realizată separarea arterelor de control pe sensul de ieşire din România, astfel încât persoanele care se află în posesia tuturor documentelor prevăzute de legislaţia comunitară să poată efectua controlul cu operativitate.

    Poliţia de Frontieră Română precizează că, formalităţile la graniţa cu Ungaria se efectuează în comun cu autorităţile din ţara vecină, sens în care suplimentarea arterelor de control se realizează în acord cu şi în funcţie de personalul alocat de Poliţia Ungară.

    Poliția de Frontieră Română a suplimentat personalul planificat la verificarea documentelor de călătorie şi a dispus toate măsurile aflate în competenţă pentru asigurarea unui control operativ, se mai arată în comunicatul Poliţiei de Frontieră Română.

    Sursa Poliția de Frontieră Română

  • Aproximativ 30.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore

    Aproximativ 30.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore


    Poliţia de Frontieră informează că, în ultimele 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 80.044 de persoane, dintre care 29.636 cetăţeni ucraineni , în scădere cu 12,7% faţă de ziua precedentă.

    Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 10.769 cetăţeni ucraineni, în ușoară scădere cu 1,6%, iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 17.079 cetăţeni ucraineni , scădere cu 19%.

    Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 89.164 de persoane, dintre care 26.551 cetăţeni ucraineni, uşoară scădere de 0,3%.

    Conform sursei citate, de la declanşarea acestei crize, până la data de 07.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 291.081 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 208.863 cetăţeni ucraineni.

    Poliţia de frontieră menţionează că a fost suplimentat personalul care își desfășoară activitatea la controlul documentelor de călătorie și se lucrează la capacitatea maxima a punctelor de trecere a frontierei.

    De asemenea, au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au suplimentat turele de serviciu în zonele de responsabilitate și s-a întărit cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date și informații, precum și de adoptare în comun, în situații impuse, a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

  • Retrospectiva săptămânii 27.02 – 05.03.2022

    Retrospectiva săptămânii 27.02 – 05.03.2022


    Ucraina rezistă invaziei ruse


    Lumea întreagă privește cu îngrijorare la situația din Ucraina, unde trupele ruse și-au continuat ofensiva pe mai multe fronturi. Mari orașe ale țării precum Harkov, Herson, Mariupol, dar și altele mai mici, au fost atacate și bombardate, iar situația din teren este volatilă și confuză, în funcție de surse. Sirenele au sunat în multe locuri, iar imagini televizate sau distribuite pe social-media arată distrugeri de clădiri și alte obiective, tehnică militară avariată, morți și răniți. Capitala Kiev este și ea sub asediul forțelor ruse, s-au dat lupte toată săptămâna, au fost auzite explozii, oamenii s-au refugiat în stațiile de metrou și în alte adăposturi de teamă bombardamentelor.


    Un incident extrem de grav s-a produs la centrala nucleară Energodar de la Zaporojie, unde vineri a izbucnit un incendiu în urma bombardamentelor ruse. Ucraina a anunţat că incendiul a avut loc la o clădire de cinci etaje aflată lângă centrală, dar a fost stins. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a citat autorităţile locale de reglementare în domeniul nuclear care spun că nu a fost afectat echipament esenţial, iar nivelul radiaţiilor este neschimbat. Preşedintele american Joe Biden a discutat la telefon cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski despre situaţia creată. Acesta din urmă a acuzat Moscova că recurge la teroarea nucleară şi că doreşte să repete dezastrul de la Cernobîl, informează AFP. Concluzia săptămânii, trasă de mulți specialiști, este că atacurile rusești s-au intensificat, în pofida a două runde de negocieri de pace.



    Civilii ucraineni fug din calea războiului în țările vecine


    Un număr impresionant de ucraineni, în special femei și copii, au aglomerat frontierele vestice ale țării trecând în țările vecine. Coloane imense de mașini s-au format în punctele de trecere, în pofida măsurilor de simplificare a formalităților luate de statele care îi primesc pe refugiați. Mulți dintre aceștia și-au abandonat autovehiculele și au trecut frontiera pe jos. Imagini emoționante cu mame cu copii, trăgând după ele bagaje grele făcute în pripă, se pot vedea la posturile tv din întreaga lume. Principalele țări de refugiu sunt Polonia și România. O surpriză plăcută, dacă se poate vorbi de așa ceva în condițiile date, a fost modul excepțional în care românii i-au primit pe vecinii ucraineni. Societatea civilă, în primul rând, și ulterior și autoritățile au pus la dispoziția refugiaților mâncare, apă, haine, pături, medicamente.


    Pe rețelele sociale a fost o mobilizare exemplară, mii de locuri de cazare fiind puse la dispoziția acestora de hoteluri, pensiuni și persoane particulare. Autoritățile centrale și locale au pregătit și ele spații de cazare și au deschis centre speciale de primire si informare. Un efort umanitar care a impresionat, românii fiind lăudați de presa internațională! “România a oferit un exemplu înduioşător pentru întreaga lume. Oamenii şi-au deschis uşile propriilor case pentru refugiaţi, s-au organizat prin mediile de socializare misiuni de strângere de fonduri, populaţia română este pregătită să primească refugiaţii. România nu doar că îi primeşte în casele lor pe refugiaţi, dar ajută şi Republica Moldova şi asigură generatoare de electricitate deosebit de importante pentru Moldova. România a asigurat medicamente pentru Ucraina. Dumneavoastră sunteţi un exemplu extraordinar de solidaritate în sânul Europei. Vă mulţumesc din suflet pentru exemplul dat”, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în vizită la București. Ea a amintit și de Centrul umanitar care este operaţionalizat pe teritoriul României pentru sprijinirea Ucrainei și care va juca un rol foarte important, fiind un demers pe termen mediu.



    Comunitatea internațională sancționează Rusia


    Adunarea Generală a ONU a adoptat, miercuri, o rezoluţie care cere Rusiei să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei. Documentul a fost votat de o majoritate covârşitoare de 141 de ţări. Dintre cele 193 de ţări membre ale organizaţiei, cinci au votat împotrivă, 35 s-au abţinut, printre care China, Cuba, India şi Africa de Sud, şi 12 au decis să nu participe la vot. Cele cinci ţări care au votat împotrivă au fost Rusia, Belarus, Coreea de Nord, Eritreea şi Siria. Parlamentul European, reunit în ședință specială, a condamnat în cei mai fermi termeni posibili invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia”. Eurodeputaţii au respins categoric retorica Moscovei care face aluzie la o posibilă recurgere la arme de distrugere în masă și i-au reamintit Rusiei obligaţiile internaţionale. Ei au avertizat cu privire la pericolele unei escaladări nucleare a conflictului.


    Noi condamnări și apeluri la pace au venit și din majoritaea capitalelor occidentale. Totodată au fost impuse noi sancțiuni economice și financiare împotriva Rusiei. Companii străine au început să plece sau să-și înghețe afacerile din această țară sau să nu mai livreze mărfuri. Alte companii, inclusiv din România, au oprit importurile și comerțul cu produse de proveniență rusească. În Rusia, primele efecte ale sancțiunilor internaționale bancare se văd deja, rubla scăzând puternic. Televiziunile au arătat cozi imense ale rușilor la bancomate, în timp autoritățile locale au restricționat cumpărările și tranzacțiile în valută. Au continuat și eforturile NATO de întărire a Flancului Estic, în România sosind, în această săptămână, primele trupe franceze, dar și avioane de luptă germane. Portugalia și Belgia au anunțat că vor disloca militari în România, sub umbrela de descurajare a NATO.




  • Instituțiile subordonate Ministerului Culturii acționează pentru susținerea refugiaților

    Instituțiile subordonate Ministerului Culturii acționează pentru susținerea refugiaților

    Ministerul Culturii, prin instituțiile subordonate, se alătură demersurilor de ajutorare a refugiaților, printre care se numără și artiști, victime ale războiului de pe teritoriul ucrainean.

    Mulțumesc tuturor colegilor care s-au implicat în astfel de acțiuni de susținere și întrajutorare a celor care suferă în aceste zile, din cauza războiului. Drama umanitară de la frontierele României este alinată și datorită bunătății și ospitalității românilor noștri. Mobilizarea oamenilor este impresionantă, iar vecinii noștri găsesc aici un acasă cel puțin temporar, a afirmat Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

    În semn de solidaritate faţă de poporul ucrainean, toate spectacolele instituţiilor publice de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii, care vor avea loc în perioada următoare, vor fi precedate de un moment de reculegere pentru victimele războiului, precum şi de un îndemn la rugăciune pentru toți cei care trăiesc în Ucraina, în aceste vremuri tulburi.

    Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian a început la data de 3 martie, o campanie umanitară de strângere de donații (alimente neperisabile, haine, pături, medicamente, produse de îngrijire copii şi produse de igienă) pentru refugiații din Ucraina, intitulată Muzica unește, războiul dezbină, care vor fi redirecționate către centrele de refugiați din Suceava. Totodată, în semn de solidaritate cu poporul ucrainean, fațada teatrului va fi luminată, în perioada următoare, în culorile drapelului Ucrainei.


    Opera Națională Română Cluj-Napoca     se alătură celor care susțin financiar cauza persoanelor afectate de situația războiului. Într-un parteneriat umanitar alături de Filarmonica de Stat Oradea și Asociația Napoca Felix din Cluj-Napoca, are loc vineri, 4 martie, evenimentul THE ARMED MAN: MISĂ PENTRU PACE, în cadrul căruia foaierul Operei va fi special amenajat cu urne pentru donații. Pentru cei care nu reușesc să ajungă la eveniment este pusă la dispoziție posibilitatea transferului bancar, în următoarele conturi deschise: RON: RO71BTRLRONCRT0555258001 / EUR: RO21BTRLEURCRT0555258001 / USD: RO25BTRLUSDCRT0555258001

    Titular: Asociația Napoca Felix – Mențiune obligatorie: PENTRU UCRAINA.


    Opera Națională București     s-a alăturat demersurilor de ajutorare a artiștilor victime ale războiului de pe teritoriul ucrainean și vineri, 4 martie, de la ora 15:00, cinci balerini ucraineni refugiați în România își vor începe programul de studiu alături de balerinii și maeștrii de balet ai Operei din București. La întâlnire participă și Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

    Mai mult, Opera Națională București se alătură campaniei de strângere de donații, derulată de Asociația Caradja Cantacuzino. Astfel, începând din data de 7 martie, sediul ONB devine punct de colectare, deschis între orele 9:00 și 17:00.


    Teatrul Național I.L. Caragiale din București,     la inițiativa Sindicatului Actorilor din TNB și cu susținerea conducerii instituției, a realizat o acțiune de ajutorare a refugiaților. Astfel, autocarul instituției a plecat luni dimineața (28 februarie 2022) spre Suceava, pentru preluarea unui grup de refugiați, costurile acțiunii fiind suportate de către Sindicatul TNB. Vor urma și alte acțiuni similare.

    Începând de la 1 martie, înaintea fiecărui spectacol susținut pe toate scenele TNB, se va difuza un mesaj audio de 1 minut Rugă pentru pace, citit de poeta Ana Blandiana și realizat de Radio România Cultural.


    Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti     a pus la dispoziție un spațiu de colectare pentru alimente neperisabile, apă, pături, saci de dormit pentru a fi donate centrelor de primire refugiați.

    Punctul de colectare este deschis la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Șos. Kiseleff nr. 30, Sector 1 – Holul Clădirii Administrative, de luni până duminică, între orele 9:00 – 17:00.

    De altfel, Muzeul se implică și în transportul donațiilor strânse de publicul larg care va ajunge în cursul zilei de 4 martie, la Isaccea, județul Tulcea, iar zilele trecute a transportat alimente, produse de igienă personală și nu numai pentru cei 200 de studenți străini care au fost cazați în zona Corbeanca, județul Ilfov. Acțiunea face parte din proiectul Slava Ucraina.


    Colectivul Muzeului Național de Istorie a României     a achiziționat produse (alimente neperisabile, medicamente, scutece, produse de igienă, ciorapi, mănuși, căciuli, recipiente pentru mâncare, tacâmuri de unică folosință, dezinfectant, pături, pungi, saci menajeri, mâncare pentru animale) pe care le-au donat pentru refugiații din Ucraina, către centrul de ajutor din Calea Griviței 200.

    Totodată, începând de astăzi, 4 martie, Muzeul Național de Istorie a României va oferi acces gratuit cetățenilor ucraineni.


    Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin     a înregistrat și publicat Imnul Național al Ucrainei – Încă nu a murit Ucraina / Ще не вмерла Україна Tania Kolotylo, o tânără refugiată din Ucraina a fost invitată să cânte alături de Corul Madrigal, dirijat de Cezar-Mihail Verlan. Producția este disponibilă pentru preluare la:

    Link YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=pi4W1cNA_y4

    Link Meta: https://www.facebook.com/MadrigalOficial/videos/290389166381350/

    Totodată, prin Programul Național Cantus Mundi, Corul Madrigal va întreprinde mai multe acțiuni la nivel național dedicate copiilor din centrele amenajate pentru refugiați pe teritoriul nostru. Specialiștii și formatorii Madrigal și Cantus Mundi pregătesc o serie de ateliere interactive de comunicare prin muzică și mișcare și educație muzicală, în cadrul cărora vor lucra împreună cu copiii și adolescenții din familiile găzduite în România.


    Filarmonica George Enescu     a dedicat cele două concerte simfonice din zilele de 3 și 4 martie 2022 celor care rezistă cu eroism și care apără libertatea și valorile democratice în Ucraina, precum și victimelor războiului ce se desfășoară în această țară. De asemenea, instituția se alătură campaniei inițiate de Radio România Cultural, intitulată Rugă pentru pace, prin difuzarea înaintea concertelor din această săptămână a unui fragment literar aparținând scriitoarei Svetlana Aleksievici, în lectura poetei Ana Blandiana, prin care postul de radio face apel la solidaritate și compasiune față de tragedia din Ucraina. Fragmentul este reprodus și pe coperta programelor de sală.Alături de Ucraina și #StandWithUkraine sunt mesajele ce pot fi văzute, alături de steagul Ucrainei, începând din data de 2 martie, pe Muzeul Național Brukenthal din Sibiu.

    Muzeul Național Brukenthal și alte instituții de cultură din Sibiu își arată suportul față de Ucraina în aceste momente dificile. Instituția a adresat un îndemn către vizitatori și sibieni la solidaritate și ajutor, în Sibiu existând deja un centru de colectare pentru donații.


    Muzeul Național de Artă al României     își declară solidaritatea față de poporul ucrainean prin amplasarea unui banner dedicat, pe fațada MNAR, în zilele următoare. De asemenea, cetățenii refugiați din Ucraina pot intra gratuit la muzeu și la toate activitățile conexe.Complexul Muzeal Național Moldova Iași oferă posibilitatea vizitării gratuite a muzeelor din componența sa pentru toți refugiații ucraineni, în baza unui act de identitate.

    FOTO: Colectarea donațiilor la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti

  • Situaţia refugiaţilor, în atenţia organizaţiilor internaţionale

    Situaţia refugiaţilor, în atenţia organizaţiilor internaţionale

    România
    va deveni centru pentru ajutorul umanitar acordat Ucrainei, ceea ce va permite
    colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale spre zonele cele mai
    afectate de războiul din țara vecină. Totodată, Bucureștiul va accesa fondurile
    disponibile la nivel european pentru gestionarea crizei umanitare din Ucraina.
    Este vorba despre Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi Fondul
    pentru gestionarea frontierelor şi viză. Anunțul a fost făcut de preşedintele
    Klaus Iohannis, care a primit-o, joi, la București, pe Ursula von der Leyen,
    preşedinta Comisiei Europene.

    Klaus Iohannis: Este un centru de
    logistică pentru ajutor umanitar care se va institui sub umbrela RescEU, deci
    sub umbrela ajutorului umanitar european. România va juca, evident, rolul de
    gazdă. Vom avea cea mai mare parte a sarcinilor pe care le vom îndeplini. Va
    începe să lucreze în etape. Vom începe de la un centru care primeşte primele
    ajutoare şi se va dezvolta în continuare. În final va fi o întreprindere foarte
    mare şi foarte complicată, fiindcă va lucra cu toţi actorii implicaţi în
    ajutorul umanitar    .

    România este un exemplu de solidaritate în Europa,
    a afirmat preşedinta CE, care a apreciat și implicarea oamenilor de rând în
    problema refugiaţilor. Ursula von der Leyen România
    a oferit un exemplu înduioşător pentru întreaga lume. Când a început războiul,
    România a ajutat toţi refugiaţii de la Vama Siret, oferindu-le pături, apă,
    alimente, lapte pentru nou născuţi. Oamenii şi-au deschis uşile propriilor case
    pentru refugiaţi. România nu doar că îi primeşte în casele sale pe refugiaţi,
    dar ajută şi Republica Moldova şi vă mulţumesc din suflet pentru exemplul pe
    care l-aţi oferit    .

    Potrivit Organizației Națiunilor Unite, cel puţin
    un milion de locuitori din Ucraina au plecat în doar șapte zile din țara vecină,
    iar România a oferit adăpost şi alimente pentru mulţi dintre ei. În același timp, autoritățile
    de la București anunță că peste 1,400 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil
    în România de la începerea conflictului, acum mai bine de o săptămână. Aflat
    joi la Bucureşti, și înaltul comisar ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, a
    salutat reacţia rapidă a autorităţilor române şi eforturile în sprijinul
    refugiaţilor ucraineni. Acesta a precizat că este timpul ca armele să fie
    reduse la tăcere, astfel încât asistenţa umanitară să poată ajunge să salveze
    vieţi şi în interiorul Ucrainei. Amintim că Adunarea Generală a Naţiunilor
    Unite a adoptat, la începutul săptămânii, cu majoritate covârşitoare, o
    rezoluţie în care cere Rusiei să înceteze imediat utilizarea forţei în Ucraina.
    Civilii şi infrastructura civilă trebuie protejate şi menajate şi trebuie
    să li se acorde acces umanitar celor care livrează asistenţă persoanelor
    afectate de război. Dacă nu se va face lucru, nivelul deja extraordinar al
    suferinţei umane se va agrava, a declarat înaltul comisar al ONU.