Tag: Roma

  • DEI E SCRITTURE di Luminița Țăranu nel progetto #EX_TRA

    DEI E SCRITTURE di Luminița Țăranu nel progetto #EX_TRA

    E con lopera DEI E SCRITTURE che Luminița Țăranu, artista romena che vive e lavora a Roma, partecipa al progetto espositivo #EX_TRA, ideato e progettato dal Gruppo Pouchain, con Silvia Salama Pouchain – presidente, Chiara Nicolini – curatrice, e Claudio Presta – direttore del progetto. Si tratta effettivamente di una galleria darte en plein air sui ponteggi delle facciate dei palazzi del centro storico della Capitale italiana. Riprodotta sul ponteggio della Via dei Chiavari, Piazza dei Satiri dal 27 gennaio, lopera “DEI e SCRITTURE”, Spira 3, è parte dellInstallazione monumentale Columna mutãtio – LA SPIRALE, esposta da Luminița Țăranu ai Mercati di Traiano nel 2017-2018.



    Il progetto #EX_TRA è nato con lo scopo di portare allaperto, nella città, nelle strade, montata sui ponteggi per il tempo del restauro, unopera darte che ci spinga a fermarci, ad alzare lo sguardo, a lasciarci distrarre per un momento e ammirare il lavoro di unartista, come spiegano gli organizzatori, definendo liniziativa come “un dono per Roma”. Lartista Luminița Țăranu ha offerto maggiori dettagli a Radio Romania Internazionale.




  • Jurnal Românesc – 31.01.2022

    Jurnal Românesc – 31.01.2022

    Guvernul de la Roma a eliminat obligativitatea prezentării la
    frontieră a unui test COVID cu rezultat negativ pentru călătorii care sosesc
    din statele Uniunii Europene și sunt vaccinați sau trecuți prin boală.
    Modificarea intră în vigoare începând cu 1 februarie, scrie publicaţia Gazeta
    Românească din Peninsulă. Potrivit acesteia, ministrul italian al Sănătății,
    Roberto Speranza, a decis că oamenii care intră în Italia din ţările UE vor
    avea nevoie doar de un green pass, document care atestă că o
    persoană a fost vaccinată, s-a recuperat după boală sau a fost testată negativ
    recent. Anterior, pe fondul îngrijorărilor cu privire la răspândirea variantei
    Omicron a coronavirusului, administraţia italiană decisese că toți vizitatorii
    din statele blocului comunitar trebuie să facă un test Covid înainte de
    plecare, indiferent dacă au fost vaccinați sau au trecut prin boală. Recent,
    Uniunea Europeană a recomandat eliminarea restricțiilor suplimentare pentru
    deţinătorii de certificat COVID care circulă în interiorul spațiului comunitar.




    Românii din Germania ar putea fi obligați să se vaccineze pentru a
    nu-şi pierde locul de muncă, scrie Ziarul Românesc. Publicaţia arată că România
    este cunoscută drept una dintre principalele țări care furnizează forță de
    muncă sezonieră pentru piața germană, iar regulile mult mai stricte privind
    vaccinarea le-ar putea face mai dificil accesul conaţionalilor pe piața muncii
    din această țară. În Germania, vaccinarea este deja obligatorie pentru mai multe
    categorii profesionale, precum militarii, angajaţii din sectorul medical şi
    personalul din sectorul de îngrijire. Bundestag-ul va dezbate, însă, săptămâna
    aceasta, o lege care prevede vaccinarea generală a populației, inclusiv a
    muncitorilor străini. Dacă va fi adoptată, legea ar urma să intre în vigoare în
    vara acestui an, a declarat pentru postul TV Digi24 jurnalista Deutsche Welle
    Alina Khunel. Potrivit
    acesteia, în decizia de a nu se vaccina, românii din Germania sunt influenţaţi
    de mass-media și de rudele din România. Peste 800.000 de români trăiau cu acte
    în regulă în Germania în 2020, conform datelor Biroului Federal de Statistică
    de la Berlin.




    Lungmetrajul Întregalde, regizat de
    Radu Muntean, a câștigat Marele Premiu pentru Cel mai bun film la a 33-a
    ediție a Festivalului de Film de la Trieste, care s-a desfăşurat între 21 şi 30
    ianuarie. Juriul festivalului a apreciat desfășurarea surprinzătoare și
    inteligentă a acțiunii, dar și felul în care actorii Maria Popistașu, Ilona
    Brezoianu și Alex Bogdan au interacționat cu actorii neprofesioniști, scrie
    publicaţia Rotalianul. Juraţii au declarat că pelicula românească a fost
    cel mai imprevizibil film al competiției şi au decis, în unanimitate,
    să-i acorde marele premiu în valoare de 5.000 de euro. Producţia lui Radu
    Muntean a fost proiectată la Festivalul de Film de la Cannes în 2021, a fost
    selecţionată la a 46-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la
    Toronto şi a câștigat Premiul pentru Cel mai bun film la ediția de
    anul trecut a Festivalului Internațional de la Haifa.




    Reprezentanţa Institutului Cultural Român la Tel
    Aviv organizează, la 1 februarie, conferința Umorul în filmul românesc şi
    personaje românești în filmul israelian susținută de criticul de film
    Iris Lackner. Aceasta va face o analiză de ansamblu a principiilor umorului
    românesc și reflectarea acestora în producțiile cinematografice românești de-a
    lungul istoriei, cu referiri la Noul Val al Cinematografiei Românești. Conferința,
    care va include și o radiografie a imaginii personajelor românești în
    cinematografia israeliană, are loc graţie succesului de care s-au bucurat
    producţiile româneşti în Israel și edițiile precedente ale Festivalului
    Filmului Românesc. Iris Lackner este membră a Academiei de Cinematografie şi
    Televiziune din Israel şi a Asociaţiei Jurnaliştilor din Israel. A produs zeci
    de programe culturale atât pentru Israel cât şi pentru trusturi de presă de
    peste hotare. Din 1996 scrie şi relatează despre viaţa culturală şi
    cinematografică din Israel şi din străinătate. În
    prezent, participă constant la emisiuni de radio şi televiziune şi publică
    recenzii de film pe site-ul MovieMania Project. Conferinţa Umorul în
    filmul românesc şi personaje românești în filmul israelian se va
    desfăşura în limba ebraică și va fi difuzată în direct online, de la ora 19.00.
    pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.

  • Migrația, între provocări și beneficii

    Migrația, între provocări și beneficii

    Pe 18
    decembrie, la Basilica celor 12 Sfinţi Apostoli din Roma a avut loc a 6-a
    ediție a Concertului de Crăciun intitulat Tradiții prin ochi de
    copii. Organizatorii – Asociația Insieme per l’Athos – Onlus,
    Accademia di Romania la Roma și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei – au
    transmis că majoritatea copiilor care au participat la acest concert sunt
    născuți în Italia, dar sunt sensibili la vechile obiceiuri populare transmise
    de părinți și au învățat să cunoască mai bine tradițiile frecventând parohiile
    românești din Italia și participând la cursuri de limba română. Vorbim de o
    părticică de Românie departe de granițe, un exemplu de integrare a milioanelor
    de români în țările lor de adopție. Invitat la Radio România, eurodeputatul Eugen
    Tomac, un bun cunoscător al problematicii românilor din afara granițelor, a
    vorbit despre problemele și situațiile pe care le-a întâlnit în comunitățile de
    români, despre modul în care aceștia s-au organizat, dar și despre cum îi poate
    susține mai bine statul român:

    Avem
    școli duminicale, avem foarte multe biserici și ortodoxe și catolice și
    greco-catolice și protestante și neoprotestante în întreaga lume. Am fost, le-am vizitat pe foarte multe, deci, oamenii acolo
    unde au simțit că au nevoie să se organizeze s-au organizat. Și mai există ceva
    extrem de important. Am întâlnit români care au plecat de câțiva ani de zile
    din țară și vorbesc în limba statului în care locuiesc cu copiii acasă și au
    copii care nu mai vorbesc deloc româna după câțiva ani de zile. Și am întâlnit
    români care au plecat de 40-50 de ani de zile din țară, au născut copii în
    străinătate și acasă au vorbit doar în limba română, au ținut toate sărbătorile
    românești, deci o chestiune care ține și de voință.

    Dacă îți pasă de
    identitatea proprie o cultivi și o păstrezi așa cum ai moștenit-o și cum te
    simți legat. Dacă nu ai această chemare de a ține legătura strânsă cu
    rădăcinile, în mod clar oamenii se asimilează. E o realitate pe care am
    cunoscut-o, am văzut-o. Ceea ce trebuie să facă statul, însă, este să creeze
    instrumente prin care să poată susține aceste școli duminicale care există,
    instituții culturale care să aibă o agendă mult mai consistentă, mult mai
    bogată în evenimente și, bineînțeles, că internetul în ziua se astăzi ne ajută
    pe toți să comunicăm în timp real și să urmărim tot ce se întâmplă în țară fără
    a face foarte mari eforturi.

    La aproape 10 milioane este estimat numărul românilor care trăiesc în
    prezent în afara granițelor țării, acest număr incluzându-i atât pe cei care
    formează comunitățile din diaspora, cât și pe cei care trăiesc în comunitățile
    istorice/tradiționale din țările aflate în vecinătatea României. Majoritatea
    celor care au ales să plece departe de țară se află în Italia, Spania și Marea
    Britanie, în timp ce în comunitățile istorice cei mai mulți români sunt în
    Republica Moldova, Ucraina și Serbia.
    Informațiile privind mobilitatea în spațiu arată că în ultimii ani a intervenit
    o schimbare a orientării celor care pleacă din România – după ce mult timp
    preferate au fost Italia, Spania, Portugalia și Grecia, tendința s-a mutat spre
    Europa de Vest (Franța, Marea Britanie) și de Nord (Benelux, Germania,
    Danemarca, țările scandinave).

    Statisticile mai arată că inclusiv românii din
    jurul granițelor sunt cuprinși în acest trend regional al migrației economice,
    ajungând să constituie în numeroase țări în care se regăsesc cetățeni români
    comunități înrudite. Mai departe sau mai aproape de țară, românii s-au adaptat,
    dar au în față și diverse provocări. Minoritatea românească din Serbia, de exemplu, se confruntă cu
    nerecunoașterea Bisericii Ortodoxe Române din această țară drept
    biserică tradițională și nici a confesiunii etnicilor români din
    Valea Timocului. Iar dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune publică
    în limba română sunt extrem de limitate, așa cum se întâmplă și cu accesul la
    educație și la servicii religioase în limba română.

    Din nou, Eugen
    Tomac: Problematica românilor din imediata
    vecinătate este diferită și deja capătă nuanțe vizibile de la un stat la altul
    cu care ne învecinăm – Republica Moldova este un subiect în sine extrem de
    complex, relația cu românii din Serbia sau din toată Peninsulă Balcanică are cu
    totul și cu totul alte nuanțe, care sunt extrem de importante și necesită un
    anumit tip de atenție și utilizarea și a altor instrumente decât cele
    bilaterale, și, bineînțeles, că nu putem neglija o realitate pe care, din
    păcate, o spun cu un anumit regret, anumite instituții ale statului român o
    tratează superficial, și nu mă refer aici la Ministerul de Externe, relația cu
    cei o jumătate de million de români din statul vecin, mă refer la cei din
    Bucovina, sudul Basarabiei și Maramureșul istoric, din Ucraina.

    Cu
    totul alta este situația românilor care muncesc în UE, iar una dintre problemele cu care
    aceștia se confruntă uneori ține de condițiile de muncă. O bună cunoaștere a
    drepturilor pe care le au și o asistență adecvată din partea autorităților din
    țările în care se află pot reduce la maxim abuzurile asupra românilor aflați în
    străinătate, spune Eugen Tomac, amintind cât de important este ca aceștia să
    își știe drepturile, dar și ca rețeaua de atașați de muncă pe care România o
    are în Europa să funcționeze bine. În număr nu la fel de mare, dar
    considerabil, români trăiesc și în afara granițelor europene. Oriunde s-ar
    afla, românii din diaspora ar trebui să fie asistați mai bine de serviciile
    consulare pentru a se evita abuzurile de orice natură, subliniază Eugen Tomac.


  • Raluca Chilian, noul coordonator-adjunct al filialei LSRS Italia

    Raluca Chilian, noul coordonator-adjunct al filialei LSRS Italia

    Raluca
    Chilian are 23 de ani şi este noul coordonator-adjunct al filialei Italia a
    Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut în Focşani, iar în 2004, pe
    când avea doar 6 ani, s-a mutat în Italia acolo unde se aflau deja părinţii ei.
    Limba română a continuat să o studieze în familie. A abţinut o licenţă în
    mediere lingvistică şi interculturală la Universitatea Sapienza din Roma, iar
    acum urmează cursurile de master în dezvoltare şi cooperare internaţională la
    aceeaşi instituţie de învăţământ. Spune că a fost dificil la început, dar că a
    primit ajutor din partea învăţătoarelor pe care le-a avut şi care au ajutat-o
    să se integreze.




    Când
    am ajuns eu, în 2004, era o perioadă foarte dificilă pentru străinii ajunşi în
    Italia, mai ales pentru români. Dar persoanele pe care le-am întâlnit şi mai
    ales învăţătoarele, fiind eu foarte mică, mi-au fost foarte mult de ajutor. Ele
    au reuşit să le explice celorlalţi copii că nu exista niciun fel de diferenţă
    între mine şi ei şi de-a lungul anilor chiar colegii din şcoală şi din
    facultate se mirau de faptul că, chiar şi fiind româncă, uneori scriam sau
    vorbeam italiană mai bine decât colegii mei italieni.





    Raluca a
    auzit de LSRS în 2019 şi s-a bucurat să afle că în Italia există un grup de
    studenţi români care organizau evenimente prin care celebrau România şi
    tradiţiile româneşti. În februarie 2020, s-a înscris în organizaţie, deşi,
    spune că momentul nu a fost poate cel mai fericit în condiţiile în care Italia
    avea să fie lovită necruţător de pandemia de COVID-19. Un an mai târziu, în
    martie 2021, a devenit coordonator-adjunct.




    În
    prezent mă ocup de IDEEuropa, care este o serie de evenimente care se
    desfăşoară în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei. Acolo dezbatem
    tematici foarte relevante pentru viitorul nostru ca studenţi în Europa. Am
    vorbit cu profesionişti din diferite domenii despre mental health, despre
    economie şi oportunităţi pe care tinerii le au pe piaţa muncii, despre
    experienţe Erasmus şi despre sănătate în Europa. Pe 3 noiembrie am avut ediţia
    dedicată oportunităţilor de muncă pentru tineri şi am început şi o colaborare
    cu GRASP, care este asociaţia tinerilor profesioniști români, şi ei ne-au ajutat
    să înţelegem cum funcţionează piaţa muncii din Italia şi din alte ţări.





    Odată cu
    preluarea mandatului de coordonator-adjunct al LSRS Italia, Raluca Chilian şi-a
    propus să lărgească comunitatea de studenţi şi să îi ajute pe tinerii români
    născuţi în Italia să-şi descopere originile, limba şi tradiţiile. Aşa s-a
    născut Swipe up for Romania, una dintre iniţiativele care va prinde contur în
    perioada următoare.




    Ne-am
    gândit la un proiect care se numeşte Swipe up for Romania, un proiect în
    colaborare cu cei mai cunoscuţi influenceri şi TikTok-eri români din Italia,
    care şi ei celebrează România prin conţinuturile pe care le crează şi încearcă
    să lupte împotriva stereotipurilor şi discriminărilor care sunt întâlnite
    foarte des de românii din Italia. În colaborare cu ei vrem să arătăm
    creativitatea, ambiţiile şi speranţele pe care tinerii români din Italia le au.
    Tot pe această idee, pregătim un eveniment festiv de 1 decembrie, un concurs
    artistic la care orice persoană, din orice ţară şi de orice vârstă poate participa
    prin crearea de conţinuturi pe social media care să prezinte viziunea lor
    despre România şi cum vor să reprezinte ei România.





    Raluca
    învaţă cum să pună în practică proiecte şi iniţiative de dezvoltare a
    comunităţilor şi spune că i-ar plăcea să revină şi să profeseze în România,
    ţară pe care o vizitează de cel puţin două ori pe an. Instabilitatea
    persistentă în societatea românească o face însă să fie indecisă.




    Nu
    exclud posibilitatea de a mă întoarce să profesez în România. Cred că există
    multe posibilităţi în ţară. Ar fi o provocare pentru mine să-mi pun
    cunoştinţele şi studiile în folosul dezvoltării României. Pot spune că este
    chiar un vis să ajung să profesez în România şi să mă dedic comunităţii de
    acolo.


  • Copiii între două lumi

    Copiii între două lumi

    În cadrul proiectului de
    cercetare socio-pedagogică Copii între două lumi, realizat de Asociația
    culturală româno-italiană Propatria-Odv, cu susținerea SGG-DRP sub
    patronajul Ambasadei României în Italia, s-a desfășurat la Roma, în
    perioada 9-12 noiembrie 2021, o vizită de lucru a unei delegații din
    județul Vrancea, formată
    din cadre didactice, psihologi, sociologi și reprezentanți ai CJRAE și ISJ
    Vrancea.


    Din delegație au facut parte:
    Prof. Daniel Gherasim, Inspector General adjunct ISJ Vrancea, Prof.dr. Silviu
    Brebulet, Prof.dr. Florentina Ciomaga și Prof. Mădălina Brebulet de la CJRAE
    Vrancea, Prof. Ionuț Bercaru, Școala generală Popești, Dana Negoiță, psiholog,
    Prof. Corina Vișan, Liceul Economic Focșani, Prof. Simona Safta, director
    adjunct Liceul de Arte Gh. Tăttărescu din Focșani și Denisa
    Porumboiu, sociolog.


    Pe parcursul vizitei au avut loc întâlniri cu cadrele
    didactice de la I.C. Corrado Melone (Ladispoli), director Prof. Riccardo
    Agresti, I.C. Narni Scalo (Terni), Director Prof. Sandra Catozzi, I.C.
    Cecchina, director Prof. Pietro Volpones, I.C. Albano, director prof. Luigia
    Mastrosanti și Prof. Alessandra Zeppieri, Consilier pentru Politici
    educaționale, Politici de tineret, Politici europene de la Comune di
    Albano Laziale precum și cu profesoarele din cadrul cursului de Limba Cultură
    și Civilizație Românească, Gina Dumitriu (Terni) și Angela Nicoară ( Ladispoli).


    Au avut loc discuții și schimburi de metode și de bună
    practică în privința facilitării integrării educaționale, a
    copiilor emigranți și a prevenirii şi combaterii părăsirii timpurii a şcolii în
    rândul acestora.


    În cadrul vizitei de
    lucru, delegația a fost primită la sediul Ambasadei de către E.S. George
    Gabriel Bologan, Ambasadorul României în Italia, care a salutat inițiativa și a purtat o discuție cu membrii delegației, în care
    au fost evidențiate multiplele probleme pe care le are comunitatea românească
    din Italia, în mod special problemele legate de copiii care riscă să își piardă
    limba, cultura și identitatea românească.


    Proiectul
    Copii între două lumi, urmărește furnizarea resurselor
    necesare pentru o mai bună̆ înțelegere a dificultăţilor de reintegrare a
    remigranţilor în sistemul educaţional românesc şi al instrumentelor
    necesare pentru dezvoltarea şi implementarea unei strategii personale sau
    instituţionale de intervenţie specifică.


    Acesta este articulat în trei
    etape, cea de cercetare sociologică, cantitativă și
    calitativă, cea de observație participativă prin schimbul de experiență
    realizat între profesorii români și profesorii italieni și, cea de a treia
    etapă, aceea de diseminare a rezultatelor, a evaluării finale a
    proiectului şi a prezentării lucrării de cercetare.


    Această ultimă etapă va fi
    marcată de Conferință finală care va avea loc la Focșani în Sala Mare a
    Consiliului Județean Vrancea, în data de 26 noiembrie 2021.


    La conferință vor interveni toți factorii implicați în
    această cercetare, reprezentanți ai Ministerului Educației, ai SGG-DRP, ai
    partenerilor proiectului, reprezentanți de vârf din mediul academic și de
    cercetare.


    Proiectul este finanțat de SGG-DRP și este realizat
    sub patronajul Ambasadei României în Italia, în colaborare cu Consiliul
    Județean Vrancea, cu ISJ și CJRAE Vrancea.


    Parteneri media: Agerpres și Radio România
    Internațional.

  • Jurnal Românesc – 25.10.2021

    Jurnal Românesc – 25.10.2021

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va suporta plata
    formalităţilor consulare şi cheltuielilor de repatriere în România a
    persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 care au fost transferate la spitale din
    străinătate pentru a primi tratament. Decizia a fost luată de Comitetul
    Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Potrivit acesteia, MAE va acoperi prin
    misiunile diplomatice şi oficiile consulare şi în limita fondurilor aprobate
    plata transportului celor care au fost externaţi din unităţile spitaliceşti din
    străinătate, se va îngriji de asigurarea utilităţilor de primă necesitate pe
    perioada transportului, precum hrană, îmbrăcăminte, medicamente, asistenţă
    medicală în regim de urgenţă şi va facilita obţinerea de documente, precum acte
    de stare civilă străine, traduceri şi supralegalizări. CNSU precizează că
    pentru asigurarea fondurilor necesare vor fi alocate, la nevoie, sume din
    rezerva de stat aflată la dispoziţia Guvernului. Pe 22 octombrie, alți cinci
    pacienți infectați cu coronavirus, aflați în stare critică, dar stabilă, au
    fost transferați în spitale din străinătate în condiţiile în care în România nu
    mai există niciun pat liber în secţiile de terapie intensivă pentru pacienții
    bolnavi de COVID-19.




    Un transport de medicamente oferite de statul francez pentru
    tratarea pacienţilor bolnavi de COVID din secţiile de terapie intersivă a sosit
    în weekend în România. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed
    Arafat, a declarat că aceste acţiuni se fac în cadrul Mecanismului european de
    protecţie civilă şi sunt o dovadă a solidarităţii europene în momentele
    dificile. Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, a spus că
    transportul conţine exact acele medicamente care sunt necesare astăzi în
    spitale şi a precizat că pe 27 octombrie vor fi livrate alte ajutoare şi
    echipamente. Dozele astea sunt foarte importante pentru menţinerea
    pacienţilor intubaţi, ventilaţi, sedaţi, care trebuie să fie relaxaţi muscular
    ca să poată să fie îngrijiţi în secţiile de Terapie Intensivă când nu mai pot
    respira normal. Sunt medicamente pentru toate secţiile de terapie intensivă şi
    vor ajunge pentru un timp suficient, a spus Raed Arafat. Şeful DSU a mai
    anunţat că Germania urmează să trimită în România aproximativ 12.700 de doze de
    anticorpi monoclonali şi că ministerul Sănătăţii se va ocupa de distribuirea
    medicamentelor în unităţile spitaliceşti.




    Guvernul de la Roma a transmis că menajerele și îngrijitoarele
    aflate pe teritoriul Italiei, care se ocupă cu persoanele bolnave, cu
    dizabilităţi sau în vârstă, sunt obligate să deţină certificatul verde
    european, care atesta vaccinarea, testarea sau trecerea prin boală. În caz
    contrar, badantele cum sunt cunoscute acestea, cât şi angajatorii lor riscă
    amenzi usturătoare. Angajatorii ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 400
    și 1.000 de euro, iar îngrijitorii ar putea primi penalizări de la 600 la 1.500 de euro. Mai mult decât atât,
    cei care locuiesc în casa persoanei pe care o îngrijesc şi nu deţin
    certificatul verde, vor fi obligaţi să părăsească locuinţa. În cazul
    îngrijitorilor care locuiesc cu angajatorul, au un permis verde, dar au fost
    testaţi pozitiv, guvernul italian subliniază că legislația actuală prevede
    intrarea în carantină şi interdicția de a părăsi reședința. Roma mai arată că
    angajatorul este obligat să verifice dacă persoana angajată deţine sau nu
    permisul verde. Controale vor fi efectuate însă şi de poliție şi de inspectorii
    de muncă. Peste 1 milion de români locuiesc în Italia, iar mulţi dintre aceştia
    lucrează în agricultură, construcţii sau îngrijesc persoane în vârstă.




    Un bărbat de 42 de ani, acuzat că a falsificat mai multe buletine de
    analize COVID pe care le-ar fi pus la dispoziţia unor persoane care s-au
    deplasat în Marea Britanie, a fost reţinut de poliţiştii ieşeni, scrie news.ro.
    Anchetatorii susţin că în luna iunie, doi bărbaţi ar fi falsificat mai multe
    buletine de analize COVID-19 cu scopul de a fi folosite pentru a intra
    fraudulos pe teritoriul Regatului Unit. Poliţiştii au făcut două percheziţii la
    domiciliile acestora din oraşul Târgu Frumos, în urma cărora au ridicat mai
    multe medii de stocare. Unul dintre cei doi bărbaţi este acum cercetat pentru
    instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi urmează să fie
    prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi cu propunere de arestare
    preventivă. Recent, ministul interimar
    de Interne, Lucian Bode, a declarat că anchetatorii au în lucru 362 de dosare
    penale în care sunt cercetate 850 de persoane pentru eliberarea de certificate
    COVID false. El a avertizat că toți cei care mai încearcă să obțină adeverințe
    de vaccinare sau certificate verzi false vor merge la închisoare.

  • Decrete semnate de președintele României, Klaus Iohannis

    Decrete semnate de președintele României, Klaus Iohannis

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus
    Iohannis a semnat, luni, 4 octombrie, decretele privind înfiinţarea
    consulatelor generale ale României la Roma şi Paris şi decretul privind
    înfiinţarea consulatului României la Melbourne, Australia.

  • Jurnal Românesc – 27.09.2021

    Jurnal Românesc – 27.09.2021

    Austria, Croaţia, Letonia şi Bosnia şi Herţegovina au fost incluse
    de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în lista roşie a ţărilor cu
    risc epidemiologic ridicat pentru care se impune măsura carantinei la intrarea
    în România. Acestor state li se alătură Gibraltar, Noua Caledonie, Saint
    Vincent şi Grenadine şi Curacao. Din zona roşie în cea galbenă au intrat, în
    urma scăderii incidenţei infectărilor, Grecia, Cipru, Norvegia, Liechtenstein,
    Kazahstan, Azerbaidjan, Jamaica, Fiji, Sri Lanka, Jersey şi Anguilla. Totodată,
    ca urmare a creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse
    Slovacia, Luxemburg, Groenlanda, Canada, Singapore şi Sao Tome şi Principe.
    Portugalia, Islanda, Japonia, Monaco, Liban, Irak, Eswatini, Timorul de Est şi
    Insulele Virgine Britanice se află acum în zona verde. Odată cu actualizarea
    listei, CNSU a mai decis creşterea vârstei de la care copiii sunt exceptați de
    la măsura carantinării și obigativității prezentării unui test PCR, de la 6 la
    12 ani. Lista statelor şi regiunilor care prezintă risc epidemilogolic sporit a
    intrat în vigoare duminică.




    O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe
    teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat,
    pe 25 septembrie, cu membrii comunităţii şi mediului asociativ românesc din
    Italia. La întâlnire, la care a participat şi ambasadorul României la Roma,
    George Bologan, reprezentanţii românilor din peninsulă au semnalat o serie de
    aspecte privind necesitatea extinderii reţelei consulare, prestarea serviciilor
    consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, debirocratizarea
    serviciilor inclusiv prin transmiterea documentelor prin intermediul poştei sau
    prin curierat rapid, aspecte legate de muncă şi protecţie socială, precum şi
    necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de comunicare prin intermediul Centrului
    de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate. Reprezentanţii
    misiunii diplomatice şi ai oficiilor consulare au fost prezentat demersurile de
    redimensionare a reţelei consulare şi au anunţat că secţia consulară a ambasadei la Roma se află în proces de transformare
    în Consulat General de sine stătător şi că, în 2025, va fi înfiinţat Consulatul
    României la Cagliari. Programul Dialog cu diaspora pe teme
    consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate
    posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul de a
    identifica rapid soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu
    românii din Germania, Marea Britanie, Cipru, Austria şi Franţa. Următoarea
    întâlnire va avea loc, pe 29 septembrie, cu reprezentanţii românilor din
    Emiratele Arabe Unite.




    Pompierul Iulian Rotariu, de la Inspectoratul pentru Situaţii de
    Urgenţă Botoşani, a câştigat
    ultra-maratonul organizat în Bolivia, în Anzii Cordilieri, a anunţat
    organizatorul evenimentului, Canal Adventure. Singurul român din competiţie,
    Iulian Rotariu s-a impus în toate cele şapte etape ale Ultra Bolivia
    Race, care a avut loc în perioada 20 – 26 septembrie. Iulian
    Rotariu a devenit campion mondial pentru a patra oară, a transmis pe
    pagina de Facebook, ISU Botoşani. Competiţia din America de Sud a presupus
    alergarea a 220 de kilometri în şapte zile, la o altitudine de până la 4.200 de
    metri pe platoul Altiplano din Anzii Cordilieri. Cursa a fost auto-susţinută,
    participanţii asigurându-şi în cele şapte zile de concurs atât hrana, cât şi
    echipamentele obligatorii şi cele personale. Iulian Rotariu nu este sportiv de
    performanţă. Atunci cînd nu salvează vieţi, aleargă pentru a susţine cauza
    copiilor cu autism. Anul trecut, acesta a câştigat ultra-maratonul The
    Ultra Asia Race desfăşurat în Vietnam. În noiembrie 2019, a triumfat şi
    în ultra-maratonul Ultra Africa Race, desfăşurat în Mozambic, după
    ce a alergat 200 de kilometri în cinci zile.




    Teatrul Naţional I. L. Caragiale din Bucureşti a
    participat la a 6-a ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti de la
    Chişinău, un eveniment dedicat memoriei actorului Ion Caramitru, unul dintre
    co-fondatori. Trupa bucureşteană a prezentat spectacolul Frumos e în
    septembrie la Veneţia, care i-a adus pe scena Teatrului Naţional
    Mihai Eminescu din Chişinău pe actorii Oana Pellea şi Mircea Rusu.
    În cadrul manifestării din capitala Republicii Moldova, Teatrul Naţional
    I.L.Caragiale a onorat memoria celui care i-a fost director vreme
    de 16 ani, prin două evenimente: proiecţia spectacolului Neguţătorul din Veneţia,
    în regia lui Alexander Morfov, spectacol care ar fi trebuit să se desfăşoare pe
    scenă anul acesta, şi expoziţia de fotografie Shylock – ultimul
    rol, cu fotografii din spectacolul cu acelaşi nume, ultimul în care Ion
    Caramitru a interpretat un rol shakespearian. Reuniunea de la Chişinău a
    Teatrelor Naţionale Româneşti a avut loc anul acesta în perioada 15-26
    septembrie şi este cel mai important eveniment teatral din stânga Prutului. El
    a fost iniţiat de actorii Ion Caramitru şi Petru Hadârcă, directorii celor două
    Teatre Naţionale, din Bucureşti şi Chişinău.


  • August 2, 2021 UPDATE

    August 2, 2021 UPDATE

    COVID-19. The
    number of new Covid-19 cases in Romania is growing. Last week, the total number
    of infections was almost two thirds higher than in the previous week. On Monday,
    137 new cases were reported from 12,600 tests. The number of coronavirus
    patients in hospitals stays at over 400, with the number of patients in intensive
    care also slightly on the rise in recent days. Five new COVID-related deaths were
    also reported. In spite of the warnings regarding an imminent new wave of
    infections, the vaccination rate dropped slightly last week. Romania has only
    now managed to get 5 million people vaccinated, a target originally set for
    early June.




    Attack. Romania
    firmly condemns and describes as utterly unacceptable last Thursday’s drone
    attack on the Mercer Street oil tanker off the coast of Oman, which killed 2
    people, including the ship’s Romanian captain, the foreign ministry says in a
    news release. According to the ministry, in light of information presented by
    Romania’s international partners indicating that the attack was deliberate and
    was coordinated from Iran, Romania is requesting the Iranian authorities to
    provide explanations regarding the incident. Iran’s ambassador to Bucharest was
    invited at the ministry to this end. Meanwhile, the US and UK announced they
    were joining Israel and preparing a quick and coordinated response. Britain
    also summoned Iran’s ambassador in London to the Foreign Office. Tehran however denies the
    accusations, which it dismisses as ungrounded.






    Roma Holocaust. The 2nd
    of August is Roma Holocaust Memorial Day in Romania, marked since 2020. The
    Romanian Foreign Ministry pays tribute to the Roma Holocaust victims and
    emphasises that the suffering of the Roma in Nazi concentration camps during WWII
    was for a long time unknown to the general public, which helped propagate
    prejudice against this community. According to the final report of the
    International Committee Studying the Holocaust in Romania, around 11,000 Roma
    ethnics died, out of the nearly 25,000 deported in Transdniester, a
    Russian-speaking breakaway region in today’s Republic of Moldova. Also, on 2
    August 1944, around 3,000 Roma were killed in the Auschwitz-Birkenau camp. A
    total of 500,000 ethnic Roma were killed in Europe during the Holocaust.




    Tourism. Romania saw 805,000 tourist arrivals in June 2021, up 141% compared to
    June last year, with foreign visitors accounting for 8.7% of that number. According to the National Institute for Statistics 81% of the foreign tourists
    who visited Romania were from Europe, the majority of whom (71%) from the
    European Union. The average stay in the first six months of the year was 2-3
    days in the case of foreign visitors.






    Olympics. The Romanian
    rowers Cătălin Chirilă and Victor Mihalachi on Monday qualified into the
    semi-finals of the men’s canoe double 1,000 m at the Tokyo Olympics, after
    coming in third in the quarter-finals. Cătălin Chirilă and Victor Mihalachi won
    the bronze medal at this year’s European Championships in Poznan, while
    Mihalachi also won two 2 world championship titles in this event in 2010 and 2014. In
    the history of Olympic Games,
    Romania has 34 kayaking and canoeing medals, including 10 gold, 10 silver and
    14 bronze. However, the last time a Romanian rower won an Olympic medal was 21
    years ago at the Sydney Games. (CM)

  • Nachrichten 02.08.2021

    Nachrichten 02.08.2021

    – Die Zahl der Corona-Infektionen nimmt in Rumänien zu. In der vergangenen Woche lag die Gesamtzahl der neuen Fälle um fast zwei Drittel höher als in der Vorwoche. In den vergangenen 24 Stunden wurden 137 Neuinfektionen gemeldet. Intensivmedizinisch behandelt werden zur Zeit 62 Patientinnen und Patienten. In dieser Zeit wurden fünf Todesfälle gemeldet. Trotz wiederholter Warnungen vor einer bevorstehenden neuen Infektionswelle hat sich das Impftempo nicht erhöht. Iin der letzten Woche ist es im Vergleich zur Vorwoche sogar leicht zurückgegangen. In Rumänien wurden bisher 5 Millionen Menschen mit mindestens einer Dosis geimpft. Dieses Ziel hatten die Behörden für Anfang Juni angestrebt.




    – Rumänien verurteilt aufs Schärfste den Drohnenangriff auf den Öltanker Mercer Street am vergangenen Donnerstag vor der Küste Omans, bei dem zwei Menschen, darunter der rumänische Kapitän des Schiffes, getötet wurden. In einer Pressemitteilung bezeichnet das Außenministerium diesen als völlig inakzeptabel. Da die von den internationalen Partnern vorgelegten Informationen darauf hindeuten, dass es sich um einen absichtlichen Angriff handelte, der vom Iran aus koordiniert wurde, fordert Rumänien die iranischen Behörden auf, den Vorfall zu klären. Der iranische Botschafter in Bukarest wurde zu einer Dringlichkeitsbesprechung ins Außenministerium eingeladen. In der Zwischenzeit kündigten die USA und das Vereinigte Königreich an, dass sie sich Israel anschließen und eine schnelle und koordinierte Reaktion vorbereiten würden. Teheran seinerseits weist die Anschuldigungen als unbegründet zurück.




    – Am 2. August wird auch in Rumänien der Holocaust-Gedenktag für die Roma begangen. Das rumänische Außenministerium würdigte die Roma, die Opfer des Holocausts worden sind. Es betonte ferner, dass das Leiden der Roma in den Konzentrationslagern der Nazis während des Zweiten Weltkriegs lange Zeit der Öffentlichkeit nicht bekannt war. Dies führte dazu, dass Vorurteile gegen diese Gemeinschaft verbreitet wurden. Laut dem Abschlussbericht des Internationalen Komitees zur Erforschung des Holocaust in Rumänien starben etwa 11.000 von den fast 25.000 in Transnistrien deportierten Roma. Außerdem wurden am 2. August 1944 rund 3 000 Roma im Lager Auschwitz-Birkenau ermordet gefunden. Insgesamt fielen 500 000 Roma in Europa dem Holocaust zum Opfer.




    – Die Rumänen Cătălin Chirilă und Victor Mihalachi qualifizierten sich am Montag für das Halbfinale des 1.000-m-Doppelkanus bei den Olympischen Spielen in Tokio, nachdem sie im ersten Viertelfinale den dritten Platz belegt hatten. Cătălin Chirilă und Victor Mihalachi sind die Bronzemedaillengewinner der diesjährigen Europameisterschaften in Poznan. Mihalachi errang auch zwei Weltmeistertitel in dieser Disziplin – in den Jahren 2010 und 2014. Im Kajak- und Kanusport gewann Rumänien in der Geschichte der Olympischen Spiele 34 Medaillen, darunter 10 Gold-, 10 Silber- und 14 Bronzemedaillen.




    – Im Süden und Südosten Rumäniens herrscht Hitze einhergehend mit einer hohen Wärmebelastung. Der Temperatur-Feuchtigkeits-Index (ITU) überschreitet die kritische Schwelle von 80 Einheiten. Die Höchsttemperaturen lagen am Montagmittag zwischen 37 und 41 Grad Celsius. In den übrigen Landesteilen lagen die Temperaturen nahe den Durchschnittswerten für diesen Zeitraum.

  • August 2, 2021

    August 2, 2021

    COVID-19 The number of new Covid-19
    cases in Romania is growing. Last week, the total number of infections was almost two-thirds higher
    than in the previous week. On Monday 137 new cases were reported out of 12,600
    tests. The number of coronavirus patients in hospitals stays at over 400, with
    the number of patients in ICUs also slightly on the rise in recent days. Five
    new COVID-related deaths have also been reported. In spite of the warnings
    regarding an imminent new wave of infections, the vaccination rate dropped
    slightly last week. Romania has only now managed to get 5 million people vaccinated,
    a target originally set for early June.




    ATTACK Romania firmly condemns and describes as utterly unacceptable last Thursdays drone attack on the oil tanker Mercer Street off the coast of Oman, which killed 2 people, including the ships Romanian captain, the foreign ministry says in a news release. According to the ministry, given that information presented by Romanias international partners indicates that the attack was deliberate and was coordinated from Iran, Romania requests the Iranian authorities to provide explanations regarding the incident. Irans ambassador to Bucharest was invited to an emergency discussion at the ministry. Meanwhile, the US and UK announced they were joining Israel and preparing a quick and coordinated response. Tehran in turn denies the accusations, which it dismisses as ungrounded.




    COMMEMORATION The 2nd of August is National Roma Holocaust Remembrance Day in Romania, marked since 2020. The Romanian Foreign Ministry pays tribute to the Roma Holocaust victims and emphasizes that the suffering of the Roma in Nazi concentration camps during WWII was for a long time unknown to the general public, which helped propagate prejudice against this community. According to the final report of the International Committee Studying the Holocaust in Romania, around 11,000 Roma ethnics died, out of the nearly 25,000 deported in Transdniester, a Russian-speaking breakaway region in todays Republic of Moldova. Also, on 2 August 1944, around 3,000 Roma were killed in the Auschwitz-Birkenau camp. A total of 500,000 ethnic Roma were killed in Europe during the Holocaust.




    WILDFIRES Entire sections of Mediterranean and Aegean Sea resorts are being evacuated and thousands of hectares of vegetation are burning in the south of Europe, from Italy to Turkey. Firefighters have been struggling to contain the wildfires for nearly a week, but temperatures of over 42 degrees Celsius and strong wind are making the intervention particularly difficult. Eight people died in Turkey, where an entire neighbourhood in the high-end resort of Bodrum has been evacuated. In Greece as well, the north-west of the Peloponnese peninsula, near the town of Patras, is in the grips of wildfires, and so are the regions Sicily, Puglia, Calabria, Lazio and Campania in Italy.




    CANOE The Romanians Cătălin Chirilă and Victor Mihalachi have today qualified into the semi-finals of the canoeing 1,000m doubles race at the Tokyo Olympics, after coming in third in the quarter-finals. Cătălin Chirilă and Victor Mihalachi won the bronze medal in this years European Championships in Poznan, while Mihalachi also won 2 world championships in this event, in 2010 and 2014. Over the years, kayaking and canoeing have brought Romania 34 Olympic medals, 10 of them gold, 10 silver and 14 bronze. However, Romanian athletes last won an Olympic medal in Sydney, 21 years ago. (tr. A.M. Popescu)

  • Jurnal Românesc – 29.04.2021

    Jurnal Românesc – 29.04.2021

    Agenţiile de plasare de personal care intermediază angajarea
    lucrătorilor români în străinătate vor avea mai multe obligaţii, se prevede
    într-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern. Astfel, activităţile de mediere
    a cetăţenilor români în vederea angajării în străinătate se vor face fără
    perceperea de comisioane, tarife sau taxe, încheierea contractelor de mediere
    şi a contractului individual de muncă sau a documentului echivalent din statul
    de destinaţie se va face atât în limba statului gazdă, cât şi în limba română,
    iar contractul va fi pus la dispoziţia lucrătorului român înainte de plecarea
    acestuia din ţară. Ordonanţa mai prevede informarea lucrătorilor cu privire la
    condiţiile speciale de intrare în ţara de destinaţie şi la regulile care
    trebuie respectate şi asigurarea transportului internaţional al acestora, cu
    firme autorizate, către locul de muncă din statul de destinaţie în cazul
    grupurilor mai mari de 10 persoane. De asemenea, documentele necesare accesului
    în statul de destinaţie vor fi verificate anterior deplasării pentru a se evita
    situaţiile în care românilor nu li se
    permite intrarea, iar Inspectoratele Teritoriale de Muncă vor fi notificate în
    legătură cu forţa de muncă plasată, cu 5 zile înainte de plecarea lucrătorilor
    din ţară. Ministrul Muncii, Raluca Turcan, şi-a exprimat regretul că foarte
    mulţi români aleg să lucreze în străinătate fără să apeleze la agenţiile de
    intermediere, ceea ce face ca statul român să fie în imposibilitatea de a
    urmări modul în care sunt trataţi şi ajung în ţara de destinaţie. Ea a precizat
    că prin ordonanţă se urmăreşte eliminarea aglomerărilor în aeroporturi, în
    punctele de transport şi la frontiere, precum şi a condiţiilor de muncă insalubre
    sau a abuzurilor din partea angajatorilor.




    Miniştrii de Externe român şi
    maghiar, Bogdan Aurescu şi Peter Szijjarto, au semnat la Jula Protocolul celei
    de a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în
    Problemele Minorităţilor Naţionale, precum şi acorduri pentru înfiinţarea a
    două noi puncte de trecere a frontierei la Variaşu Mic / Dombegyhaz şi
    Grăniceri / Elek. După ceremonie, Aurescu s-a deplasat la Gyula unde a avut în
    întâlnire cu reprezentanţii minorităţii române din Ungaria pentru a afla direct
    de la aceştia modul în care statul ungar le protejează drepturile etnice,
    culturale, lingvistice şi religioase. Şeful diplomaţiei române a spus că le-a
    transmis oficialilor maghiari preocuparea Bucureştiului în legătură cu necesitatea
    creşterii calităţii învăţământului în limba română, la un nivel care să asigure
    însuşirea şi transmiterea sa generaţiilor următoare, atât prin asigurarea unei
    finanţări adecvate şi predictibile, cât şi prin investiţii în infrastructură,
    în materiale educaţionale, în pregătirea profesorilor şi în mass-media de limbă
    română. Aurescu i-a încurajat pe români să expună, punctual, toate problemele
    cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă
    prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta cât și a celor de la
    Bucureşti. Aproximativ 25.000 de români trăiesc în Ungaria, conform
    Institutului Naţional de Statistică din ţara vecină.




    Reprezentanţa Institutului CulturaI Român în Israel deschide ciclul
    evenimentelor cu public, ca urmare a ridicării unor restricții impuse de pandemia
    de COVID 19, prin vernisajul expoziției Modelul și gravura, semnată
    de artista Miriam Cojocaru. Manifestarea va avea loc la Galeria ICR Tel Aviv în
    perioada 6 mai – 7 iunie şi va conţine lucrări în ulei și gravură care surprind
    aspecte din natură și portrete feminine. Miriam Cojocaru a fost cercetător și
    lector la Facultatea de Chimie a Universității Bar Ilan. Este membră a
    Asociației Pictorilor și Sculptorilor din Israel şi a participat la numeroase
    expoziții colective și personale. Vernisajul va avea loc pe 6 mai, de la ora
    18.00, în limbile română și ebraică, şi va fi transmis prin live streaming pe
    pagina de Facebook ICR Tel Aviv. Participarea se va face cu rezervarea locului
    în prealabil, va fi limitată la 30 de persoane şi guvernată de reguli de igienă
    şi distanţare fizică.




    Expoziția Enescu văzut de artiști va fi deschisă pe 4
    mai în organizarea Accademiei di Romania la Roma și Muzeului Național
    George Enescu. Evenimentul are loc cu ocazia aniversării a 140 de
    ani de la nașterea marelui violonist, compozitor și dirijor şi reunește lucrări
    realizate de Corneliu Baba, Fortuna Brulez-Mavromati, Ninette Carteret, Fernand
    Cormon, Horațiu Dimitriu, Silvan Ionescu, Florica Teișanu Apostoleanu, Rodica
    Teodorescu Ciocârdel și Gheorghe Tomaziu. De asemenea, în cadrul expoziției,
    este prezentată și lucrarea cu autor necunoscut intitulată Portret
    Enescu, realizată în 1946, și care conține, în partea inferioară,
    inscripția Din partea echipajului vaporului Ardeal, care a avut cinstea
    să vă însoțească pe apele Atlanticului, 3 octombrie [1]946. Evenimentul
    va fi prezentat pe paginile de Facebook ale Accademiei di Romania la Roma și
    Muzeului Național George Enescu, unde va fi încărcat un link către
    un spațiu virtual care găzduieşte operele artiștilor români prezenți în
    colecțiile muzeului.


  • Menschenrechte in der Pandemie

    Menschenrechte in der Pandemie


    Die Welt wurde im vergangenen Jahr von Corona erschüttert“. Die Pandemie und die Ma‎ßnahmen, die von den Behörden Zwecks ihrer Bekämpfung rund um den Globus ergriffen wurden, wirkten sich auf alle aus und verschlimmerten zuweilen bestehende Ungleichheiten und Missstände. Zu diesem Ergebnis kommt Amnesty International in seinem Bericht über die Lage der Menschenrechte in der Welt. Was Rumänien betrifft, so hat die Reaktion der Regierung auf die Pandemie Menschenrechtsbedenken aufgeworfen, insbesondere im Hinblick auf die Aufrechterhaltung von Recht und Ordnung, die Versammlungsfreiheit und das Recht auf Bildung, so die Verfasser des Berichts. Im März 2020 rief die Regierung in Bukarest den Notstand aus, der später durch einen Alarmzustand ersetzt wurde, der es ermöglichte, vorübergehend eine Reihe von Rechten aufzuweichen, die von der Europäischen Menschenrechtskonvention garantiert sind, wie das Recht auf Bildung, das Recht auf Bewegungsfreiheit und das Recht auf Meinungs- und Versammlungsfreiheit, so Amnesty International.



    Zur Diskriminierung schrieb Amnesty, dass ein Gesetzentwurf zur Stärkung der Antidiskriminierung Ende letzten Jahres im Senat anhängig war. Laut einem Bericht der Europäischen Kommission, der im Februar veröffentlicht und von der Organisation übernommen wurde, waren die Roma weiterhin Diskriminierung und Segregation ausgesetzt, insbesondere in den Bereichen Bildung und Beschäftigung sowie bei der Wohnraumbeschaffung und besonders von Zwangsräumungen betroffen. Während des Ausnahmezustands berichteten Nichtregierungsorganisationen und Medien über Fälle von rechtswidriger Gewaltanwendung durch die Polizei und Misshandlung von Roma. Menschenrechtsgruppen und Nichtregierungsorganisationen äu‎ßerten ihre Besorgnis, dass die Roma während der Pandemie als Sündenböcke missbraucht werden, und beklagten, eine Zunahme der Hassreden und des Rassismus“ in den Medien, insbesondere durch Meinungsführer und andere einflussreiche Persönlichkeiten des öffentlichen Lebens.



    Im Juni 2020 verabschiedete das Parlament ein Gesetz, das insbesondere Unterricht und Schulungen zur Geschlechtsidentität verbietet. Das Gesetz wurde ohne öffentliche Debatte verabschiedet und verbietet laut Amnesty Aktivitäten, die die Theorie oder Ansicht der Geschlechtsidentität propagieren, dass das Geschlecht ein anderes Konzept als das biologische Geschlecht ist und dass die beiden nicht immer identisch sind“. Dieses betrifft vor allem die LGBT-Gemeinschaft.



    Zum Thema Bildung zitiert die Organisation eine Studie, die die Schwierigkeiten aufzeigt, mit denen gesellschaftlich benachteiligte Kinder, während des Lockdowns konfrontiert sind. Roma-Schüler waren vom Online-Unterricht am stärksten betroffen. Laut der Studie nahmen nur 15 % der Kinder aus benachteiligten Gruppen regelmä‎ßig am Online-Unterricht teil. Die Gründe hierfür waren: Mangel an technischer Ausstattung und Platzmangel sowie die Unfähigkeit der Eltern, die notwendige Unterstützung bei der Erledigung der Hausaufgaben zu leisten.

  • Jurnal Românesc – 29.03.2021

    Jurnal Românesc – 29.03.2021

    Acordul dintre guvernele României şi Republicii Moldova privind
    programul de asistenţă tehnică şi financiară, care prevedea şi un ajutor
    nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, şi-a încetat valabilitatea, a
    anunţat Ministerul Afacerilor Externe. Deşi a întreprins toate
    demersurile din sfera sa de competenţă pentru prelungirea Acordului din 2010,
    MAE este nevoit să îşi exprime regretul pentru ieşirea din vigoare a acestuia.
    În acelaşi timp, îi asigură pe cetăţenii Republicii Moldova că România va
    rămâne un partener predictibil şi implicat, aşa cum au dovedit-o toate
    acţiunile sale de până acum, a transmis Bucureştiul. De asemenea,
    ministerul de Externe şi-a exprimat disponibilitatea pentru încheierea unui nou
    Acord, care să îndeplinească funcţiile Acordului din 2010 şi care să integreze
    toate protocoalele adiţionale subsecvente, cu obiectivul de a impulsiona
    dezvoltarea Republicii Moldova, avansarea parcursului său european şi
    implementarea reformelor democratice.

    Preşedintele Republicii, Maia Sandu, a
    deplâns încetarea valabilităţii acordului. Este vorba de peste 60 de
    milioane de euro, rămase nevalorificate din cauză că Guvernul de la Chișinău a
    refuzat să semneze cel de-al Șaselea Protocol Adițional (…) Vom opta pentru
    reluarea discuțiilor cu partea română pentru un nou program de asistență în
    speranța că în curând vom avea un Parlament care să susțină acest program și
    altele destinate oamenilor
    , a transmis Sandu. În baza Acordului, România
    a finanţat o serie de proiecte importante, între care reabilitarea şi
    modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din stânga
    Prutului şi dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău.




    A doua tranșă din cele 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19
    promise de România Republicii Moldova a ajuns în weekend la Chişinău. Este
    vorba despre 50.400 de doze de vaccin AstaZeneca, care urmează să fie
    distribuite în teritoriu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel
    Ioniță, a declarat că pandemia nu cunoaște granițe, iar Bucureştiul a dorit ca
    în acest fel să sărbătorească ziua Unirii Basarabiei cu România. Nu am
    condiţionat această asistenţă medicală de o anumită limbă vorbită, de o anumită
    apartenenţă etnică, de o anumită modalitate în care cetăţenii respectivi au
    votat. Suntem oameni şi în primul rând trebuie să dăm dovadă de solidaritate
    umană
    , a spus ambasadorul.

    În 2020, România i-a oferit Republicii Moldova
    un ajutor medical în valoare de 3,5 milioane de euro, iar 42 de medici români
    au activat în spitale COVID-19 de dincolo de Prut. Anul acesta, Bucureştiul a
    mai donat echipamente medicale în valoare de 2,3 milioane de euro. Consilierul
    prezidenţial de la Chişinău Ala Nemerenco a afirmat că dozele primite zilele
    trecute vor face posibilă trecerea la a doua etapă de vaccinare. Potrivit
    platformei vaccinare.gov.md, de la începutul campaniei de imunizare
    anti-COVID-19 în Republica Moldova au fost inoculate aproape 34.000 de
    persoane.




    Accademia di Romania la Roma prezintă publicului italian, în
    perioada 27 martie – 27 iulie, o selecție din cadrul Conferințelor
    Teatrului Național București. Seria a început cu episodul Matei Vișniec -
    Teatru și jurnalism. Influențe reciproce, care a fost difuzat cu prilejul Zilei
    Internaționale a Teatrului. Următorul
    episod Gigi Căciuleanu – L’Om Gigi:
    Linii_Trasee_Semne_Sensuri este programat pentru 29 aprilie. Ioan Aurel Pop -
    Cultura română între Occidentul latin și Orientul bizantin va fi transmis pe 29
    mai, Andrei Pleşu – Despre inimă, pe 30 iunie, iar seria se va încheia cu
    Bogdan Aurescu – Interesul naţional şi actualitatea suveranităţii. Politica
    externă a României şi paradigma învingătorului.

    Iniţiate cu aproape opt decenii
    în urmă de Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au
    revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006 cu prelegerile unor
    personalități marcante ale culturii române. Colecția Conferințele
    Teatrului Național face parte din patrimoniul Bibliotecii Române de la
    Roma şi a fost donată de Teatrul Național București Ion Luca
    Caragiale reprezentanței Accademia di Romania la Roma. Conferințele
    selectate pentru această serie sunt transmise, în limba română cu subtitrare în
    italiană, pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania la Roma și pe canalul
    YouTube al Teatrului Național București.


  • Zweiter Weltkrieg: Erdölfelder im Prahova-Tal unter Bombenangriffen der Alliierten

    Zweiter Weltkrieg: Erdölfelder im Prahova-Tal unter Bombenangriffen der Alliierten

    Die 60 Kilometer nördlich der Hauptstadt Bukarest gelegene Stadt Ploieşti, Hauptstadt des Kreises Prahova und der gleichnamigen Ölregion, einer Region, die seit der zweiten Hälfte des 19. Jahrhunderts für Glück und Wohlstand der Stadt sorgte, befand sich während des Zweiten Weltkriegs inmitten von Turbulenzen. In der Tat war die Ausbeutung des schwarzen Goldes der Hauptvorteil, den Rumänien auf den Tisch gelegt hatte, als es im Juni 1941 den Bündnisvertrag mit Nazi-Deutschland unterzeichnete. Es war das rumänische Erdöl, das die deutsche Kriegsmaschinerie am meisten brauchte. Nachdem Rumänien ein Verbündeter Deutschlands geworden war, befand es sich bald im Krieg mit den ehemals verbündeten Mächten, wie Gro‎ßbritannien und den Vereinigten Staaten.



    Die ölreiche Prahova-Region zog jedoch nicht nur die Begehrlichkeiten des deutschen Verbündeten auf sich, sondern auch den Zorn und die Bomben der feindlichen Flugzeuge. Die ersten Versuche, das Prahova-Ölgebiet und die Stadt Ploieşti zu bombardieren, wurden im Sommer 1941, gleich nachdem Rumänien in den Krieg gegen die UdSSR eingetreten war, von der sowjetischen Luftwaffe unternommen. Der Historiker Lucian Vasile, Autor einer Monographie über die Stadt Ploieşti, analysiert die Auswirkungen der Angriffe, die von den Flugzeugen der feindlichen Mächte zwischen den Jahren 1941 und 1944 gegen die Stadt verübt wurden:



    Es gibt keinen möglichen Vergleich zwischen der Gewalt der sowjetischen Angriffe im Jahr 1941 und der der amerikanischen Luftwaffe, drei Jahre später. Die Auswirkungen der sowjetischen Angriffe waren gering. Die sowjetischen Bombenangriffe, die mit ein paar Dutzend eher groben Flugzeugen durchgeführt wurden, kratzten kaum an der Stadt Ploieşti. Sie hatten es nur geschafft, ein paar Dutzend Bomben innerhalb der Stadt abzuwerfen. Es hatte einige Opfer in der Zivilbevölkerung gegeben, und einige der Raffinerien hatten kleinere Schäden erlitten. Und diese Razzien dauerten nicht länger als ein paar Wochen. Als sich die Front entfernte, war die Stadt Ploieşti bald au‎ßerhalb der Reichweite der sowjetischen Bomber.“




    Doch im Dezember 1941, nach dem japanischen Angriff auf Pearl Harbor und dem Kriegseintritt der Vereinigten Staaten, musste Rumänien angesichts des Bündnisspiels den Amerikanern den Krieg erklären. Und von diesem Moment an ändern sich die Daten des Problems völlig, denn die Vereinigten Staaten wollen um jeden Preis die Versorgungskapazitäten Deutschlands und seiner Verbündeten in Sachen Treibstoff vernichten. So fand der erste amerikanische Angriff auf die Stadt Ploieşti im Juni 1942 statt, durchgeführt von Staffeln, die in Nordafrika, in Benghazi, Libyen, stationiert waren. Lucian Vasile kennt diese erste Konfrontation zwischen den amerikanischen Piloten und den Verteidigern der Stadt Ploieşti:



    Der erste amerikanische Überfall, der 1942 stattfand, hatte sich als ein tagsüber durchgeführter Angriff materialisiert. Die Amerikaner hatten diese Lösung vor allem gewählt, um die Chancen zu erhöhen, ihre Ziele zu treffen. Natürlich riskierten sie, ihre Piloten zu enttarnen, und es war wahrscheinlicher, dass sie von der Flugabwehr der Stadt abgeschossen werden. Die Briten hingegen entschieden sich für einen Angriff bei Nacht. Das war zwar weniger zielsicher, doch sicherer für ihre Piloten, die unversehrt wieder zurückfliegen konnten.“




    Die unter deutschem Kommando organisierte Flugabwehr umfasste mehrere hundert Flugabwehrgeschütze und Dutzende von Kampfflugzeugen. Die im August 1943 durchgeführte Operation Tidal Wave“, an der 170 amerikanische schwere Bomber vom Typ B-24 Liberator teilnahmen, scheiterte am erbitterten Widerstand der gemeinsamen rumänisch-deutschen Verteidigung, der es gelang, 53 Flugzeuge abzuschie‎ßen, 440 amerikanische Soldaten zu töten und 220 Gefangene zu machen. Die Operation Tidal Wave“ galt später als einer der bittersten Misserfolge der amerikanischen Luftwaffe während des Zweiten Weltkriegs. Aber es sollte nicht lange so bleiben. Im Frühjahr 1944 konnte sich die amerikanische Luftwaffe tatsächlich rächen. Lucian Vasile, Monograph der Stadt Ploieşti, mit Einzelheiten:



    Die Bombenangriffe von 1944 haben die Stadt in Stücke gerissen. Die Industrie wurde hart getroffen, und auch die Wohngebiete. Ein Achtel der Gebäude wurde in Schutt und Asche gelegt, ein Drittel der Stadt wurde getroffen. Der Angriff im Mai 1944 zielte auf das Zentrum der Stadt. Der Feind wollte Schrecken verbreiten, die Moral der Einwohner brechen, ihre Rebellion provozieren, damit sie Sabotageakte produzieren, um so die Reaktionsfähigkeit der Stadtverteidigung zu verringern.“




    Aber der Krieg ist die Quelle aller Schrecken und Fehler. Eines der letzteren: die versehentliche Bombardierung und Zerstörung des Armenviertels der Stadt, des Mimiu-Viertels, das hauptsächlich von Roma-Bevölkerung bewohnt war. Lucian Vasile:



    Mimiu war ein Randbezirk, der an die Stadt angrenzte. Es wurde nicht per se angegriffen, sondern befand sich vielmehr in der Position eines Kollateralopfers, eines Opfers ihrer Armut. Wissen Sie, von Beginn des Krieges an gab es eine nächtliche Ausgangssperre, aber auch Tarnungen, weil wir Angst vor nächtlichen Angriffen hatten. So wurde alles in Dunkelheit getaucht, auch die Fabriken, die Raffinerien, mit einer Ausnahme: der Bezirk Mimiu. In der Tat zeigte die Analyse der Situation, die im Winter 41/42 durchgeführt worden war, dass nur der Bezirk Mimiu vom Himmel aus sichtbar war. Das lag daran, dass die Bewohner aufgrund ihrer Armut einen neuen Brennstoff zum Heizen verwendeten, nämlich mit Erdölprodukten getränkte Erde. Sie hatten kein Holz zum Heizen. Und so wurde in der Nacht die ganze Stadt in Dunkelheit getaucht, während der Stadtteil Mimiu mit tausend Lichtern erstrahlte. Dies war fatal für die Einwohner.“




    Am 23. August 1944 brach Rumänien sein Bündnis mit Nazi-Deutschland. Danach hörten die Bombenangriffe, die die Stadt Ploieşti in Trauer stürzten, endgültig auf. Auch die Ölindustrie kehrte zu einem Anschein von Normalität zurück, während die Menschen noch auf das Ende des Unglücks hofften, das der Zweite Weltkrieg für alle Zeitgenossen war.