Tag: Romgaz

  • Accord sur le gaz de la mer Noire

    Accord sur le gaz de la mer Noire

    Alors que les prix de l’électricité et du gaz s’envolent sur le marché mondial, l’annonce faite mardi, à Bucarest, est une immense bouffée d’oxygène. Ainsi, le producteur de gaz Romgaz, la plus grande compagnie d’Etat cotée à la Bourse des valeurs de Bucarest, contrôlée par le ministère de l’Energie, et ExxonMobil ont finalisé les négociations de rachat intégral, par la compagnie roumaine, de la participation de 50 % du géant pétrolier américain au projet Neptun Deep d’exploitation du gaz en mer Noire. La transaction, dont la valeur n’a pas été rendue publique, devrait être finalisée au premier trimestre de 2022. A présent, ExxonMobil et OMV Petrom sont partenaires égaux dans le projet d’exploitation de grande profondeur en mer Noire, avec un gisement estimé à 84 milliards de mètres cubes de gaz. Notons que la Roumanie consomme annuellement 11 milliards de mètres cubes.



    Au moment de la finalisation de la transaction entre ExxonMobil et Romgaz, OMV Petrom — la plus grande compagnie d’énergie d’Europe du sud-est — deviendrait opérateur du périmètre Neptun Deep. Son développement équivaudrait avec la production d’hydrocarbures dans des eaux de grande profondeur de Roumanie.



    Les coûts d’un tel projet peuvent se chiffrer à plusieurs milliards de dollars. Le périmètre Neptun est à 200 km des côtes, et toute l’infrastructure est à construire, les conduites comprises. Récemment, la publication de spécialité Petroleum Economist, citée par profit.ro, estimait qu’une transaction entre Romgaz et ExxonMobil pourrait débloquer le potentiel offshore de la Roumanie et serait de nature à la transformer en le plus grand producteur de gaz de l’UE jusqu’à la fin de la décennie. L’exploitation gazière pourrait commencer en 2026. La Roumanie pourrait s’affranchir de la dépendance du gaz russe et même exporter 20-25 % de sa production interne. En plus, la concurrence régionale s’intensifiera.



    « Je suis confiant que, dans un proche avenir, Romgaz et OMV Petrom seront des partenaires égaux dans le projet de grande profondeur Neptun Deep. Des pas importants ont été faits pour que le gaz de la mer Noire arrive dans les maisons des Roumains », a écrit le ministre par intérim de l’Energie, Virgil Popescu, sur Facebook. Selon Bucarest, un futur partenariat entre Romgaz et OMV Petrom dans le projet offshore Neptun Deep serait essentiel tant pour la sécurité énergétique du pays que pour atteindre les objectifs relatifs à la transition énergétique si vivement débattue ces derniers temps.


    (Trad. : Ligia)


  • Acord privind gazele naturale din Marea Neagră

    Acord privind gazele naturale din Marea Neagră

    În plină degringoladă pe piața mondială a prețurilor la energie electrică și gaze, anunțul de marți, de la București, are valoarea unei uriașe guri de oxigen: producătorul de gaze naturale Romgaz, cea mai mare companie de stat listată la Bursa de Valori Bucureşti, controlată prin Ministerul Energiei, și ExxonMobil au finalizat negocierile de preluare integrală, de către compania românească, a participaţiei de 50% a gigantului petrolier american la Proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. Tranzacţia, a cărei valoare nu a fost făcută publică, ar urma să fie finalizată în primul trimestru al anului viitor.


    În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom sunt parteneri egali în proiectul de mare adâncime din Marea Neagră unde s-ar găsi până la 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale – România consumă, anual, 11 miliarde. În momentul finalizării tranzacției dintre ExxonMobil și Romgaz, OMV Petrom – cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est – ar deveni operator al perimetrului Neptun Deep. Dezvoltarea acestuia ar echivala cu prima producţie de hidrocarburi în ape de mare adâncime din România. Costurile unui astfel de proiect în zonă de apă adâncă pot ajunge la câteva miliarde dolari. Perimetrul Neptun se află, de exemplu, la 200 de kilometri distanţă de uscat, iar toată infrastructura, inclusiv conductele, trebuie construite.


    Recent, publicația de specialitate Petroleum Economist, citată de profit.ro, aprecia că o tranzacție între Romgaz și ExxonMobil ar putea debloca potențialul offshore al României și ar putea-o transforma în cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană până la finalul acestui deceniu, în condițiile în care exploatarea zăcămintelor ar urma să înceapă, posibil, în 2026. România ar putea deveni independentă de gazul rusesc și chiar să exporte 20-25% din producția internă. În plus, concurența regională se va intensifica.

    Am încredere că, în viitorul apropiat, Romgaz şi OMV Petrom vor fi parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep. S-au facut paşi importanţi ca gazul din Marea Neagră să ajungă în casele românilor – a scris pe Facebook ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu.


    În viziunea Bucureștiului, un viitor parteneriat între Romgaz și OMV Petrom în proiectul offshore Neptun Deep ar fi esențial atât pentru securitatea energetică a țării, cât și pentru atingerea obiectivelor privind tranziția energetică, atât de mult discutată la ora actuală.


  • Anchetă parlamentară privind preţul energiei

    Anchetă parlamentară privind preţul energiei

    O
    comisie parlamentară specială de anchetă analizează, la București, cauzele
    preţurilor mari la gazele naturale și la energia electrică, iar din discuțiile
    de până acum au fost identificați mai mulți factori care au generat această
    situație. Întreaga Europă se confruntă cu o creștere explozivă a prețurilor la
    energie, dar în România a intervenit, odată în plus, și liberalizarea completă
    a pieței de profil, la 1 iulie. Iar unii furnizori au profitat de această
    situație. 38 de companii din energie au încălcat legislaţia în luna septembrie,
    a precizat în fața comisiei de anchetă Claudiu Dolot, președintele Autorității
    Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Cele mai grave abateri vizează
    nerespectarea clauzelor contractuale pentru energia electrică, prevederile
    fiind schimbate unilateral de furnizori.
    Luni a fost chemat la audieri directorul
    general al Romgaz, Aristotel Jude, care a enumerat între cauzele creșterii
    prețului la energie un deficit de gaze naturale, pe fondul unui consum mult mai
    mare.
    Aristotel Jude a explicat:

    În primul rând, temperaturile scăzute în perioada ianuarie – aprilie
    2021. Romgaz pentru prima dată a extras întreaga cantitate de gaze naturale
    injectate în depozitele subterane în anul 2020. A doua mare cauză, cererea mai
    mare decât oferta. Aceasta a crescut semnificativ comparativ cu anul 2020, atât
    datorită creşterii economice post pandemice, cât şi din necesitatea
    înmagazinării în depozitele subterane a cantităţilor de gaze naturale necesare
    pentru asigurarea surselor în sezonul rece 2021- 2022.


    Conducerea Romgaz dă
    asigurări că poate furniza necesarul de combustibil pentru producătorii de
    energie termică, nu pentru toţi, ci doar pentru cei cu care a încheiat deja
    contracte. Anunţul vine pe fondul temerilor exprimate de mulţi experţi că în
    iarna care se apropie nu preţul gazelor naturale va fi problema, ci lipsa lor
    în perioadele de consum maxim. Unitatea 3 de la Cernavodă va fi finalizată în
    2030, moment de la care societatea economică va putea să asigure peste 30% din
    consumul naţional de energie, a precizat, pe de altă parte, la audieri și Cosmin
    Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica: Aş dori să vă solicit încă o dată dumneavoastră şi colegilor
    dumneavoastră care fac parte din foruri europene, diverse grupări politice, ca
    în următoarele luni, având în vedere dezbaterea care se susţine în acest moment
    la Comisia Europeană privind includerea sau neincluderea energiei nucleare ca o
    tehnologie de producţie energetică sustenabilă, să susţinem aceasta pentru că
    toate datele ştiinţifice indică acest lucru, indică energia din surse nucleare
    ca o soluţie de viitor.


    La Bruxelles, Comisia Europeană a decis să stimuleze statele
    membre să reducă taxele la energie şi să redistribuie profiturile rezultate din
    creşterea preţurilor către cei mai defavorizaţi. Anunțul a fost făcut de
    comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton. Comisia ar urma să
    prezinte, miercuri, măsuri temporare de sprijin, însă abia la următorul summit
    european, din 21 şi 22 octombrie, vor fi discutate posibile soluţii pe termen
    lung.



  • Coopération roumano-américaine dans le domaine de l’énergie

    Coopération roumano-américaine dans le domaine de l’énergie

    La Roumanie dispose d’un immense potentiel économique, très propice pour les investisseurs, et non seulement pour ceux des États-Unis, mais pour ceux du monde entier, a souligné, en début du mois, l’ambassadeur américain à Bucarest, Adrian Zuckerman. Il a exprimé son désir que le partenariat économique entre les deux pays rattrape et qu’il dépasse même le partenariat militaire. L’un des domaines importants dans lesquels Washington et Bucarest coopèrent, c’est l’énergie.



    Pour atteindre ses objectifs de décarbonisation et de sécurité énergétique, la Roumanie souhaite renouveler la technologie de l’un des réacteurs nucléaires de la centrale de Cernavodă (sud-est) et en construire deux autres. Ce projet est évalué à 8 milliards de dollars. La Banque d’Import-Export des Etats-Unis (Eximbank) financera ce projet jusqu’à hauteur de 7 milliards de dollars. Une fois achevé, il fera que la centrale de Cernavodă fournisse environ 40% de la demande d’électricité de la Roumanie. C’est le double de ce qu’elle peut assurer aujourd’hui. Cosmin Ghiţă, directeur général de Nuclearelectrica, la société qui opère la centrale de Cernavodă, a précisé :



    « Dans le cas du projet des unités 3 et 4, nous discutons du doublement de la capacité actuelle d’énergie nucléaire fournie, et les avantages ne s’arrêtent pas là. En Roumanie, l’industrie nucléaire assure environ 11 000 emplois. Avec le début de ces projets, le nombre d’emplois pourrait passer à plus de 20 000. Quant aux avantages de la modernisation de l’unité 1, ils sont évidents : l’exploitation pendant encore 30 ans de cette capacité de production à moins de la moitié du coût d’un nouveau réacteur. »



    L’accord entre la Roumanie et les États-Unis sur la coopération pour les projets d’énergie nucléaire à Cernavodă a été signé mercredi à Bucarest par le ministre roumain de l’Économie, Virgil Popescu, et par l’ambassadeur américain, en présence du premier ministre par intérim, Nicolae Ciucă. Les termes du document avaient été établis dès le début du mois d’octobre, lors d’une visite aux États-Unis du ministre de l’Économie, lorsque le mémorandum d’accord avec Eximbank a également été signé. Cette semaine, la présidente d’Eximbank Etats-Unis, Kimberly Reed, s’est rendue à Cernavodă et lors d’une rencontre avec le ministre Virgil Popescu, elle a souligné que l’institution qu’elle dirige était prête à accorder des fonds à Bucarest pour d’autres projets aussi.



    Les États-Unis pourraient également financer l’extraction de gaz en mer Noire. La compagnie roumaine Romgaz est en train de négocier pour reprendre le paquet Exxon de la concession offshore de Neptun Deep et, avec le déblocage des investissements en mer Noire, la Roumanie pourrait devenir le plus grand producteur de gaz et d’énergie d’Europe. Présent à la réunion, l’ambassadeur Adrian Zuckerman a souligné l’importance d’assurer l’indépendance énergétique de la Roumanie et a ajouté que la visite de la présidente d’Eximbank soulignait l’engagement des États-Unis à l’égard de la Roumanie.


    (Trad. : Ligia)


  • Probleme pentru bucureşteni în pragul iernii

    Probleme pentru bucureşteni în pragul iernii

    Vehiculată
    tot mai intens în ultima perioadă, intrarea în faliment a RADET – Regia
    Autonomă de Distribuire a Energiei Termice Bucureşti – a fost decisă în această
    săptămână de Curtea de Apel, decizia fiind definitivă. Judecătorii Curţii au
    respins apelurile făcute în proces, fiind menţinută hotărârea luată de
    Tribunalul Bucureşti, care, în aprilie 2019, a respins planul de reorganizare
    depus de RADET şi a dispus intrarea regiei bucureştene în faliment. Fără
    investiţii serioase în ultimii 50-60 de ani, sistemul de termoficare din
    Bucureşti a dat tot mai frecvente semne de gripare, iar sistarea furnizării de
    apă caldă şi căldură pe perioade mai mult sau mai puţin determinate în scopul
    remedierii avariilor a devenit aproape o constantă. O eventuală lichidare a
    RADET nu înseamnă dispariţia sistemului de termoficare, pentru că activitatea
    regiei va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica, a explicat edilul
    capitalei, Gabriela Firea, înainte de decizia Curţii, făcând şi câteva
    precizări.

    Între cauzele datoriilor mari ale RADET se numără o acumulare
    istorică de penalităţi, care nu ţine de buna funcţionare a regiei, ci de
    contractul dezavantajos
    încheiat între RADET şi ELCEN, cât şi de situaţia reală din punct de vedere
    tehnic, spune primarul. ELCEN – o companie cu capital integral de stat,
    înfiinţată în 2002, este cel mai mare producător de energie termică din România.
    Există un decalaj de 10 zile între data facturării ELCEN către RADET şi
    data facturării RADET către populaţie, generat de faptul că regia trebuie să
    citească peste 36.000 de contoare, explică autorităţile. În aceste condiţii,
    RADET a fost ani la rând în situaţia de a nu putea colecta de la clienţi sumele
    necesare pentru plata la timp a facturilor, din acest decalaj rezultând
    penalităţile. ELCEN a profitat de poziţia dominantă şi nu a fost dispus să
    fluidizeze circuitul economic, astfel încât RADET să nu mai înregistreze
    datorii şi pe cale de consecinţă, să nu mai plătească penalităţi create
    artificial, spune municipalitatea.

    Ministrul Economiei şi Energiei, Virgil
    Popescu, dă, însă, asigurări că bucureştenii nu vor rămâne fără căldură şi apă
    caldă – ELCEN este pregătit să furnizeze agent termic, are toate contractele
    încheiate cu Romgaz şi stocuri de păcură, în caz că ar apărea vreo problemă legată
    de stocurile de gaze. Ce trebuie urgent rezolvat ţine de operatorul care să
    transporte şi să distribuie energia termică. Primăria Bucureşti şi-a anunţat
    intenţia de a prelua distribuţia prin Termoenergetica, companie recent înfiinţătă,
    dar care încă nu are licenţă pentru această activitate şi nici contract cu
    ELCEN.

  • Finanzministerium veröffentlicht Rangliste profitabler Staatsunternehmen

    Finanzministerium veröffentlicht Rangliste profitabler Staatsunternehmen

    Das Finanzministerium hat neulich den 2014 Jahresbericht der Unternehmen veröffentlicht, die voll oder mehrheitlich Staatseigentum sind. Laut dem besagten Bericht, sei der Anteil der Dividenden der ersten zehn staatlichen Unternehmen, die an den Staatshaushalt ausgeschüttet werden 2014 gegenüber dem Vorjahr um 2,6% gewachsen. Das Energieunternehmen mit Privatmanagement Oltenia und das Energieunternehmen Hunedoara sind zwei Gesellschaften in Staatseigentum, die im Vorjahr hingegen die grö‎ßten Verluste verzeichneten. Die beiden wurden vor Jahren durch die Verschmelzung einiger Wärmekraftwerke im Oltenia-Becken bzw Jiu-Tal mit einigen Braunkohle-und Steinkohlebergwerken gegründet.



    Der Energie-Komplex Oltenia, dem die drei grö‎ßten Wärmekraftwerke des Landes: Turceni, Rovinari und Craiova sowie die Bergwerke der ehelamigen Braunkohle-Gesellschaft Oltenia angehören, habe laut dem Bericht Verluste von rund 700 Millionen Lei (umgerechnet rund 158 Millionen Euro) verzeichnet. Zu den Gesellschaften, die erhebliche Verluste verzeichnen, zählen auch die Fluggesellschaft Tarom, das Nationale Uran-Unternehmen und das Luftfahrt-Unternehmen Romaero. Laut dem Jahresbericht des Finanzministeriums, sei das staatliche Energieunternehmen Hidorelectrica im Jahr 2014 in die Rangliste der profitablen Gesellschaften eingetreten, selbst wenn der grö‎ßte Stromerzeuger Rumäniens sich erneut in der Insolvenz befindet.



    In der besagten Rangliste sind unter anderem auch das Gasunternehmen Transgaz, die rumänische Lotterie, das Energieunternehmen Transelectrica, die staatliche Fortverwaltung Romsilva, der Bukarester Flughafen und die Rumänische Kfz-Aufsicht RAR zu finden. Auf dem ersten Platz in der Rangliste liegt auch 2014, das dritte Jahr hintereinander das Gasunternehmen Romgaz. Das Unternehmen erzielte 2014 einen Gewinn von 1,4 Milliarden Lei (umgerechnet rund 317 Millionen Euro), der künftig wieder wachsen soll, nachdem 30 Milliarden Kubikmeter Erdgasreserven im rumänischen Sektor des Schwarzen Meeres entdeckt wurden. Im Jahr 2011 hatte eine Gruppe von Unternehmen, gebildet aus dem russischem Unternehmen Lukoil Overseas, dem amerikanischen PanAtlantic und dem rumänischen Gasunternehmen Romgaz Explorationsarbeiten im rumänischen Sektor des Schwarzen Meeres aufgenommen.



    Der Fund soll, laut Berechnungen, den Landeskonsum für drei Jahre decken. Derzeit liegt der Konsum Rumäniens bei 12 Milliarden Kubikmeter. Rumänien spielt also eine bedeutende Rolle auf dem Energiemarkt in der Region und soll auch weiter seine Rolle als ”energetischer Verteilungsknoten” Südosteuropas und des Westbalkans bekräftigen, sagte neulich der EU-Kommissar für Energieunion Maroš Šefčoviči. Sefčoviči betonte neulich in Bukarest die strategische Rolle Rumäniens innerhalb der EU und die Vorteile, die das Land aus der Verwertung seiner Energie und aus erneuerbaren Energien erzielen könne.


  • Clasificación de las compañías públicas de Rumanía

    Clasificación de las compañías públicas de Rumanía







    El Ministerio de Hacienda de Rumanía ha
    publicado recientemente un informe para 2014 sobre la actividad de las
    compañías en las que el Estado tiene una participación mayoritaria o integral.
    Según el documento, la influencia de las primeras diez compañías públicas en el
    total general de los dividendos repartidos al presupuesto público aumentó el
    año pasado un 2,6% frente a 2013. El Complejo Energético Oltenia, una compañía
    con administración privada, y el Complejo Energético Hunedoara son las
    compañías públicas que registraron el año pasado las mayores pérdidas. Ambas se
    crearon hace unos años reuniendo unas centrales de la cuenca de Oltenia y del
    Valle del Jiu, y algunas minas de lignito y carbón.

    El Complejo Energético
    Oltenia, que reúne a las mayores tres centrales del país, Turceni, Rovinari y
    Craiova, y a las minas de la antigua Compañía del Lignito Oltenia, registró una
    pérdida de casi 700 millones de lei (158 millones de euros). Por lo demás, la
    compañía también tiene problemas con la justicia, los fiscales de la Dirección
    Nacional Anticorrupción están analizando ya varios casos. Otras compañías que
    registraron importantes pérdidas son Tarom, la Compañía Nacional del Uranio y
    Romaero. Según el informe, en la clasificación de las empresas más rentables
    estuvo en 2014 la compañía Hidroeléctrica, aunque estuviera en insolvencia. En
    la misma clasificación están las compañías Transgaz, la Lotería Rumana, Nuclear
    Eléctrica y Transeléctrica, Romsilva, la Imprenta Nacional, el Aeropuerto de
    Bucarest y el Registro Auto Rumano.

    La compañía Romgaz sigue siendo de lejos la
    empresa pública más rentable. Desde hace más de tres años, esta compañía ocupa
    el primer lugar en la clasificación de las primeras diez compañías públicas
    rumanas más rentables. En 2014, registró un beneficio de 1.400 millones de lei
    (aproximadamente 317 millones de euros) y seguirá aumentando, después de que un
    importante yacimiento de más de 30.000 millones de metros cúbicos de gas
    natural se descubriera en el sector rumano del mar Negro. Las compañías
    responsables de las explotaciones en la zona, siendo Romgaz una de ellas,
    consideran que el procesamiento podría durar varios años y necesitaría
    inversiones de miles de millones de dólares.

    Sin embargo, estas reservas
    podrían asegurar el consumo nacional de gas durante tres años, dado que
    anualmente, Rumanía consume aproximadamente 12.000 millones de metros cúbicos.
    Es decir que, en el mercado energético de la región, Rumanía tiene un papel muy
    importante y consolidará su papel de centro energético regional de Europa del
    Sudeste y de los Balcanes del Oeste, según ha confirmado recientemente el
    vicepresidente de la Comisión Europea para la Unión de la Energía, Maros
    Sefčoviči. Presente en Bucarest, el mandatario ha destacado el papel
    estratégico de Rumanía en la Unión Energética y los beneficios que podría tener
    valorando la energía y las fuentes renovables.








  • Clasamentul companiilor publice din România

    Clasamentul companiilor publice din România

    Ministerul de
    Finanţe din România a publicat recent raportul pe 2014 privind activitatea
    companiilor la care statul deţine o participaţie majoritară sau integrală. Potrivit documentului, influenţa
    primelor zece întreprinderi publice în totalul general al dividendelor (vărsămintelor)
    repartizate catre bugetul de stat a crescut anul trecut faţă de 2013 cu 2,6
    puncte procentuale.

    Complexul Energetic Oltenia, companie
    cu management privat, şi Complexul Energetic Hunedoara sunt societăţile
    aflate în proprietatea statului care au raportat cele mai mari pierderi anul
    trecut. Ambele au fost create în urmă cu câţiva ani prin comasarea unor
    termocentrale din bazinul Olteniei şi, respectiv, Văii Jiului, cu câteva mine
    de lignit şi huilă. Complexul Energetic Oltenia, care reuneşte cele mai
    mari trei termocentrale din ţară -Turceni, Rovinari şi Craiova – precum şi
    minele de la fosta Societate a Lignitului Oltenia, a raportat o pierdere de aproape 700 de milioane de lei (158 milioane euro). De altfel,
    compania se confruntă şi cu probleme în justiţie, în atenţia procurorilor DNA
    existând mai multe dosare. Printre alte societăţi cu pierderi importante se
    numără şi Tarom, Compania Naţională a Uranului sau Romaero.

    Potrivit raportului, în topul celor mai profitabile a intrat în 2014 Hidroelectrica,
    chiar dacă această societate se află în insolvenţă. În top se mai află
    Transgaz, Loteria Română, Nuclear Electrica şi Transelectrica,
    Romsilva, Imprimeria Naţională, Aeroportul Bucureşti şi Registrul Auto
    Român.

    Romgaz rămâne de departe cea mai rentabilă
    societate de stat. De mai bine de trei ani, această companie ocupă primul
    loc în topul celor mai profitabile 10 societăţi româneşti de stat. Profitul
    său, în 2014, a fost de 1,4 miliarde de lei (cca 317 milioane de euro) şi va
    creşte şi în viitor, după ce un
    important zăcământ de peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale a
    fost descoperit în sectorul românesc al Mării Negre. Companiile responsabile cu
    explorările în zonă – printre care şi Romgaz – susţin că procesarea acestuia ar
    putea dura mai mulţi ani şi ar necesita inveştiţii de miliarde de dolari. Însă,
    aceste rezerve ar putea asigura consumul naţional de gaze pentru trei ani, în
    condiţiile în care, anual, România consumă circa 12 miliarde de metri cubi.

    Aşadar, pe piaţa energetică din regiune, România joacă un rol foarte important
    şi îşi va consolida rolul de hub energetic (n.red. nod de
    distributie) regional al Europei de Sud-Est şi al Balcanilor de Vest, a
    confirmat recent şi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energiei,
    Maros Sefčoviči. Prezent recent la Bucureşti, el a evidenţiat rolul strategic al României în
    cadrul Uniunii Energetice şi beneficiile pe care le-ar putea avea prin
    valorificarea energiei şi din surse regenerabile.

  • Uriaş zăcământ de gaze, pe platforma Mării Negre

    Uriaş zăcământ de gaze, pe platforma Mării Negre

    Descoperirea, extrem de
    importantă, din Marea Neagră a făcut, deja, multe valuri în România. După lucrări de explorare efectuate
    în apele teritoriale româneşti începând
    din 2011, consorţiul format din companiile rusească Lukoil Overseas, deţinută
    de grupul Lukoil, americană PanAtlantic şi românească Romgaz a localizat
    un zăcământ de gaze naturale cu un volum estimat la circa 30 de miliarde de
    metri cubi. Cifra este preliminară, în aşteptarea forajului de evaluare. Dacă
    volumul zăcământului este confirmat, procesarea
    lui ar putea dura cel puţin 7 ani şi ar presupune investiţii, foarte probabil,
    de ordinul miliardelor de dolari. Directorul general adjunct de la Romgaz şi
    director explorare-producţie, Dumitru Rotar, a declarat, pentru Radio România,
    că întreaga cantitate de gaze ar putea acoperi necesarul României pe 3 ani, dacă
    ar fi asigurat integral din această sursă, în condiţiile în care consumul anual
    este de 11 miliarde de metri cubi.

    Dumitru Rotar: Probabil, nu mai
    devreme de 7 ani de zile, aceste rezerve vor putea să ajungă în casele cetăţenilor
    români.
    În momentul în care îl
    vom pune în exploatare, o să ne folosim de cele 30 de miliarde de metri cubi
    timp de 10, poate 15 ani. Aşa, statistic, putem să luăm mărimea zăcământului şi
    să o împărţim la cererea anuală din acest moment din România şi să afirmăm că
    reprezintă consumul ţării pe 3 ani de zile.


    S-ar putea bucura românii că preţul la gaze va scădea? Pentru moment, e
    prematur!

    Din nou, directorul general adjunct de la Romgaz, Dumitru Rotar: Pentru bugetul de stat, în momentul în care se introduc rezervele în
    exploatare înseamnă venituri. Pentru cetăţeanul de rând înseamnă siguranţă în
    furnizarea de gaze naturale. Despre preţ, m-aş hazarda să fac afirmaţii despre
    ce o să fie peste 10 ani.

    Perimetrul unde a fost descoperit zăcământul de circa 30
    de miliarde de metri cubi se află în zona de platou
    continental al Mării Negre pe care România a câştigat-o în 2009, la Haga, în
    defavoarea Ucrainei. În urma litigiului dintre Bucureşti şi Kiev, statul român
    a obţinut 9.700 de kilometri pătraţi, al căror potenţial – potrivit
    specialiştilor – este uriaş. Acum trei an, tot acolo, OMV Petrom şi Exxon
    Mobile au anunţat o altă descoperire semnificativă, estimările preliminare plasând
    zăcământul respectiv de gaze până la 84 de miliarde de metri cubi.

    Nu puţini
    sunt cei care cred că zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră pot asigura
    independenţa României şi a altor state de gazele ruseşti. În România, de altfel, necesarul intern este aproape integral acoperit de
    OMV Petrom şi de Romgaz.

  • Stromkonzern Electrica an Londoner Börse gelistet

    Nach einem Börsengang mit einem Plus von über 200% des Ausgabewertes, werden die Aktien der Electrica an den Börsen in Bukarest und London gehandelt. Der rumänische Stromnetzbetreiber nahm nach dem Börsendebüt im Juni 444 Millionen Euro ein, den Privatanlegern waren 51% der Aktien geboten worden.



    Wir glauben, dass die Anwerbung von privaten Anlegern durch den Börsengang des rumänischen Marktführers in der Stromversorgung zu einer höheren Transparenz und Effizienz der Electrica beitragen wird. Und das wird sich sowohl auf die Rentabilität des Unternehmens, als auch auf den Preis und die Qualität der Dienstleistungen für die Endverbraucher positiv auswirken”, sagte der delegierte Energieminister Răzvan Nicolescu. Gemeinsam mit Ministerpräsident Victor Ponta nahm er an der Börseneinführung von Electrica in London teil.



    Der Electrica-Börsengang stellt das grö‎ßte öffentliche Börsendebüt dar, das je über die Bukarester Börse abgewickelt wurde. Dabei sind einige positive Aspekte zu erwähnen, sagen die Experten des Brokerunternehmens Tradeville — etwa das Plus, das circa zweimal so hoch war wie der Ausgabewert, die Rabatt-Zuteilung und die Einführung der garantierten Bezüge. Gleichzeitig seien auch einige negative Seiten hervorzuheben — die Nichtgewährung des Rabatts auf die garantierten Aktientranchen oder die Veröffentlichung der Broschüre erst einen Tag vor der Notierung.



    Laut einem Bericht von Tradeville könnte der Wert der Electrica-Aktien um 15% gegenüber dem Ausgabewert von 11 Lei/Aktie zunehmen. 85% der notierten Aktien sind für institutionelle Investoren bestimmt, die restlichen 15% für Kleinanleger, bzw. natürliche Personen. Der Staat plant, die Geldeinnahmen als Rücklagen für die Investitionspläne von Electrica in den kommenden Jahren zu verwanden.



    Electrica ist nach dem Börsengang von Romgaz vor sechs Monaten der zweite rumänische Staatsbetrieb, der sowohl in Bukarest, als auch an der Londoner Börse gelistet ist. Beim Börsengang von Romgaz hatte der Staat 15% der Anteile am Gasvertriebsunternehmen veräu‎ßert, dabei war der 12. November 2013 als Termin für die Börsennotierung in London und Bukarest festgelegt worden. Die Investoren erwarben 36% der Romgaz-Aktien in Form von Anlagezertifikaten, die an der Londoner Börse gelistet worden waren. Die restlichen 64% wurden direkt als Aktien an der Bukarester Börse verkauft.



    Laut Experten sei die gestiegene Anzahl der in Bukarest gelisteten Unternehmen ein Schlüsselfaktor für die Anwerbung möglichst vieler Investoren. Gleichzeitig könnte dadurch das Vertrauen der privaten Unternehmen in die Börsennotierung als alternative Finanzquelle für die Entwicklung steigen.

  • Energia: la compagnia Electrica alla Borsa di Londra

    Dopo un’offerta pubblica iniziale sottoscritta ad oltre il 200%, le azioni di Electrica sono transazionate sia a Bucarest che a Londra. Il distributore di elettricità romeno ha attirato 444 milioni di euro tramite l’offerta pubblica di giugno, lo Stato trasferendo agli investitori privati il 51% delle azioni.



    “Riteniamo che il coinvolgimento degli investitori privati aumenterà la trasparenza e l’efficacia di Electrica, con un impatto positivo sia sulla sua profittabilità che sul prezzo e sulla qualità dei servizi destinati agli utenti e ai consumatori finali”, ha dichiarato il ministro con delega all’Energia, Razvan Nicolescu, presente, accanto al premier romeno Victor Ponta, all’apertura delle operazioni alla Borsa londinese.



    L’offerta di Electrica, la maggiore mai svolta tramite la borsa romena, ha registrato alcuni aspetti positivi, spiegano gli esperti dell’agenzia di brokeraggio Tradeville, come la doppia sottoscrizione, gli sconti e le sottoscrizioni garantite. Un rapporto dell’agenzia indica un potenziale di crescita delle azioni Electrica del 15% rispetto al prezzo stabilito per l’offerta pubblica, pari a 11 lei per un’azione.



    L’85% del pacchetto di azioni in borsa è offerto agli investitori istituzionali, mentre il resto del 15% alle persone fisiche, come piccoli investitori. Lo Stato si è prefisso di mantenere all’interno della compagnia i soldi ottenuti, come base finanziaria per i piani di investimenti di Electrica nei prossimi anni.



    Si tratta della seconda compagnia romena presente sia a Bucarest che a Londra, dopo che, sei mesi fa, la Romgaz registrava questa prima. Il 12 novembre era stato annunciato come data di entrata in borsa sia a Bucarest che a Londra, già dal lancio dell’offerta pubblica tramite cui lo Stato aveva venduto il 15% delle azioni del generatore di gas naturale.



    Gli investitori hanno acquistato il 36% delle azioni della Romgaz come certificati di deposito alla Borsa di Londra, mentre il 64% è stato acquistato direttamente come azioni trasnazionate alla Borsa di Bucarest.



    Gli analisti spiegano che la crescita del numero di compagnie quotate alla Borsa Valori di Bucarest attirerà un maggior numero di investitori e aumenterà la fiducia delle compagnia private nella quotazione in borsa come ottima alternativa per finanziare i progetti di sviluppo.

  • Economie et énergie

    Economie et énergie

    La Banque Mondiale a révisé à la baisse les estimations concernant le rythme de croissance qui va être enregistré cette année par l’économie mondiale. Quant à la Roumanie, elle a amélioré sa prédiction de croissance des 2,5% estimés en janvier aux 2,8%, la progression économique devrant être plus grande l’année prochaine : de 3,2%. Les chiffres sont similaires, aussi, dans le cas de l’Europe Centrale et Orientale. Selon un rapport de l’institution financière internationale, la demande externe plus forte est celle qui va apporter l’amélioration de la situation du marché de l’emploi en Roumanie et la reprise de la consommation. L’inflation réduite, à son tour, va permettre à la Banque Centrale d’avoir une politique monétaire d’appui de la reprise économique.



    Le gouvernement de Bucarest et le FMI dont les représentants se trouvent ces jours-ci en Roumanie pour une nouvelle évaluation de l’accord de précaution conclu l’automne dernier, tablent sur une croissance du PIB en 2014 de 2,2% à 2,5% et de 2,5% en 2015. Les autorités roumaines ont essayé principalement de démontrer aux bailleurs de fonds internationaux l’existence de ressources aptes à mener à la mesure de diminution des contributions aux assurances sociales (CAS) de 5% à la moitié de l’année courante. Le gouvernement a, par ailleurs, l’intention d’obtenir au moins 435 millions d’euros contre 51% des actions de ELECTRICA qui seront listées en bourse. Aux termes du programme convenu, il faudrait, jusqu’au 26 juin, conclure les préparatifs pour lister en bourse, le 3 juillet étant la date du début des transactions des actions ELECTRICA.



    Le premier ministre Victor Ponta est confiant à l’égard du succès de cette opération et dit que les montants ainsi obtenus seront dirigés vers les investissements : « Je suis persuadé, ce sera un listing de succès, comme ce fut le cas de ROMGAZ, de TRANSELECTRICA et de TRANSGAZ. Tout le capital privé ainsi attiré sera conservé pour des investissements dans l’infrastructure d’énergie. »



    Le ministre délégué à l’énergie, Ràzvan Nicolescu, a annoncé qu’il s’agit du plus ample processus de listing du marché de capital en Roumanie et que le prix d’une action sera compris entre 11 et 13,5 lei, 85% des actions pouvant être achetées par les grands investisseurs et 15% par les petits investisseurs. Au cas où un intérêt accru est manifesté par ces derniers, l’allocation augmentera de 15% à 22% et certains rabais seront généralement disponibles. Ràzvan Nicolescu souligne, par ailleurs, qu’à partir du 1-er juillet prochain, les producteurs de gaz naturel se verront obligés de vendre à travers la bourse une partie de leur propre production et qu’à partir de 2015 cette mesure est aussi applicable aux fournisseurs de gaz naturels. (Trad. Costin Grigore)

  • Economie şi energie

    Economie şi energie

    Banca Mondială a revizuit în scădere estimările privind ritmul de creştere care va fi înregistrat de economia mondială în acest an. În ceea ce priveşte România, a îmbunătăţit, însă, prognoza de creştere, de la 2,5%, cât estima în ianuarie, la 2,8%, urmând ca avansul economic să fie mai mare anul viitor, de 3,2%. Cifrele sunt similare în cazul regiunii Europei Centrale şi de Est.



    Potrivit unui raport al instituţiei financiare internaţionale, cererea externă mai puternică este cea care va duce la o îmbunătăţire a situaţiei pe piaţa muncii din România şi la revenirea consumului. În acelaşi timp, inflaţia redusă va permite Băncii Centrale să aibă o politică monetară de sprijinire a refacerii economiei.



    Guvernul de la Bucureşti şi Fondul Monetar Internaţional, ai cărui reprezentanţi se află în aceste zile în România pentru o nouă evaluare a acordului stand-by încheiat în toamna anului trecut, se bazează pe o creştere a PIB în 2014 între 2,2% şi 2,5% şi de 2,5% anul viitor. Autorităţile române au încercat, în principal, să le demonstreze creditorilor internaţionali că există resurse pentru a lua măsura reducerii contribuţiilor de asigurări sociale – CAS – cu 5% de la jumătatea anului.



    Guvernul vrea, pe de altă parte, să obţină minimum 435 de milioane de euro pentru 51% din acţiunile Electrica, pe care le va lista la bursă. Conform programului convenit, până pe 26 iunie ar trebui încheiate pregătirile de listare la bursă, urmând ca pe 3 iulie să înceapă tranzacţionarea acţiunilor Electrica. Premierul Victor Ponta este încrezător în succesul acestei operaţiuni şi spune că sumele obţinute vor fi direcţionate către investiţii: Sunt convins, o să fie o listare de succes, aşa cum a fost şi la Romgaz, şi la Transelectrica, şi la Transgaz şi tot capitalul privat pe care-l atragem va fi păstrat pentru investiţii în infrastructura de energie.”



    Ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat că este vorba despre cel mai mare proces de listare pe piaţa de capital din România, iar preţul unei acţiuni va fi cuprins între 11 şi 13,5 lei. 85% din numărul acţiunilor vor putea fi cumpărate de marii investitori, iar 15% revin micilor investitori. În cazul în care va exista un interes sporit din partea acestora din urmă, alocarea va creşte de la 15% la 22% şi, pentru toţi, vor putea exista anumite discounturi. Răzvan Nicolescu a subliniat, pe de altă parte, că de la 1 iulie producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi să tranzacţioneze o parte din producţia proprie pe bursă, iar din 2015 această măsură se va aplica şi furnizorilor de gaze naturale.

  • La semaine du 11  au 16 novembre 2013

    La semaine du 11 au 16 novembre 2013

    L’exécutif de Bucarest a approuvé le projet du budget d’Etat 2014



    Le gouvernement roumain a approuvé le projet du budget d’Etat pour 2014, qui sera débattu avant d’être voté par le Parlement. La construction budgétaire proposée par l’exécutif de centre gauche s’appuie sur une croissance économique de 2,2% et un déficit de 2,2%. Plus de la moitié de ce budget total d’environ 50 milliards d’euros, sera alloué aux salaires, retraites et indemnisations sociales. Le montant pour les investissements se chiffrera à environ 6% du PIB. Le projet du budget prévoit aussi une indexation de 3,76% des retraites, la majoration du SMIC à environ 200 euros et l’introduction d’une bourse mensuelle de 40 euros accordée aux internes en médecine et pharmacie. L’Education nationale bénéficiera de fonds supplémentaires d’environ 300 millions d’euros qui aideront à achever les travaux d’infrastructure financés par des fonds européens. Les salaires des enseignants débutants et des maîtres assistants universitaires augmenteront également de 10%. Afin de soutenir ces dépenses, le cabinet table sur une meilleure collecte des impôts et sur la réduction de l’évasion fiscale. L’opposition critique le document adopté par l’exécutif de Bucarest. Le leader démocrate libéral Vasile Blaga affirme qu’il s’agit d’un budget de l’involution économique qui touchera notamment le milieu des affaires et qu’en fin de compte les Roumains perdront de l’argent. Le premier ministre Victor Ponta a demandé à ses partenaires du gouvernement à faire preuve de solidarité dans la prise de décisions afin de respecter les engagements prévus dans les accords avec les bailleurs internationaux.



    Le projet de la loi de la décentralisation a été approuvé par le gouvernement



    Cette semaine, le gouvernement a également approuvé le projet de loi de la décentralisation sur laquelle il engagera sa responsabilité devant le Parlement, la semaine prochaine. La santé, l’agriculture, l’environnement, la culture, la jeunesse et le sport — voilà quelques domaines dont les compétences et les attributions, une fois la loi appliquée, feront l’objet de cette décentralisation. Le même projet de loi transfère aux pouvoirs locaux la responsabilité de l’autorisation et de la classification dans le domaine du tourisme, les clubs et espaces destinés aux activités sportives, les colonies de vacances pour les élèves ainsi que les institutions ayant des attributions territoriales dans le domaine de la pêche. Selon le vice-premier ministre Liviu Dragnea, la décentralisation ne comporte pas de dépenses supplémentaires. «Suite à ce processus de décentralisation, quelque 14 mille personnes travailleront dans les institutions décentralisées. Ceux, qui travaillaient jusqu’ici dans les institutions appartenant jusqu’ici aux ministères, seront eux aussi transférés aux institutions décentralisées, soumises au contrôle des autorités locales. »


    Liviu Dragnea a précisé que la police, les services sociaux, les ports et les salles de cinéma ne feraient pas l’objet de la décentralisation.



    Les actions de la compagnie Romgaz — cotées en Bourse à Londres et à Bucarest



    Les actions de la compagnie Romgaz — le plus grand producteur et fournisseur de gaz naturels de Roumanie — ont été cotées en bourse, pour la première fois et le même jour à Londres et à Bucarest. Présent dans la capitale britannique, le premier ministre Victor Ponta a déclaré son espoir que d’autres compagnies d’Etat de Roumanie entreraient sur le marché de transactions international. Victor Ponta : « En nous appuyant sur cette histoire à succès, j’espère être de retour ici l’année prochaine avec Hidroelectrica, Electrica et d’autres compagnies publiques roumaines. J’espère aussi que cela enverra aux investisseurs étrangers le message le plus important, celui que la Roumanie est ouverte au monde et que nous sommes prêts à utiliser notre potentiel qui n’a pas été mis en valeur jusqu’à présent. »



    Le projet de l’exploitation aurifère de Rosia Montana a reçu l’avis négatif de la commission parlementaire spéciale



    Le projet de loi sur l’exploitation aurifère cyanurée de Rosia Montana initié par le gouvernement de Victor Ponta sera envoyé au Parlement avec l’avis négatif de la commission parlementaire spéciale. Le projet minier sera mis en place au terme d’une nouvelle loi qui établira les critères généraux pour toutes les exploitations minières de Roumanie. Malgré l’avis négatif, le rapport de la commission a été salué par la compagnie RMGC qui souhaite développer le projet de Rosia Montana, peut-on lire dans un communiqué de presse où l’investisseur canadien se dit impatient de voir adopter les nouvelles prévisions. La commission parlementaire spéciale a été créée suite aux manifestations sans précédent organisées par les militants écologistes qui dénoncent les conséquences négatives d’un tel projet sur l’environnement et la santé.



    Protestations dans l’Education et la Santé



    Des milliers d’étudiants de Roumanie ont manifesté dans plusieurs centres universitaires du pays pour demander notamment l’octroi de 6% du PIB à l’éducation, à compter de l’année prochaine. Par ailleurs, sur la liste de leurs revendications ont figuré également une majoration de 30% de la subvention qui leur est attribuée pour le logement et les repas et l’augmentation des bourses. Les étudiants dénoncent le fait que le sous-financement de l’éducation a entraîné la majoration d’une série de taxes et la fusion de plusieurs facultés. Leurs protestations bénéficient de l’appui de plusieurs enseignants et élèves. Ceux derniers ont porté des banderoles durant les classes en signe de solidarité avec les étudiants. Par ailleurs, la Fédération sanitaire SANITAS a annoncé organiser le 25 novembre une grève d’avertissement dans le système sanitaire, avant de déclencher la grève générale à partir du 28 novembre. Les syndicalistes demandent, entre autres, l’allocation d’un budget d’au moins 6% du PIB à ce secteur, une loi des salaires spécifique au système, des conditions de travail améliorées et la démission du ministre de la Santé, Eugen Nicolaescu. La Caisse nationale d’assurance maladie la Sécurité sociale affirme que le budget 2014 permettra le bon fonctionnement du système et l’amélioration des soins médicaux…(aut. : Ioana Stancescu, Alex Diaconescu, Ileana Taroi, Dominique)


  • Die Woche 11.11.-15.11.2013 im Überblick

    Die Woche 11.11.-15.11.2013 im Überblick

    Die Regierung in Bukarest hat den Haushaltsentwurf für 2014 angenommen




    Die Regierung in Bukarest hat am Donnerstag den Haushaltsentwurf für 2014 angenommen. Das Dokument soll weiter vom Parlament gebilligt werden. Für das Jahr 2014 wird ein Wirtschaftswachstum von 2,2% und eine Inflation von 2,4% eingeschätzt. Der Währungskurs Leu-Euro sollte bei 4 Lei und 45 Bani liegen. Darauf fu‎ßt der Haushalt Rumäniens, erklärte der rumänische Ministerpräsident Victor Ponta. Unser Land erzielte in diesem Jahr das grö‎ßte BIP nach 1989. Am Ende der zweitägigen Verhandlungen hat man Folgendes schlussfolgert: aus einem Gesamtwert von rund 230 Milliarden Lei (rund 500 Millionen Euro) werden 216 Milliarden aus Steuern und Gebühren kommen. Die Differenz von 14 Milliarden bedeutet Schulden, also ein Haushaltsdefizit von 2,2%. 40 Milliarden werden der Verwaltung zugeteilt. 6 Milliarden wurden für die Subventionen in der Landwirtschaft geplant. Die für Investitionen zugeteilte Summe wird sich im Jahre 2014 auf 40 Milliarden Lei beziffern, das bedeutet 6% des BIPs. 120 Milliarden gehen zu den Löhnen, Renten und Sozialhilfen. Die Renten werden um 3,76% steigen. Der Mindestlohn wird in zwei Etappen bis auf 900 Lei (rund 200 Euro) erhöht. Die Assistenzärzte und -apotheker werden ein Monatsstipendium von 670 Lei (150 Euro) bekommen. Dem rumänischen Gesundheitssystem wurden für das Jahr 2014 30 Milliarden Lei zugeteilt. Der rumänische Premierminister Victor Ponta sagte, die Regierungspartner sollten sich solidarisch verhalten, damit die Verpflichtungen gegenüber der internationalen Kredigebern erfüllt werden können.




    Die Regierung will Vertrauensfrage für Dezentralisierungsgesetz stellen




    Am Donnerstag hat das Regierungskabinett endlich den Gesetzentwurf über Dezentralisierung angenommen, und auch bekanntgegeben, es werde nächste Woche im Parlament die Vertrauensfrage dafür stellen. Laut Ministerpräsident Victor Ponta soll das Dezentralisierungsgesetz am 1. Januar 2014 in Kraft treten. Die ersten Bereichen, in denen mit dem Inkrafttreten des neuen Gesetzes die ministeriellen Zuständigkeiten und Befugnisse dezentralisiert werden sind Gesundheit, Landwirtschaft, Umwelt, Kultur, Jugend und Sport. Ferner sollen die Kommunalverwaltungen auch die Autorisierung und Klassifizierung der touristischen Infrastruktur, die Sportanlagen und Sportklubs, die Ferienlager für Schüler und Studenten, sowie die Einrichtungen mit territorialen Befugnissen im Fischereibereich übernehmen. Es war zu erwarten, dass ein so gro‎ßes Projekt auch mit erheblichen Kosten verbunden ist, aber Vizepremier Liviu Dragnea sagte, der Dezentralisierungsprozess würde keine zusätzliche Kosten fordern:




    Durch den Dezentralisierungsprozess werden etwa 14.000 Angestellte in dezentralisierten Einrichtungen arbeiten. Das hei‎ßt, da‎ß die Angestellten, die bis jetzt in ministeriellen Einrichtungen arbeiteten, ihre gesamten Rechte auch in den von den Kommunalbehörden verwalteten dezentralisierten Einrichtungen behalten.”




    Die Polizei, die Agenturen für soziale Dienstleistungen und die Häfen werden vom Dezentralisierungsgesetz nicht betroffen, sagfte noch Vizepremier Liviu Dragnea.




    Romgaz, das grö‎ßte rumänische staatliche Gasunternehmen, wurde an den Börsen in London und Bukarest gelistet




    Am Dienstag wurden gleichzeitig an den Börsen in London und Bukarest die Aktien von Romgaz, dem grössten Gasproduzenten und –lieferanten in Rumänien, gelistet. Ministerpräsident Victor Ponta, der an dem Ereignis in der britischen Hauptstadt teilnahm, bezeichnete es als einen historischen Augenblick für Rumänien. Der Augenblick sei historisch gewesen, meinte Victor Ponta, denn Romgaz war das erste rumänische staatliche Unternehmen, das im Rahmen einer solchen internationalen Operation gelistet wurde. In London sagte Victor Ponta, er hoffe, dass auch andere staatliche Unternehmen aus Rumänien auf den internationalen Markt kommen werden:




    “Basierend auf diese Erfolgsgeschichte hoffe ich nächstes Jahr hier auch mit Hidroelectrica, Electrica und mit anderen staatlichen Unternehmen zurück zu kommen. Ich hoffe, das wird den ausländischen Investoren die wichtigste Botschaft senden, dass Rumänien gegenüber der Welt offen steht und wir bereit sind das bis jetzt nicht ausgenutzte Potential zu benutzen.”




    Das Goldabbauprojekt Roşia Montană ist von dem Sonderabschuss des Parlaments abgelehnt worden




    Der Sonderausschuss des Rumänischen Parlaments hat am Montag den Gesetzentwurf der Regierung zurückgewiesen, der grünes Licht für die Goldgewinnung für das Bergbauprojekt in Rosia Montana in den Westkarpaten Rumäniens gab. Der Bericht des Ausschusses bewertet hauptsächlich das besagte Projekt und den Goldabbau mithilfe des Zyanids, mit negativen Auswirkungen auf die Umwelt. Die Parlamentsabgeordneten schlagen au‎ßerdem die Veröffentlichung der bisher Geheimen Abbaulizenz vor. Dadurch soll man erfahren, wer in der Vergangenheit Druck ausgeübt hat, damit die Lizenz an die Gesellschaft Rosia Montana kostenfrei übergeben wird. Man empfiehlt au‎ßerdem die Erarbeitung eines neuen Rahmengesetzes für die Goldgewinnung in Rumänien.




    Unzufriedenheit und Proteste im Ausbildungs- und Gesundheitssystem




    Tausende Studenten haben diese Woche gegen die Position der Regierenden gegenüber der Ausbildung protestiert. Die protestierenden Stundenten fordern, dass 6% des BIP für Ausbildung zugewiesen werden. Weitere Forderungen der Studenten sind die Erhöhung der Subvention für Stundenteheime und für Kantinen um 30% und die Erhöhung des Stipendienfonds. Viele Hochschulprofessoren unterstützten die Forderungen der protestierenden Studenten; zahlreiche Schüler schlossen sich den Studentenproteste an, indem sie im Unterricht wei‎ße Bänder trugen. Der delegierte Minister für Universitärstudien Mihnea Costoiu versicherte die Studenten, dass die von ihm geführte Institution alle Bemühungen unternimmt, um deren Situation zu verbessern und um den Zugang zu einem hochqualitativen Bildungssystem, innerhalb der Haushaltseinschränkungen, mit der sich Rumänien konfrontiert, zu gewährleisten.


    Die Angestellten vom rumänischen Gesundheitssystem werden am 25. November einen Warnstreik und am 28. November einen Generalstreik antreten – so die Gewerkschaften aus diesem Sektor. Die Regierung hat keine Lösungen gefunden, was zu Unzufriedenheiten führte. Die Angestellten fordern den Rücktritt des Gesundheitsministers Eugen Nicolaescu, die Zuweisung von 6% des BIP für das Gesundheitssystem, ein neues Entlohnungsgesetz, spezifisch für diesen Bereich und bessere Arbeitsbedingungen. In den letzten Wochen organisierten die Gewerkschaften vom Gesundheitssystem mehrere Protestdemonstrationen und Mahnwachen vor dem Sitz der Regierung und des Gesundheitsministeriums.