Tag: Rosia Montana

  • Jurnal românesc – 31.05.2016

    Jurnal românesc – 31.05.2016

    Medicii şi spitalele private din România se află în topul încrederii pacienţilor în componentele sistemului medical românesc, în timp ce spitalele de stat se află pe ultimul loc în acest clasament, potrivit unui sondaj realizat de IMAS împreună cu Centrul pentru inovaţie în medicină. Studiul arată că 66% din repondenţi manifestă destul de multă şi foarte multă încredere în medicii din România, în timp ce atunci când este vorba despre spitalele private cota este de 65%. Pe ultimul loc în clasament se plasează spitalele de stat, cu nivelul de încredere de 35%, după companiile farmaceutice din România, Colegiul Medicilor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii. Analiza mai relevă că principalele probleme cu care se confruntă sistemul medical din România sunt, în opinia celor intervievaţi, corupţia, lipsa echipamentelor şi salariile mici.



    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, l-a primit, luni, la Bucureşti, pe moştenitorul Coroanei Britanice, prinţul Charles de Wales. Principala temă de discuţie a fost misiunea şi rolul Fundaţiei The Prince of Wales, lansata anul trecut în România, care vizează conservarea patrimoniului, Roşia Montană, agricultura şi dezvoltarea durabilă. In cadrul intrevederii, seful statului a reiterat dorinţa şi disponibilitatea de a susţine iniţiativele menite să păstreze şi să îmbunătăţească moştenirea naturală şi culturală a României. Tot luni, prinţul Charles s-a intalnit si cu premierul Dacian Ciolos. Fiul Reginei Elisabeta a II-a a fost de mai multe ori în ultimii ani în Transilvania, unde a cumpărat şi renovat mai multe proprietăţi si unde isi petrece o parte din vacanţe. El e pasionat de arhitectura medievală saxonă din centrul ţării — cetăţi, biserici fortificate şi case construite de coloniştii germani stabiliţi în aceasta zona în Evul Mediu.



    România a intrat în ultima săptămână a campaniei pentru alegerile locale de duminică. Peste 250.000 de candidaţi sunt înscrişi în competiţia pentru funcţiile de primar, consilier local, judeţean sau de sector, precum si pentru Consiliul general al Municipiului Bucureşti. În premieră în România postcomunistă, votul pentru alegerea edililor se va desfăşura într-un singur tur de scrutin, o idee vehement contestata de societatea civila şi presă, care afirmă că, din cauza unui numar insignifiant de sufragii, aceştia vor fi lipsiţi de legitimitate. Comentatorii amintesc că acest scrutin poate, totuşi, schimba administraţia locală grav discreditată, în ultimii ani, de nenumarate scandaluri de corupţie.



    O nouă rundă de negocieri între reprezentanţii Guvernului tehnocat de la Bucureşti şi cei ai sindicatelor din educaţie a eşuat după ce parţile nu s-au pus de acord asupra majorarilor salariale solicitate de sindicalişti. Aceştia au anunţat că, pe 1 iunie, de Ziua Internationala a Copilului, vor organiza un marş de protest în capitala României. Executivul propusese o creştere a salariilor, în medie, cu 5% de la 1 ianuarie 2017, dar liderii sindicali s-au declarat nemultumiti de oferta, pe care o considera insuficientă.



    România a fost premiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi a obţinut două din cele patru premii acordate regiunii europene pentru eforturile şi rezultatele obţinute în adoptarea legislaţiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise. Prezent la ceremonia de premiere a fost şi ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, care a atras atenţia că fumatul pasiv ucide de trei ori mai mulţi oameni decât toate accidentele de circulaţie. Potrivit statisticilor, anual, peste 40 de mii de români mor din cauza fumatului, iar 5 mii dintre ei sunt fumatori pasivi.

  • Kulturminister Vlad Alexandrescu aus Amt entfernt – Rache der Politikerseilschaften?

    Kulturminister Vlad Alexandrescu aus Amt entfernt – Rache der Politikerseilschaften?

    Nach dem Rücktritt der Arbeitsministerin Ana Costea und der Ministerin für europäische Fonds, Aura Răducu, folgt nun der Rücktritt des Kulturministers. Der rumänische Premierminister Cioloş hat am Dienstag den Kulturminister Vlad Alexandrescu seines Amtes enthoben. Vlad Alexandrescu, Professor und ehemaliger rumänischer Botschafter in Luxemburg, war für die Art und Weise kritisiert worden, wie er den Konflikt an der Bukarester Staatsoper zu managen versucht hat. Die Situation in der Musikinstitution bleibt weiterhin gespannt. In einem einzigen Monat wurden drei Direktoren ersetzt.



    Für den Ministerpräsidenten Dacian Cioloş sei die Art, in der ein Amtsträger in einer Krisensituation handelt, und seine Fähigkeit, seinen Ressort zu leiten, ausschlaggebend, hie‎ß es. Dem Kulturminister Vlad Alexandrescu wird Unentschlossenheit vorgeworfen. Er gab zunächst seinen Rücktritt bekannt, um danach einen Rückzieher zu machen und zu sagen, dass er nur per Amtsenthebung seinen Posten räumt. Alexandrescu hat die Regierungsmitglieder der Einschüchterung beschuldigt. Der ehemalige Minister schrieb in einem offenen Brief, er habe in den sechs Monaten seiner Amtszeit verschiedene Interessengruppierungen gestört.



    Unter den Kulturpersönlichkeiten, die Vlad Alexandrescu unterstützen, zählt der Kulturphilosoph und Kunstkritiker Andrei Pleşu, der in den Frühneunzigern ebenfalls Kulturminister gewesen ist. In im Blog-Abschnitt einer Tageszeitung hob Andrei Pleşu die Verdienste des Professors Alexandrescu hervor. Dieser habe Denkmäler vor Immobilienhaien gerettet und zum ersten Mal eine öffentliche Spendenaktion für den Kauf des Meisterwerkes Weisheit der Erde des rumänischen Bildhauers Constantin Brâncuşi organisiert. Alexandrescu hat Roşia Montană auf die Liste des UNESCO-Weltkulturerbes eingetragen und dadurch die Absicht, die 1900 Jahre alte Ortschaft in eine riesige Goldmine umzuwandeln, gestoppt.



    Andrei Pleşu meint weiter, der ehemalige Minister habe durch seinen Tatendrang und seine Vorstö‎ße die Seilschaften korrupter Politiker und Geschäftemacher gestört. Experten wie Alexandrescu seien aber auch leichter anzugreifen als Minister, die politisch unterstützt werden. Letztere haben stets eine Partei hinter sich: Die Partei schlägt sie vor, unterstützt sie, deckt sie und zieht sie nur dann zurück, wenn sie unhaltbar werden. Laut Andrei Pleşu werde die Expertenregierung allein aufgrund des Versuchs, etwas zu nach vorne zu bringen, bestraft. Man setze ihr zahlreiche Hindernisse in den Weg und erteile ihr dann eine Schelte, weil sie nicht schnell genug gehandelt habe, so Andrei Pleşu über die Art und Weise der Politikerszene, der Expertenregierung ein Bein zu stellen.



    Scharf kritisiert werden zurzeit auch Gesundheitsminister Patriciu Achimaş-Cadariu und Landwirtschaftsdminister Achim Irimescu. Beobachter gehen davon aus, dass eine Amtsenthebung auch in ihrem Fall nicht auszuschlie‎ßen sei.

  • A la une de la presse roumaine – 10.02.2016

    A la une de la presse roumaine – 10.02.2016

    La loi de la diffamation prévoyant des sanctions de 25.000 euros fait débat ce mercredi dans les pages électroniques des principales publications de Roumanie. Autre sujet du jour : l’inclusion de Rosia Montana sur la liste des sites archéologiques protégés. Une décision tellement attendue, mais qui risque actuellement de péricliter les activités de la mine de cuivre Cupru Min. Et puis, un dernier signal d’alarme : la population de la Roumanie baisse. Par rapport au décembre 2014, en décembre 2015 on a eu moins de bébés, mais plus de mariages.



  • Bergbau-Gemeinde Roşia Montană vor Aufnahme in UNESCO-Weltkulturerbe?

    Bergbau-Gemeinde Roşia Montană vor Aufnahme in UNESCO-Weltkulturerbe?

    Das Umwelt- und das Kultusministerium gaben unlängst bekannt, dass Rumänien die Gemeinde Roşia Montană auf die Kandidatenliste für die Aufnahme in das Weltkulturerbe der UNESCO gesetzt hat. Die endgültige Entscheidung über die Nominierung zur Aufnahme obliegt der UNESCO und soll in Paris fallen. Dabei wird eine umfassende Akte untersucht, in der sowohl das Szenario über die wirtschaftliche Wiederbelebung als auch das über die Erhaltung der Region eine Rolle spielen.



    Roşia Montană im Apuseni-Gebirge der Westkarpaten zählt zu den ältesten und bedeutendsten Gold-Lagerstätten Europas. Bereits in der Bronzezeit wurde hier Bergbau betrieben, später in der Antike, im Mittelalter und in der Moderne. Der traditionelle Bergbau, der ursprünglich von Familieninitiativen und kleinen Bergbauer-Genossenschaften ausging, endete mit der Verstaatlichung durch die Kommunisten ab 1948. Es folgte eine Industrialisierung des Bergbaus in der Region, die 2006 ein Ende fand.



    Mehrere Galerien durchkreuzen die Gebirgsmassive, die ringsum die Gemeinde umgeben. Ihre Gesamtlänge beträgt gut 80 Kilometer. Davon stammen die ersten sieben Kilometer aus der Antike und bildeten das größte und bedeutendste Bergwerk der Römer. Die heutige Stätte ist eben durch die langen Galerien, aber auch die Landschaften an der Oberfläche und die Marktgemeinde der Bergbauer gekennzeichnet.



    Laut bisherigen Evaluierungen erfüllt Roşia Montană fünf der Kriterien der UNESCO für die Aufnahme in das Weltkulturerbe. Mehrere NGOs hatten die Aufnahme verlangt, weil sie sich dadurch internationalen Schutz für die Bergbau-Gemeinde in den Westkarpaten erhofften. Der Ort sei laut Angaben der Organisationen angesichts eines Gold-Tagebauprojekts des kanadischen Unternehmens Roşia Montană Gold Corporation bedroht gewesen. 15 Jahre lang hatte das Unternehmen versucht, die Genehmigung für den Beginn der Bergbau-Aktivitäten an der Oberfläche zu erhalten.



    Nach der Ankündigung der Roşia Montană Gold Corporation, bei der Goldförderung Zyanid verwenden zu wollen, brach ein Skandal aus. Die Fördermethode könnte verheerende Auswirkungen auf die Umwelt und das archäologisch wertvolle Bergwerk aus der römischen Zeit haben, sagten die Kritiker des Vorhabens. Geologen vermuten in der Region das größte Goldvorkommen in Europa, hier hätten mit dem Zyanidverfahren 300 Tonnen Gold und 1600 Tonnen Silber gewonnen werden könen.



    Laut Eugen David, dem Vorsitzenden der NGO Alburnus Maior, sei der jüngste Vorschlag Rumäniens nicht nur ein großer Gewinn für das Kulturerbe. Es sei auch ein großer Sieg der Zivilgesellschaft, der Sieg Tausender Menschen im In- und Ausland, die auf der Straße für die Rettung der Gemeinde Roşia Montană demonstriert hätten.

  • Rosia Montana, de la explotación al patrimonio

    Rosia Montana, de la explotación al patrimonio


    Los Ministerios de Cultura y de Medio Ambiente han informado que Rumanía ha incluido la localidad Rosia Montana en la lista del Patrimonio Mundial. La decisión final pertenece a la UNESCO y se tomará en París en base a un expediente que incluirá tanto el escenario económico de revitalización de la zona como el de conservación del patrimonio. Rosia Montana ha sido el centro minero más activo de los Montes Apuseni desde las primeras explotaciones de la Edad de Bronce hasta la Antigüedad, el período medieval y la Edad Moderna. La minería tradicional, basada en las iniciativas de las familias y de los pequeños socios de mineros finalizó en 1948 y fue seguida por una forma de minería industrial a gran escala acabada en 2006.



    Las galerías cavadas en los macizos montañosos en los alrededores de la localidad suman más de 80 km de los cuales 7 datan de la Antigüedad formando el sistema de explotación minera más amplio e importante conocido desde el mundo romano. Los atributos que definen el sitio son las galerías mineras, el paisaje de la superficie y la feria minera.



    Conforme a las evaluaciones, Rosia Montana cumple cinco de los criterios establecidos por la UNESCO para que un lugar pueda ser inscrito en la Lista de Patromonio Mundial. La protección internacional de esta localidad minera de los Montes Apuseni ha sido solicitada por varias ONG para impedir la realización de un proyecto de explotación de mina de oro que utiliza la tecnología basada en el cianuro. La compañía Rosia Montana Gold Corporation con capital canadiense mayoritario ha intentado obtener durante 15 años un certificado para abrir en Rosia Montana la mayor mina de oro a cielo abierto de Europa en la que se estima que hay 300 toneladas de oro y 1600 toneladas de plata.



    Según afirma Eugen David, presidente de la Asociación Aburnus Maior, la propuesta de Rumanía de introducir la localidad en la Lista del Patromonio Mundial de la UNESCO representa no sólo un inmenso beneficio para el patromonio cultural sino una gran victoria de la sociedad civil, de miles de personas del país y del extranjero que han luchado por salvar Rosia Montana, saliendo a la calle y pidiendo que la naturaleza y la cultura no sean destruidas por la minería con cianuro.

  • Rosia Montana, from exploitation to heritage

    Rosia Montana, from exploitation to heritage

    The Ministry of Culture and the Environment Ministry
    announced that Romania included Rosia Montana in the list of proposed world
    heritage destinations. The final decision on the World Heritage List will be
    made by UNESCO in Paris, based on a file that will include both a plan for economic
    recovery and a heritage conservation scheme.




    Rosia Montana used to be the most active mining centre
    in Apuseni Mountains, in western Romania, since the first pits had been
    developed in the Bronze Age, to the Middle ages and the modern times. Traditional
    mining, based upon the initiative of small mining associations and miner
    families, saw its final days upon the 1948 nationalisation, and was followed by
    large-scale industrial mining, which concluded in 2006.




    The galleries in the mountains surrounding the village
    total over 80 km, seven km of them dating back to the ancient times, and making
    up the largest and most important documented mining network in the Roman world.
    The defining elements of the site are its galleries, the landscape and the mining
    fair. According to evaluations, Rosia Montana meets five of UNESCO’s criteria
    for a site to be included on the World Heritage List.




    Several NGOs have requested international protection for
    this area in Apuseni Mountains, hoping to prevent the implementation of a gold
    mining project using cyanide-based technology. For 15 years now, Rosia Montana
    Gold Corporation, a company running mostly on Canadian capital, has been trying
    to get the authorisation to open here the largest mine in Europe, where they estimate
    they might use cyanide to extract 300 tonnes of gold and 1,600 tonnes of
    silver.




    According to Eugen David, president of the Alburnus
    Maior Association, which struggles to rescue the Rosia Montana area, Romania’s
    proposal to have the site included on the World Heritage List and secure its
    protection by UNESCO is not only a huge gain for the cultural heritage. It is
    also a major victory of thousands of people, from Romania and abroad, who took
    to the streets to protest the destruction of nature and culture in favour of
    cyanide-based mining.



  • Roșia Montană, în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO (YouTube)

    Roșia Montană, în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO (YouTube)

    Peisajului cultural minier Roșia Montană a fost înscris în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Puteţi vedea Roşia Montană în filmul semnat de Camelia Popa. Fotografiile au fost realizate de Eugen Cojocariu şi Ştefan Baciu.



  • Roșia Montană, înscrisă în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO

    Roșia Montană, înscrisă în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO


    Ministerul Culturii și Ministerul Mediului au înscris Peisajului cultural minier Roșia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, a anunțat ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.



    “Roșia Montană se înscrie în categoria peisaj cultural, care vizează recunoașterea interacțiunii pozitive, generatoare de valoare, între om și mediul său natural”, afirmă ministrul. Potrivit evaluărilor Ministerului Culturii, Roșia Montană îndeplinește 5 dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă este în categoria peisaj cultural, care vizează recunoașterea interacțiunii pozitive, generatoare de valoare, între om și mediul său natural.



    “Înscrierea în Lista indicativă națională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial și constituie momentul inițial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare și instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura câțiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial”, precizează sursa citată.



    Situl istoric Alburnus Maior, Roșia Montană de astăzi, atestat pentru prima oară pe 6 februarie 131 d.Hr., a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent. Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 de kilometri, din care 7 datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană.



    În context, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului au anunţat că declanșează procedura de revizuire și actualizare a listei indicative a României, în scopul de a produce o listă sustenabilă, menită să certifice valoarea universală a siturilor din România, să definească și să reprezinte un patrimoniu mult mai bine articulat, mai complex, mai reprezentativ pentru ceea ce România are, poate și trebuie să ofere lumii.

  • Jurnal românesc – 15.01.2016

    Jurnal românesc – 15.01.2016


    Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, s-a întâlnit, joi, în Lituania, cu Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, întrevederea având loc în marja reuniunii informale pe teme de politică externă şi securitate “Snow Meeting”. Ambele părţi au apreciat în mod deosebit dinamica actuală a relaţiilor bilaterale şi voinţa clară a dezvoltării pe mai departe a Parteneriatului Strategic româno-american, atât pe dimensiunea de securitate, cât şi pe cea economică, precizează un comunicat al MAE de la Bucureşti. În cadrul întâlnirii a fost abordată, de asemenea, situaţia din regiune, cu accent pe evoluţiile din Republica Moldova, cei doi oficiali apreciind că actorii politici de la Chişinău trebuie să conştientizeze necesitatea de a acţiona pentru menţinerea parcursului european al ţării.



    Localitatea Roşia Montană, unde compania canadiano-română Gabriel Resources intenţiona să deschidă o mină de aur, a fost declarată monument istoric de interes naţional, iar pe un astfel de sit orice exploatare minieră este exclusă, a declarat Adrian Bălteanu, consilier al ministrului Culturii pentru probleme de Patrimoniu. Compania intenţiona să extragă de la Roşia Montană aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint pe o perioadă de 16 ani, prin utilizarea a 12.000 de tone de cianură pe an. Potrivit experţilor, acest proiect prezintă riscuri de poluare şi riscă să distrugă o serie de galerii miniere care datează din epoca romană, unice în Europa. După ce a aşteptat timp de 15 ani o autorizaţie a Ministerului Mediului care i-ar fi permis să înceapă lucrările, în luna iulie a anului trecut Gabriel Resources a anunţat că a început procedura de arbitraj internaţional în dosarul Roşia Montană pentru a cere despăgubiri, invocând “multiple încălcări ale tratatelor de investiţii”.



    Programul “Rabla” continuă în 2016 în aceiaşi parametri, cu o primă de casare de 6.500 de lei. Ministrul mediului, Cristina Paşca Palmer, susţine însă că programul nu rezolvă toate problemele privind calitatea aerului şi trebuie văzut dacă şi ce efecte a avut până acum. Ministrul Mediului a menţionat că pentru acest an nu este prevăzută nicio modificare a Timbrului de mediu, întrucât acesta contribuie consistent la bugetul destinat proiectelor de mediu din România. Autorităţile române au alocat anul trecut pentru programul “Rabla” 162,5 milioane de lei. Au fost acordate 20.000 de mii de tichete valorice pentru persoane fizice şi 5.000 mii de tichete pentru persoane juridice, inclusiv instituţii publice, operatori economici fără personalitate juridică, organizaţii profesionale care îşi desfăşoară activitatea într-una dintre formele de exercitare a profesiei liberale.




  • 20.01.2015 (mise à jour)

    20.01.2015 (mise à jour)

    Franc suisse — Le président roumain Klaus Iohannis s’est entretenu mardi avec le premier ministre Victor Ponta sur la situation économique du pays dans le contexte de la crise du franc suisse. La monnaie suisse a connu mardi une légère baisse sur le marché intérieur des devises, jusqu’à 4,43 lei par rapport à 4,47 lei pour un franc — niveau record enregistré lundi. Plus de 75.000 Roumains ont contracté des crédits en francs suisses. Sur cette toile de fond, la Chambre des Députés a décidé de soumettre au débat, mercredi, la Loi de l’insolvabilité des personnes physiques.


    A part la situation économique engendrée par l’appréciation de la monnaie suisse, le chef de l’Etat et le premier ministre roumains se sont penchés sur l’activité de l’Exécutif et sur la situation internationale actuelle.



    Diplomatie – Toujours mardi, le premier ministre Victor Ponta a reçu les ambassadeurs des Etats membres de l’UE accrédités à Bucarest. A l’agenda des pourparlers ont figuré notamment les défis actuels de l’Union et les priorités de la Roumanie dans le contexte de ces défis, la sécurité énergétique et une meilleure coordination et coopération au niveau européen de la lutte contre le terrorisme.



    Mines d’or — Le Groupe Gabriel Resources, actionnaires majoritaire de la société Roşia Montană Gold Corporation demande au président et au premier ministre roumains, par une notification officielle, de procéder aux consultations sur le démarrage du projet d’extraction de l’or des Monts Apuseni (dans l’ouest de la Roumanie). En cas contraire, la compagnie canadienne se réserve le droit de s’adresser à la Cour internationale d’arbitrage. Rappelons-le, l’autorisation du projet minier de la localité de Rosia Montana a été reportée en raison des protestations massives qui ont eu lieu en Roumanie l’année dernière.

  • Die Woche 2.06 – 6.05.2014 im Überblick

    Die Woche 2.06 – 6.05.2014 im Überblick

    Gemeinsame Delegation der internationalen Kreditgeber auf Evaluierungsmission in Bukarest



    Eine Delegation des Internationalen Währungsfonds (IWF), der Europäischen Kommission und der Weltbank evaluierte vergangene Woche in Bukarest das jüngste stand-by Abkommen mit Rumänien. September 2013 genehmigte der IWF-Vorstand den Absichtsbrief der rumänischen Behörden für das Abschlie‎ßen eines stand-by Abkommens vorbeugender Art in Wert von etwa 2 Milliarden Euro über eine Zeit von 2 Jahren. Darüber hinaus gewährte auch die Europäische Kommission Rumänien zusätzliche 2 Milliarden Euro. Die Entwicklung der makroökonomischen Wirtschaftsindikatoren und vor allem das Haushaltsgleichgewicht haben das prognostizierte Niveau nicht erreicht, und die rumänische Exekutive beabsichtigt, eine Reihe von Ma‎ßnahmen zu implementieren, die gerade die Haushaltseinnahmen negativ beeinflussen werden. Dazu gehört auch die Absicht der Finanzministerin Ioana Petrescu, die Sozialversicherungsbeitrage um 5% zu reduzieren. Die IWF-Vertreter, die sich in Bukarest aufhalten, haben Gespräche mit der Regierung auch über die Ma‎ßnahmen zur Effizienzsteigerung des Eisenbahnsektors geführt. Laut Ministerpräsident Victor Ponta zielen die Ma‎ßnahmen auf ein eingeschränktes Eisenbahnnetz, auf die Kostenreduzierung, die Vermietung einiger Linien der staatlichen Eisenbahngesellschaft oder deren Ersetzung durch Komunalwege.



    Empfehlungen der EU-Kommission für die Wirtschaftspolitik Rumäniens



    Anfang der Woche sprach die Europäische Kommission auch die wirtschaftspolitischen Empfehlungen für EU-Mitgliedstaaten zur Konsolidierung der Wirtschaftsankurbelung aus, die vor einem Jahr begann. Rumänien hatte Anfang Mai den internationalen Finanzinstitutionen seine Reform-und Konvergenzprogramme vorgestellt und nach einer ausführlichen Analyse dieser Programme, gab die Europäische Kommission Bukarest acht Empfehlungen. Die Bukarester Behörden müssen das Beihilfeprogramm der EU und IWF, sowie die Haushaltsstrategie für 2014 umsetzen, die Reformen im Gesundheitssektor beschleunigen, wirksamere Ma‎ßnahmen zu einer besseren Beschäftigung auf dem Arbeitsmarkt treffen, qualitativhöhere und frei zugängliche Bildung und Fortbildung garantieren. Die Europäische Kommission empfiehlt zudem Ma‎ßnahmen zur Optimierung der Sozialtransfers. Die Bemühungen zur Verbesserung der Managementfähigkeit müssten beschleunigt, die Wettbewerbsfähigkeit und die Wirksamkeit im Transport-und Energiebereich gefördert werden, so die Europäische Kommission. Die Empfehlungen im Fiskalbereich betreffen die Optimierung der Haushalteinnahmen aus Steuern und steuerähnlichen Abgaben. Die rumänischen Behörden sollten ferner stets bemüht sein, den Steuerbetrug zu reduzieren, die Schwarzarbeit erfolgreich zu bekämpfen, die Rentenreform, die vor vier Jahren begann, zu Ende zu führen, während die öffentliche Verwaltung mehr Transparenz, Wirksamkeit und Integrität zeigen müsse.



    Neues Grunddienstleistungspaket für die Gesundheit in Kraft ab dem 1. Juni



    In Rumänien ist am 1. Juni ein neues Grunddienstleistungspaket für die Gesundheit in Kraft getreten. Laut den Behörden, wolle man dadurch auf Prävention setzen. Patienten sollen au‎ßerdem bessere medizinische Dienstleistungen von ihren Familienärzten und von den Krankehäusern erhelten. Weitere Neuheiten sind die Abrechnung der Behandlungen von autistischen Kindern, bestimmte zahnärztliche Behandlungen, die Abrechnung zweier Serien von 10 Akupunktursitzungen jährlich. Au‎ßerdem soll das Risiko betreffend die geistige Gesundheit und die Fortpflanzungsgesundheit bewertet werden. Familienärzte werden einen Teil der chronischen Erkrankungen überwachen, darunter Bluthochdruck, Zuckerkrankheit zweiten Grades, chronische Nierenleiden, Asthma. Sowohl in das Minimal- als auch in das Grundpaket wurde für schwangere Frauen auch Hepatitis B und C Tests, zusätzlich zu den HIV-Tests eingeführt. Laut den neuen Normen werden 300 Erkrankungen nicht mehr in Krankenhäusern behandelt, sondern in Polikliniken.



    Rumänisches Parlament lenht kontroverses Goldabbaugesetz für Roşia Montană ab



    Die Abgeordnetenkammer des Bukarester Parlaments hat am Dienstag das Gesetzesprojekt über einige Ma‎ßnahmen betreffend den Abbau der Gold- und Silbervorkommen in der Umgebung der rumänischen Ortschaft Rosia Montana abgelehnt. November 2013 war das Projekt auch vom Senat abegelehnt worden, und weil die Abgeordnetenkammer das entscheidende Gremium des rumänischen Parlaments ist, bedeutet das Votum am Dienstag die endgültige, unwiderrufliche Ablehnung des Gesetzentwurfes der rumänischen Exekutive. Im Herbst 2013 gingen zigtausende Rumänen auf die Stra‎ße, sie demonstrierten gegen den Gesetzentwurf und forderten die rumänische Regierung auf, das Gesetzprojekt zurückzuziehen, die Verwendung von Zyanid in der Bergbauindustrie zu verbieten und das Verfahren zur Aufnahme der Ortschaft Rosia Montana — der ehemaligen römischen Kolonie Alburnus Maior — auf die UNESCO-Liste der geschützten Denkmäler zu starten.



    US-Präsident Barack Obama kommt mit Staatschefs aus 10 alliierten Mittel- und Osteuropäischen Ländern zusammen



    US Präsident Barack Obama hat die Zuweisung von bis zu einer Milliarde Dollar für die Enfaltung von neuen amerikanischen Boden-, Wasser- und Lufttruppen in Osteuropa. Obama beteiligte sich in Warschau an den Feierlichkeiten anlä‎ßlich des 25. Jubiläums seit der Wiederherstellung der Demokratie im nachkommunistischen Polen. Zu diesem Anla‎ß versichete er auch den osteuropäischen Alliierten, dass die Vereinigten Staaten ihre Sicherheit im Rahmen der NATO gewährleisten wird. Bei dem Treffen mit seinen Amtgleichen aus der Region, bei dem sich auch Rumäniens Staatschef Traian Basescu beteiligte, betonte Obama, dass die USA Russland nicht bedrohen, die NATO könne aber nicht gleichgültig zusehen, wie Moskau die Souveranitäts- und Bodenintegritätsgrundsätze, die bisher den Frieden in Europa gewährleistet haben, erneut verletzt.



    Pentagon-Chef Chuck Hagel auf Rumänienbesuch



    US-Verteidigungsminister Chuck Hagel hat am Donnerstag im Schwarzmeer-Hafen Constanta seinen rumänischen Amtskollegen Mircea Duşa getroffen. Bei den Gesprächen ging es um die militärische Dimension der Strategischen Partnerschaft zwischen beiden Staaten, mit Akzent auf die Unterstützung der USA für Rumänien vor dem aktuellen Hintergrund in der östlichen Nachbarschaft. Ferner diskutierten die beiden Verteidigungsminister über die Notwendigkeit verschärfter Sicherheitsma‎ßnahmen seitens der NATO im Schwarzmeer-Raum. Hagel und Duşa besuchten danach gemeinsam das US-Schiff Vella Gulf, das bis am Freitag an einer Übung mit NATO-Partnern vor dem Hafen Constanta teilnimmt. Hagel traf au‎ßerdem mit Ministerpräsident Victor Ponta zusammen. Vor kurzem hatten NATO-Genersekretär Anders Fogh Rasmussen, die stellvertretende CIA-Direktorin Avril Haines und US-Vizepräsident Joe Biden Rumänien besucht. Beiden betonte dabei das Engagement der Vereinigten Staaten gegnüber ihren Alliierten in Osteuropa, die besorgt über die Handlungen Russlands sind.

  • La semaine du 02 au 07 juin 2014

    La semaine du 02 au 07 juin 2014

    Les bailleurs internationaux de fonds à Bucarest



    Une mission du FMI, de la Commission européenne et de la Banque Mondiale se trouve à Bucarest jusquau 16 août pour évaluer le plus récent accord de précaution signé avec la Roumanie. Le montant de cet arrangement se chiffre à 4 milliards deuros. Les pourparlers portent notamment sur l’évolution des indicateurs macro-économiques et l’équilibre budgétaire, dans les conditions où les recettes du budget ne s’élèvent pas au niveau anticipé. Les experts examinent aussi les intentions du gouvernement de réduire de 5% les cotisations à la sécurité sociale, à compter du premier juillet, comme exigé par le milieu daffaires. Les représentants des bailleurs de fonds sont en principe daccord avec la mesure, mais ils attendent que lexécutif bucarestois mette en place aussi des mesures compensatoires pour ne pas accroître le déficit budgétaire convenu. Lélimination du monopôle de lEtat dans les secteurs de lénergie et de linfrastructure ainsi que la réorganisation des compagnies dEtat figurent également parmi les dossiers sensibles à débattre par les autorités roumaines et les experts internationaux.



    Recommandations de la Commission européenne



    Cette semaine, la Commission européenne a présenté ses recommandations de politique économique aux Etats membres, afin de renforcer le redressement économique intervenu dans les douze derniers mois. Pour ce qui est de la Roumanie, lexécutif européen a ciblé son attention sur la mise en œuvre du programme dassistance fourni par lUE et le FMI, de même que sur la stratégie budgétaire pour 2014, la dynamisation des réformes dans la santé publique, lemploi ou encore lamélioration de la qualité et de laccès à léducation et à la formation professionnelle. Côté fiscalité, la Commission recommande aux autorités de Bucarest de revoir la collecte des taxes, de réduire lévasion fiscale et le travail au noir et de finaliser la réforme des retraites démarrée en 2010. A son tour, ladministration publique devrait renforcer son efficacité et son niveau de transparence et dintégrité, alors que la justice doit poursuivre la lutte contre la corruption et la mise en œuvre des décisions des tribunaux. Pour ce qui est des secteurs de lénergie et des transports, ceux-ci devraient être plus compétitifs et plus efficaces. La Commission européenne recommande également à la Roumanie daccélérer la réforme des compagnies dEtat.



    Le nouveau paquet de services médicaux primaires en place depuis le 1 juin



    Le nouveau paquet de services médicaux primaires a été lancé en Roumanie, le 1 juin. Il privilégie la prévention et les soins médicaux ambulatoires. Au terme des nouvelles normes, les patients âgés de moins de 39 ans sont obligés de se présenter chez le médecin de famille une fois tous les trois ans, tandis que ceux âgés de 40 ans et plus, devront se faire examiner une fois par an. Par ailleurs, à partir du 1 Juin, plusieurs traitements seront pris en charge par la sécurité sociale. Il s’agit d’une série de thérapies à l’intention des enfants autistes et de plusieurs soins stomatologiques. Les médecins de famille surveilleront une partie des maladies chroniques telles l’hypertension artérielle, le diabète, l’insuffisance rénale ou l’asthme. Le nouveau paquet de services médicaux primaires permettra aussi le dépistage du virus de l’Hépatite B et C chez la femme enceinte. Notons également que plus de 300 maladies ne seront plus soignées dans les hôpitaux, mais dans des polycliniques.



    Le Parlement de Bucarest rejette lexploitation de minerais de Rosia Montana



    La Chambre des Députés de Bucarest a rejeté mardi le projet de loi visant lexploitation des minerais dor et dargent de la région de Rosia Montana, au centre de la Roumanie. Initié par le gouvernement de Bucarest, ce projet avait été rejeté par le Sénat en novembre 2013. Cette décision a été motivée par le fait que le projet ne répondait pas de manière adéquate à toutes les demandes nécessaires à lexploitation des ressources minérales en Roumanie. Rappelons-le, à lautomne dernier, des dizaines de milliers de Roumains ont protesté dans les rues, demandant au gouvernement de retirer cette loi, dinterdire lutilisation des cyanures dans lindustrie minière et dinclure Rosia Montana sur la liste de lUNESCO, en tant que zone faisant partie du patrimoine dintérêt national et mondial.



    Le président américain, Barack Obama, rencontre, à Varsovie, les leaders de dix pays de l’Europe centrale et de l’Est



    Présent à Varsovie aux cérémonies marquant le 25e anniversaire des premières élections démocratiques en Pologne, le président américain, Barack Obama a assuré les pays de lEurope de lEst, dont la Roumanie, de lengagement des Etats-Unis à défendre leur sécurité au sein de lOtan. A cette occasion, Obama a annoncé quil allait demander au Congrès américain de voter l’octroi d’un milliard de dollars pour le déploiement de nouvelles forces américaines terrestres, navales et aériennes dans la zone. Lors de la réunion avec ses homologues est-européens, dont le président roumain, Traian Basescu, Obama a précisé que, bien que Washington ne menace pas Moscou, l’OTAN ne pourrait pas rester indifférente face à la violation par la Russie des principes de souveraineté et intégrité territoriale dans la région.



    Le chef du Pentagone, Chuck Hagel, en visite en Roumanie



    La Roumanie est un allié sérieux des Etats-Unis et de l’OTAN, a réaffirmé le secrétaire américain à la Défense, Chuck Hagel, qui a fait jeudi une visite à Constanta, port roumain sur la Mer Noire. Le responsable américain a rencontré à cette occasion son homologue roumain, Mircea Dusa. Ce dernier a souligné que la Roumanie appréciait les efforts politiques et militaires déployés par les alliés aussi bien au niveau de l’OTAN que sur le plan bilatéral, vu que la situation sécuritaire dans la région a dramatiquement changé. Les deux responsables ont également visité le navire de guerre américain, USS Vella Gulf, déployé dans la région en réponse à la crise en Ukraine, pays voisin de la Roumanie. Chuck Hagel a également eu une entrevue avec le premier ministre roumain, Victor Ponta. La visite à Bucarest du secrétaire américain à la Défense intervient deux semaines après celle du vice-président américain, Joe Biden. Lequel a réitéré l’engagement des Etats-Unis envers la sécurité des alliés d’Europe de l’est. (Trad. Ioana Stancescu, Andrei Popov)

  • Vote final visant Rosia Montanà

    Vote final visant Rosia Montanà



    La Chambre des Députés de Bucarest a rejeté mardi le projet de loi visant des mesures d’exploitation des minerais d’or et d’argent du périmètre Rosia Montanà au centre de la Roumanie. Le projet avait été aussi rejeté par le Sénat en novembre 2013 et puisque la Chambre des députés est le forum décisionnel, ce vote marque le rejet définitif du projet de loi initié par le Gouvernement roumain. Selon le rapport de rejet rédigé par une commission spéciale, le projet ne couvre pas de façon satisfaisante toutes les exigences concernant le cadre de déroulement de l’activité d’exploitation des ressources minérales en Roumanie.



    Plus que cela, ce projet représenterait une tentative de modification de la législation minière qui favoriserait de façon illégitime la compagnie canadienne GABRIEL RESOURCES à exploiter par des cyanures le gisement de Rosia Montanà. Ses stipulations auraient, également, excepté la compagnie d’obtenir les avis nécessaires et se serait fondé sur des actes administratifs annulés par la justice roumaine ces 15 dernières années.



    Les procédures non-constitutionnelles d’expropriation, l’obligation des autorités d’émettre des avis dérogatoires de la loi des monuments historiques et des monuments naturels et de la Directive européenne concernant les eaux , tout cela a été dénoncé par la société civile. En automne dernier, des dizaines de milliers de citoyens manifestaient dans la rue exigeant au Gouvernement de retirer la loi, d’interdire l’utilisation les cyanures dans l’industrie minière et de débloquer les procédure d’inclusion de Rosia Montanà, l’ancienne colonie romaine Alburnus Maior , sur la liste de l’UNESCO.



    Sous la pression de la rue, l’appui politique pour ce projet où l’Etat roumain aurait une participation de quelques 19% a aussi baissé.



    En égale mesure, les scientifiques roumains et étrangers se sont prononcés contre le projet utilisant des cyanures de Rosia Montanà soutenant que ce type d’activités économiques est incompatible au principe du développement durable et au droit des citoyens de vivre dans un environnement propre. De l’autre part , GABRIEL RESOURCES a menacé l’Etat roumain de demander des dédommagements se montant à des milliards d’euros au cas où le projet est rejeté.



    La Roumanie est crédité comme ayant les plus grandes réserves d’or de lUE avec ses 68 gisements identifiés dans le Quadrilatère Aurifère des Carpates Occidentales roumaines. Le succès des projets d’exploitation à base de cyanures ou de flottation mènerait, néanmoins, à la formation de 2900 hectares de déchets de cyanures engendrant le risque de catastrophes à l’égard de l’environnement et de problèmes sociaux d’envergure…(trad. : Costin Grigore)

  • A final vote on Rosia Montana mining project

    A final vote on Rosia Montana mining project

    The Chamber of Deputies in Bucharest on Tuesday rejected a bill on gold and silver extraction in Rosia Montana, central Romania. The Senate also rejected the bill in November 2013. The recent vote in the Chamber of Deputies marks the definitive rejection of the bill.



    According to a report drawn up by a special committee, the mining project does not meet all the necessary requirements for the exploitation of mineral resources in Romania. Moreover, it represented an attempt to amend the mining law to favour the Canadian company Gabriel Resources illegally and allow it to use cyanide in its mining works in Rosia Montana. The bill would also have spared this company from obtaining the necessary approvals and was founded on pieces of legislation which are no longer in force.



    Civil society has repeatedly denounced the bill for allowing unconstitutional expropriations and exceptions to the law of historic and natural heritage as well as the European water directive. Last autumn, thousands of people took to the street asking the government to withdraw the bill in question from Parliament, ban the use of cyanide in the mining industry and unblock the application to include Rosia Montana, which is a former Roman settlement, on the UNESCO heritage list. Under pressure from the people, political support for the mining project decreased.



    According to many Romanian and foreign scientists, the use of cyanide in the mining process in Rosia Montana is incompatible with the principle of sustainable development and citizens’ right to enjoy a clean environment.



    The Gabriel Resources company, on the other hand, threatened the Romanian state to sue for billions of euros worth of damages unless the project went ahead. With 68 different gold deposits known to exist in its Western Carpathians, Romania has some of the largest gold reserves in the European Union.



    The use of cyanide in conjunction with flotation in mining works would create, however, 2,900 hectares of cyanide waste, posing a major risk for the environment and generating wide-scale social problems.

  • Vot final în cazul Roşia Montană

    Vot final în cazul Roşia Montană

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a respins, marţi, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, centrul României. Proiectul fusese respins şi de Senat, în noiembrie 2013 şi, întrucât Camera Deputaţilor este for decizional, votul marchează respingerea definitivă a proiectului de lege iniţiat de Guvernul României.



    Potrivit unui raport de respingere întocmit de o comisie specială, proiectul nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România. Mai mult, el a reprezentat o tentativă de schimbare a legislaţiei miniere care ar fi favorizat, nelegitim, compania canadiană Gabriel Resources să exploateze, prin cianurare, zăcământul de la Roşia Montană.



    De asemenea, prevederile sale ar fi exceptat compania de la obţinerea avizelor necesare şi s-ar fi bazat pe acte administrative anulate de justiţia română în ultimii 15 ani. Procedurile neconstituţionale de expropriere, obligaţia autorităţilor de a emite avize, derogări de la legea monumentelor istorice şi cea a monumentelor naturale, de la directiva europeană privind apele, toate acestea au fost denunţate de societatea civilă.



    În toamna anului trecut, zeci de mii de cetăţeni au manifestat în stradă, cerând Guvernului retragerea legii, interzicerea utilizării cianurilor în industria minieră şi deblocarea procedurilor de includere a Roşiei Montane – fosta colonie romana Alburnus Maior, pe lista UNESCO.



    Sub presiunea străzii, sprijinul politic pentru acest proiect în care statul român ar fi avut o participaţie de circa 19 la sută, s-a redus. În paralel, oameni de ştiinţă români şi străini s-au pronunţat împotriva proiectului de minerit cu cianuri de la Roşia Montană, susţinând că acest tip de activitate economică este incompatibil cu principiul de dezvoltare durabilă şi cu dreptul cetăţenilor la un mediu curat.



    De partea cealaltă, Gabriel Resources a ameninţat statul român că va cere despăgubiri de miliarde de euro, în cazul respingerii proiectului. România este apreciată drept ţara cu cele mai mari rezerve de aur din UE, având 68 de zăcăminte identificate în Cadrilaterul Aurifer din Carpaţii româneşti apuseni. Succesul unor proiecte de exploatare pe bază de cianuraţie sau flotaţie ar duce, însă, la formarea a 2900 de hectare cu deşeuri de cianurare, creându-se riscul unor catastrofe pentru mediu şi generând probleme sociale de anvergură.