Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie alithea.
Aoa şi cama di ună ñille di dzăli, Ucraina, lumea tută tricu pritu unu halatu di bombardamentu barbaru, halatu di armati, di aputruseari militară. Armata rusă eara vidzută dzăli arada tru sinuri, vestiţlli au faptă timbihi că s’ndreadzi ună aputruseari militară, rușlli spusiră că nu easti dealihea a deapoa oamiñilli di arada spusiră că numata s’poati un ahtari lucru.
Cu tuti aesti, tru hăryia a dzuuăllei di 24 di şcurtu anlu 2022, radarili ucraineani eara anihilati, tancurli alăga, alinati pi platformi, pi autostrădzli ali Ucraină, mintiti anamisa di aftukinatli a ţivilliloru ciudusiţ, iarapoi avioanili arca desanturli anvărliga di Kievu. Ma aproapea di aestă capitală, Belaruslu vitinu fu loclu di nkisită ali aputruseari arusă. Askirladzlli invadatori săpară tranșee tru cinușa nucleară di Cernobîl iarapoi ţivilli ucraineni kinduriră dinintea tancurlor. Tru loc s’fugă, ași cum s’aștipta arușlli, prezidentulu ali Ucraină armasi sumloclu a pălatillei a lui și cumăndusi rezistența.
După o ñille di dzăli di polimu, dimecu cama di doiañi și giumitati di bană, catandisea nu niintă pi vără cali. Rușlli agudescu vărtosu tu bănători după ţi banalizară ghenochidlu, cu opinia publică internaţională ţi nu lo meatri. Născănţă minduescu s’yină cu idheea că ună nauă aradă internațională s’amintă, cându s’agiundzi diznău, ca ună scăndille, la hăvaia urută di dinitea a Doilui Polimu Mondial. Suti di ñilli di oamiñi muriră tru aesti ună ñille di dzăli, ţivilli și militari, mulleri și bărbaț, auşi şi cilimeañi, tru alumti și tru bombardamente, tru spitale, cari și eale fură bombardate, tru blocuri di locuinți și casi, pi calea di heru ică calea di locu, pi amare și tru avioane, tru asasinate tru masă, tru captivitate. Ici ţiva ditu ţi nsimneadză crimă di polimu nu easti xenu polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina.
Zniili aluştui conflict armat sunt globale și multu ayoñea să zbură ti ahurhita a unlui nău polimu mondial, a treilui. Zñiili economice s-fură dukiti ditu ahurhită și eali. Ucraina easti un furnizor di yipturi esențial tră multi văsilii ditu lumi. Biriketea ucraineană fudzea cătă văsiliili africane și aţeali arabi pritu Amarea Lae, alăxită, di polimu, tru ună zonă nisigura, di conflictu militar. Rușlli adunară elli biriketea ditu zonili aputrusiti și minduescu cu sabotarea a exportului ucrainean, inclusiv atelu di energhie electrică. Nai ma marea ţentrală nucleară ditu Europa esti tru Ucraina și easti aputrusită di ruși, ti aspărearea a aţiloru cari știu ţi nsimneadză ună ahtari ţentrală.
Uniunea Europiană și NATO andrupără Ucraina, cu agiutoru tu ma multi turlii. Inclusiv, pritu băgarea ti Rusia a născăntoru tut ma multi sancțiuni economice. Cadealihea, Rusia exporta cabaia multu gaz natural tru văsiliili a Uniunii Europine, ţi eara tu ună catandisi dependentă andicra di aesti importuri. Momentul fu năstricutu iarapoi văsiliili ali UE agiută Ucraina și militar. Sunt pitricuti ică fapti dhoară lenu turlii di armati, suntu antrenaț și pregătiț militari ucraineani, ama văsiliili NATO și UE nu llia parti direct, cu militari, tu alumtili contra a invadatorlui rus. Alliumtrea, Rusia adusi pi frontu, ditu protili sticuri di oară ali aputruseari, askerili ţi andrupa ceceañilli, acă aestu populu ditu Fedirația rusă trapsi cabaia multu di itia ali politică arusă, țaristi, comunisti și putiniste. Tora, urdină informații mutrinda aduţearea pi frontul ditu Ucraina aproape ună sută di ñilli di askirladz nord-coreeni, carni di tun tră planurli imperiale ali Moscovă.
Dupu ună ñille di dzăli di polimu, tru ecuație intervine și prezidentulu aleptu a Statilor Unite, cari tăxi, dealihea easti că tru campania electorală, că va s’ndreagă ntrăoară problema polimului ditu Ucraina. Catandisea ditu teren ari, ama, un alt aspectu. Prezidentulu american nica pi ipotisi apruke căftarea Kievlui ta să-lli si da izini ti lansarea cu rachetele americane cu aradză lungă di acțiune contra a niscăntoru obiectivi ditu teritoriul rus. Lucru ţi nica s’feaţi. Nica s’feaţi că Moscova, idyea cu iruşi, dimăndă că ș-alăxi manualu di goadi nucleari. Și lansă, tru premieră, ună rachetă intercontientală, marcânda și ea intrarea tru faza aradziloru lundză di acțiune, aţea ţi asună cama multu găilipsitoru, andicra ti s’da curayiu.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
Tag: Rusia
-
Ună ñille
-
1.000 di dzăli cu polimlu ditu Ucraina
Reprezentanţălli a multiloru stati, politicieañi şi diplomat pitricură hăbări că ndrupăscu, tora dupu 1.000 di dzăli di anda nkisi aputruseara arusească tru Ucraina, iarapoi liderlli a instituțiilor europene zburără ti giunamea şi curayilu a Kievlui. Parlamentul European tăxeaşti ali Ucraină că Uniunea va u agiută ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi ta s’amintă ună irini cu ndriptati. Leghislativlu comunitar ndreapsi, Bruxelles, ună andamasi di lucru plenară la cari loară parti pritu videoconferinţă şi prezidentulu Volodimir Zelenski.
Liderlu di Kiev spusi că ma s’nu avea agiutoru europeanu, Ucraina vrea s’agiundzea sumu aputrusearea ali Rusie. Haristusi a bloclui comunitaru tră agiutorlu a lui, cari feaţi di căuli ta s’ţănă keptu dinintea ali Moscovă. Căftă a lumillei s’da ună apandisi vărtoasă dinintea a năiloru fuvirseri al Vladimir Putin, după ţi prezidentulu rus deadi cali ti alăxearea a doctrinăllei militară a văsiliillei, cari pruveadi tora ună apandisi nucleară cara va s’facă ună atacă cu armati convenţionali, ma s’hibă di easti ndrupătă di ună puteari nucleară. Pritu alăxearea a doctrinăllei nucleară, lugurseaşti liderlu di Kiev, prezidentulu rus va ta să spună că nu ari naeti tră irini şi că va tra s’u-aspargă Ucraina şi lumea tută.
Și Forţăli Armati ali Ucraină dimăndară ună hăbari ti populu ucrainean, tru cari aduc aminti că, tamamu dupu 1.000 di dzăli, askerea naţională „veaglle casa europeană, căsăbadzlli, fumellili, soţlli şi yinitorlu a cilimeañiloru a noştri dinintea ali fuvirseari tu scară alargă ali Federaţie Rusă”. Tut cu furñia că s’umplură 1000 di dzăli di polimu, tru idyiulu kiro, Bruxelles s’ţănu ună andamasi a miniştrilor europeañi ali Apărari, iu eara călisitu şi secretarlu-gheneralu al NATO, Mark Rutte. Ufiţialli zburără ti agiutorlu militar tră Ucraina, cu itia a hăbarillei faptă di SUA, pritu cari deadiră cali a Kievlui ta s’ufilisească armamentulu durusitu ta s’agudească locări strateghiţi di năuntrulu ali Rusie.
Ditu ahurhita-a polimului, statili europeani agiutară Ucraina cu 130 di miliardi di ivradz, ditu cari 45 di miliardi easti agiutoru militar. Până tora, 67.000 di askirladz ucraineni fură nviţat cu antrenamentu tru Uniunea Europeană. Di altă parti, ta s’ndrupască Kievlu, dupu ună ñillie di dzăli di polimu tru Ucraina, casili a protiloru instituţii europeani – Comisia, Consiliul şi Parlamentulu – fură ndreapti cu videlliuri luni dicseară tru hromili galbină şi ñirlă, hromili a hlamburăllei ucraineană.
Și Bucureşti, Pălatea a Parlamentului fu ndreaptă tu videlliuri cu hromili galbină şi ñirlă, a deapoa, hlambura a cratlui viţinu fu anălţată tu intrata a aţea nai cama marea ali instituţie. Ucraina armâni niazvimtă, după 1.000 di dzăli di polimu lăhtărosu, spusi, tru ună hăbari pitricută pritu Radio România, ambasadoarea a Statilor Unite di Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea cundille că, uidisitu cu ONU, isapea a atacăllei arusească tru Ucraina easti di 11.000 di ţivilli, şi cama di 600 di cilimeañi.
Ambasadoarea adăvgă că Moscova ma largu faţi crimi di polimu lăhtăroasi, nica şi cu trăñipsearea a ţivilliloru şi a prizonierloru di polimu, iarapoi topili aruseşti asparsiră sculii, spitali şi monumenti ali istorie, a culturăllei şi identitatillei ucraineană. Tru hăbari, ufiţialu haristusi a Bucureștiului că ndrupaşti Kievlu şi adusi aminti că scupolu a polimului năstreaţi cabaia sinurli ali Ucraina, a deapoa ti paradigămă suntu spusi inţidentili fapti tru teritoriulu ali Românie
Autoru: Daniela Budu
Armănipsearea: Taşcu Lala
-
Irinea nu mata easti un lucru sigura tru Europa
Ti ma pţănu di dauă stămâñi, tru România va s’ţănă protlu turu a alidzerloru prezidenţiali, iarapoi campania electorală s’duţi ma largu tru ună hăvaie apridunată, cu discursuri aştiptati şi atacuri anamisa di nădăioşlli ti ipotisea nai marea. Analiştilli şi comentatorlli cutugursesescu că tru arada di lucru a candidaţlor nu ari născănti temi mări, cata cumu polimlu ditu Ucraina viţină şi turlia tru cari văsilia easti ndreaptă ti iţi catandisi tu planlu di securitati.
Militarlli nu suntut tru campanie electorală şi ahtări subiecti ndilicati li au dininti. Nu dip utu soni, instituţia ţi elli u reprezintă easti, andicra di partiili politiţi, tru caplu a pistipsearillei publiţi. Nu di multu kiro, Caplu a Statlui Major ali Apărari, gheneralu Gheorghiţă Vlad, făţea timbihi ti numirlu ñicu di rezervişti ţi potu s’hibă griţ tu catandisea di polimu, cata cumu şi ti născănti slăghinţi leghislativi cari ngărdeaşti axia di reacţie a forţilor armate tru niscănti catandisi. Fu ună dimăndari publică hăirlătică, di itia că autorităţli cilăstăsiră cu lucărlu aclo iu gheneralu feaţi timbihi că ari pruvlemi.
Marţă, cu itia că eara yiurtusitu Statlu Major ali Apărari, gheneralu Vlad feaţi timbihi, salami, aestă turlie: indicatorlli a catandisillei di tora di securitate nă facu timbihi că irinea nu mata easti un lucru sigura pi continentul ivrupeanu. El adusi aminti că, tru xiki cu normili a dreptului internaţional uminitaru, acţiuñili a Federaţillei Ruse hărnescu progresia negativă a potenţialui di fuvirseri şi riscuri di securitate. Uidisitu cu spusa gheneralui, pi livelu a reghiunillei ali Amarea Lae, nai di sinferu strateghicu a NATO, avem ună catandisi di criză tru dumenea ali apărari.
Askerea ali Românie, cundille Vlad, u alăxi ti bună arhitectura defensivă. Fură apufusiti proţedurli, s-alăxi ti bună axia di reacţie a forţilor şi s-anvărtuşiră structurli ahărdziti ti serviţilu permanentu di alumtă, poliţia aeriană şi oclli patru pănu di mardzină. Tutunăoară, s’feaţi ma bunu lucărlu cu capabilităţli ti cunusteari a catandisillei şi avertizarea/ făţearea timbihi di cu kiro. Axia noastră defensivă, s’clleamă ligăturli euro-atlantiţi şi di Parteneriatu Strateghicu cu SUA armân sturlli a catandisillei naţională ti tălleari curayilu şi apărarea tru reghiunea ali Amarea Lae, iarapoi Statlu Major ali Apărari prindi s’hibă ună rolă cabaia mari ti anvărtuşearea aluştoru sturi, adăvgă Vlad.
Tu giumitatea a meslui yismăciuni, liderlli militari ditu NATO, ţi eara viniţ la andamasea a Comitetlui Militar a Alianțăllei di Praga, feaţiră isapi ti catandisea tu cari easti implementarea cu planurli di apărari, apufusiti la summitlu ditu 2023. Cu aţea furñie, gheneralu Gheorghiță Vlad, spusi a lui mindueari, s’clleamă, acăţă tu isapi catandisea cu polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraină, agiundzi s’hibă tut ma limbidă ananghea ti ună prezență aliată consistentă tru reghiunea ali Amarea Lae și s’hibă ţănută tu amprotusa tu ahenda NATO, catandisea ditu Amarea Lae tră asiguripseari stabilitatea aliştei reghiuni. Tăllearea curayilui cu hăiri s’faţi pritu asiguripsearea di forți și hălăţ, flexibilitatea Grupurlor di Alumtă tra s’nkisească iruşi, căndu easti ananghi, cu organizarea pi livelu di brigadă, cundille caplu a Statlui Major.
Autoru: Stefan Stoica
Armănipsearea: Taşcu Lala -
Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European
Catandisea ditu Ucraina, hala ditu Orientul di Mesi, competitivitatea UE şi kivernisearea ali migraţie, ama şi cuvendză ti Republica Moldova, Georgia și păhadzlli multu mări tru dumenea ali energie suntu tu arada di lucru a liderlor europeañi adunaţ kiro di dauă dzăli Bruxelles, tru cadurlu a Consiliului European di toamnă.
Dusu la summit, prezidentulu Klaus Iohannis cundille tră un mesaj susta ditu partea a Uniunillei ti andruparea ali Ripublică Moldova tru proţeslu di integrare europeană, maxus tru actualu contextu electoralu, cutugursinda minduerli di destabilizari di partea ali Moscovă.
Tru aţea di ma ninti ripublică sovietică, va s’aibă dumănică alidzeri prezidențiale, ama și un referendum ti alăxeari Constituţia, aţea turlie că aesta s’pruveadă aderarea a văsiliillei la Uniunea Europeană. Agiutorlu european tră Republica Moldova lipseaşti s’hibă faptă pri tuti călliurli anănghisiti, tru planu economic, financiar şi di securitate, lugurseaşti caplu a statlui român, cari salută, tru idyiulu kiro, vizita ditu soni ţi u feaţi Chișinău prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, şi lansarea a unlui Plan di creaştiri tră Republica Moldova.
Şefañilli di statu şi di guvernu ditu UE cutugursiră mintearea ali Federaţie Rusă tru proţesili democratiţi di Chișinău şi salutară apofasea tră treia paketă di sancţiuni contra a aţiloru ţi feaţiră acţiuni cu scupolu ta s-u slăghească suveranitatea şi independenţa ali Ripublica Moldova. Tru idyiulu kiro, Consiliul European năpoi adusi aminti ti agiutorlu ţi va lu da ti imnaticlu european a aliştei văsilie candidată şi tră progreslu aliştei pi calea a reformilor şi a stabilitatillei.
Tru zborlu ţi lu gri dinintea a aţiloru ţi eara viniţ la summit, prezidentulu ali Ucraină ălli căndăsi liderlli ali Uniuni s’aproaki planurli a lui di anvărtuşeari a poziţiilor militari a Kievlui tră s’bagă zori ali Rusie s’yină la measa a păzărăpserloru di irini. Volodimir Zelenski feaţi cllimari ti ună aderari iruşi a v4siliillei a lui la NATO şi ta s’aibă izini s’ufilisească armati occidentale cu aradză lungă di acţiuni. Uidisitu cu Volodimir Zelenski, cara planlu a lui va s’hibă băgatu tu practico, polimlu cu Rusia va s’bitisească tru 2025.
Di altă parti, avânda tu videală comemorarea unu an di la evenimentili dramatiţi ditu 7 di sumedru 2023, Consiliul European cutugursi sertu ataca contra a Israelui şi u spusi solidaritatea ti fumellili a victimilor şi a ostatiţloru a Hamaslui. Tru idyiulu kiro, liderlli căftară dănăsearea ună ş-ună a alumtiloru tru Gaza, eliberarea fără alti căftări a tutăloru ostatiţloru şi făţearea ma bună intrarea şi darea asistenţăllei uminitară, spunănda diznău angajamentul andicra di ceareia a aţiloru dauă stati.
Autoru: Corina Cristea
Armănipsearea: Taşcu Lala -
Scrutinurli di mari simasie ditu Ripublica Moldova
Tru Republica Moldova majoritaru românofonă, viţină cu România, dumănică suntu tu aradă ta s’ţănă alidzeri prezidenţiale şi un referendum pritu cari aderarea la UE poati s’hibă ngrăpsită tru Constituţie.
Radio Chişinău hăbăriseaşti că prezidenta di tora, pro-europeana Maia Sandu, easti tu amprotusa a sondajiloru, ama Ripublica Moldova s’ampuliseaşti cu ună campanie babageană ali Rusie ti influenţari şi dezinformare, tră armănearea multu alargu a văsiliillei di Europa.Secretarlu di statu americanu, Antony Blinken, făţea timbihi, di pţănu kiro, că Moscova ari tu minti s’alăxească rezultatlu a alidzerlor prezidenţiale şi a referendumlui, nica şi pritu televiziunea di propagandă „Russia Today”, cari ş’faţi lucărlu cu serviţiili di informaţii aruseşti.
Statili Uniti au băgată sancţiuni ti ma multi entităţ şi persoani ditu Rusia tră mintearea tru alidzerli ditu Republica Moldova. Aestea suntu stipsiti că nkisiră ună campanie di ancupărari voturli şi ti andrupari candidaţlli pro-Kremlin, iarapoi aoa şi ndauă dzăli şi Parlamentul European apufusi ună rezoluţie pritu cari andrupaşti Ripublica Moldova tru alumta cu mintearea ali Rusie tră alăxeari proţesili democratiţi naţionali, tru catandisea anda easti cănăscutu că ahurhiră păzărăpserli di aderari la UE.
Uidisitu cu dimăndarea media, Guvernul di Chişinău yini cu isapea că nai pţănu 100 di miliuñi di euro fură arcaţ tu fosta republică sovietică di Moscova, tra s’alăxească imnaticlu a alidzerloru şi referendumlu pro-UE ditu 20 di sumedru. Maia Sandu, fostu ufiţialu tu Bănca Mondială, fu aleaptă prezidentu tu brumaru 2020, pi ună dalgă di popularitati ca reformatoarea antiaruşfeti cu un program pro-european. Ea cilăstăsi tră ună urneki di banaticu tiñisită şi apridunată – multu alliumtrea andicra di politicieañilli cari eara tu amprotusa multu kiro tu aestă văsilie.
Tru un interviu faptu tora ma ninti, prezidenta spusi că amparti un apartamentu cu doi udadz cu dada a llei, a deapoa tru declaraţia a llei di aveari eara spus că ari ditu 2023 soldul a llei bancar cu 600 di dolari. Tru 2021, partidlu pro-occidental ali Maia Sandu, PAS, amintă majoritatea tru alidzerli parlamentari ditu văsilie, di agiumsi tu puteari ta s’bagă tu practico reformi şi s’pingă văsilia cu imnaticlu cătă Ascăpitată. A deapoa, trei añi ma amănatu, Ripublica Moldova armâni arcată tru instabilitate economică şi politică.
Fosta ripublică sovietică fu arcată tu ună criză energhetică atumţea cându Gazprom, controlatu di Kremlin, ñicură cu un cirecu darea a gazlui ti văsilie şi căftă ma multu andicra di dublulu a tarifiloru di ma ninti tra s’ţănă fluxulu, tru aţea ţi fu lugursitu di mulţă că easti ună arăzbunare politică di partea a Moscovăllei tră minduita pro-occidentală a prezidentăllei Maia Sandu.
Deapoa, polimlu ali Rusie ankisitu contra ali Ucraina u pimsi Republica Moldova tru ună criză financiară multu mari. Aflată maş la ndauă săhăţ di imnaticu cu aftukina di Odesa, Ripublica Moldova apruke nai ma marli numiru di arifugaţ ucraineañi pi capu di bănătoru, di agiumsi tu catandisi greauă cu sistemlu a llei di sănătati, cu serviţiili publiţi şi infrastructura. Inflaţia criscu pânu di 40 %, tru kirolu anda alăxerli comerciali cu Moscova şi Kiev scădzură multu di multu.
Autoru: Mihai Pelin
Armănipsearea: Taşcu Lala -
Polimlu, atumţea și adză
Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă pi aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
Lăhtăroasa zuyrăpseari easti valabilă și după 85 di ani. Ași fu tru yismăciuni 1939, cându ahurhi Doilu Polimu Mondial, ași easti și tora, tru Ucraina, dupu doi añi di anda Rusia u atacă Ucraina. La 1 di yismăciuni 1939, Germania al Hitler u atacă Polonia, u aputrusi cu askeri și u tufikisi cu topi, cum feaţi Rusia cu Ucraina, tu 24 di şcurtu 2022. Născănţă istoriţ lugursescu că polimlu ali Rusie contra ali Ucraină ahurhi tru 2014, cându Moscova u arăki Crimeea di la Ucraina, di nu s’vidzu vărnă reacție apreasă a Occidentului democrat.Idyea, tru 1938, Hitler u avea ampărţătă Cehoslovacia, după ţi premierlli francezu și britanicu fură simfuñi ti aesta, Munchen. Tru 2022, Moscova aduţea tu muabeti problema a etniţlor aruși ditu Ucraina. Tru 1938, Hitler ufilisi etniţlli ghirmañi ditu Cehoslovacia tra s’u-aspargă aestă văsilie. Yinitoarili jgllioati fapti di tandemlu Hitler-Stalin, lli-află occidentalii cama ndrepţă. Idheea ti atacarea ali Polonie și ampărțarea-a llei anamisa di Moscova și Berlin fu hăbărisită ca ună furñie di polimu, acă reacția militară ali Franță și ali Mari Britanie amănă multu di multu. Acăţată ca tru ună clleşati di ataca ghirmană și di aţea sovietică, Polonia alumtă giuneaşti ama nu ari niţi ună șansă. Cu ună stămână ma ninti ta s’ahurhească polimlu, ateali dauă dictaturi ideologhiţi ţi eara ncuntrati, ş-avea ampărţătă sferili di interesu și avea tăxită s’nu nkisească ataca ună-alantă. Franța și Marea Britanie tiñisescu zborlu datu, aestă aradă, și declară polimu ali Germanie, ti ciudusearea al Hitler, cari eara anviţatu că democrațiili ditu ascăpitată s’nu lu-cărtească că ari umuti s’nkisească polimlu. Acă amănă, implicarea militară a aţiloru doi garanță ali democrație și libirtati deadi pisti capu planurli a agresorlor. Ași fu aoa şi 85 di añi.
Tru aestu kiro, tru videala a niscăntoru aproximativi uiduseri, democrațiili cari llia parti la bana internațională a lumillei pi thimellilu a nomlui şi ali irini, andrupăscu gaeretea militară ali Ucraină cu multă reticență și trădzeari mănă. Acă ahurhi polimlu tru co-beligeranță cu agresorlu ghirmanu, Uniunea Sovietică s-vidzu și ea atacată, tru 1941. Intrânda tru ecuația aţiloru ţi alumta cu Hitler, Moscova ariun agiutoru di părmătie babageanu ditu America. Tru păradzlli di tora, va s’hibă vără 180 di miliardi di dolari. Ntră altili, easti zborlu di 14 di ñilli di avioani, 13 di ñilli di tancuri, 400 di ñilli di anămusitli jeepuri, miliuñi di tonuri di alimente și naftă. Tuti cu vulusearea a unlui nomu, apufusitu democratic la Washington. Agiutorlu ţănu până tru aţea ditu soni dzuuă a polimlui, cari să s’tihisi s’hibă 2 di yismăciuni 1945. Aşi, putem să spunemu că Doilu Polimu Mondial ţănu 6 añi și ună dzuuă. Tu bitisită, Moscova nu eara tru tăburea azvimţăloru, deadunu cu Germania cu cari avea ahurhită polimlu. Ditu 1941, alumta contra a lor, eroic, cu mări cheardiri, ama di partea a ghinilui, cari işi azvingătoru. 85 di añi ma amănatu, un clirunomu al Stalin, ditu idyiulu bolșevic partid cu el, bombardeadză un stat independentu, pi cari lu aputrusi cu askerea a lui. Ari multi minutişuri cari pot s’hibă yilipsiti şi atumţea, și adză. Nica şi aţea că multi di eali nu părea s’hăbărisească naeţli heghemonisti și di ghenochidu al Hitler ţi dusiră la șasi añi di polimu, cari u feaţi ţistali tută planeta.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala -
Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită
Campania di lăhtară ţi u dizvărteaşti askerea arusească tru Ucraina s’dusi ninti şi tu aestă bitisită di stămănă. Uidisitu cu hăbarea-a Forţăloru Aerieani Ucraineani, Rusia ari aminată 67 di droni cu aradză lungă di lucru tru ună atacă babageana faptă tu kiro di noapti tru 11 di reghiuni ali Ucraină. Pi calea-a loru cătă locurli di agudeari, născănti di aesti droni calcă paranomu spaţlu aerianu a craturloru viţini cu Ucraina, aşi cumu iarapoi s’feaţi, tu nopţăli di ma ninti. Ună dronă arusească cădzu sâmbătă aproapea di căsăbălu Rezekne ditu apirita ali Letonie, la vără 50 di kilometri di sinurli aluştui cratu NATO, neise tu sinurlu cu Belarus şi Rusia.
Tru România, echipi terestri şi hălăţ aerieani a Ministerlui ali Apărari Naţională fură ascumbusiti ta s’veadă locărli di ningă hoara Periprava, ditu giudeţlu Tulcea, tru notu-data a văsiliillei, iu avea hăbări că vahi avea cădzută cumăţ ditu dronili ufilisiti di aruşi tru atacurli nkisiti tru porturli ucraineani di la Dunaru, apropea di sinurlu cu România. Administraţia di Bucureşti hăbărisi că ună dronă arusească intră, aprindu dumănică, tru spaţlu aerian ali Românie, a deapoa, nkisi cătă locărli ditu Ucraina.
Ca apandisi, Forţăli Aerieani Români alinară tu catastisi di ananghi dauă aeronavi F-16 ta s’monitorizeadză catandisea, a deapoa Inspectoratlu Gheneral ti Catandisili di Ananghi ascumbusi bănătorlli ditu giudeţili Tulcea şi Custanţa, ditu notu-dată, că ari piriclliulu ta s’cadă cumăţ pi teritoriulu naţionalu. Tru tahinima a dzuuăllei di dumănică, Ministerlu ali Apărari Naţională dimăndă a structurloru aliati ti catandisea la cari s’agiumsi şi pitricu un mesaju sertu di cutugurseari a aluştoru atacuri fapti di Federaţia Rusă contra a născăntoru obiectivi şi elementi di infrastructură ţivilă ucraineani, pi cari partea română li lugurseaşti „nintimilleati şi tru greauă ncuntrari cu normili di dreptu internaţionalu”.
Ună hăbari di cutugurseari vini şi di la Ministerlu Român di Externi. Diplomaţia di Bucureşti spusi că radarili ali Askeri Română aflară ună dronă cari intră tru spaţlu aerianu românescu, ţi deapoa işi ditu teritoriulu naţionalu di dusi cătă Ucraina şi feaţi căftari tra s’dănăsască sila iresponsabilă nkisită di Rusia tu ligătură cu catandisea di securitate. MAE român căftă, tutunăoară, s’tiñisească normili di dreptu internaţionalu, nica şi s’nu calcă spaţlu aerianu ali României e şi năpoi cundille cu zboară serti aesti atacuri nkisiti paranomu.
Di la călcarea ali Ucraină, meslu şcurtu 2022, askerili ali Moscovă lansară ñilli di racheti şi droni cu aradză lungă di agudeari tu niscănti obiectivi militari, ama şi ţivili di muriră mulţă oamiñi ditu arada a bănătorloru. Dupu aesti atacuri, ma multi droni aruseşti cădzură tu locărli ali Românie, nai multi ori tru locări iu nu avea bănători. Tra s’curmă ahtărli atacuri aerieani, România s’feaţi ună cu statili cari deadiră ali Ucraină sistemi americani di racheti solu-aeru Patriot.
Autoru: Sorin Iordan
Armănipsearea: Taşcu Lala -
Olimpiada
Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu kirou număseamu olimpiadă pritu aesti antriţeri, deapoa nviţaiu că zborlu ti olimpiadă spuni ti kirolu anamisa di dauă antriteri olimpiţi. Cu alti zboară, cându ahurhescu competițiile s’bitiseaşti olimpiada. Deapoa, cându s’bitisescu antriţerli sportivi, ahurheaşti ună nauă olimpiadă.
Tru limba română suntu dauli noimi, și aţea di agiocuri olimpiţi, și kirolu anamisa di aestea. Tu kirolu di tora, aestu interval easti di patru añi. Prezentul aduţi tu mengă și spunearea di polimu, opțiuni uminească scăndille la cari suţiitatea uminească s’apleacă cătă ea di căndu s’amintă. Mitologhia gărţească antică, ună turlie di instrucțiuni di ufiliseari a agiocurloru olimpiţi, spuni că antriţerli sportivi di sumu Olimpu dănăsea polimili. Cu alti zboară, tru loc să s’vatămă unu-alantu, atlețllii s’antriţea tru sporturi.
Agiocurli olimpiţi moderni, nkisiti di Comitetlu internațional thimilliusitu sumu cumăndusearea-a baronlui Pierre de Coubertin, nu putură s’bagă tu practico aestu lucru, nica ş’ma multu trapsiră di itia a polimiloru, maxusu a aţiloru dauă mondiali. S’nu agărşimu că edițiili ditu 1916, 1940 și 1944 fură curmati, neise nu s’ţănură di itia a polimiloru mondiali ţi eara tu mplină dizvărteari. Tru 1916, agiocurli olimpiţi lipsea s’ţănă tru Ghirmănie. Tăş după 20 añi aestu lucru eara di căbuli să s’facă. Ama Hitler, vinitu la puteare tru 1933, dimănda di cabaia kiro a lui planuri ti polimu. Tru 2008, tamamu tu dzuua di 8 di agustu, când la Beijing ahurhea agiocurli olimpiţi, ahurhea ună naua hopă di frontu anamisa di Rusia și Georgia. Tru 2014, alikearea ali Crimeei di cătră Rusia pari s’hibă ună provă ditu Agiocurli Olimpiţi di Iarnă di Soci, cari s’dizvărtea tamamu atumţea. Fu adusă aminti ună ananghi di securitate a agiocurloru olimpiţi ditu localitatea Soci, ţi easti la ñică distanță, tru bazinlu ali Amarea Lae, că askerea arusă s’prillea controlu aliştei reghiuni ditu cratlu Ucraina, independentu, membru al ONU. Comunitatea internațională nu avu dotu vără reacție, niţi barimu nu deadi noti tră aestă operațiune contra-a spiritlui olimpic și a tutulor reglementărloru internaționali.
Tu aestu kiro, agiocurli olimpiţi s-dizvărtiră Paris ama nu cu vinita a sportivilor ditu Rusia și Ucraina, văsili stipsiti ti aputrusearea şi măkilipsirea ali Ucraină, tu kirolu di ma ninti, neise cama di doi añi și giumitati. Dimi, tamamu di 900 di dzăli, umpluti tu dzuua anda s’ncllidea antriţerli sportivi ţi lipsea s’curmă tamamu polimili. Polimlu nkisitu di Rusia tru Ucraina nu s-dănăsi ici vără minută. Nica ş’ma multu, bitisearea-a antriţerloru olimpiţi di Paris fu nsimnată di Rusia cu năi bombardamente criminale contra-a Kievlui, capitala ali Ucraina. Olimpiada, perioada anamisa di dauă irini olimpiţi, să spuni lăhtăroasă, cu polimi și zñii-aspărdzeri ţi lipsea s’hibă curmati di mltu kiro ditu practicolu ali suţiitati uminească.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala -
Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri
Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu ditu Gaza nu s’bitisiră. Acă nu iesu tu migdani tru protili locări la hăbări, eali negu ninti, cu moarti și fănico. Cându ş-căndu anviţămu ţi s’faţi aclo. Easti zborlu, maxusu, di bombardamenti sândziroasi, nu ari spuneari, cu mulță morță, nai ma mulţă ditu arădărikea a oamiñiloru di arada. Aţea ţi nu s’minduea să s’facă tu eta XXI, agiumsi ună arană dişcllisă ama cari nu mata nă cărteaşti. Easti zborlu tră tută comunitatea internațională, cari thimilliusi un sistemu cât cama simfunizatu di nomuri democratiţi și iriñeatiţi ama tora li acaţă tu isapi cu ună relativă indiferență ti turlia cum moru oamiñilli pi aţeali dauă fronturi.
Cama di doi ani și trei meşi tricură di când Rusia u-călcă Ucraina, fără s-aibă faptă vără căftari ţi s’hibă parti ditu practiţli internaționale. Cama multu, timbihili fapti di lumea occidentală, cari hăbărisea adunarea di askeri și tehni di alumtă tamamu la sinurlu cu Rusia agresoari cu Ucraina, lă si apăndăsi cu spuneara că nu easti dealihea şi s-pistipsi maş di complezență. Reacția ali Moscovă la aesti urminii fu una scoasă ditu cărţăli a dialecticăllei stalinistă. Averlu nsimnă ună atacă pi scară largă, ditu hăryie, ună iruşi ţi ş-pripunea ca askirladzlli aruși s’agiungă cât cama alargu pi teritoriul aputrusitu, aţelu ali Ucraina. Viniț ditu Belarusul cari tora s’lugurseasti neutru și fără damcă, arușlli agiumsiră tru şcurtu kiro tru capitala Kiev ică s-acăţară ti săpari tranșee tamam tru zona ascăldată tru cinușă nucleară di Cernobîl. Sudlu eara di ma ninti aputrusitu di aruşi, maxus ditu 2014, cându s’feaţi, dimi, prota aputruseari, una la cari lumea mutrea fără s’llia meatri. Rușlli loară, atumţea, Crimeea, filisinda oamiñi verdză, tăcuț și nicănăscuț, și un simulacru di referendum la cari s-arâsi acă eara ună dramă ţi dimănda catandisi multu ma uruti.
Ascăpitata nu akicăsi cata ici ţiva ti aţea ţi s’feaţi atumţea di itia că prucukia şi irinea ălli lă ambudyiuseaşti s’avdă alarmele. Tehnica a referendumlui s-mută deapoa acasă la vestiţ, tru Europa. Propaganda și manipularea, acă cănăscuti cu hiru albu și sumu nivelu di expertiză a societățlor occidentale, hărniră bănători mulţă, atelli ţi au ndriptate și vizibilitate la urne, s’hibă elli europeañi și ufiţialli, ică locale și paranomu. Nu easti ici ndilicatu s’manipuledz pritu pervertirea a tehniţlor democrațiillei ama easti cu hăiri cabaia. Gaileadzlli și problemele s’mută ditu spațlu stăpuitu ică căftatu di Rusia tru spațlu a democrațiilor occidentale.
Ataca babageană contra ali Ucraină di aoa şi 27 di meşi easti misurată ca hiinda a daua, neise numata nă da di măna să zburămu ti ună surpriză, că di un proces. Aţea ţi easti tu dizvărteari, tu aestu kiro. Ataca nkisită di militanții palestinieni contra a Israelului, aoa şi apropea optu meşi alăxi menga ti polimlu ditu Ucraina. Unăoară agiumtă pi arădărikea a unei dizvărteari zorlea ti aprukeari, di itia a numirlui lăhtărosu di victime civile, atenția ali opiniei publiţi internaționale easti ampărţătă. Yini deapoa faza ti nglliţarea a aluştoru ceamauni, dimi ti conservari a catastisillei di faptu, di momentu, tru detrimentul a catastisillei inițială. Nai ma multi di ahtări catandisi armănu, neise, conflicte pi ună linie favorabilă ti aputrusitoru, cari mindueaşti s’bagă cu zorea ună catandisi ţi ălli easti favorabilă și pi cari u amintă pritu acțiuni condamnate di dreptul internaționalu.
Tru idyiulu kiro, tută lumea va iriñe, va dănăseari alumtili, nica şi s’nu moară oamiñi. Oamiñilli căpăiră s’alumtă, maxusu aţelli ţi s’apără, și au umuti că va s’dănăsească alumtili. Ama ahtări ceamauni dotu nu nglleaţă, eali pot s’llia silă ti şcurtu kiro. Tru idyiulu kiro, oamiñilli moru, tu ună atacă ică tu atentatu, tru inţidente și bombardamente, iarapoi catandisea, nica şi veaclle di dzăţ di añi, nu easti una di irine și stabilitate. Pripunirli di irini tru Ucraina ică tru Gaza, di până tora, fură tentative di testare a anduranțăllei opozantulu, aţelli atacaţ pi dinăpoi, kivernisiti ma ghini ică ni’inspiratu. Tranșeele nu suntu hălăţ ali irine. Cari ţi s’hibă strateghia va hibă tu amprotusa ică va s’hibă cu hăiri, catandisea di tora easti greauă, di piriclliu și multu duriroasă.
Conflicti zorlea ti pistipseari ambudyiusescu agenda internațională, aspargu ică curmă bana a miliuñiloru di bănători, nica s’arucă topi pi bana a oamiñiloru, cilimeañilli moru cu ñillili. Nglliţarea a conflictelor tru un loc vrutu, aleptu di Moscova nu easti ună cearei. Cându va nă ascuturămu di sinferurli minutişi a statilori și a oamiñnilor di stat va nă aduţemu aminti că bărnuri di ghenii ali suţiitati lucrară, cilăstăsiră că polimlu s’hibă scosu nafoara anomlui și ceamaunili s’nu ma hibă lugursiti cearei di ași-dzăsili problimi anamisa di stati.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala -
UE și Republica Moldova lansează un dialog la nivel înalt privind transporturile
În cadrul eforturilor de consolidare a cooperării în domeniul transporturilor, comisarul Adina Vălean și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, au lansat ieri dialogul la nivel înalt care va ajuta la aprofundarea relațiilor în privința tuturor modurilor de transport și la înregistrarea de progrese împreună pentru a realiza transformarea sustenabilă și digitală.
Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că dialogul la nivel înalt va fi important pentru proiectul european și pentru conectivitatea paneuropeană:
Noi, ca români, ne aducem aminte cu emoţie de poduri de flori, dar, fără să fiu prozaică, este momentul pentru poduri din ciment şi oţel, de cale ferată şi rutieră peste Prut. Poate că trenul simbolic numit Prietenia, legând Chişinăul de Bucureşti, ar putea câştiga într-un viitor nu foarte îndepărtat, atribute cum sunt eficienţa şi viteza.
Reţelele de transport din Republica Moldova au fost serios perturbate de consecinţele războiului din Ucraina, a declarant ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale de la Chişinău, Andrei Spînu, subliniind că acest domeniu este o prioritate în parcursul european al ţării sale:
Acest război ne-a arătat cât de vulnerabile sunt reţelele de transport din Moldova, Ucraina şi că trebuie să muncim mai mult, mai hotărât şi, cel mai important, împreună cu Uniunea Europeană, pentru a fi pregătiţi pentru astfel de provocări. Tocmai din acest motiv, lansarea astăzi a dialogului la nivel înalt între Uniunea Europeană şi Moldova este un pas determinant în acest sens.
Prima reuniune la nivel înalt este programată să aibă loc la 19 februarie, iar pe ordinea de zi vor fi lucrările viitoare pentru îmbunătățirea legăturilor de transport dintre UE și Republica Moldova, aliniate la standardele europene, precum și cooperarea în curs cu privire la culoarele de solidaritate, pentru a menține circulația mărfurilor din Republica Moldova și din Ucraina în pofida războiului de agresiune al Rusiei.
-
Steadfast Defender
Constituit dintr-o serie de exerciţii militare individuale în care vor fi implicate în total 50 de nave militare, 80 de avioane şi peste 1100 de vehicule de luptă, Steadfast Defender 24 este cel mai mare exerciţiu militar de la încheierea Războiului Rece.
Lansat de Alianța Nord-Atlantică în luna ianuarie, exerciţiul va arăta că NATO poate desfăşura şi susţine operaţiuni complexe timp de mai multe luni, în orice condiţii, pe mii de kilometri, din nordul Atlanticului până în Europa Centrală şi de Est, se arată într-un comunicat de presă al alianţei. Până la finalul lunii mai, în cadrul Steadfast Defender 24 se vor simula scenarii care îşi propun să demonstreze capacitatea NATO de a consolida zona de responsabilitate a forţelor aliate din Europa. Manevrele vor implica 90 de mii de militari din toate cele 31 de ţări membre NATO și din Suedia (țară în curs de aderare), a precizat generalul american Christopher Cavoli, comandatul suprem al Forţelor Aliate din Europa.
Alianţa îşi va demonstra capacitatea de a consolida zona euroatlantică prin dislocarea forţelor din America de Nord. Această consolidare va avea loc în cadrul unui scenariu de conflict emergent, simulat împotriva unui adversar din vecinătate, a adăugat generalul Cavoli.
Exerciţiul este, de fapt, prima aplicare militară a noului concept de Plan regional de apărare şi al noului concept de forţe al NATO aprobate anul trecut, a explicat la Radio România analistul politico-militar Claudiu Degeratu:
Din declaraţii reiese că focalizarea va fi pe Flancul Nordic în principal, dar particularitatea faţă de ultimii 20 de ani este că NATO, în acest moment, chiar dacă trebuie să ducă, să zicem, în scenariu fictiv, o operaţiune militară pe Flancul Nordic, trebuie să-şi asigure şi celelalte segmente.
De aceea toţi aliaţii participă, în diferite grade, şi toţi vor fi implicaţi, pentru că principiul abordat de NATO în ultimii doi ani este acela de a fi capabil să răspundă oricăror provocări pe toată graniţa NATO sau pe toate zonele de contact cu zonele, să zicem, importante ca surse de riscuri şi ameninţări. Există această concepţie de apărare 360 de grade, deci mobilizarea va fi totală, în toate planurile – terestru, maritim şi naval – şi, mai mult decât atât, se introduce abordarea multidomeniu, adică integrat diferite domenii, inclusiv cel de apărare cibernetică va fi testat cu această ocazie.
Există mai multe preocupări în ultimul an, în special de a dezvolta nu doar partea, să zicem, militară convenţională, ci şi cea avansată, spaţială şi cibernetică. Cred că sectorul cibernetic va fi pe primul plan, Probabil că anumiţi aliaţi care au capacităţi în domeniul spaţial, mă refer în special la americani, dar nu numai, probabil că vor contribui specific pe zona aceasta, Marea Britanie, probabil Italia şi Franţa.
Avea nevoie NATO de un astfel de exerciţiu, de noi planuri de acţiune în actualul context geostrategic? Sigur că da, e o continuitate, spune Hari Bucur Marcu,expert în politici de securitate: am avut ultimul summit al NATO în care actualul comandant suprem aliat pentru Europa, generalul Cavoli, a prezentat un document de mii de pagini care prezenta exact cum s-ar putea să se transforme deciziile acelea luate la summit în putere militară şi mai ales în capacităţi militare de acţiune, în cazul în care Rusia va continua această atitudine beligerantă la adresa Europei în general. Acest mare exercițiu este o continuare firească a procedurilor prin care se trece de la decizia politică la planificarea militară și apoi la exersarea capacităților militare, astfel încât decizia politică să poată să fie garantată de puterea militară.
Deşi în documentele exerciţiului nu se menţionează numele Rusiei, Steadfast Defender se desfăşoară într-un moment important, remarcă analiștii, după ce Rusia a invadat Ucraina.
Hari Bucur Marcu: Nu se menţionează în exerciţiu numele Rusiei pentru că este un scenariu în care nu se nominalizează niciun inamic concret. Adică e un inamic fictiv, care creează acest scenariu. Însă nu este niciun fel de secret că în acest exerciţiu se vor juca pentru prima oară într-o formă complexă două comandamente care au fost înfiinţate explicit în 2018-2019, explicit pentru a face faţă atitudinii din ce în ce mai agresive a Rusiei. Adică n-a aşteptat nimeni momentul februarie 2022 pentru a lua măsuri împotriva posturii agresive a Rusiei.
Încă din perioada mandatului preşedintelui precedent al Statelor Unite s-au făcut paşi foarte serioşi pentru a-i fi Rusiei foarte clar că ceea ce făcuse în 2014 cu Crimeea este inacceptabil şi nu poate să facă mai mult, să continue în acest mod. Se exersează capacitatea flotei a doua americane, care a fost reînfiinţată şi ea tot în urma atitudinii agresive a Rusiei, acum vreo patru ani de zile sau cinci. Deci se exersează capacitatea acestei flote de a organiza o traversare peste Atlantic, de a ajunge în Europa şi de acolo de a trimite forţele exact unde este nevoie de ele.
Este o simulare de război propriu-zis, mult mai mult decât o situaţie de criză, este o situaţie de conflict militar pe care o simulează acest exerciţiu, în care sunt comandamente care s-au pregătit până acum câţiva ani de zile pentru a putea să conducă manevrele acestea şi în acelaşi timp, vedem şi o problemă de integrare. Vorbim de cinci medii ale acţiunilor de luptă, e vorba şi de cosmos, e vorba şi de mediul cibernetic, nu numai de cele clasice, de uscat, apă şi aer. Aşa ceva nu s-a mai făcut, mai spune Hari Bucur Marcu.
-
Instrumentul european pentru pace
Instrumentul
european pentru pace a fost înființat pe 22 martie 2021 menit să consolideze
capacitatea Uniunii Europene de a preveni conflictele, de a promova pacea și de
a consolida securitatea internațională. Recent, Consiliul de Afaceri Externe a
propus suplimentarea cu 5 miliarde de euro a ajutorului oferit Ucrainei prin
Instrumentul pentru pace.Mihai Sebe, expert în chestiuni europene, spune că
blocul comun, prin continuarea sprijinirii Ucrainei, dă un puternic semnal
public:Uniunea Europeană a
decis să asigure și să continue furnizarea asistenței pentru Ucraina, inclusiv
sprijin militar, de o manieră sporită și previzibilă, accentul fiind pus pe
ideea de predictibilitate a asistenței oferite, tocmai pentru a putea permite o
planificare pe termen lung. Toate aceste sume vehiculate pentru instrumentul
pentru pace și pentru crearea fondului de asistență pentru Ucraina arată în
fapt hotărârea Uniunii Europene de a continua furnizarea de asistență.A fost,
totodată, discutată și situația activelor ruse blocate în statele membre ale
Uniunii, respectiv posibilitatea de a utiliza o parte din veniturile și
profiturile excepționale dobândite de aceste active ruse blocate tocmai pentru
a veni în sprijinul Ucrainei. Asistența pentru Ucraina ar trebui gândită dintr-o
perspectivă globală. În momentul de față, avem mai multe crize care riscă, cu
ghilimelele de rigoare, să se acopere una pe cealaltă sau, respectiv, să se
potențeze una pe cealaltă, tocmai pentru a crea un climat general instabil. Uniunea
Europeană a simțit nevoia oferirii acestui semnal public de continuare a
asistenței, de sporire a sa, și de previzibilitate a asistenței.
L-am întrebat pe
Mihai Sebe dacă perspectiva revenirii lui Donal Trump la Casa Albă și recentele
declarații privitoare la creșterea capacității europene de apărare influențează
decizia.Toate aceste declarații nu sunt de fapt decât o reluare
a unor declarații și a unor scenarii mai vechi discutate în timpul primului
mandat al președintelui Trump.În fapt, Uniunea Europeană deja se gândește la
această perspectivă de dobândire a autonomiei strategice și de asigurare a
sustenabilității și rezilienței solidarității europene.De altminteri, încă din
perioada pandemiei, care a provocat o serioasă perturbare a lanțurilor de
aprovizionare, ideea unei Uniuni Europene care să controleze o parte din
lanțurile de aprovizionare prin care să-și asigure suveranitatea în
domenii-cheie a fost o idee din ce în ce mai vehiculată pe scena europeană.
-
Explorarea impactului războiului din Ucraina asupra administrației publice locale din România
În ediția de iarnă a revistei academice Romanian Journal of European Affairs, publicată
de Institutul European din România, regăsim un articol care urmărește să
prezinte efectele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra
autorităților publice locale din România. Articolul este semnat de patru
cercetători români: Dragoș Valentin Dincă, Cristina Elena Nicolescu, Cătălin
Daniel Dumitrică și Tatiana-Camelia Dogaru (Cruceanu). Aceștia consideră că
situația din Ucraina împovărează funcționarea administrației publice locale din
România, prin afectarea bugetelor, a investițiilor și a resurselor umane.Ca
urmare, lucrarea analizează sustenabilitatea și reziliența administrației publice
din România, promovând o abordare integrată care prezintă reacția autorităților
față de criza refugiaților din Ucraina. Întrebarea ridicată în cadrul
cercetării a fost: de ce a răspuns administrația publică locală folosind măsuri
complementare în contextul crizei refugiaților ucraineni?
Textul complet al articolul este disponibil în
limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/.
Mihaela-Adriana Pădureanu,
Expertă, Serviciul Afaceri Europene
-
Din nou despre războiul dronelor
Este știut că războaiele accelerează
descoperirea de noi tehnici și materiale, accelerează cercetarea și
descoperirile. Desigur, asta se poate face și în timp de pace, dar când nebunia
distrugerii te amenință mecanismele societății se intensifică și alocarea de
resurse nu se mai face într-o logică de eficiență sau democratică, se face din
disperare. La începutul războiului din Ucraina, acum aproape doi ani, la 24
februarie 2022, dronele erau încă o jucărie pentru copii sau un vis al celor
care voiau să transporte cât mai eficient produse necesare, de urgență sau bere
rece în locuri greu accesibile. Pe măsură ce prețul lor nu mai era așa mare, de
drone s-au interesat cei care vor să surprindă imagini de la mare înălțime, să
facă în ciuda sateliților atât de prețioși și complicați. Cu drona se filma la
nunți, se făceau filme de reclamă, dar se și spiona. În acel moment, obiectele
de zbor fără pilot, mai mari sau mai mici, fuseseră deja folosite în scop
militar, pentru a da lovituri surprinzătoare. Desigur, erau un fel de avioane,
mai mici, fără pilot, dar capabile să se vâre în locuri bine păzite.Dronele
civile erau tot apanajul celor cu o telecomandă mică în mână care încercau să
evite curenți de aer sau păsări nervoase. În primele luni de apărare disperată
a ucrainenilor, un optimism de-a dreptul copilăresc a generat valul de
utilizatori de drone care descoperea utilizarea lor în scopuri de informare
militară. Ridicându-le în aer, vedeau câmpul de luptă, tirurile rușilor în
ofensivă, dar și masacrele comise de Armata încă Roșie în localitățile ucrainene,
morții zăcând pe străzi, cu bicicleta pe care circulau alături, casele
distruse, cadavrele și gropile comune. Peisajul apocaliptic era văzut bine din
cer. Apoi au pus explozibil pe aceste drone și le-au aruncat asupra tancurilor
sau tranșeelor rusești.După faza ingenuă s-a trecut la cea profesionistă,
militară, de o mai mare eficiență mortală. Au intrat repede în luptă acele
avioane de mici dimensiuni și de o formă ciudată, dar bine dotate cu arme, care
au intrat în etosul de război. E vorba de eroicele Bayraktar, cărora li s-a
dedicat și un cântec. S-au întâmplat multe în acești doi ani de război în
Ucraina, omenirea s-a obișnuit cu agresiunea internațională iar memoria nu
funcționează decât pe termen scurt. Pentru un război local, doi ani este foarte
mult. Nimeni nu își mai amintește de începutul clasic al acestui război, cu tancuri
transportate pe șosea, cât mai adânc în teritoriul ucrainean, cu lovituri
aeriene împotriva antenelor și aerodromurilor ucrainene, cu lupta pentru Kiev,
cu jafurile și crimele comise, ca în Al Doilea Război Mondial, cu aceeași
retorică de muzeu a unui lider autoritar care vine tot din vremuri de tristă
amintire, sovietice.Între timp, Rusia a început să folosească și ea dronele,
dar nu din producția proprie, ci importante din Iran. Această livrare intensă
de drone iraniene pentru frontul din Ucraina este o expresie a frontului
internațional ce pare a se fi creat în jurul Rusiei. Rusia pare a fi preluat
inițitiva în folosirea dronelor, inclusiv în bombardare porturilor ucrainene de
lângă Delta Dunării, la câteva sute de metri de România, unde, de altfel au și
căzut resturi din aceste aparate de zbor încărcate de explozibil. Dronele devin
tot mai eficiente, chiar dacă loviturile de artilerie se vor tot mai lungi și
precise iar Coreea de Nord oferă Rusiei trenuri nesfârșite de rachete ce vor fi
aruncate în Ucraina. Utilizarea dronelor pe scară largă, generalizată chiar, va
continua pentru că Rusia a trecut la poziții de apărare, de înghețarea
conflictului la acest nivel, trecând la o confruntare de uzură. Se bazează,
evident, pe resursele nelimitate ca și teritoriul său, și nepăsarea legendară
față de numărul militarilor săi căzuți pe front. Dacă au și drone, atunci
războiul poate dura, nu se știe cât.Să nu uităm că în Transnistria, teritoriu
al Republicii Moldova, separatiștii rusofoni au impus cu arma o stare de fapte
care durează și acum, după mai bine de trei decenii. Modelul este cunoscut și a
fost aplicat, ca un câmp minat, peste tot în spațiul de dominație revendicat de
Rusia, care nu corespunde deloc cu granițele sale internațional recunoscute.
Este metoda pescuitului în ape tulburi, pe care nici zborul dronelor nu îl
tulbură. -
Ajutorul european pentru Ucraina
Șefa diplomației române, Luminiţa Odobescu, a participat, luni, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE (CAE). Pe agendă a figurat și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Situaţia de Securitate de la graniţele României, din regiunea Mării Negre, reprezintă un subiect de preocupare pentru aliaţi şi pentru UE în egală măsură, a declarat Luminiţa Odobescu. Eforturile noastre se concentrează la acest moment pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, pentru a ne coordona mai strâns şi pentru a găsi soluţii nu numai în plan bilateral, ci şi în plan european, a mai spus ea.
Referitor la agresiunea Rusiei împotriva țării sale, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a prezentat, prin videoconferinţă, situaţia din teren şi evoluţiile interne recente. Ministrul român de externe a reliefat importanţa menţinerii subiectului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei ca temă prioritară pe agenda UE şi a reiterat sprijinul multidimensional pentru aceasta, atât timp cât va fi nevoie.
De asemenea, Luminiţa Odobescu a subliniat necesitatea predictibilităţii asistenţei financiare şi militare a UE pentru Ucraina, în linie cu deciziile Consiliului European din decembrie 2023. Oficialul român a mai evidenţiat necesitatea parcurgerii paşilor necesari pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova.
Pe de altă parte, ministrul român a exprimat sprijinul pentru Formula de Pace a Ucrainei, cu accent pe continuarea eforturilor diplomatice pentru a creşte mobilizarea susţinerii partenerilor globali. A menţionat iniţierea, la 14 ianuarie, a negocierilor diplomatice în vederea agreării unui cadru bilateral de cooperare în domeniul securităţii, în implementarea Declaraţiei Comune G7 de sprijin pentru Ucraina (iulie 2023).
În opinia sa, este necesară continuarea presiunii asupra Rusiei, prin sancţiuni şi o comunicare strategică care să combată dezinformarea propagată de aceasta, inclusiv din perspectiva apropierii marcării a doi ani de la debutul războiului, la 24 februarie 2022. Ucraina depinde în mod critic de finanţarea UE şi a SUA, în timp ce continuă să lupte cu forţele ruseşti de ocupaţie.
În urmă cu o lună, Ungaria a blocat ajutorul de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina, iar o nouă decizie ar putea fi luată în CE de la 1 februarie. Potrivit analiștilor, încheierea conflictului este dificilă, în condițiile în care Rusia are o mare capacitate de rezistenţă şi poate pierde sute de mii de soldaţi.