Radio România Internațional

Tag: Rusia

  • Evaluarea atitudinilor pro și contra ruse ale românilor la începutul războiului împotriva Ucrainei

    Evaluarea atitudinilor pro și contra ruse ale românilor la începutul războiului împotriva Ucrainei

    În cea mai recentă ediție a revistei academice Romanian Journal of European Affairs, publicată în luna decembrie 2023 de Institutul
    European din România, unul dintre articole investighează factorii care au
    influențat atitudinile cetățenilor români față de invazia rusă a Ucrainei.

    Cercetarea
    este fundamentată pe ideea că războiul are efecte nu doar în plan militar, ci
    și în plan social, prin afectarea vieții cotidiene a cetățenilor români. Acest
    lucru a fost reflectat inclusiv prin modul în care a fost prezentată din punct
    de vedere mediatic agresiunea Federației Ruse, ceea ce a favorizat o raportare
    mai degrabă polarizată față de război. Astfel, au existat atât atitudini pro-ruse,
    cât și atitudini anti-ruse ale cetățenilor. Acestea au fost influențate de
    variabile de la nivel individual, precum cele reliefate de modelele de consum
    mediatic, preocupările personale cu privire la război, atitudinile legate de politică
    și menținerea unei mentalități conspirative.

    Rezultatele cercetării confirmă
    concluziile altor analize, arătând că informarea de pe platformele social
    media duce la atitudini pro-ruse mai accentuate. Acest lucru este explicat
    de proliferarea ridicată a narațiunilor pro-ruse pe rețelele de socializare, ca
    parte a propagandei ruse.




    Textul complet al articolul este disponibil în
    limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/.


    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expertă, Serviciul Studii Europene



  • Rusia denunță acordul privind deschiderea consulatului de la Rostov

    Rusia denunță acordul privind deschiderea consulatului de la Rostov



    Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că a luat notă de publicarea Hotărârii Guvernului Federației Ruse privind denunțarea Acordului bilateral încheiat în 2005 privind deschiderea Consulatului General al României la Rostov-pe-Don. Partea română nu a fost încă notificată oficial cu privire la această decizie, mai precizează MAe



    În prezent, în afară de Ambasada României la Moscova, pe teritoriul Federației Ruse funcționează Consulatul General al României la Rostov-pe-Don și Consulatul General al României la Sankt Petersburg.

  • Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Pe 21 noiembrie 2013, mii de ucraineni se adunau în Piața Independenței din capitala Kiev, pentru a protesta față de preşedintele de atunci al țării, filorusul Viktor Ianukovici, care refuzase – sub presiunea Moscovei – să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, reaminteşte France Presse.

    Declanşarea aşa-numitului Euromaidan avea să ducă la îndepărtarea preşedintelui Ianukovici. Dar după plecarea acestuia şi câştigarea alegerilor de către pro-europeni, Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a sprijinit declanşarea unei insurecţii a separatiştilor pro-ruşi în Donbass. De altfel, şi ieri Kremlinul a transmis că revoluţia ucraineană a fost o lovitură de stat organizată de Occident.

    Dacă invadatorul rus s-a simțit în pericol în urmă cu zece ani, intuind că existența unei țări europene mari și prospere la granița sa i-ar putea face și pe ruși să își dorească același lucru, cu totul altfel se văd lucrurile la Kiev.

    În urmă cu zece ani, ucrainenii au început prima contraofensivă (…) împotriva tentativelor de a ni se refuza viitorul european., le-a spus, ieri, oamenilor, într-un mesaj video, președintele Volodimir Zelenski. El a apreciat că revoluţia din Piaţa Independenţei a fost prima victorie în războiul cu invadatorii ruşi.

    Prezent și el la Kiev, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a punctat că Maidanul a fost o revoluţie istorică pro-europeană, care a alungat de la putere regimul pro-rus. El declarase înainte de vizită că doreşte să exprime susţinerea puternică a Uniunii Europene şi că a venit să pregătească împreună cu Volodimir Zelenski summitul european din decembrie, la care se va decide următorul pas pentru demersul Ucrainei de aderare la Uniune.

    Charles Michel a ținut să atragă atenția și că discuţiile de luna viitoare vor fi dificile. De altfel, și liderul ucrainean a recunoscut că decizia din decembrie a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană ar putea fi o provocare pentru unitatea blocului comunitar.

    La Kiev s-a aflat, ieri, și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei țară așteaptă, la rândul ei, începerea negocierilor de aderare, așa cum a recomandat Comisia Europeană. Aceasta a cerut Uniunii să arate unitate şi rapiditate în ce priveşte dorinţa Republicii Moldova şi a Ucrainei de a se alătura forului European, într-o perioadă marcată de război şi insecuritate.

    Amintim că Republica Moldova şi Ucraina au cerut oficial să adere la Uniunea Europeană anul trecut, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.


  • BNR și tezaurul României de la Moscova

    BNR și tezaurul României de la Moscova

    Banca Naţională a României (BNR) va lansa mai multe evenimente prin care doreşte să reafirme că România are un drept de creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra tezaurului românesc evacuat la Moscova. Proiectul porneşte de la constatarea că în străinătate, chiar printre decidenţii europeni, problema tezaurului a rămas în mare parte necunoscută, de aceea, un prim pas va fi informarea membrilor Parlamentului European şi aducerea acestei teme în atenţia comunităţii internaţionale.



    BNR a pus consecvent în aplicare, începând din anul 1991, o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă şi externă a problematicii tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi apoi sechestrat de Uniunea Sovietică, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unui seminar pe această temă organizat, recent, la sediul Băncii Centrale.



    El a adăugat că, în acest an, când se împlinesc 107 ani de la evacuarea spre Moscova a tezaurului României, BNR îşi propune să relanseze procesul de internaţionalizare a problematicii legate de această temă. Mugur Isărescu:



    “Tezaurul BNR, tezaurul de aur evacuat la Moscova, depozitat într-o ţară aliată, cu documentele de rigoare, cu acord internaţional recunoscut şi validat de istorie, rămâne singurul caz în care rezerva de aur monetar este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului că va fi returnat oricând, la cererea proprietarului, pentru ca ulterior aceste obligaţii asumate, conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale, să nu fie respectate.”



    Mugur Isărescu a subliniat că BNR a derulat permanent acţiuni în direcţia recuperării tezaurului, care au culminat cu recunoaşterea, în cadrul comisiei comune româno-ruse dedicate discutării acestei teme, a faptului că actele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internaţional, care atestă depunerea de către România în Rusia, la Moscova, a bunurilor tezaurului său, inclusiv cel al BNR.



    La Banca Centrală există încă din 1922 un dosar care cuprinde toate documentele originale legate de evacuarea tezaurului românesc, dosar predat de-a lungul timpului de la un guvernator la altul, inclusiv în perioada comunistă. În timpul Primului Război Mondial, din cauza situației dificile de pe front, BNR a luat măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său. Potrivit documentelor oficiale, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, BNR a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin, dar și bijuteriile reginei Maria.



    În octombrie 1917, bolșevicii conduși de V. I. Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova. Rezerva actuală a Băncii Centrale este doar cu puțin mai mare decât aurul românesc de la Moscova, anume 103,6 tone, la o valoare estimată de 5,6 miliarde de euro.






  • O nouă reuniune pentru Republica Moldova

    O nouă reuniune pentru Republica Moldova

    O spun, deopotrivă, diplomaţii occidentali şi experţii în
    geopolitică: Republica Moldova e cel mai vulnerabil dintre vecinii Ucrainei
    invadate de trupele ruse. E cotată, în clasamentele de specialitate, drept unul
    dintre cele mai sărace state de pe continent. Nu aparţine niciunei alianţe
    militare, căci o Constituţie desuetă, adoptată acum trei decenii, stipulează
    deplina neutralitate. Regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria (est) e ieşită,
    de facto, încă din 1992, de sub controlul autorităţilor centrale.


    În Capitală,
    Chişinău, mişună agenţii Moscovei, ajunşi până în Parlament. Una peste alta,
    statul n-ar putea supravieţui fără asistenţa partenerilor occidentali.


    Joi, la
    Chişinău a avut loc cea de-a patra ediţie a Platformei de sprijin pentru
    Republica Moldova, creată, anul trecut, la iniţiativa României vecine, a Franţei
    şi a Germaniei, pentru a ajuta la depăşirea crizelor şi efectelor generate de
    agresiunea rusă în Ucraina. Au participat circa 50 de delegaţi, miniştri de Externe
    din ţările Uniunii Europene şi reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor
    financiare internaţionale.


    Amfitrioana, preşedinta pro-occidentală Maia Sandu,
    a amintit că Republica Moldova a reuşit să treacă peste o iarnă dificilă, să
    ajute numeroşii refugiaţi ucraineni, precum şi populaţia proprie, vulnerabilă
    la facturile pentru energie, şi să-şi întărească instituţiile, pe fondul
    agresiuni hibride a Kremlinului. Ea a comparat sprijinul pe care partenerii
    externi l-au oferit şi vor continua să-l ofere Chişinăului cu o clacă, un
    obicei vechi în tradiţia românească, în care vecinii se adună pentru a se ajuta
    între ei.


    Cu ajutorul prietenilor, Republica Moldova este mai pregătită pentru
    această iarnă, iar şantajul energetic al Rusiei a eşuat     – a punctat şefa
    statului, citată de corespondenţii Radio România la Chişinău. Ea recunoaşte că,
    deşi Republica Moldova a devenit mai puternică în lupta cu dezinformarea şi cu războiul
    hibrid al Rusiei, ameninţările nu au fost încă depăşite, iar Moscova va încerca
    să influenţeze alegerile locale de luna viitoare, prin folosirea de bani
    murdari.


    Prezentă la reuniune, şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, a
    subliniat importanţa sprijinului european pentru Republica Moldova, de care
    beneficiază atât populaţia, cât şi economia, pe termen lung.

    Infrastructura,
    conectivitatea şi reformele structurale sunt cheia pentru apropierea de Uniunea
    Europeană     – a subliniat Catherine Colonna.


    Şi omoloaga sa germană, Annalena
    Baerbock, a apreciat că platforma de sprijin pentru Republica Moldova este o
    iniţiativă de succes, care a reuşit să mobilizeze fonduri externe în doar
    câteva săptămâni şi să-i ajute pe cetăţeni să depăşească şi criza energetică,
    şi pe cea provocată de valurile de refugiaţi ucraineni.


  • Ursula von der Leyen despre scurgerea de gaz din conducta care leagă Finlanda de Estonia

    Ursula von der Leyen despre scurgerea de gaz din conducta care leagă Finlanda de Estonia

    Un gazoduct şi un cablu de telecomunicaţii care conectează Finlanda şi Estonia prin Marea Baltică au fost avariate la începutul săptămânii trecute. Gazoductul Balticconnector, ultimul operaţional în Finlanda după ce această ţară a sistat importurile de gaz din Rusia, a fost închis cu doar câteva zile în urmă, după ce o scădere de presiune a indicat o scurgere de gaz din această conductă ce are o lungime de 77 de kilometri.

    Operatorul finlandez al conductei, compania Gasgrid, estimează că reparaţiile vor dura mai multe luni. Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a apreciat că avaria a rezultat probabil în urma unei activităţi externe, că a discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi că Alianţa este pregătită să asiste investigaţiile.

    Gazoductul dintre localitatea finlandeză Inkoo şi cea estonă Paldiski traversează Golful Finlandei din Marea Baltică, golf faţă de care Finlanda se situează la nord şi Estonia la sud şi continuă către est până pe ţărmul oraşului rus Sankt Petersburg. Conducta Balticconnect a fost inaugurată în decembrie 2019 pentru a oferi Finlandei şi celor trei state baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – mai multă flexibilitate în aprovizionarea cu gaz şi pentru a le diminua dependenţa faţă de Rusia.

    Avarierea acestui gazoduct aminteşte de sabotajul asupra conductelor Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. În timp ce Rusia acuză Statele Unite pentru acest sabotaj şi Ucraina la rândul ei acuză Rusia, autorul acţiunii rămâne o enigmă, fiind avansate diverse teorii.

    Potrivit unor informaţii scurse în mediul online şi preluate în iunie de cotidianul The Washington Post, americanii ar fi ştiut cu trei luni înainte de sabotaj despre un plan ucrainean de a ataca Nord Stream cu o echipă de şase persoane a forţelor de operaţiuni speciale. Conform unei alte teorii, vehiculate în februarie de jurnalistul american de investigaţie Seymour Hersh, scafandri ai US Navy, ajutaţi de Norvegia, ar fi plantat dispozitive explozive pe aceste conducte în iunie anul trecut şi le-au declanşat trei luni mai târziu. Casa Albă a negat vehement afirmaţiile jurnalistului – aminteşte presa internaţională.


  • Ramificaţiile războiului din Ucraina

    Ramificaţiile războiului din Ucraina

    La doi paşi de România, războiul declanşat de Rusia în Ucraina în urmă cu un an şi aproape opt luni nu dă semne că se va sfârşi prea curând. Atacuri ruseşti executate cu drone cu detonare, cele mai multe provenite din Iran, au loc aproape în fiecare noapte, iar fragmente ajung şi pe teritoriul României. Este clar pentru toată lumea că Moscova nu va opri prea curând aceste acţiuni prin care vizează în principal porturile ucrainene la Dunăre. Acțiuni al căror scop nedeclarat dar lesne de intuit este acela de a distruge infrastructura acestora. Motivul? La fel de ușor de înțeles: acela de a zădărnici exporturile de cereale, principala sursă de venit în acest moment a Ucrainei.

    George Scutaru, director general New Strategy Center: Rusia transformă cerealele într-o armă. Rusia doreşte să creeze instabilitate în ţările Africii şi să determine un nou val de refugiaţi spre Europa pentru a pune o presiune suplimentară, transformând cerealele într-o armă. Veniturile Ucrainei vin în acest moment în primul rând din exportul de cereale. Prin România trec 85% din grânele ucrainene către piaţa mondială. Rusia doreşte să sufoce economic Ucraina, să o înlocuiască de pe pieţele mondiale de cereale şi s-o priveze de resurse pentru a continua războiul. Aceasta este şi miza bombardării noapte de noapte a infrastructurii portuare şi vedem agresivitatea Rusiei în ceea ce înseamnă bombardarea unor ţinte, unor porturi ucrainene, cum ar fi Reni, Izmail, Chilia, aproape de teritoriul românesc.


    Sprijinul occidental pentru Ucraina a fost unul declarat încă de la începutul agresiunii decise de Moscova și materializat susținut de atunci, pentru că, a explicat la Radio România George Scutaru: Nu este un război doar între Federaţia Rusă şi Ucraina, practic este un război între autocraţie şi democraţie. O înfrângere a Ucrainei ar însemna, de fapt, o înfrângere a tuturor acelor state care susţin Ucraina. Şi, bineînţeles, o asemenea perspectivă ar încuraja state precum Iranul, Coreea de Nord şi China să acţioneze mult mai în forţă pe arena internaţională. De aceea, este foarte important să înţelegem şi noi românii de ce trebuie să acordăm acest ajutor Ucrainei.

    Şi încerc să explic foarte clar: altă alternativă am avea ca, dacă acest ajutor s-ar diminua sau ar dispărea pentru Ucraina, în 3-4 ani de zile să-i avem pe ruşi pe Dunăre sau pe Prut, Doamne fereşte! Deci, pentru România este foarte clar: cu toate disputele şi diferendele pe care le-am avut cu ucrainenii de 30 de ani încoace este mai bine să avem o ţară independentă, democrată, ancorată în NATO şi UE, mă refer la Ucraina, decât să-i avem pe ruşi vecini. Şi mai ales, este important ca în acest fel, sprijinind Ucraina, să avem garanţia că Republica Moldova îşi menţine independenţa. Deci, iată un efect direct pentru România.



    Nu putem rămâne indiferenţi, nu putem rămâne neutri, suntem de partea unui stat atacat, prin indiferenţă sau aşa-zisă neutralitate practic am încuraja agresorul să-şi ducă mai departe planul diabolic de a ocupa o ţară liberă, mai spune George Scutaru. La un moment dat confruntarea se va încheia totuși și este important cum va arăta tabloul post conflict.

    Din nou, directorul New Strategy Center: Dacă Rusia va fi condamnată în forurile de justiţie internaţionale există posibilitatea ca Ucraina să aibă acces la ceea ce înseamnă fondurile îngheţate în diverse state occidentale ale Federaţiei Ruse. Este vorba despre peste 320 de miliarde care pot fi parte a procesului de reconstrucţie a Ucrainei, alături de fondurile care provin din donaţiile statelor sau sursele independente. Este o miză importantă pentru ceea ce înseamnă reconstrucţia Ucrainei.

    Şi aş vrea să subliniez un fapt: prin proximitate, România nu trebuie să rateze şansa de a juca un rol important în acest proces de reconstrucţie. Avem siguranţa faptului că suntem membru NATO, companiile străine care vor participa la reconstrucţia Ucrainei pot veni să locheze în România, avem proximitate faţă de Odesa, Nicolaev, Herson – zone foarte afectate de război şi mai avem un lucru: din 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaz din UE odată cu exploatarea gazului din Marea Neagră, deci vom avea şi energie necesară.



    Deocamdată, trebuie să fim conştienţi că războiul va dura, nu există niciun semn din partea niciunuia dintre beligeranţi că războiul va avea un final în următoarele luni, există o confruntare intensă în acest moment pe front: Ucraina încearcă să spargă ultimele linii de apărare, iar Putin doreşte să continue războiul, explică George Scutaru: În perioada următoare, Rusia va încerca să submineze acest ajutor pentru Ucraina. Vom avea momente electorale în România, în alte state din UE, în SUA, Rusia întotdeauna a încercat să interfereze în procesele electorale şi astfel va încerca şi mai abitir să diminueze suportul pentru Ucraina. În final, eu sunt convins că dacă toate statele democratice rămân împreună să furnizeze acest ajutor militar, financiar, economic, politic pentru Kiev, Ucraina va învinge. Altfel, spune analistul, cealaltă opţiune ar fi să vedem cum o dictatură reuşeşte să înfrângă o coaliţie a statelor democratice.


  • Arifugarea-a Armeñiloru

    Arifugarea-a Armeñiloru


    Cărvăñi tsi nu au bitisită, cu bănători armeañi, ţi s’tragu azvarna, ama cu oamiñi dupu elli armãtusiţ. Acă vahi va s’mindueşţă că easti zborlu ti cadhuri adrati tamamu tora, ama dupu strañi akicăsimu că suntu multu ma veclli. Suntu cama di unu seculu, tru Imperiul Otoman, cându ñilli, dzăţ di ñilli, suti di ñilli, ñilli di ñilli di armeañi fură avinaţ ditu locărli iu bãna, furã vãtãmaţ, trãñipsits, mãchilipsits di oamiñi icã di niagiundzeri/ ixiki, ambãiraţ și fuvirsiţ di autoritățli a Imperiului Otoman cari avea agiumtă tu oarili ditu soni. Mãkilipsirea și fuvirsearea-a armeañilor faptă di otomañi, nica şi a aţiloru di Istanbulu, avea loată silã tu kirolu anda Imperiul eara pi cali ta s’keară.



    Tru kirolu a Protlui Polimu Mundialu agiumsi tu kipitã, hiinda vătămaţ cama di ună miuliuni di armeañi. Xeñilli, maxus pistimeñilli, eara aflaţ căbati ti kirerli a Imperiului și agiundzea s’hibă aţelloi ţaki, ţi lipsea s’da giueapi. Catastisea agiumsi ma greauă căndu Turchia intră tru polimu tu suţată cu Puterli Tsentrali și u-aputrusi Arusia. Otomañilli ahurhiră să-lli poartă tu numiru mari armeañilli nica și alti veclli mileţ embistimeni, tru catastisi di mãkilipsiri. Ari cabaia, neisi, multi imagiñi și mărtirii că lucărli s’au faptă tu ahurhita di seculu XX.



    Dupu Protlu Polimu Mundialu, catastisea agiundzi s’hibă nica ş-ma multu, ndilicată. Turchia triţea di la un cratu anviklleatu, la ună ripublică naționalistă. Cătă tu aratsili a cumatăllei asiatică, ali Turkie, presia/ zorlea arusească, deapoa sovietică, agiundzea s’hibă lăhtăroasă. Tru 1920, Armeñia indipendentă tră şcurtu kiro, eara ancurpilleată tru Uniunea Sovietică. Cătă tu bitisita ali Uniuni Sovietică, ţi s’avea agiumtă cătă tu 1991, conflictul armeano-azeru tu enclava Nagorno-Karabah numata putu s’hibă ţănutu tu fărnuri.



    Reghionlu ţi eara tu niakicăseari fu thimilliusitu tru 1923, dimecu aoa şi unu seculu, cu bănători armeañi, tu numirlu nai cama mari, ama tru cadurlu a Azerbaidjeanlui sovieticu. Eara urnekea stalinistă ti ampuliseari ună-alantă anamisa di populi. Baş tru kirolu a reghimlui autoritar sovietic, añilli 70, armeañilli căftară, s’hibă faptă ună, cu cratlu armean, enclava Nagornãi-Karabah, iu elli eara tu ma marli numiru. Ampulisearea armatã ditu enclavă ahurhi diznău dupu ampărțarea și kirearea ali Uniuni Sovietică, tru 1991.



    Alumtili ditu soni, nãpoi nkisiră tu 2020, anlu anda ahurhea pandemia. Arusia băgă ună iriñe nu dipu limbidă, ama dusi la dănăsearea-a alumtiloru. Nica cali tsi liga reghionlu, tsi eara tu niakicãseari, cu Armeañia, di mari simasie ti existența-aţiloru cama di ună sută di ñilli di armeañi ditu Nagorno-Karabah, agiumsi sumu cumandulu ali askeri arusească, garantulu a akicãsearillei di iriñe ditu 2020. Aesta nu nkidică Azerbaidjanlu cã, preayalea ayalea, s-aputrusească calea ţi liga Armeañia di Nagorno-Karabah, apufusindalui unã blocadă limbidã.



    Ninti ndauă dzăli, ahurhi unã ofensivă, ca kiritlu, contra a reghionlui stuhinatu di blocada azeră, cu bombardamenti babageani, ași fu priloatu controlu acutotalui tu reghionu. Armeañilli ditu Nagorno-Karabah năpoi u-acăţară calea arifugarillei, năpoi dzăţ di ñilli di armeañi ș-alăsară casili ta s’acaţă calea a xinitiillei, avinaţ di polimu și armati. Tru ma marea parte, aestă acțiune cari alăxeaşti catandisea etnică tru unu reghionu multu di multu apresu, dipu pţănu fu acăţată tu isapi di opinia publică internațională. Părțăli ţi suntu tu ampuliseari şi spunu minduita andicra di catastisea di tora, ama, pânu tru soni, avemu dininti unu planu di ximutari, tu numiru mari, a unăllei populație, dupu ună atacă armată, cu bombardamente, cari alăxescu autoritatea locală.



    Dupu un seculu, năpoi agiumsimu să zburămu ti polimu și arifugaţ, ti etnie și pistea relighioasă. Sinferurli a politiclui și ateali di cratu s’adună tru mintireaşi explozivi tră oamiñi și ti bana-a loru. Tru 2020, Rusia făţea iriñea tru Caucaz, ama tru 2022 u-aputrusi Ucraina și tricu di partea-a aţiloru cari facu polimu. Ma s’ari fută vărăoară imparțială, Rusia u-angrică ziya, dupu nkisita-a polimlui ditu Ucraina, tru favoarea-a azerloru și a aliațloru a loru.



    Amintaticlu golu ali Arusie fu aţelu că, ma ş-lo borgea ta s’u-ţănă iriñea anamisa di azeri și armeañi, u-scoasi ditu isapi implicarea ONU, cu borgi limbidz tru dumenea ti ţãnearea ali iriñe, nica şi ali Uniuni Europeană, aestă scuteari ditu isapi. Alliumtrea, polimu și bombardamente, enclavi asparti/ kiruti și arifugaţ, e, unu ahtari lucru nu easti ti pistipseari, si s’veadă tu seculu XXI.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Exodul armenilor

    Exodul armenilor

    Siruri lungi de civili armeni se târăsc,
    urmate de oameni înarmați. Deși s-ar putea crede că este vorba de fotografii
    făcute chiar acum, după haine înțelegem că sunt mult mai vechi. Sunt de acum
    mai bine de un secol, în Imperiul otoman, când mii, zeci de mii, sute de mii,
    mii de mii de armeni au fost alungați din locurile unde își duceau traiul, au
    fost omorâți, maltratați, torturați de oameni sau de lipsuri, violați și
    abuzați de autoritățile Imperiului otoman care își trăia ultimele clipe.
    Masacrarea și persecutarea armenilor de către otomani, inclusiv a celor din
    Istanbul, s-a intensificat pe măsură ce Imperiul decădea. În timpul Primului
    Război Mondial a atins apogeul, fiind uciși mai bine de un milion de armeni. Străinii,
    mai ales creștinii, erau făcuți responsabili de pierderile Imperiului și
    deveneau țapi ispășitori. Situația s-a agravat când Turcia a intrat în război
    de partea Puterilor Centrale și a atacat Rusia. Otomanii au trecut la
    deportarea masivă a armenilor și a altor vechi populații creștine, în condiții
    de exterminare. Există o mare cantitate de imagini și mărturii pentru că
    faptele se petrec la începutul secolului XX.

    După Primul Război Mondial ,situația
    geopolitică devine extrem de complexă. Turcia trecea de la un stat învechit, la
    o republică naționalistă În nordul părții asiatice a Turciei presiunea rusă,
    ulterior sovietică, era teribilă. În 1920, Armenia independentă pentru scurt
    timp, a intrat în componența Uniunii Sovietice. Spre sfârșitul Uniunii
    Sovietice, survenit în 1991, conflictul armeano-azer asupra enclavei Nagorno-Karabah
    nu au mai putut fi ținute în frâu. Regiunea în dispută a fost creată în 1923,
    deci acum un secol, ca o regiune autonomă cu o populație armeană în proporție
    uriașă, dar în cadrul Azerbaidjanului sovietic. Era stilul stalinist de
    învrăjbire între popoare. Chiar în timpul regimului autoritar sovietic din anii
    70, armenii au cerut alipirea enclavei Nagorno-Karabah, unde erau majoritari,
    la statul armean. Conflictul armat din enclavă a fost reluat după împărțirea și
    dispariția Uniunii Sovietice, în 1991. Ultima dată, reizbucnirea luptelor a
    avut loc în 2020, anul pandemiei. Rusia a apărut în ecuație și a impus o pace
    nu prea clară, dar care a dus, totuși, la încetarea luptelor. Coridorul
    minuscul care lega regiunea în dispută de Armenia, vital pentru existența a mai
    bine de o sută de mii de armeni din Nagorno-Karabah, a trecut sub controlul
    armatei ruse, garant al acordului de pace din 2020. Asta nu a împiedicat
    Azerbaidjanul ca, treptat, să ocupe culoarul ce lega Armenia de
    Nagorno-Karabah, instalând o blocadă clară.

    Cu câteva zile în urmă a fost
    lansată o ofensivă fulgerătoare împotriva
    regiunii sufocate de blocada azeră, cu bombardamente masive, și a fost
    preluat controlul total al regiunii. Armenii din Nagorno-Karabah au plecat din
    nou în refugiu, din nou zeci de mii de armeni și-au părăsit casele pentru a apuca
    pe drumul bejeniei, alungați de război și arme. În mare parte, această acțiune
    care schimbă structura etnică într-o regiune extrem de inflamabilă a trecut
    prea puțin băgată în seamă de opinia publică internațională. Părțile implicate
    își publică poziția față de situația actuală, dar, până la urmă, asistăm la o
    acțiune de mutare în masă a unei populații, în urma unei acțiuni armate, cu
    bombardamente, care schimbă autoritatea locală. După un secol, vorbim iar în
    termeni de război și refugiați, de etnie și religie. Interesele politice și de
    stat se adună în amestecuri explozive pentru oameni și viețile lor. În 2020,
    Rusia făcea pacea în Caucaz, dar în 2022 a invadat Ucraina și a trecut de
    partea celor care fac război. Dacă a fost vreodată imparțială, Rusia a înclinat
    balanța, după declanșarea războiului din Ucraina, în favoarea azerilor și a
    aliaților lor. Singurul succes al Rusiei a fost că, asumându-și sarcina
    păstrării păcii între azeri și armeni, a scos din calcul implicarea ONU, cu
    sarcini clare în domeniul menținerii păcii, sau chiar a Uniunii Europene. În
    rest, război și bombardamente, enclave șterse și refugiați, ceea ce nu credeam
    să mai vedem în secolul XXI.

  • Rusia a obţinut efectul contrar

    Rusia a obţinut efectul contrar


    România este statul membru al Uniunii Europene şi al NATO cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, precum şi o ţară riverană Mării Negre, zonă în care războiul este în desfăşurare – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis în faţa studenţilor de la prestigioasa Universitate Columbia, din Statele Unite, unde a fost invitat la World Leaders Forum.



    De aceea, a subliniat şeful statului, perspectiva României asupra impactului războiului în vecinătatea strategică şi la nivel global este relevantă.El afirmă că Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care să se conformeze pretenţiilor Kremlinului. Însă, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi prin folosirea acesteia, ruşii au obţinut exact efectul contrar.



    Potrivit trimisei speciale a Radio România, preşedintele Iohannis susţine că, prin invadarea Ucrainei, Rusia încearcă să readucă revizionismul în relaţiile internaţionale, precum şi sferele de influenţă în politica globală şi regională. Moscova, acuză el, foloseşte concepte desuete, precum aşa-numitul drept al marilor puteri, pentru a-şi impune directivele de politică externă în raport cu ceea ce numeşte state mai mici şi atacă, în acelaşi timp, valorile democratice, statul de drept şi ordinea mondială bazată pe reguli.



    El le-a mai spus studenţilor că România, ca partener strategic al Statelor Unite şi aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă.


    “Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii” – a mai declarat Iohannis.



    Altminteri, spune el, Ucraina trebuie să câştige războiul declanşat de Federaţia Rusă şi nu poate exista pace fără restaurarea independenţei, integrităţii teritoriale şi suveranităţii acestei ţări. “Toţi cei care au comis crime oribile în Ucraina şi împotriva Ucrainei trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei. Toate ţările cu aceeaşi viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susţinem Ucraina” – a punctat preşedintele României. Atât Ucraina, cât şi şi Republica Moldova vecină (majoritar românofonă) trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană – mai declară Klaus Iohannis.



    Anterior, prezent, la New York, la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, şeful statului român a subliniat că acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenţie la nivel global, fiind de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. El a promis şi că România va continua să înlesnească tranzitul cerealelor ucrainene spre pieţele lumii, fiindcă aceste asunt esenţiale pentru securitatea alimentară mondială.






  • Războiul şi transportul de cereale ucrainene, pe agenda Adunării ONU

    Războiul şi transportul de cereale ucrainene, pe agenda Adunării ONU

    “România este vecinul direct al războiului continuu de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei şi am acţionat cu toată energia noastră pentru a contribui substanţial la securitatea şi stabilitatea regionale şi internaţionale”, a declarat șeful statului român de la tribuna Națiunilor Unite din New York. În discursul susținut în fața liderilor mondiali prezenți la Adunarea Generală a ONU, Klaus Iohannis a apreciat că “acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenţie la nivel global, fiind de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică”:



    “Regiunea noastră, zona extinsă a Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi ale războiului său hibrid şi ale interfeţelor sale maligne. România a susţinut constant necesitatea de a menţine aşa-numitele conflicte prelungite sau îngheţate din regiune pe agenda noastră de interes prioritar. De asemenea, România a fost în prima linie în sprijinirea, într-o manieră multidimensională, a partenerilor vulnerabili din regiune. Astfel, am oferit sprijin substanţial vecinului nostru, Republica Moldova, ţara cea mai afectată de război după Ucraina.”



    Liderul de la București a reiterat și apelul către Moscova de a înceta blocarea inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, subliniind că prin decizia luată în vară și prin atacarea porturilor ucrainene, Rusia amplifică şi mai mult criza alimentară globală. Totodată, președintele Klaus Iohannis a reamintit că România a facilitat livrarea unor cantități considerabile de cereale ucrainene — peste 25,5 milioane de tone – și a promis că partenerii cei mai vulnerabili nu vor fi abandonați, în special cei din ţările mai puţin dezvoltate, inclusiv din Africa.



    Despre tranzitul cerealelor ucrainene şi exportul acestor produse în statele prin care se face tranzit șeful statului român a discutat la New York și în cadrul unei întâlniri cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi vicepremierul bulgar, Mariya Gabriel. La finalul întrevederii, președintele Klaus Iohannis a afirmat că au fost găsite soluţii pentru gestionarea exporturilor cerealelor ucrainene, anume crearea unui sistem de autorizare, astfel încât fermierii din România să nu fie afectaţi.



    ”O parte semnificativă din acest tranzit se desfăşoară prin România şi, pe de altă parte, este extrem de important să gestionăm exportul nedeclarat al acestor produse, spre exemplu spre pieţele din România. Împreună cu partea ucraineană, Guvernul României a găsit soluţii care au fost agreate şi de Comisie”, a mai spus Klaus Iohannis.






  • Război îndelungat în Ucraina

    Război îndelungat în Ucraina

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că lumea nu ar trebui să se aștepte la încheierea rapidă a războiului din Ucraina invadată de trupele ruse. Într-un interviu publicat, duminică, de grupul german de presă Funke și citat de media internaționale, el a amintit că războaiele cele mai multe durează mai mult decât se aștepta când au început și a conchis că, de aceea, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina. Stoltenberg mai afirmă că toți dorim o pace rapidă, dar, în același timp, trebuie să recunoaștem (că) dacă președintele (Volodimir) Zelenski și ucrainenii încetează să lupte, țara lor nu va mai exista. În schimb, spune el, dacă preşedintele (Vladimir) Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace. În ceea ce privește dorința Kievului de a adera la Alianța Nord-Atlantică, secretarul general susține că nu există nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va fi în NATO. Când se va termina acest război, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina. Altfel, istoria s-ar putea repeta – a mai avertizat Jens Stoltenberg.

    Comentatorii amintesc că, la summitul NATO de la Vilnius, de anul acesta, liderii Alianţei au convenit că Ucraina ar putea adera odată ce va îndeplini anumite condiţii privind respectarea democraţiei şi a statului de drept. Or, scandaluri recurente de corupţie explodează la Kiev, unele privind tocmai înzestrarea armatei care luptă cu ruşii sau sistemul generalizat de şpăgi din comisariatele militare, prin care numeroşi bărbaţi buni de front scapă de încorporare. În teren, îndelung invocata şi îndelung aşteptata contraofensivă ucraineană, declanşată în vară, e mult mai lentă decât sperau responsabilii de la Kiev şi protectorii lor occidentali. O dată la câteva săptămâni, ucrainenii anunţă eliberarea câte unui sat, în general complet depopulat şi ras din temelii de ocupanţi. Pe de altă parte, orgoliul de aşa-zisă mare putere şi apetitul teritorial al ruşilor sunt departe de a fi fost satisfăcute. Moscova controlează, parţial şi precar, doar patru regiuni ucrainene, două – Lugansk şi Doneţk -, în est, două – Herson şi Zaporojie – sud, plus peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, încă din 2014. E prea puţin faţă de ce le-a promis Putin alor săi, pe 24 februarie 2022, când a ordonat declanşarea invaziei.

    Nici liderul de la Kremlin, septuagenar şi resentimentar, nici anturajul lui apropiat, ce repetă pe toate vocile elucubraţia despre denazificarea unei Ucraine condusă de un preşedinte evreu, nu par resemnaţi cu faptul că tancurile lor n-au intrat în Kiev. În plus, în pofida valurilor de sancţiuni occidentale, economia rusă, transformată în economie de război, pare să reziste şi să poată finanţa în continuare invazia. Există, deci, toate premisele ca luptele să continue, chiar dacă înşişi experţii de acolo au calculat că bugetul Federației Ruse pentru sănătate, în întreg anul 2023, este egal cu două luni de război.


  • Deltă şi drone

    Deltă şi drone

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a informat şi se consultă cu aliaţii din NATO asupra evoluţiilor de la frontiera dintre România şi Ucraina, după descoperirea a noi fragmente de dronă, foarte probabil rusească, pe teritoriul românesc. Este al treilea astfel de incident în ultimele zile, iar însărcinatul cu afaceri al ambasadei Federaţiei Ruse a fost convocat la sediul ministerului de Externe.



    Diplomaţia română a cerut, din nou, ferm, “încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene şi a escaladării iresponsabile de către Federaţia Rusă a situaţiei de securitate, inclusiv la frontiera dintre România şi Ucraina”. Bucureştiul insistă, totodată, pentru “respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României”.



    Între timp, ministerul Apărării precizează că nu sunt elemente care să trimită la ideea că a fost un atac intenţionat asupra României”, iar în spaţiul aerian al ţării nu au fost zboruri neautorizate sau violări ale spaţiului aerian. Comunicatele oficiale nu diminuează, însă, angoasele omenilor care trăiesc lângă graniţă. Localnici din Delta Dunării au primit, deja, mesaje RO-ALERT, în care sunt avertizaţi cu privire la faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, pe fondul atacurilor armatei ruse de invazie asupra Ucrainei.



    Mesajul a fost transmis conform unei hotărâri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Oamenii sunt sfătuiţi să îşi păstreze calmul şi să se protejeze în beciuri sau adăposturi de protecţie civilă. În paralel, un detaşament de militari genişti a instalat într-un sat două adăposturi din elemente prefabricate din beton, pe care le-au predat autorităţilor locale.



    Toată lumea pare că se aşteaptă ca astfel de incidente să se repete. Rușii țintesc frecvent porturile fluviale Ismail și Reni, din sudul Basarabiei, teritoriu românesc răsăritean anexat de Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, și preluat de Ucraina în 1991, ca stat succesor. Aceste porturi sunt o ieşire importantă pentru exporturile ucrainene, după ce, în iulie, Rusia s-a retras din acordul privind tranzitul cerealelor prin Marea Neagră. Esențiale pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, Reni se afla la circa 13 kilometri în linie dreaptă de orașul românesc Galați, iar Izmail e pe braţul Chilia al Deltei, devenit graniţă între România şi Ucraina.



    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus şi el, încă de săptămâna trecută, că nu există nici o informație care să indice un atac intenționat al Rusiei. El a amintit că incidente similare au mai avut loc în Polonia. Însă evenimentele din România, avertizează Stoltenberg, demonstrează riscul unui accident” provocat de conflictul din Ucraina. Opinia e împărtăşită şi de analiştii militari de la Bucureşti, care sublinează că armata rusă nu-i faimoasă nici pentru rigoare, nici pentru scrupule, cu atât mai puţin în vreme de război.






  • NATO – vigilenţă criscută pi flanculu esticu

    NATO – vigilenţă criscută pi flanculu esticu


    Dupu atacurli unu dupu alantu ali ali Rusiei TU ucrainene di la Dunăre, armasaturi ditu ună dronă rusească zădzură dzălili di ma ninti și tru România, tru ună localitate ditu judițul Tulcea, aproapea di sinurlu cu Ucraina.


    Asi, reprezentanți a Ministerului ucrainean di Externe dimăndară proţlli ti aestu incidentu, ama inițial Ministerul Apărării di la București negă informația. S’turna deapoa ti subiectului, menționânda că “ditu informaţiile obţănute pritu sistemele electronice di supravegheare şi pritu alanti halaţ di monitorizare, nu rezultară fuvirseri militare directe la adresa teritoriului nostru naţional ică a apilor teritoriali ali României”. Fură tutunăoară disemnate, nica spuni MApN, echipi di cercetare tru teren, inclusiv pi Dunăre, tră verificări suplimentare.


    Statul român fu tru legătură pirmanentă cu NATO – da asigurări ministerul di la București. Asi, Alianța, pritu boaţea-a secretarului genearal Jens Stoltenberg, spuni că autorităţile române hăbărăsiră aliaţllii ti armăsăturli di dronă aflati pi teritoriul a văsiliillei şi că s’dizvărteasti ună investigaţie, ama nu ari niţi nă dovadă că vahi fu ună manevră intenţionată ali Rusie, că maş un accident. Stoltenberg adusi aminti, ñiercuri, tru arada a unei discuţii cu comisiile di afaceri externe şi di apărare ditu Parlamentul European, că NATO ş-anvartusi ma multu ca varnaoara prezenţa pi Flancul Estic şi că tute statele membre suntu apărate pritu năile planuri militare.


    Asi, tru contextul situației di la sinurlu ali României cu Ucraina, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, cari avu muabeti, la București, cu ambasadoarea SUA tru România, ES Kathleen Kavalic, alavda vartoasa solidaritate exprimată di aliaţ. Aţelli doi oficiali zburara ti situaţia generată dupu aţeali ditu soni atacuri ali Federaţie Ruse tu porturli fluviali ucrainene, tru proximitatea a sinurloru ali Românie.


    Incidintul cu armasaturli di dronă aflati tru România fu zburatu şi tru cadrul unei convorbiri telefonice ditu ministrul di externe, Luminiţa Odobescu, şi secretarul di stat american, Antony Blinken. Aţelli doi zburără şi di consolidarea cooperarillei bilatearală tră s’veaglle securitatea spaţiului aerian şi, tru context, fu menţionată dislocarea a niscantoru avioane di alumtă F-16 ali Forţelor Aeriene americane pi teritoriul României. Uidisitu cu un comunicat al MAE, şefa diplomaţiei române saluta agoiutorlu si solidaritatea SUA şi a Aliaţilor cu România şi cundille importanţa menţăneari tru atenţia NATO a evoluţiilor ditu Amarea Lae şi regiune.


    Tu arada-a lui, secretarul di stat al SUA cundille solidaritatea cu România şi haristusi ti andrupamintulu pi cari aesta îlu da ali Ucraina, cum şi tră meatrili suplimentare loati tră facilitarea tranzitului birikeatea ucrainene pi teritoriul a statului român. Oficialu american spusi, nica cundilleadza MAE, interesul şi implicarea ali Românie tră idintificarea a niscăntoru cearei hăirlătiţi tru aestu context, deadunu cu SUA, Comisia Europeană şi Ucraina.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • NATO – vigilenţă sporită pe flancul estic

    NATO – vigilenţă sporită pe flancul estic

    În urma atacurilor repetate ale Rusiei asupra porturilor
    ucrainene de la Dunăre, resturi dintr-o dronă rusească au căzut zilele trecute
    și în România, într-o localitate din județul Tulcea, în apropierea graniței cu
    Ucraina.

    De altfel, reprezentanți ai Ministerului ucrainean de Externe au
    anunțat primii incidentul, însă inițial Ministerul Apărării de la București a
    negat informația. A revenit apoi asupra subiectului, menționând că din
    informaţiile obţinute prin sistemele electronice de supraveghere şi prin
    celelalte mijloace de monitorizare, nu au rezultat ameninţări militare directe
    la adresa teritoriului nostru naţional sau a apelor teritoriale ale
    României    . Au fost totodată desemnate, mai anunță MApN, echipe de
    cercetare în teren, inclusiv pe Dunăre, pentru verificări suplimentare.

    Statul
    român a fost în legătură permanentă cu NATO     – dă asigurări ministerul de la
    București. De altfel, Alianța, prin
    vocea secretarului general Jens Stoltenberg, anunță că autorităţile române au
    informat aliaţii despre resturile de dronă găsite pe teritoriul ţării şi că se
    derulează o investigaţie, însă nu există nicio dovadă că ar fi fost o manevră
    intenţionată a Rusiei, ci doar un accident. Stoltenberg a amintit, miercuri, în
    cursul unei discuţii cu comisiile de afaceri externe şi de apărare din
    Parlamentul European, că NATO şi-a mărit mai mult ca oricând prezenţa pe
    Flancul Estic şi că toate statele membre sunt apărate prin noile planuri
    militare.

    De altfel, în contextul situației de la granița României cu Ucraina,
    ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, care a discutat, la București, cu ambasadoarea
    SUA în România, ES Kathleen Kavalec, a apreciat puternica solidaritate exprimată de aliaţi.
    Cei doi oficiali au discutat despre situaţia generată în urma recentelor
    atacuri ale Federaţiei Ruse asupra porturilor fluviale ucrainene, în
    proximitatea graniţelor României.

    Incidentul cu resturile de dronă găsite în
    România a fost discutat şi în cadrul unei convorbiri telefonice dintre
    ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, şi secretarul de stat american, Antony
    Blinken. Cei doi au vorbit şi despre consolidarea cooperării bilaterale pentru
    a proteja securitatea spaţiului aerian şi, în context, a fost menţionată
    dislocarea unor avioane de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene americane pe
    teritoriul României. Potrivit unui comunicat al MAE, şefa diplomaţiei române a
    salutat sprijinul şi solidaritatea SUA şi a Aliaţilor cu România şi a subliniat
    importanţa menţinerii în atenţia NATO a evoluţiilor din Marea Neagră şi
    regiune.

    La rândul său, secretarul de stat al SUA a subliniat solidaritatea cu
    România şi a mulţumit pentru sprijinul pe care aceasta îl acordă Ucrainei,
    precum şi pentru măsurile suplimentare luate pentru facilitarea tranzitului
    grânelor ucrainene pe teritoriul statului român. Oficialul american a apreciat,
    mai precizează MAE, interesul şi implicarea României pentru identificarea unor
    soluţii eficiente în acest context, împreună cu SUA, Comisia Europeană şi
    Ucraina.