Radio România Internațional

Tag: sanatate

  • Comisia Europeană va începe livrarea de vaccinuri împotriva variolei maimuței

    Comisia Europeană va începe livrarea de vaccinuri împotriva variolei maimuței

    În următoarele săptămâni și luni vor avea loc regulat și alte livrări de vaccinuri, iar in acest mod executivul comunitar vrea să se asigure că toate statele membre sunt pregătite să reacționeze la actuala situație cauzată de îmbolnăvirile cu variola maimuței. Conform Comisiei Europene, dozele de vaccin se acordă cu prioritate celor mai afectate țări din spațiul comunitar, măsura fiind stabilită împreună cu statele membre, iar dozele de vaccin sunt alocate pe bază proporțională, în funcție de populația fiecărei țări. Următoarele state care vor primi doze de vaccin vor fi Portugalia, Germania și Belgia, iar în cursul acestei luni și în luna august vor avea loc noi livrări către alte state din Uniunea Europeană.

    Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides: Am mobilizat imediat toate activele sanitare ale Uniunii Europene de la începutul situației înregistrate din cauza variolei maimuței. Aceasta este o dovadă reală și tangibilă a tipului de reacție rapidă și colectivă pe care o poate oferi o Uniunea Europeană a Sănătății în acțiune. Este pentru prima dată când folosim bugetul Uniunii , în special al programului Uniunii Europene pentru sănătate, pentru a răspunde unei urgențe de sănătate și pentru a cumpăra direct vaccinuri pentru statele membre împotriva variolei maimuței.

    Programul Uniunii Europene pentru sănătate este unul dintre principalele instrumente de pregătire a drumului către o uniune europeană a sănătății și reunește toate statele membre ale spațiului comunitar, Norvegia și Islanda. Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, prin care au fost cumpărate primele doze de vaccin împotriva variolei maimuței, a fost înființată în luna octombrie a anului trecut cu scopul de a înlocui abordările ad-hoc ale răspunsului la pandemii cu o structură permanentă. Aceasta este dotată cu instrumente și resurse adecvate pentru a planifica în avans acțiunile Uniunii Europene în caz de urgențe sanitare.


  • Poluarea este asociată cu 10% din cancerele depistate în Europa

    Expunerea la poluarea atmosferică, la fumatul pasiv, la razele ultraviolete, la azbest, la anumite produse chimice şi la alţi poluanţi se află la originea a peste 10% din cazurile de cancer din Europa. Gerardo Sanchez, un expert de la Agenţia Europeană de Mediu, a precizat însă că toate riscurile cancerigene de mediu şi profesionale pot fi reduse. Expertul a mai spus, înaintea publicării raportului – primul redactat de această agenţie europeană în legătură cu asocierea dintre cancer şi mediul înconjurător -, că aceste maladii provocate de mediu şi cauzate de radiaţii sau de agenţi chimici carcinogeni pot fi reduse până la un nivel aproape neglijabil.

    Potrivit datelor Agenţiei Europene de Mediu, poluarea aerului este responsabilă pentru 1% din cazurile de cancer şi pentru 2 procente din decesele cauzate de această boală; chiar pentru 9% în cazul cancerului pulmonar. Studii recente au detectat şi o corelaţie între expunerea pe termen lung la particule, un poluant atmosferic major, şi leucemia la adulţi şi la copii. Radonul, un gaz radioactiv natural care poate fi inhalat în special în încăperi slab ventilate, este considerat responsabil pentru 2 procente din cazurile de cancer depistate în Europa. Agenţia Europeană de Mediu mai arată că razele ultraviolete – de origine în principal solară, dar şi artificială – provoacă aproape 4% din toate cazurile de cancer, în special cel de piele, a cărui incidenţă a crescut puternic în Europa pe parcursul ultimelor decenii.

    Anumite substanţe chimice utilizate la locurile de muncă şi eliberate în mediul înconjurător sunt şi ele cancerigene. Plumbul, arsenicul, cromul, pesticidele ori bisfenolul A sunt printre cele mai periculoase pentru sănătatea europenilor, la fel ca azbestul, interzis din 2005 în Uniunea Europeană, dar prezent totuşi în anumite clădiri.

    În blocul comunitar, 2 milioane 700 de mii de oameni sunt diagnosticaţi cu o formă de cancer în fiecare an, iar aproape jumătate dintre ei nu supravieţuiesc. Continentul european, care deţine abia 10% din populaţia mondială, contabilizează 23 de procente din totalul cazurilor noi de cancer depistate la nivel global şi 20 din totalul deceselor provocate de această maladie în lumea întreagă.


  • Drogurile revin în Europa, după pandemia de COVID-19 – avertizează OEDT

    Drogurile revin în Europa, după pandemia de COVID-19 – avertizează OEDT

    Analiza apelor uzate din 75 de oraşe din 25 de ţări (23 din Uniunea Europeană plus Turcia şi Norvegia) evidenţiază o creştere generală de canabis, cocaină, amfetamine şi metamfetamine – arată acest indicator de referinţă utilizat de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie. Potrivit raportului, Ecstasy (şi ingredientul său activ, MDMA) este singurul narcotic pentru care reziduurile au scăzut în majoritatea oraşelor studiate. Explicaţia cea mai frecventă este aceea că multe ţări aveau închise cluburile de noapte – locurile preferate de consum de Ecstasy şi MDMA -, când a fost realizat acest amplu studiu, în primăvara anului trecut. Aceste două droguri sunt însă mult mai puţin răspândite decât canabisul: peste două milioane şi jumătate de adulţi au declarat că le-au consumat anul trecut, faţă de trei milioane şi jumătate pentru cocaină şi două milioane pentru amfetamine şi metamfetamine. Oferta de narcotice rămâne ridicată în Uniunea Europeană şi chiar depăşeşte nivelurile de dinainte de pandemie în cazul cocainei – se precizează în raport.

    Un volum record de 213 tone de pudră albă a fost confiscat în Uniunea Europeană în 2020, anul celor mai recente date disponibile, deşi el a fost marcat de restricţii de călătorie şi închideri de locuri pentru evenimente festive din cauza pandemiei de COVID. În 2019, fuseseră confiscate 202 tone. Acest indicator şi alţii sugerează că, în prezent, nu există niciun indiciu că tendinţa ascendentă a disponibilităţii acestui drog, observată în ultimii ani, s-a schimbat – notează Observatorul. În general, drogurile clasice nu au fost niciodată atât de accesibile şi continuă să apară noi substanţe cu doze mari – a avertizat directorul Alexis Goosdeel, în cadrul unei conferinţe de presă online. El a mai spus că aproape tot ceea ce are un potenţial psihoactiv riscă să apară acum pe piaţă, fiind un pericol real pentru sănătatea publică. Anul trecut, 52 de noi substanţe psihoactive au fost semnalate pentru prima dată – una pe săptămână, comparativ cu două pe an, acum un sfert de secol.

    Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie e îngrijorat că Bătrânul Continent devine un mare producător de droguri, în special de sinteză, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.


  • Epidemie de obezitate?

    Epidemie de obezitate?

    Calculat ca raport între greutate și pătratul înălțimii,
    indicele de masă corporală (IMC) arată dacă o persoană se află în limite
    normale din punct de vedere al greutății – atunci când rezultatul obținut se
    încadrează în intervalul 19 – 25. Dacă este supraponderală valorile sunt între
    25 și 30, în timp ce în spectrul obezității se regăsesc persoanele cu un indice
    mai mare de 30.

    La nivel european, tot mai mult privirile sunt îndreptate către
    acest indice, căci de la an la an situația este din ce în ce mai alarmantă, iar
    obezitatea vine la pachet cu multe probleme. O epidemie de obezitate face
    ravagii în Europa, relevă un raport al Organizației Mondiale a Sănătății: ratele
    supraponderabilității și obezității au atins proporții epidemice în întreaga
    regiune și continuă să crească. Cifrele arată că, la
    nivel european, aproape 60% dintre adulţi sunt supraponderali sau obezi, la fel
    şi 8% dintre copiii sub 5 ani, în timp ce în cazul celor de vârsta şcolară,
    unul din trei copii se confruntă cu astfel de probleme. Comparativ, în 1975, doar 40%
    dintre adulții europeni erau supraponderali.Altfel spus, cu 138% a
    crescut de atunci prevalența obezității în rândul adulților din Europa, fiind în
    prezent mai mare decât în orice regiune a
    lumii, cu excepția Americii, constată OMS.

    Potrivit studiului, se estimează că excesul de
    greutate cauzează peste 1,2 milioane de decese pe an – ceea ce înseamnă peste
    13% din decesele din regiune. În același timp, obezitatea provoacă cel puțin 13
    tipuri diferite de cancer și este probabil să fie direct responsabilă pentru
    cel puțin 200 de mii de cazuri noi de cancer pe an.În România, 5 milioane de oameni suferă de obezitate, numărul pacienţilor cu diabet sau hipertensiune a ajuns
    să crească anual cu mii şi mii de noi cazuri, dar, în pofida avertismentelor
    medicilor, prea puţini sunt cei care ţin cont de sfaturi. Iar specialiştii atrag atenţia că, urmând politicile
    actuale, şansele ca România să respecte planul de reducere a riscului de
    creştere a prevalenţei obezităţii până în 2025, asumat ca partener al OMS, sunt
    de 0% la populaţia adultă de sex masculin şi de 4% la populaţia adultă de sex
    feminin. Aceasta, în condițiile în care doar 1 din 4 români din mediul urban
    care se confruntă cu obezitate recunoaşte şi conştientizează afecţiunea şi
    riscurile asociate. Toate acestea au dus la înfiinţarea Coaliţiei Naţionale
    pentru Combaterea Obezităţii, explică preşedintele de onoare al Federaţiei
    Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, profesor doctor Nicolae Hâncu.

    Autoritatea Naţională a
    iniţiat de multă vreme o acţiune în cadrul Forumului Român de Obezitate, care
    s-a convertit în Coaliţia Naţională de Antiobezitate. Aşteptăm acum ca cei care
    decid să ia în considerare toate aceste recomandări din partea forurilor
    internaţionale, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a se elabora Planul
    Naţional de Combatere a Obezităţii.

    Între propuneri se numără aceea de
    recunoaştere a obezităţii ca boală cronică în România, dar şi instituirea unor
    politici de sănătate adecvate pentru prevenţia, tratamentul şi managementul
    integrat al obezităţii, similar altor boli cronice. De asemenea, afecţiunea să
    fie tratată multidisciplinar. Dincolo de deciziile ce pot fi luate de
    autorități, important este ca cei cu exces ponderal să conștientizeze problema
    pe care o au și riscurile la care se expun și să ia măsuri pentru a remedia
    situația.

    Specialistul în nutriție, lector doctor Lygia Alexandrescu explică ce
    au de făcut cei care au acumulat prea multe kilograme, cum pot reveni la o
    greutate normală:

    Prin
    echilibru. Echilibru înseamnă să ne întoarcem la cele cinci mese pe zi, adică
    trei mese principale și două gustări de fructe. Sunt persoane care urmează, și
    eu recomand asta, intermitent fastingul, postul intermitent – au un program de
    masă fie mai devreme fie mai târziu, dar mănâncă doar pe parcursul a opt ore în
    zi, deci au o perioadă de post al corpului de 16 ore. Și atunci, dacă sunt
    mâncători de mic dejun, încep cu micul dejun dimineața, dar la 4-5 după-amiaza
    termină cu mesele. Postul intermitent este absolut minunat, acea pauză pe care
    o dăm pancreasului, o dăm sistemului digestiv, să nu mai ronțăie, să nu mai fie
    pus la treabă, îi dăm un pic de pauză. În kilograme nu se vede cine știe ce,
    dar în cm, în stare de bine, în energie și în claritate mentală, când te
    trezești dimineața fără ceas, fără să mai tragi de tine foarte mult, acest
    lucru se vede. Deci, în niciun caz o dietă de înfometare nu va fi soluția
    pentru revenire.

    Este nevoie de schimbarea stilului de viață, nu de diete stricte, care înseamnă interdicții. Este bine de știut, spune Lygia Alexandrescu, că dietele pe termen mediu și lung sunt periculoase și pot duce la dezechilibre metabolice majore. Aceste dezechilibre se văd și pe piele, care se ridează, ochii își pierd din strălucire, pentru că lipsesc anumiți nutrienți, starea psihică nu e bună, cade părul, se rup unghiile.

    Lucrurile trebuie să fie echilibrate: cinci zile de dietă contra două zile de răsfăț cu decență, cred că ar funcționa mult mai bine decât o dietă pe termen mediu si foarte strictă și apoi îngrășare, care nu face altceva decât să ducă la depresie, anxietate și la dezechilibre metabolice, avertizează Lygia Alexandrescu.

    Foarte importantă este și mișcarea, care trebuie să meargă mână în mână cu alimentația corectă. Cei care fac efort și nu țin cont de dietă, nu vor avea niciodată rezultatul scontat, afirmă nutriționistul. De asemenea, consumul de apă în funcție de numărul de kilograme este esențial în menținerea unei greutăți corporale adecvate, iar un somn de calitate, mai ales orele de dinainte de miezul nopții, ajută mult la stabilirea echilibrului hormonal.


  • Preocupări pentru bolnavii de cancer

    Preocupări pentru bolnavii de cancer

    Ziua Naţională a Supravieţuitorilor de Cancer a fost marcată, pe 5 iunie, pentru prima dată în România, prin manifestări menite să transmită mesaje de speranţă şi susţinere pentru supravieţuitorii aceastei maladii. Au fost organizate evenimente prin care s-a atras atenția asupra drepturilor pe care aceştia le-au dobândit prin lege. Medicii au avertizat, cu acest prilej, că multe dintre cazurile oncologice, al căror grad de complexitate creşte constant, ar putea fi evitate prin evaluări medicale periodice.



    De altfel, importanţa prevenţiei în creşterea şanselor de supravieţuire a bolnavilor de cancer a fost adusă în atenţie și în Parlamentul de la București, în ultima zi din săptămâna europeană dedicată luptei împotriva acestei maladii, care a avut loc între 25 și 31 mai. Decidenţi politici, medici şi pacienţi au subliniat atunci că diagnosticarea precoce şi tratamentul personalizat pot prelungi viaţa bolnavilor de cancer, iar în unele cazuri aduc chiar vindecarea. Potrivit statisticilor, 40% din cancere pot fi prevenite, iar oamenii trebuie să ştie, spun medicii, că medicina a evoluat foarte mult.



    La Conferinţa Naţională a Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, care a avut loc zilele trecute în București, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a apreciat că un astfel de diagnostic nu mai este o sentinţă finală. Reprezentaţii pacienţilor au atras însă atenţia că încă se confruntă cu numeroase obstacole. Ei ai amintit despre nedecontarea tuturor investigaţiilor şi tratamentelor de radioterapie, precum și a chirurgiei oncologice în privat sau despre deficitul de cadre medicale specializate.



    Timp de patru zile, specialişti şi reprezentanţi ai autorităţilor au discutat şi analizat numeroase aspecte ale afecţiunilor oncologice şi răspunsul optim pentru prevenire şi tratare. Iar un comunicat al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer a atras atenția că decalajul României faţă de ţările civilizate şi responsabile din Europa este de şase-şapte ani.



    Totuși, pacienții și-au exprimat speranța că Planul Naţional de Control şi Combatere a Cancerului va fi legiferat cât mai curând, iar calitatea vieţii lor se va schimba radical. Iar Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări, de Ziua Naţională a Supravieţuitorilor de Cancer, că acest Plan va însemna o schimbare spre o medicină personalizată, cu o diagnosticare mai precisă şi un tratament adaptat nevoilor fiecărui bolnav în parte. Potrivit șefului guvernului, se va pune accent şi pe aspectul psihologic al tratamentului, dar mai ales pe partea de testări şi diagnosticare timpurie. În semn de solidaritate, Palatul Victoria a fost iluminat, timp de două ore, în culorile şi simbolul ales pentru această zi – nufărul galben.



    Tot în semn de solidaritate, cea mai mare cursă caritabilă internaţională, destinată promovării sănătăţii femeii şi luptei împotriva cancerului de sân, a avut loc din nou în acest an, iar fondurile strânse vor fi folosite pentru a oferi investigaţii medicale gratuite femeilor vulnerabile. Iar Radio România Regional, prin Bucureşti FM, postul public de radio al Capitalei, a lansat RADIO TERI, un program dedicat copiilor aflaţi sub tratament oncologic în spitale.






  • Directiva privind emisiile industriale

    Directiva privind emisiile industriale

    Activitățile industriale, precum producția de
    electricitate și ciment, gestionarea și incinerarea deșeurilor sau creșterea
    intensivă a animalelor sunt responsabile pentru emisiile de substanțe nocive în
    aer, apă și sol. Aceste emisii includ oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniu,
    praf, mercur și alte metale grele. Poluarea cauzată de acestea poate duce la
    probleme de sănătate, vorbim de astm, bronșită și cancer, și generează costuri
    măsurate în miliarde de euro și sute de mii de decese premature în fiecare an.
    Emisiile industriale dăunează, de asemenea, ecosistemelor, culturilor și
    mediului construit. În ultimii 15 ani, emisiile în aer pentru mulți
    poluanți au fost reduse cu procente între 40% și 75% de la cea mai mare fabrică
    industrială din Europa și de la fermele intensive de animale, aceasta datorită
    Directivei privind emisiile industriale. Emisiile de metale grele în apă au
    scăzut, de asemenea, cu până la 50% în această perioadă. Acum, Comisia a
    prezentat noi propuneri pentru a actualiza și a moderniza Directiva amintită,
    scopul fiind acela de a ajuta la prevenirea și controlul poluării.


    Vicepreședintele
    executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans:

    Până în 2050, activitatea
    economică din Uniunea Europeană nu ar trebui să ne mai polueze aerul, apa și
    mediul în general. Noile propuneri vor permite reduceri importante ale
    emisiilor nocive provenite de la instalațiile industriale și de la cele mai
    mari ferme de animale din Europa. Prin modernizarea cadrului european privind
    emisiile industriale, acum există certitudine cu privire la regulile viitoare
    care să ghideze investițiile pe termen lung, să sporească independența Europei
    în materie de energie și resurse și să încurajeze inovarea.


    Revizuirea
    va contribui la asigurarea certitudinii investițiilor pe termen lung, primele
    noi obligații pentru industrie fiind așteptate în a doua jumătate a deceniului. Noile reguli vor permite marilor fabrici
    industriale și fermelor pentru creșterea intensivă a animalelor să își joace
    rolul în atingerea obiectivului Pactului ecologic european și a ambiției sale
    de zero poluare. Se estimează că numai din acțiunile asupra fermelor de
    animale, beneficiile pentru sănătatea umană s-ar ridica la cel puțin 5,5
    miliarde de euro pe an, iar schimbările vor crea mai multe locuri de muncă. În
    același timp, măsurile care abordează în mod proactiv crizele de poluare, climă
    și biodiversitate pot face economia europeană mai eficientă și mai rezistentă. Propunerea
    Comisiei prevede că statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a
    transpune această directivă în legislația națională, după ce propunerea este
    adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Ulterior, cele mai bune
    tehnici disponibile vor fi dezvoltate și, odată adoptate de Comisie, operatorii
    industriali vor avea la dispoziție patru ani, iar fermierii trei ani pentru a
    se conforma.


  • Bugetul 2022 a trecut de Parlament

    Bugetul 2022 a trecut de Parlament

    Cu o largă majoritate şi cu puţine amendamente, proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe 2022 au fost adoptate de Parlamentul de la București. Politicienii își doresc ca legea bugetului să intre în vigoare chiar de la începutul anului, după ce dezbaterile în plenul reunit s-au desfășurat în ritm accelerat și, în doar patru zile, cele două acte normative au trecut de comisiile de specialitate şi de plenul reunit. Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,6%, pe un Produs Intern Brut de circa 260 de miliarde de euro, o inflaţie medie anuală de 6,5% şi pe un câştig salarial mediu brut de aproximativ 1.200 de euro pe lună. 7,7 procente din Produsul Intern Brut sunt prevăzute în bugetul asigurărilor sociale de stat. Majoritatea bugetelor alocate pentru principalii ordonatori de credite au rămas în forma propusă de Guvern.

    Mai multe ministere primesc, anul viitor, fonduri suplimentare consistente. Printre acestea se numără cel al Transporturilor, pentru dezvoltarea infrastructurii, investiţiile şi proiectele europene pentru derularea programelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Senatorul social-democrat Radu Oprea a afirmat că investiţiile se vor regăsi atât la Ministerul Transporturilor sau la Agricultură, iar stimularea mediului de afaceri înseamnă 61 de miliarde de lei (12,2 miliarde euro), bani care vor ajunge către capitalul românesc. Fonduri suplimentare primește și ministerul Muncii, pentru acoperirea creşterii de la începutul anului a pensiilor, a alocaţiilor pentru copii şi a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi. Deputatul liberal Gabriela Horga este de părere că pensia este un drept câştigat şi nu o măsură socială.

    Avem o datorie faţă de pensionari, pentru că au fost cetăteni productivi, care, la rândul lor, au contribuit printr-o viaţă de muncă şi, de-a lungul vieţii lor, au plătit pensiileˮ, a afirmat Gabriela Horga. Deputatul UDMR, Éva Csép, a atras atenția, la rândul său, că este nevoie de reducerea ratei şomajului, iar locurile de muncă nou create trebuie să fie stabile şi predictibile. Din tabăra opoziției, liderul deputaţilor AUR (ultranationalist), George Simion, consideră că pensiile ar trebui majorate cu o sumă fixă, pentru a fi eliminate diferenţele majore. Cu toate că proiectele bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe 2022 au fost adoptate cu majoritate de voturi, vicepreşedintele USR (în opoziție), Dan Barna, a anunţat că va fi sesizată Curtea Constituţională. Acesta a afirmat că este un buget care a aprobat amendamentele extremiştilor şi care nu a aprobat un singur amendament de la USR, un buget care discriminează românii şi susţine doar acea majoritate care a votat PSD sau PNL. Principala nemulţumire a Uniunii Salvați România este că, prin bugetul de stat nu au fost alocate anul viitor, fondurile necesare pentru administraţiile locale conduse de către primarii USR.


  • Proteste sociale în România

    Proteste sociale în România

    Salariaţii din mai multe domenii din Romania s-au arătat nemulţumiţi de prevederile bugetare pentru anul următor, legate de veniturile salariale. Angajaţii CFR au declanşat, luni, un protest spontan, blocând timp de mai multe ore, circulaţia feroviară. Mii de oameni au rămas blocaţi în trenuri timp de mai multe ore, după ce peste 100 de garnituri s-au oprit în gări. Nemulţumirile ţin de legea privind statutul personalului feroviar adoptat în 2020, care a fost amânată pentru a treia oară şi odată cu ea o serie de majorări salariale şi alte drepturi.

    După negocieri, Ministerul Transporturilor şi sindicatele de la CFR au căzut de acord asupra unei creşteri salariale de aproximativ 10% de la 1 ianuarie.


    Tot luni, reprezentanţii sindicatelor din educaţie au participat la un miting în faţa Guvernului. Principala nemulţumire o reprezintă subfinanţarea sistemului educaţional și ei solicită respectarea majorărilor salariale prevăzute în legislaţie. În unităţile şcolare, până miercuri, este grevă japoneză. În plus, cele trei federaţii sindicale din educaţie derulează în toate unităţile de învăţământ un referendum prin care salariaţii sunt chemaţi să decidă dacă în ianuarie vor face grevă de avertisment sau grevă generală, în cazul în care Guvernul nu va acorda majorările salariale.


    La rândul lor, bugetarii din sănătate sunt nemulțumiți, Federaţia Sanitas anunţând declanşarea grevei japoneze la mijlocul acestei săptămâni, pe termen nelimitat, tot din motive salariale. Sindicaliștii spun că, executivul actual a promis asigurarea resurselor financiare pentru categoriile de salariaţi din Sănătate şi Asistenţă socială, pentru care creşterile salariale aferente anului 2021 au fost blocate de fosta guvernare. Se află în această situaţie aproape 85.000 de angajaţi, în special infirmiere, brancardieri, personal TESA, asistenţi sociali etc. Ei solicită salarii de bază și sporuri pentru toţi angajații din Sănătate la nivelul anului 2022 și atrag atenţia că pandemia este în plină desfăşurare, iar sistemul este din ce în ce mai afectat de lipsa resurselor, funcţionând cu un personal subdimensionat şi epuizat.


    De asemenea, Sindicatul Naţional al Gărzii de Mediu a remis o scrisoare deschisă adresată şefului statului, Klaus Iohannis, în care îi solicită să facă demersurile necesare pentru salarizarea corectă a angajaţilor din domeniu, pentru evitarea intrării acestora în grevă generală. Sindicaliştii arată că infracţionalitatea creşte alarmant, iar mijloacele celor care fac infracţiuni de mediu, în special în zona transportului de deşeuri ilegale, dar nu numai, devin tot mai sofisticate.

    Săptămana trecută și polițiștii au protestat, din nou, în fața Ministerului de Interne, nemulţumiţi de faptul că Guvernul nu intenţionează să aplice din ianuarie majorările salariale prevăzute de legea salarizării. În semn de protest, ei nu mai dau amenzi. Cei care au de câștigat sunt șoferii care încalcă legea, pentru că ei primesc doar avertisment pentru fapte care în mod normal îi lăsau fără sume mari de bani și chiar fără actele mașinii.


  • Comisia Europeană lansează Portalul Mondial

    Comisia Europeană lansează Portalul Mondial

    Pandemia de
    COVID-19 a scos în evidență mai mult ca niciodată impactul pe care îl poate
    avea o infrastructură mondială incompletă, incompatibilă sau caracterizată
    printr-o lipsă de conectivitate, așa cum este cea pe care o avem astăzi. Prin
    urmare, noua strategie Global Gateway sau Portalul Mondial are un domeniu de
    aplicare global, adaptat la nevoile și interesele strategice ale unor regiuni
    diferite. Aceasta se bazează pe realizările Strategiei UE privind conectarea
    Europei cu Asia din 2018, pe parteneriatele pentru conectivitate încheiate
    recent cu Japonia și India, precum și pe planurile economice și de investiții
    pentru Balcanii de Vest, Parteneriatul estic și vecinătatea sudică, acordând,
    de asemenea, o atenție deosebită Africii, Asiei centrale și Americii Latine.



    Care este, însă,
    sectorul-cheie pentru prioritățile de investiții în cadrul strategiei Portalul
    Mondial? Ana Pisonero Hernandez, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    Strategia Portalul Mondial va consolida conexiunile dintre Europa și
    partenerii săi și își va direcționa investițiile către domeniile în care au
    fost evidențiate lacune în materie de infrastructură sau în care lacunele
    existente s-au agravat în ultimii ani, în sectorul digital, al climei și
    energiei și al transporturilor, al sănătății, al educației și al cercetării.
    Avem în vedere o tranziție digitală în conformitate cu valorile și standardele
    europene, conectivitatea energetică în sprijinul tranziției verzi, rețele de
    transport durabile, inteligente, reziliente, incluzive și sigure, securitatea
    lanțurilor de aprovizionare și dezvoltării producției locale în domeniul sănătății,
    dar și educația de calitate, cercetare și
    inovare.



    În ce constă
    abordarea Portalul Mondial? Ana Pisonero Hernandez, purtătoare de cuvânt a
    Comisiei Europene.

    Acțiunea externă a UE contribuie la promovarea
    valorilor și principiilor europene și are la bază respectarea democrației, a
    drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a statului de
    drept. Strategia Portalul Mondial va oferi țărilor partenere o opțiune bazată
    pe valori, pe care acestea o vor putea alege atunci când decid cum să răspundă
    nevoilor lor de dezvoltare a infrastructurii. Aceasta înseamnă aderarea la
    statul de drept, respectarea unor standarde înalte în ceea ce privește
    drepturile omului, drepturile sociale și drepturile lucrătorilor și respectarea
    normelor. Este vorba despre normele internaționale în general, cât și cele
    privind proprietatea intelectuală și achizițiile publice deschise. Aceasta
    înseamnă, de asemenea, selectarea unor investiții durabile pentru populația
    locală, mediul local și economiile locale și adoptarea unei abordări etice, pentru
    ca proiectele de infrastructură să nu creeze datorii nesustenabile sau dependențe
    nedorite.


    Proiectele legate
    de Portalul mondial vor fi elaborate și puse în aplicare prin intermediul inițiativelor
    Echipei Europa. Instituțiile UE, statele membre și instituțiile financiare
    europene vor colabora cu întreprinderile europene, precum și cu guvernele,
    societatea civilă și sectorul privat din țările partenere.


  • Uniunea Europeană la doi ani de la debutul pandemiei

    Uniunea Europeană la doi ani de la debutul pandemiei

    La doi ani de la
    debutul pandemiei de COVID-19, întreaga Europă se confruntă cu un nou val de
    îmbolnăviri în masă care a provocat, din nefericire, și multe decese, mai cu
    seamă în statele din estul Europei, printre care și România. Personalul medical
    din Uniunea Europeană este nevoit nu numai să facă față numărului mare de
    infectări cu COVID-19, dar și să se pregătească pentru noua tulpină a
    virusului, Omicron, recent sosită în spațiul comunitar. Despre această nouă
    variantă a virusului vorbește europarlamentarul și medical Tudor Ciuhodaru:


    Dacă vorbim despre
    Omicron, deocamdată nu s-a putut stabili impactul în lumea reală a acestei
    variante. O să îl citez pe ministrul belgian al sănătăţii, Frank Vandenbroucke
    – acolo unde a ajuns primul caz în Europa, unde a fost indentificat, de fapt,
    primul caz în Europa – este o variantă suspectă, nu ştim dacă este foarte
    periculoasă, deci precauţie absolută, dar fără panică, în aşteptarea unei
    analize ştiinţifice suplimentare. Nu o spun eu, o spune clar Frank
    Vandenbroucke, ministrul sănătăţii din Belgia. În schimb, cred că această
    variantă există deja în circulaţie de mai mult timp, acum doar a început să fie
    izolată, identificată, tot mai des în tot mai multe ţări, iar Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii a anunţat că va dura aproximativ două săptămâni pentru ca
    specialiştii să înţeleagă modul în care varianta (n.r. Omicron) poate avea
    impact asupra diagnosticului, terapiei şi vaccinului.





    Pandemia a afectat
    atât cetățenii care au contactat noul coronavirus, dar și persoanele care
    suferă de alte boli grave și care nu au mai putut beneficia de aceeași
    îngrijire în spitalele din România și celelalte state UE. De aceea, Tudor
    Ciuhodaru consideră că este necesară investiția de fonduri și personal în
    așa-numitele spitale albe:


    Am cerut-o şi
    comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, asigurarea de spitale
    albe, centre de excelenţă care să asigure permanent, fără probleme sau
    restricţii, accesul la tratament şi pentru celelalte categorii de pacienţi, le
    place sau nu guvernanţilor, există şi alte tipuri de patologii care au nevoie
    de terapie de urgenţă, iar accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic,
    bolile oncologice, se pare că au făcut ravagii anul trecut în România. Ne
    uitam, chiar şi în luna octombrie, mortalitatea din cauză că aceste afecţiuni
    nu au ajuns să fie diagnosticate sau tratate la timp, a fost cutremurătoare.
    Iar dacă vorbim despre spitale albe, este foarte important să asiguri tuturor
    categoriilor de pacienţi accesul rapid la tratament. S-au pierdut foarte multe
    vieţi – este statistica oferită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate -
    pacienţii oncologici şi-au pierdut viaţa anul trecut pentru că nu au avut acces
    la tratament, la diagnostic şi la metode care se impun în astfel de situaţii.


  • Sănătatea, principala preocupare a românilor

    Sănătatea, principala preocupare a românilor

    Barometrul de sănătate publică este un instrument
    anual de evaluare şi analiză ce măsoară percepţii, atitudini şi viziuni legate
    de politica de sănătate publică a României în contextul mai amplu al pandemiei,
    dar fără a se limita la aceasta. A doua sa ediție a fost lansată, luni, de Institutul
    de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi
    Centrul de cercetări sociologice LARICS, în parteneriat cu Asociaţia Română a
    Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Principala concluzie
    extrasă: sănătatea reprezintă principala preocuparea a
    românilor. Epidemia de coronavirus şi-a pus o amprentă puternică asupra
    percepţiei populaţiei cu privire la vulnerabilitatea sistemului de sănătate din
    România. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observăm un
    interes major din partea populaţiei pentru sănătatea publică, 64,3%    , a
    explicat Dan Dungaciu, Director al ISPRI

    Suntem într-o situaţie în care vechile probleme ale sistemului medical
    nu mai sunt fundamentale. Adică, îngrijorarile generate de comportament,
    birocraţie, ideea că e bun ce e ieftin, aceste lucruri nu mai sunt valide
    pentru percepţia publicului. Publicul vrea mai mult. Nu mai este satisfăcut
    doar pentru că se poartă medicii frumos cu el, doar că nu este prea multă
    birocraţie, poate că s-a schimbat ceva şi în spitale şi atmosfera arată altfel
    faţă de acum 10-15-20 de ani. Iar ceea ce ne spune asta – medicamente scumpe,
    mai bune, şi tratamente mai bune – înseamnă că avem de-a face cu un alt tip de
    populaţie pe care trebuie să o satisfacă acest sistem de sănătate.


    Ideea
    vreau o ţară ca afară este foarte prezentă în societatea românească, mai
    spune Dan Dungaciu – s-a născut în România o clasă de mijloc care vrea să aibă
    un sistem de sănătate performant, la nivel european.Tocmai
    de aceea, factorii de decizie, în parteneriat cu toţi actorii relevanţi,
    trebuie să acorde prioritate investiţiilor pe termen lung, atât în industria
    farmaceutică, cât şi în asistenţa medicală şi să recunoască legătura clară
    dintre sănătate, economie şi bunăstarea populaţiei, consideră directorul ISPRI.
    Observăm în premieră că cele mai mari nemulţumiri ale românilor fac referire
    tocmai la capitolele ce țin de accesul la tratamente inovatoare, screening şi
    asigurări de sănătate, spun și cei de la ARPIM. Datele mai relevă că 80% dintre
    români consideră că nu beneficiază de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură
    ca alţi europeni. În ceea ce priveşte terapiile noi, cele celulare şi genice,
    mai puţin de jumătate dintre intervievaţi spun că ar fi dispuşi să ia
    medicamentele respective, dar puţin peste un sfert dintre ei le-ar lua, totuși,
    dacă nu ar avea altă opţiune.

    Comparativ cu situația prezentată de Barometrul
    anterior, se constată o creștere la 60% a celor care se informează de la medic,
    iar aproape 40% dintre români spun că au beneficiat, ei sau membrii familiei,
    de consultaţii online sau la telefon, de la începutul pandemiei. Sondajul mai
    arată că, la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie), 67% dintre români
    aveau o raportare pozitivă la vaccinare, spunând că se vor vaccina în perioada
    următoare, că au început vaccinarea sau că erau complet vaccinaţi.

  • Sănătatea, prota cilăstăseari a româñilor

    Sănătatea, prota cilăstăseari a româñilor

    Barometrul di sănătati publică easti ună hălati anuală di evaluari şi analiză ţi misură percepţii, atitudini şi viziuni ligate di politica di sănătati publică a Româniillei tru contextul cama lărguriu a pandemiillei, ama nu va s’dănăsească la aesta. A daua a llei ediție fu lansată, luni, di Institutlu di Ştiinţe Politiţi şi Relaţii internaţionale ali Academiei Române (ISPRI) şi Centrul di cercetări sociologice LARICS, tru parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali di Medicamente (ARPIM). Prota concluzie alăncită: sănătatea easti prinţipala cilăstăseari a românilor. “Epidemia di coronavirus alăsă unu tory vărtosu ti dukimăsearea populaţiei tu ligătură cu vulnearabilitatea a sistemlui di sănătate ditu România. Aestă easti un di furñiili prinţipale tră cari videmu unu sinferu major di partea a populaţiei tră sănătatea publică, 64,3%”, spusi Dan Dungaciu, Director al ISPRI


    “Him utu ună catandisi tru cari vecllili problemi a sistemlui medical numata sunt di thimelliu. Dimi, găilipserli işiti tu videală di purtaticu, birocraţie, idheea că easti bun ţi easti ieftin, aesti lucri numata suntu validi tră dukimiia a publicului. Publiclu va ma multu. Numata easti haristusitu maş tră atea că yeaţărlli spunu unu purtaticu tiñisitu cu el, maş că nu easti dipu multă birocraţie, vahi că s’alăxi ţiva şi tru spitale şi atmosfeara spuni altă turlie andicra di aoa şi 10-15-20 di ani. Iara atea ţi nă spuni aesta – yitrii scumpi, ma buni, şi tratamente ma buni — nsimneadză că avem dininti ună altă turlie di populaţie pi cari lipseaşti s’hibă haristusită di aestu sistem di sănătate.”



    Iddheea “voi ună văsilie ca nafoară” easti multu prezentă tru societatea românească, nica spuni Dan Dungaciu – s-amintă tru România ună clasă di mesi cari va s’aibă un sistem di sănătate performantu, la nivel european. Tamamu ti aţea, factorii di apofasi, tru parteneriat cu tuţ actorllii relevanţ, lipseeaşti s’da prioritate ti investiţiili pi lungu kiro, emu tru industria farmaceutică, emu tru asistenţa medicală şi s’pricunoască ligătura limbidă ditu sănătate, economie şi prucukia-a populaţiillei, lugurseaşti directorlu ISPRI. Videmu tru premieră că nai cama multu niifharistuseri a românilor fac spuneari tamama tu capitolele ţi țănu di acceslu la tratamente inovatoare, screening şi asiguriseri di sănătate, spun și aţelli di la ARPIM. Datili nica spunu că 80% ditu români lugursescu că nu s’hărsescu di yitrii inovatoare tru idyea scară ca alţă europeañi. Tru aţea ţi mutreaşti terapiili năi, ateali celulare şi geniţi, ma puţănu di giumitati ditu intervievaţ spun că suntu hăzări s’llia medicamentele respective, ama niheamă pistiunu cirecu ditu elli va li llia, cara nu va s’aibă altă opţiune.


    Comparativ cu situația prezentată di Barometrul di ma ninti, s’agiumsi pi isapea ti ună creaștiri la 60% a aţiloru cari s’informeadză di la yeatru, iara aproapea 40% ditu români spun că avură, elli ică membrilli ali familiei, consultaţii online ică la telefon, ditu ahurhita-a pandemiillei. Sondajlu nica spuni că, tu oara anda eara adunati datili (1-19 di brumaru), 67% ditu români avea ună raportare pozitivă la vaccinare, spunânda că va s’vaccineadza tru yinitu, că ahurhiră vaccinarea ică eara acutotalui vaccinaţ.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Ma mulță păradz tră Sănătati

    Ma mulță păradz tră Sănătati

    Tră s’agiută sistemlu sanitar greu zñiipsitu di pandemia di Covid-19, guvernul interimar di București suplimentă, ñiercuri, bugetlu a Ministerului Sănătatillei ditu fondul di rezervă, cu 332,5 miliuñi di lei. Cu aceşti păradz va s’ahibă ancupărati năi doze di yitriee anti-COVID-19 şi va s’hibă finanţate programili naţionale di sănătate. Easti zborlu ti ancupărarea di vaccin antigripal, vaccin anti-HPV și vaccin hexavalent, tră imunizarea a cilimeañiloru tru primlu anu di bană. Tu ţi mutreaşti tratamentul a pacienților infectaț cu năulu coronavirus, ministrul interimar di resort, Cseke Attila, cundille că tru aestă oară, România are duri doze di Remdisivir, ama va s’hibă ancupărati flacoane năi.



    Cseke Attila: “Easti zborlu ti 70.000 di năi flacoane di Remdisivir. Fac specificarea că adză avem tru stoc duri doze ditu aest yitrie tră yintoarili stămâni, ama vremu, di cu kiro, s,asiguripsimu continuitatea a tratamentului tru spitalele ditu România. Va s’nkisimu dimersurile di achiziţie publică tră aestă yitrie”.



    Tutunăoară, uidisitu cu oficialu, una parte ditu paradz va s’hibă ufilisită tra s’crească nuirlu a tichetelor di masă cari sunt date ti persoanili cari s’imunizeadză cu schema completă anti-SARS-CoV-2. Aestă suplimentare s’adavgă atiloru dauă suplimentări a bugetluui Ministerului Sănătatillei ditu bitisita-a meslui yismăciuni, ditu cari s-ancupărară yitrie destinati a pacienţilor infectaţi cu năulu coronavirus şi tră asigurarea finanţarillei Programlui di terapie intensivă. Tru meslu sumedru, nica eara ahărdziţ păradz ditu Fondul di rezervă al Guvernului tră ancupărari seruri anănghisiti tru Programlu naţional di vaccinare.



    Easti, dimecu, di domeniul evidenţăllei că sistemul di sănătate românesc easti greu zñiipsitu di numirlu mare di cazuri greali di Covid şi di supraaglomeararea a spitalilor! Simptomaticţie sunt tamamu incendiile cari s’ţănu, canda şingiru tru unităţi sanitare ditu tută văsilia. Aţelu ditu soni s’feaţi gioi tahina Ploiești, tru una unitate medicală ţi yitripseasti pacienți Covid. Foclu plăscăni tru Secţia di lăngori infecţioase a Spitalului Judeţeanu, iu eara internaț 20 pacienţ. Doi lăndzidz muriră carbonizaţi, iara una infirmieră avu arsuri.



    Incidentulu s’fatî la ma ptănu di unu mesu şi giumitati di la incendiul di la Spitalul di Lăngir Infecțioase Constanța, tru cari muriră 7 paciență. Easti, tutunăoară, a patra traghedie tru ma puțăn di un an, după incendiile di Piatra Neamț (nord-est), iu fură 10 morță și di la Institutlu “Matei Balș” ditu Capitală, tru cari muriră 4 persoane. Ma multu, tru anlu ditu soni, s’feaţiră şi alti incendii tru spitalili ditu văsilie cari putea s’ducă la tragedii. Tru apriiiuru, trei paciență muriră tru unitatea mobilă ATI di la spitalu Victor Babeș” ditu București, după ţi instalația di oxigen s’asparsi.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Mai mulți bani pentru Sănătate

    Mai mulți bani pentru Sănătate

    Pentru a sprijini sistemul sanitar grav afectat de pandemia de Covid-19, guvernul interimar de la București a suplimentat, miercuri, bugetul Ministerului Sănătăţii din fondul de rezervă, cu 332,5 milioane de lei. Cu aceşti bani vor fi cumpărate noi doze de medicamente anti-COVID-19 şi vor fi finanţate programele naţionale de sănătate. Este vorba despre achiziționarea de vaccin antigripal, vaccin anti-HPV și vaccin hexavalent, pentru imunizarea copiilor în primul an de viaţă. Cât privește tratamentul pacienților infectați cu noul coronavirus, ministrul interimar de resort, Cseke Attila, a precizat că în acest moment, România are suficiente doze de Remdesivir, dar vor fi cumpărate flacoane noi.



    Cseke Attila: “Este vorba despre 70.000 de noi flacoane de Remdesivir. Fac specificarea că astăzi avem în stoc suficiente doze din acest medicament pentru următoarele săptămâni, dar dorim, din timp, să asigurăm continuitatea tratamentului în spitalele din România. Vom începe demersurile de achiziţie publică pentru acest medicament”.



    De asemenea, potrivit oficialului, o parte din sumă va fi folosită pentru a suplimenta numărul tichetelor de masă care sunt acordate persoanelor care se imunizează cu schema completă anti-SARS-CoV-2. Această suplimentare se adaugă celor două suplimentări ale bugetului Ministerului Sănătăţii de la sfârşitul lunii septembrie, din care s-au achiziţionat medicamente destinate pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus şi pentru asigurarea finanţării Programului de terapie intensivă. În luna octombrie, au mai fost alocați bani din Fondul de rezervă al Guvernului pentru achiziţia de seruri necesare în Programul naţional de vaccinare.



    Este, deja, de domeniul evidenţei că sistemul de sănătate românesc este pus la grea încercare de numărul mare de cazuri grave de Covid şi de supraaglomerarea spitalelor! Simptomatice sunt inclusiv incendiile care se ţin, parcă, lanţ în unităţi sanitare din toată ţara. Cel mai recent a avut loc joi dimineaţă la Ploiești, într-o unitate medicală ce tratează pacienți Covid. Focul a izbucnit în Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean, unde erau internați 20 de pacienţi. Doi bolnavi au murit carbonizaţi, iar o infirmieră a suferit arsuri.



    Incidentul are loc la mai puțin de o lună și jumătate de la incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, în care au murit 7 pacienți. Este, totodată, a patra tragedie în mai puțin de un an, după incendiile de la Piatra Neamț (nord-est), soldat cu 10 morți și de la Institutul “Matei Balș” din Capitală, în care au murit 4 persoane. Mai mult, în ultimul an, au mai fost și alte incendii în spitalele din țară care ar fi putut duce la tragedii. În aprilie, trei pacienți au murit în unitatea mobilă ATI de la spitalul Victor Babeș” din București, după ce instalația de oxigen a cedat.



  • Uniunea europeană a Sănătății

    Uniunea europeană a Sănătății

    Comisia Europeană lucrează pentru crearea unei uniuni
    europene a sănătății puternice, în care toate țările membre să se pregătească
    și să reacționeze împreună la crize sanitare, să colaboreze pentru a îmbunătăți
    prevenirea, tratamentele și monitorizarea unor boli precum cancerul și în care
    să aibă la dispoziție echipamente medicale inovatoare, la prețuri
    accesibile.


    Nu putem aștepta sfârșitul pandemiei pentru a începe să reparăm
    lucrurile și să ne pregătim pentru viitor. Vom pune bazele unei Uniuni Europene
    a sănătății în care toate cele 27 de țări membre să poată colabora pentru a
    depista, pentru a se pregăti și pentru a reacționa împreună, declara Ursula von
    der Leyen, președinta Comisiei Europene, în cadrul Reuniunii mondiale la nivel
    înalt privind sănătatea, din octombrie 2020. În prima sa propunere privind
    o Uniune Europeană a sănătății, Comisia s-a concentrat asupra măsurilor de
    pregătire și reacție în situații de criză. Strategia farmaceutică vizează
    modernizarea cadrului de reglementare și sprijinirea cercetării și a
    tehnologiilor care ajung la pacienți, iar Planul european de combatere a
    cancerului își propune să prevină cancerul și să se asigure că pacienții,
    supraviețuitorii, familiile și îngrijitorii acestora se pot bucura de o
    calitate ridicată a vieții.


    Despre toare acestea am discutat cu eurodeputatul
    Tudor Ciuhodaru: Eu vorbesc de atâta timp de o uniune europeană a
    sănătății. Europa ar trebui să asigure fiecărui cetățean cel mai bun tratament
    atunci când are nevoie, unde are nevoie, iar dacă vorbim despre ceea ce îmi
    doresc eu și sper să se realizeze și prin acest proiect – vreau să fiu tratat
    la Iași, la București, la Oradea, la Timișoara, la fel ca la Bruxelles,
    inclusiv când vorbim despre situații de urgență.

    Dacă vorbim de sistemele de
    sănătate la nivel european vă reamintesc că nu se aplică acea regulă a
    subsidiarității. Practic, fiecare stat membru are și drepturi și obligația de
    a-și organiza sistemul de sănătate așa cum dorește, dar, din păcate, și asta
    este problema pe care am sesizat-o și de asta fac parte și din Comisia de luptă
    împotriva cancerului – sunt unul dintre puținii români medic în această comisie
    – vrem o altă abordare și o altă strategie pentru că vedem în fiecare zi că sunt
    inegalități majore între statele membre și chiar în interiorul fiecărui stat
    membru. Pentru că nu este la fel când te duci să te tratezi într-un oraș mare
    unde sunt alte posibilități de investigare, terapie, alte tipuri de
    specialități, și una este când ești la distanță de o astfel de zonă.

    Din
    punctul meu de vedere, fiecare cetățean european – și chiar am propus o
    cetățenie europeană, să avem și obligații, dar și drepturi similare – aceea
    unitate în diversitate, deviza UE, trebuie asigurată și trebuie să însemne în
    primul rând sănătate. Iar aici lucrurile ar trebui abordate complex, pentru că
    întotdeauna când se vine cu mai multe soluții, lucruri constructive, lucrurile
    pot fi îmbunătățite major. Iar un astfel de mecanism, o uniune europeană a
    sănătății, este clar că este cea mai importantă provocare pentru anii următori.

    Pentru că vedem într-un context în care poluarea, schimbările climatice,
    cancerul își modifică incidența, o astfel de abordare unitară, pe standarde, pe
    lucruri concrete, pe posibilități și algoritmi în care să i se asigure fiecărui
    cetățean european accesul la tratament este extrem de importantă.

    Și vă spun că cele 10 strategii pe
    care le-am aplicat inclusiv pe această luptă împotriva cancerului vizează, din
    punctul meu de vedere, două obiective majore, cel puțin pentru România – ar
    asigura, practic, rezolvarea, monitorizarea acelor trei tipuri mai frecvente de
    cancer al femeii, și vorbesc de cancerul de col uterin, cancerul ovarian și
    cancerul de sân, iar, în plus, tot ceea ce înseamnă cancere ale copilului și
    boli rare să aibă o susținere la nivel european.

    Pentru că este un efort
    financiar important și tehnologic și, vă dați seama, că de multe ori, cu cât
    ești mai departe de o zonă importantă a cercetării, a dezvoltării, lucrurile nu
    sunt la fel ca atunci când te afli într-o zonă în care se pot asigura aceste
    lucruri integrat, la nivel de secol XXI, într-o medicină pe care mi-o doresc să
    arate altfel odată cu această uniune europeană a sănătății.