Radio România Internațional

Tag: sanatate

  • Echipamente noi pentru Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi

    Echipamente noi pentru Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi

    Pandemia a făcut ca instituțiile medicale să-și adapteze
    serviciile de profil pentru a răspunde urgențelor și necesităților specifice.
    Este vorba despre consumabile,da rși despre aparatură de specialitate pentru a
    face față internărilor și numărului mare de cazuri grave. În acest sens, la
    Iași, la Spitalul Clinic de Recuperare, este implementat, până la finalul lunii
    octombrie 2022, un proiect ce vizează Recuperarea eficientă a pacientului
    COVID-19 – REPCOV.     Investiția este derulată în cadrul Programului Operaţional
    Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa Prioritară 9: Protejarea sănătăţii
    populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19.

    Pentru rubrica Euranet
    Plus, managerului spitalului de la Iași, doamna Carmen Cumpăt, a oferit detalii
    despre proiect, dar și ce alte inițiative cu finanțare europeană sunt în
    pregătire.





    Spitalul de
    Recuperare a semnat contractul de finanțare în valoare de aproximativ 4
    milioane de euro pentru acest proiect – REPCOV. Prin această finanțare, ne vor
    fi decontate toate echipamentele de protecție, materiale sanitare,
    dezinfectanți, echipamnete de
    dezinfecție și sterilizare a aerului, echipamente medicale, paturi,
    monitoare ATI, ventilatoare pe care spitalul le-a achiziționat sau pe care le are în curs de achiziție, din perioada
    februarie 2020 până la 31 octombrie 2022. Spitalul a achiziționat aceste
    materiale din veniturile proprii obținute din serviicile medicale, iar, prin
    cererile de rambursare pe care le vom face începând cu februarie 2022, vom
    recupera acești bani și, din acești bani, vom cumpăra alte echipamente medicale
    necesare desfășurării activității medicale a Spitalului.




    Deci echipamentele pe care le-ați achiziționat și care
    vor fi decontate prin fondurile europene vor fi utlizate în continuare în
    ideea de a-i ajuta pe pacienții care
    autrecut prin această boală?




    Da, sunt
    echipamante atât pentru pacineții care sunt tratați în Spitalul de Recuperare de
    COVID-19, dar și alte echipamente care
    vor fi folosite în continuare de spital, cum ar fi aparate de anestezie, paturi
    ATI complet echipamnete. Pe toate acestea le vom lua din acest proiect.




    Mai aveți în pregătire alte proiecte cu finanțare
    europeană?




    Da, avem mai multe
    proiecte care se derulează și mai avem și cereri de finanțare depuse. Au fost
    aprobați indicatorii tehnico – economici pentru un alt proiect pe care îl vom depune pe POIM, și anume, extinderea
    rețelei de fluide medicale în cadrului Spitalui de Recuperare epntru întrreaga
    unitate: patru stații de oxigen plus rețeuaua completă pentreu a asigura oxigen
    la fiecare pat în spital și rețeaua de fluide din Bloc Operator Ortopedie.


  • Campanie pentru un stil de viață sănătos

    Campanie pentru un stil de viață sănătos

    Comisia Europeană a anunțat, pe 23 septembrie, lansarea campaniei HealthyLifestyle4All (Stil de viață sănătos pentru toți) prin care va promova un stil de viață sănătos, pentru toate generațiile și grupurile sociale, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea europenilor.



    Stil de viață sedentar și consum redus de legume și fructe în rândul europenilor



    Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, aproape jumătate dintre europeni nu desfășoară niciodată activități sportive, iar proporția acestora a crescut treptat în ultimii ani. Numai 1 din 7 persoane în vârstă de cel puțin 15 ani mănâncă zilnic cel puțin cinci porții de fructe sau legume, iar 1 din 3 europeni nu consumă fructe sau legume în fiecare zi.



    În același timp, mai subliniază Comisia Europeană, stilurile de viață sănătoase contribuie la reducerea incidenței unei serii de boli netransmisibile. De exemplu, este cert că peste 40% din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar alimentația nesănătoasă și stilurile de viață sedentare sunt principalii factori determinanți.



    Noua campanie a fost concepută în jurul a trei obiective principale: creșterea gradului de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos la nivelul tuturor generațiilor; sprijinirea unui acces mai ușor la sport, la activități fizice și la o alimentație sănătoasă, cu un accent special pe incluziune și nediscriminare, pentru a ajunge la grupurile defavorizate și pentru a le implica; promovarea unei abordări globale la nivelul politicilor și sectoarelor, corelând alimentele, sănătatea, bunăstarea și sportul.



    Finanțare mărită pentru Erasmus+, Orizont Europa și Eu4Health



    Una dintre primele măsuri pe care Comisia Europeană urmează să le pună în aplicare, în calitate de coordonator al campaniei, este acordarea unui sprijin financiar mai mare. Astfel, Executivul european va pune la dispoziție 470 de milioane de euro pentru acțiuni în domeniul sportului în cadrul programului Erasmus+, alte 290 de milioane de euro în cadrul programului Orizont Europa și 4,4 milioane de euro în cadrul programului EU4Health.


    De asemenea, va fi creat un nou premiu intitulat Be Active Across Generations Award ce va fi acordat pentru recunoașterea importanței sportului la diferite vârste.



    Săptămâna europeană a sportului, mai populară ca oricând



    Comisia va lansa și o aplicație mobilă pentru prevenirea cancerului, al cărei scop este sensibilizarea populației cu privire la importanța unui stil de viață sănătos pentru prevenirea cancerului. Nu în ultimul rând, va fi dezvoltată și actualizată o bază de date a ingredientelor alimentare care va conțină informații privind calitatea nutrițională a produselor alimentare prelucrate vândute în UE pentru a promova produse alimentare mai sănătoase și, implicit, pentru a descuraja consumul de produse cu un conținut mare de sare, zahăr și grăsimi.



    Campania HealthyLifestyle4All a fost lansată la începutul Săptămânii europene a sportului 2021, care are loc în perioada 23-30 septembrie pe tot continentul, începând cu anul 2015. De altfel, Săptămâna europeană a sportului a devenit cea mai mare campanie europeană de promovare a sportului și a activității fizice cu o participare record de 15,6 milioane de participanți activi la peste 32.000 de evenimente organizate anul trecut, în țările europene.

  • HealthyLifestyle4All – campanie UE pentru un stil de viață sănătos

    HealthyLifestyle4All – campanie UE pentru un stil de viață sănătos

    Campania HealthyLifestyle4All se va desfăşura pe parcursul a doi ani şi va lega sportul și modurile de viață active cu politicile în materie de sănătate şi alimentaţie sănătoasă. Va implica societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, autoritățile naționale, locale și regionale și organismele internaționale. Toate părțile implicate vor pune în aplicare mai multe acțiuni pentru a-i invita pe europeni să fie mai activi și mai conștienți de sănătatea lor.

    Campania HealthyLifestyle4All are trei mari obiective:

    -Creșterea gradului de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos;

    -Accesul mai ușor la sport, activități fizice și la o alimentație sănătoasă, cu un accent special pe incluziune și nediscriminare, pentru a implica şi grupurile defavorizate;

    -Şi promovarea unei abordări globale care să coreleze alimentele, sănătatea, bunăstarea și sportul.

    Toate organizațiile participante pot depune un angajament pentru acțiuni concrete pe Platforma online a Campaniei.

    Mai multe țări și organizații din Uniunea Europeană, cum ar fi comitetele olimpice internaționale și europene, Agenția Mondială Antidoping, Federația Internațională de Fotbal, UEFA și Organizația Mondială a Sănătății și-au prezentat deja contribuțiile.

    În calitate de coordonator al campaniei, Comisia va pune în aplicare mai multe acțiuni în următorii doi ani. Printre acestea se află:

    -majorarea finanțării pentru proiectele care sprijină un stil de viață sănătos în cadrul programelor Erasmus+, Orizont Europa și EU4Health pentru perioada 2021-2027;

    -crearea unui nou premiu – #BeActive Across Generations Award – pentru recunoașterea importanței sportului la diferite vârste;

    -lansarea unei aplicații mobile a Uniunii Europene pentru prevenirea cancerului, cu sensibilizare pe tema importanței unui stil de viață sănătos;

    -dezvoltarea și actualizarea unei baze de date a ingredientelor alimentare care să conțină informații privind calitatea nutrițională a alimentelor prelucrate şi vândute în UE, pentru a promova produsele mai sănătoase și pentru a reduce consumul celor cu un conținut ridicat de sare, zahăr şi grăsimi;

    -de asemenea, abordarea problemei alimentației sănătoase, a sportului şi a sănătății mintale în școli;

    -şi, nu în ultimul rând, sprijinirea elaborării de politici pentru un stil de viață sănătos, prin intermediul Portalului cu informații despre promovarea sănătății și prevenirea Bolilor și al Centrului de cunoștințe privind cancerul.

    Lansarea acestei campanii a coincis cu Săptămâna Europeană a Sportului, care se va încheia pe 30 septembrie.


  • Telemedicina prioritate pentru Uniunea Europeană

    Telemedicina prioritate pentru Uniunea Europeană

    Telemedicina este una din prioritățile Uniunii
    Europene, iar dosarul electronic al pacientului va fi implementat din fonduri
    europene. Telemedicina este văzută ca o prioritate, ca o viziune a viitorului
    și sunt în viziunea Comisiei Europene, câteva țări care sunt mai avansate decât
    celelalte în ceea ce privește absorbția telemedicinei: Germania,Franța,
    Danermarca, Suedia și Finlanda. Acestea sunt țările campioane la telemedicină cu
    servicii care se concentrază pe îngrijire primară, boli cardiovasclare, boli
    pulmonare cronice și e foarte mult folosită telemedicina în diabet.


  • CNAS a lansat “Ghidul asiguratului”

    CNAS a lansat “Ghidul asiguratului”

    Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat Ghidul Asiguratului, pentru o informare corectă, completă și accesibilă despre sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

    Ghidul asiguratului cuprinde informaţii despre
    calitatea de asigurat, modalităţile de accesare a serviciilor pe fiecare
    domeniu de asistenţă medicală, precum şi drepturile şi obligaţiile
    asiguratului, conform reglementărilor în vigoare la nivelul lunii iulie 2021.



    Acesta se adresează atât persoanelor asigurate,
    cât şi celor neasigurate, care pot afla care sunt serviciile medicale la care
    au dreptul şi care este modalitatea de accesare a acestora.

    Informarea corectă, completă şi accesibilă a
    celor pe care îi deserveşte un sistem de sănătate este o condiţie fundamentală
    pentru buna funcţionare a acestuia. Nu doar în România, ci în orice ţară. Pe
    fondul unor reglementări complexe şi deseori în schimbare, cu atât mai mult în
    contextul pandemiei COVID-19, a situa oamenii în centrul sistemului înseamnă nu
    doar a concepe şi implementa politici de sănătate adecvate, ci şi (mai ales) a
    le oferi acestora instrumente care să îi ajute să beneficieze de serviciile la
    care au dreptul, cu respectarea obligaţiilor legale. Acest ghid este un astfel
    de instrument’, afirmă Adrian Gheorghe, preşedintele CNAS, în prefaţa ‘Ghidului
    asiguratului

    Pe baza propunerilor şi recomandărilor primite
    după parcurgerea acestui ghid, CNAS va elabora şi alte ediţii, astfel încât să
    vină cât mai mult în sprijinul persoanelor care doresc să se informeze asupra
    modului în care pot accesa serviciile acordate în sistemul public de sănătate

  • Plan european de luptă împotriva cancerului

    Plan european de luptă împotriva cancerului

    Cancerul. Un cuvânt înfricoşător.

    În Europa, este principala cauză a deceselor în rândul celor cu vârsta de peste 65 de ani. Numai anul trecut, Europa a pierdut 1,3 milioane de cetăţeni din cauza cancerului, iar numărul este în creştere – după cum spunea preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Combaterea cancerului este o prioritate majoră a Comisiei Europene şi totodată un pilon esenţial al conceptului Uniunii Europene a Sănătăţii.

    În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului. Anul acesta, Comisia a marcat momentul prin lansarea Planului European de combatere a cancerului – o nouă abordare a Uniunii Europene în materie de prevenire, tratament şi îngrijire pentru această boală. Planul are alocaţi 4 miliarde de euro pentru prevenirea, depistarea timpurie, diagnosticarea, tratamentul şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, pentru pacienţii bolnavi şi pentru cei care au supravieţuit bolii.

    Acum, Comisia a mers mai departe cu etapele anunţate. A fost lansat Centrul European de cunoștințe privind cancerul. Este prima acțiune emblematică realizată în cadrul Planului european de luptă împotriva acestei boli. Este, totodată, o nouă platformă online, care va colecta cele mai recente informații despre cancer, va oferi orientări cu privire la îngrijirea sănătăţii, va monitoriza tendințele legate de incidența cancerului și de mortalitatea determinată de această boală pe tot teritoriul Uniunii Europene și va face totodată şi prognoze pe baza acestor informaţii.

    Platforma este și un spațiu în care toți cei dedicați luptei împotriva cancerului îşi vor putea împărtăşi experienţele, vor putea colabora şi se vor putea coordona pentru a-şi folosi cât mai bine cunoștințele.

    Centrul de cunoștințe privind cancerul va găzdui Portalul cu informații despre promovarea sănătății și prevenirea bolilor. Tot aici se va afla și Sistemul european de informații cu privire la cancer, cu orientări și sisteme de asigurare a calității pentru prevenirea, evaluarea, diagnosticarea și îngrijirile acordate în cazul cancerului.

    În paralel, Comisia a lansat şi o primă realizare extrem de importantă a Centrului de cunoștințe privind cancerul: Orientările și sistemul european de asigurare a calității pentru evaluarea, diagnosticarea și îngrijirile acordate în cazul cancerului la sân.

    Aceste orientări oferă femeilor şi furnizorilor de servicii medicale îndrumări clare cu privire la parcursul de urmat pentru îngrijirea cancerului la sân. Orientările și manualele de asigurare a calității – care le însoţesc – sunt disponibile online, pe platforma centrului de cunoștințe și vor fi actualizate în permanenţă.


  • Moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu

    Moţiune de cenzură împotriva guvernului Cîţu

    Citită săptămâna trecută în plenul Parlamentului
    de la București, prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu este dezbătută și
    votată astăzi în Legislativ. Inițiatorii săi, social-democrații, spun că au
    purtat negocieri cu deputați și senatori de la toate formațiunile politice și
    că mulți sunt nemulțumiți, ceea ce îi face să fie încrezători că moțiunea are
    șanse să treacă. Aceasta, deși matematica parlamentară nu ar înclina balanța în detrimentul celor care
    formează arcul guvernamental, PNL – USR/PLUS – UDMR. AUR a anunțat, deja, că a
    decis să susțină demersul PSD, chiar dacă formațiunea este nemulţumită că propunerile pe care le-a formulat
    nu au fost introduse în textul moţiunii de cenzură. Nu votăm moţiunea, ci
    votăm înlăturarea guvernului Cîţu    , a anunțat George Simion, copreşedinte AUR.     Pentru
    ca moţiunea să fie adoptată și guvernul înlăturat este nevoie de votul favorabil
    a 234 de parlamentari, iar PSD, AUR şi parlamentarii independenţi au împreună
    doar 205 voturi.

    Vizat direct de moţiunea de cenzură, premierul liberal Florin
    Cîţu anunţa încă de luni că decizia coaliţiei de la guvernare este ca
    parlamentarii săi să fie prezenţi în sală la dezbaterea documentului, dar să nu
    participe la vot. Acuzele social-democraților la adresa Cabinetului Cîțu
    vizează măsurile Executivului în domenii-cheie de activitate – pensii,
    sănătate, educaţie şi agricultură, dar şi modul în care a fost întocmit Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În opinia PSD, actuala guvernare conduce
    economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare.

    Social-democrații spun
    că în timp ce pentru majoritatea românilor puterea de
    cumpărare se reduce în fiecare secundă, camarila politică şi firmele de partid
    au profituri grase – România trăieşte de pe o zi pe alta, din împrumuturi
    masive luate la dobânzi astronomice. Preţurile au explodat, buzunarele
    românilor s-au golit. Facturile s-au dublat, alimentele de bază au devenit
    bunuri de lux, medicamentele esenţiale ori nu se găsesc, ori sunt foarte
    scumpe. Cursul euro/leu a ajuns la 5 lei, iar litrul de benzină a depăşit 6
    lei. Datoria publică bate record după record, iar de ţinta de deficit de 3% nu
    îşi mai aminteşte nimeni! Cu toate acestea, alocaţiile, salariile şi pensiile
    sunt îngheţate şi antreprenorii se plâng că statul nu le plăteşte lucrările
    efectuate!     – spune PSD.

    Principalul partid de opoziție critică modelul de guvernare al actualei coaliţii de
    guvernare și pentru că, spun social-democrații, ar ajuta economic alte state şi
    nu România, în condiţiile în care 1.500 de euro pe minut se adaugă la deficitul
    comercial al ţării din faptul că importurile sunt mai mari decât exporturile. Consider
    că principalul inamic al dezvoltării României este fostul partid comunist, care
    a avut tot felul de avataruri indiferent cum s-a numit el FSN, FDSN, PDSR,
    PSD,     a replicat liderul liberalilor, Ludovic Orban.



  • Digitalizarea este o prioritate pentru sistemul de sănătate din România

    Digitalizarea este o prioritate pentru sistemul de sănătate din România

    Rețetele și dosarele electronice vor fi
    viitorul sitemului de sănătate. Pentru transformarea digitală, există un
    program european, EU4Health foarte bine finanțat, care are niște piloni
    concreți: consolidarea eficienței, accesibilității, durabilității, și
    rezilienței sistemelor sanitare, inclusiv prin susținerea transformării
    digitale și prin adoptarea de instrumente și servicii.









    Invitați:

    Cristian Busoi deputat în
    Parlamentul European, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
    (ITRE), membru supleant al Comisiei pentru piața internă și protecția
    consumatorilor (IMCO) și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și
    siguranță alimentară (ENVI)




    Dr. Magdalena Ciobanu – pneumolog
    Spitalul Marius Nasta


    Digitalizarea sistemului de sănătate va
    contribui la o bună raportare și monitorizare. În acest moment, avem un sistem
    integrat în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, dosarul electronic,
    prescripția electronică, care facilitează interacțiunile dintre cadrele
    medicale, pacienți și zonele de management. Este un sistem care poate fi
    perfecționat, dar el există și trebuie folosit.



  • Proiect pentru consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

    Proiect pentru consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

    Statele membre ale Uniunii Europene au căzut de acord asupra unor modificări ale propunerii inițiale a proiectului de norme de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente, pentru a clarifica dispozițiile financiare și cele privind protecția datelor. Acestea subliniază că transferurile de date cu caracter personal în contextul noului mandat EMA vor face obiectul normelor UE privind protecția datelor, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor. Alte modificări se referă la componența și funcționarea grupului operativ pentru situații de urgență, în special la rolul consultativ al acestuia în contextul elaborării de teste clinice pentru medicamente destinate să facă față unei urgențe sanitare.

    Acest proiect de norme pentru un mandat consolidat al Agenției Europene pentru Medicamente face parte dintr-un pachet mai amplu privind uniunea europeană a sănătății (care include, de asemenea, un mandat consolidat pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și un proiect de lege privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății). Toate cele trei propuneri au fost prezentate de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2020.

    Obiectivele propunerii vizează monitorizarea și atenuarea deficitelor potențiale și reale de medicamente și de dispozitive medicale considerate esențiale pentru a aborda urgențele care afectează sănătatea publică; asigurarea dezvoltării în timp util a unor medicamente de calitate superioară, sigure și eficace, cu un accent deosebit pe abordarea urgențelor de sănătate publică; asigurarea unei structuri pentru funcționarea grupurilor de experți care evaluează dispozitivele medicale cu risc ridicat și oferă consiliere esențială privind pregătirea pentru crize și gestionarea acestora.

    Abordarea generală la care s-a ajuns oferă președinției Consiliului un mandat de negociere pentru a conveni asupra unei poziții comune cu Parlamentul European.


  • Bani europeni în sprijinul pacienţilor cu hepatite infecţioase

    Bani europeni în sprijinul pacienţilor cu hepatite infecţioase

    Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca (SCBI) a reuşit o performanţă mai rară în sistemul public, anume să scrie, cu câţiva dintre doctorii şi economiştii săi, un proiect finanţat cu fonduri europene de aproape 10 milioane de lei, din care contribuţie proprie doar 200.000 lei.


    Am întrebat-o pe dr. Doina Colcear, managerul proiectului, care a fost obiectul avut în vedere

    Obiectul proiectului a fost formarea personalului medical – medici specialişti, rezidenţi în boli infecţioase, medici de familie şi asistenţi medicali – în prevenţia, diagnosticul şi tratamentul hepatitelor cronice B şi C. Este o temă prioritară impusă de UE în cadrul Programului Social European Capital uman 2014-2020.

    Trebuie să recunosc că eu am scris acest proiect, cu ajutorul directorului medical din 2016, dr. Monica Muntean şi al managerului SCBI, Ioan Mureşan. Împreună am reuşit să creăm întreaga echipă şi să depunem acest proiect. A fost necesară implicarea părţii administrative şi întregii părţi medicale, deoarece este unul dintre cele mai ample proiecte pe care le-a avut SCBI până acum. Am depus proiectul iniţial în martie 2016, dar a trebuit să-l mai depunem de două ori, fiindcă se schimbaseră condiţiile şi formularistica. În septembrie 2017 am fost declaraţi câştigători, cu un punctaj foarte bun, iar în decembrie am semnat contractul de finanţare.

    După demararea proiectului am avut peste 1200 de participanţi, din 19 judeţe, cu 43 de experţi din 5 instituţii, la care s-au adăugat şi alte persoane, incluse pentru temele orizontale: accesul în zona elevilor de liceu, grupurile defavorizate, grupuri de femei, adică am ajuns şi în populaţia generală.

    Din fericire, am reuşit să ne realizăm cea mai mare parte a acţIunilor înainte de debutul pandemiei, iar după aceea am suspendat cursurile face to face, dar am continuat lucrul pentru Ghidurile necesare cursanţilor. Stările de urgenţă şi apoi de alertă ne-au permis prelungirea cu 6 luni a duratei proiectului, astfel încât finalul este în 10 iunie. Ne-am atins obiectivul de a avea cel puţin 1200 de cursanţi instruiţi şi certificaţi.


  • Priorităţile PNRR

    Priorităţile PNRR

    Guvernul de coaliție de centru-dreapta de la București a prezentat public, pe 2 iunie, Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – circa 1.200 de pagini trimise Comisiei Europene cu măsurile în baza cărora România ar urma să atragă în jur de 29 de miliarde de euro. Banii, sub formă de subvenţii şi împrumuturi, fac parte dintr-un plan amplu, de circa 672 de miliarde de euro, gândit la Bruxelles pentru ca toate ţările membre ale Uniunii să depăşească consecinţele economice ale pandemiei de Covid-19. De cei 29 de miliarde de euro care i-ar reveni României, autoritățile vor ca, în 5 ani, să construiască peste 400 de km de autostradă, sute de şcoli şi creşe sau să renoveze zeci de spitale. De altfel, Transporturile, Educaţia şi Sănătatea vor primi cele mai multe fonduri. Nu lipsesc din Plan nici proiecte privind mediul înconjurător – împăduriri şi reîmpăduriri sau un management mai bun al deşeurilor.

    Premierul Florin Cîțu a precizat că împrumuturile pe care le va face România prin PNRR vor fi folosite doar pentru investiţii: Noi oricum ne împrumutam pentru a investi în România. Avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de şcoli, iar împrumuturile pe care le facem prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică – vorbim de 0%, zero şi ceva, dobânda la care se împrumută Germania, Spania, Italia, din zona euro. Deci, pentru România reprezintă un plus faptul că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom putea să investim.

    Vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor au subliniat că sectoare-cheie vor fi schimbate semnificativ şi că toate comunităţile, indiferent de regiune, vor fi susţinute echilibrat şi corect. Lucian Romaşcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, în opoziție, afirmă, dimpotrivă, că proiectele incluse în PNRR vor duce la noi dezechilibre: Nu avem pe magistralele căi-ferate nimic, pe irigaţii nimic, pe gaze nimic, lucruri care condamnă România la subdezvoltare… şi vom avea o Românie care se va dezvolta dezechilibrat, într-un moment în care puteam să dăm o nouă faţă ţării cu aceşti bani.

    PNRR conţine şi o serie de reforme – a pensiilor, a justiţiei, a companiilor de stat și a salarizării în sistemul public. În timp de Guvernul spune că doreşte recalcularea tuturor pensiilor șicreşterea celor mici, PSD vorbește de mărirea vârstei de pensionare, dar și de austeritate şi de îngheţarea veniturilor. Social-democrații apreciază că sărăcia românilor şi scăderea nivelului de trai sunt singurele certitudini ale Planului Național de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, în perioada următoare, Bucureștiul aşteaptă de la Bruxelles evaluarea oficială a PNRR, apoi aprobarea lui finală. Din acel moment, modul în care va fi pus în aplicare va reveni exclusiv României.


  • Femeile, categorie aparte în timpul pandemiei

    Femeile, categorie aparte în timpul pandemiei

    Așa cum deja se
    știe, pandemia și restricțiile impuse în consecință au afectat și mai mult
    grupurile deja vulnerabile cum ar fi, de pildă, persoanele și copiii din zonele
    rurale defavorizate. Iar femeile care,
    oricum, duceau povara inechității salariale și a turei duble de lucru în
    gospodărie s-au simțit și mai împovărate ca înainte. O studiu realizat recent
    de firma de cercetare de piață FRAMES a evidențiat faptul că șapte din zece
    femei intervievate au afirmat că pandemia le-a schimbat modul de viață, iar 64
    % dintre ele consideră că au fost afectate de izolarea impusă de măsurile de
    restricție. Despre celelalte informații cuprinse în studiu am stat de
    vorbă cu reprezentantul firmei, Adrian Negrescu:

    58 % dintre femei au
    declarat că munca de acasă a fost o corvoadă în această perioadă pentru că
    nimeni nu prea a fost pregătit pentru munca de acasă. Nu am avut calculatoare,
    nu am avut camere video. Nu am avut viteza de internet necesară pentru a face
    astfel de activități. În plus, să lucrezi de-acasă, într-un apartament foarte mic, cu familia, cu
    copiii alături, face dificilă
    concentrarea, posibilitatea de a da randament pentru locul de muncă. Interesant
    este că doar 26% dintre dintre femei au considerat telemunca drept o măsură
    pozitivă.


    În lumea satului
    și în alte zone defavorizate, izolarea în case n-a adus telemuncă, însă, ci a
    accentuarea nesiguranței economice și, de ce nu, psihologice. Centrul FILIA, organizație dedicată
    protejării drepturilor femeii, a monitorizat situația acestora în timpul
    pandemiei, ne spune directoarea general Andreea Rusu:

    Iar în ceea ce le
    privește pe femeile cu care noi lucram în mediul rural, acestea fie au fost
    nevoite să se întoarcă de la munca pe care o făceau în străinătate, fie nu au
    mai avut posibilitatea să lucreze cu ziua.
    Au trebuit să rămână acasă cu copiii lor care nu mai puteau să meargă la
    școală. De asemenea, partenerii lor sau soții lor nu mai puteau să meargă la
    muncă pentru că, după cum bine știm, foarte multe persoane în mediul rural ori
    lucrează fără contracte de muncă, ori lucrează pentru o perioadă determinată.
    (…) Deci posibilitatea lor de a cumpăra produse de igienă sau alimente a fost
    mult mai complicat decât până atunci. La nivel național există studii care ne
    arată că în acea perioadă de stare de urgență, două treimi dintre cei care au
    cerut ajutor de șomaj au fost femei. Asta ne arată faptul că atunci când apare o astfel de criză sanitară, ea este și
    o criză economic-socială, iar femeile sunt primele care sunt afectate. (…) Dacă
    copiii nu mai merg la școală sau dacă au rude care se îmbolnăvesc, femeile sunt
    cele care se ocupă de îngrijirea acestora și atunci nu mai au timp să fie și pe
    piața muncii și să se ocupe și de această parte de îngrijire a familiei. Asta
    înseamnă că situația femeilor a devenit și mai precară din punct de vedere
    economic, iar ele sunt și mai dependente de partenerii lor.


    De altfel, în
    unele cazuri, chiar relația femeilor cu soții sau partnerii lor de viață a
    trecut prin mari încercări în ultimul an. Adrian Negrescu ne detaliază.

    64% dintre femei au declarat că statul acasă le-a făcut să își cunoască
    mai bine partenerii de viață. De ce? Înainte de această criză pandemică știm
    foarte bine că atât bărbații, cât și femeile
    erau preocupați de serviciu de dimineață până seara. Se întâlneau de
    regulă seara și în weekend. Interacțiunea era una oarecum limitată pe când așa
    lucrând și trăind în același mediu 24 de ore din 24 au observat lucruri de care
    înainte nu erau preocupați, iar acest lucru a influențat modul în care se
    percep partenerii. Pe unii i-au unit, dar pentru alții, din păcate, lucrurile
    au evoluat într-un sens negativ.(…) Ăsta e motivul pentru care am avut atât de
    multe divorțuri în 2020, iar în 2021, tendința continuă. Românii divorțează mai
    mult decât înainte de pandemie pe fondul problemelor generate de criză, pe
    fondul diferendelor și diferențelor de percepție dintre bărbați și femei.


    Pandemia a
    afectat, de asemenea, și relația mamelor cu copiii lor, în condițiile în care
    și educația formală s-a făcut, mai mult, de-acasă care a devenit, brusc, și
    școală, și birou, și cămin. Cu toate
    greutățile, însă, pentru unele femei a fost benefică apropierea și mai mare de
    cei mici, a observat Adrian Negrescu.

    Femeile care sunt deja mame s-au apropiat
    mai mult de lumea copiilor. Copiii au lucrat online și-au făcut școala de
    acasă. Părinți și copii au fost mai mult timp împreună decât înainte de
    pandemie. Iar unele mame și-au descoperit practic copii, au descoperit niște
    lucruri la copii pe care altă dată nu le vedeau pentru că, din păcat, aveau prea puțin timp la dispoziție.(…) Pe de
    altă parte am descoperit faptul că 54 % dintre femeile fără copii participante
    la cercetarea noastră spun că și-ar dori să rămână însărcinate chiar și în condițiile
    grele de pandemie. Asta înseamnă că femeile și-au descoperit mai mult dorința
    de a fi mame.


    Pe de altă parte,
    cercetarea întreprinsă de Centrul Filia relevă faptul că un ajutor în plus n-ar
    fi stricat. Andreea Rusu:

    Femeilor care le era foarte greu să lucreze
    acasă, lângă copii, trebuia să li se ofere o variantă. Ar fi trebuit să existe
    o alternativă pentru ele. Au existat diferite ajutoare din partea din partea
    autorităților (cum ar fi posibilitatea de a intra în șomaj tehnic), dar acestea
    au fost insuficiente. Au fost foarte multe femei care, în chestionar, ne
    spuneau că au fost nevoite să muncească noaptea sau că au preferat să intre în
    concediu medical în această perioadă pentru că nu făceau față îndatoririlor de
    acasă. Din acest motiv, pentru femei, în perioada de pandemie, a crescut
    stresul și s-a amplificat munca, iar acest echilibru între viața privată și
    viața profesională a fost foarte greu de găsit pentru multe dintre ele.


    Sănătatea a
    constituit alt prilej de îngrijorare, dar accesul la servicii medicale a fost,
    de asemenea, îngreunat, prioritatea având-o cazurile COVID-19. Dar, partea plină a paharului este aceea că
    pandemia a evidențiat importanța prevenției, un aspect neglijat de majoritatea
    românilor și a româncelor, observă Adrian Negrescu.

    Femeile sunt din ce în
    ce mai atente la sănătate. Este un lucru bun. Interesant este că înainte de
    pandemie 61% declarau că mergeau la doctor doar când aveau nevoie, 21% doar o
    singură dată pe an și doar 11% se prezentau la controalele medicale
    trimestriale. Acum în 2021 starea de sănătate a trecut pe primul loc. 83%
    dintre respondente consideră că acesta e
    principala prioritate în 2021.
    Vorbim de controale periodice. Pe
    fondul pandemiei, femeile au fost mai
    interesate să meargă la medic ca să vadă dacă nu au alte probleme de sănătate
    decât cele cunoscute deja.


    Bineînțeles, la toate
    problemele prezentate mai înainte, se adaugă creșterea cazurilor de violență
    domestică, mai ales în perioadele de carantină, creștere observată pe tot
    teritoriul UE.




  • Bani europeni pentru dotarea Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj

    Bani europeni pentru dotarea Spitalului de Boli Infecţioase din Cluj

    Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca (SCBI) a intrat din prima zi în confruntarea cu Covid-19. Evident, medicilor le lipsea experienţa, dar nici dotarea şi aprovizionarea instituţiei nu erau pe măsura noilor nevoi. Ca atare, imediat ce a fost posibil, conducerea spitalului a apelat la fonduri europene.

    În prezent sunt disponibile 20 de paturi dedicate ATI, 70 pentru terapia intermediară, laboratoare de analize, un laborator de Anatomie Patologică, plus cabinete de medicină fizică şi Balneologie.

    Managerul SCBI Cluj-Napoca, ec. Ioan Mureşan: De la începutul pandemiei am rulat peste 15.000 de pacienţi, cu un procent de supravieţuire ce depăşeşte 98%. La fel ca şi alte spitale, am accesat, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, fonduri pe Axa Prioritară 9, Protejarea Sănătăţii Populaţiei în Pandemie. Scopul era creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare, iar suma s-a ridicat la 47 milioane lei, necesari pentru achiziţia de echipamente medicale (32 milioane lei), consumabile şi echipamente de protecţie (15 milioane lei).

    Noi am depus două proiecte, primul aprobat în iulie 2020, iar al doilea în decembrie. Pentru întocmirea proiectelor am format o echipă specializată. Cu regret o spun, ca manager de spital, că astfel de structuri nu sunt constituite într-o formă organizată, iar activitatea de accesare a fondurilor europene este ca o piramidă cu vârful în jos.


  • Comisia propune o strategie de dezvoltare și asigurare a accesului la noi tratamente medicale

    Comisia propune o strategie de dezvoltare și asigurare a accesului la noi tratamente medicale

    Am văzut cu toții ce poate face știința, cât de repede poate fi obținut un vaccin sigur și eficient! Să ne unim acum eforturile la nivel european si sa obținem un tratament sigur și eficient!

    A afirmat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, la lansarea strategiei comunitare privind terapiile anti COVID-19. O strategie care pleacă de la o realitate despre care vorbește aceeași Stella Kyriakides:

    Oamenii de știință ne-au spus că este foarte probabil ca boala Covid 19 să devină endemică. Provocată de un coronavirus care circulă în comunitate și cu care va trebui să învățăm să trăim. La fel ca în cazul celui care provoacă gripa și al altor 3 coronavirusuri pe care le știm deja. De aceea trebuie să le oferim oamenilor soluții terapeutice, din care să poată alege.

    Iar strategia are mai multe etape: de la cercetare, dezvoltare și fabricare, până la achiziționare și punere la dispoziție pe scară largă a medicamentelor.

    În privința cercetării, documentul prevede investirea a 90 de milioane de euro în studii la nivel de populație în vederea unei mai bune fundamentări a politicilor de sănătate publică. Alte 5 milioane de euro ar urma să sprijine studiile clinice în urma cărora să fie obținute rezultate într-un timp cât mai scurt. Totodată până în iulie ar urma să fie instituit un așa numit promotor al inovării, pentru a sprijini cele mai promițătoare terapii.

    Avem 4 vaccinuri anti COVID 19 autorizate în Uniunea Europeană și numai un singur tratament, Remdesivir. Strategia noastră își propune să schimbe această situație, a mai afirmat comisarul european pentru sănătate, care a ținut să adauge: Ne propunem ca până în octombrie să punem la punct și să autorizăm trei noi terapii anti COVID 19, cu potențial de a schimba cursul pandemiei, și încă alte două până la finalul anului. Este un demers ambițios, dar fezabil și necesar.


  • Starea de alertă, prelungită din nou

    Starea de alertă, prelungită din nou

    Ca în majoritatea statelor europene, pandemia de COVID-19
    îşi menţine trendul descendent și în România. Aproape toate județele țării sunt
    în zona verde, cu o incidență a cazurilor de coronavirus mai mică de 1,5 la mia
    de locuitori. Numărul de cazuri noi şi de pacienţi în stare gravă continuă să
    scadă, iar campania de vaccinare merge în direcția bună, consideră
    autoritățile. Chiar și în aceste condiții, premierul Florin Cîţu a anunţat că
    starea de alertă va fi prelungită, de joi, cu încă o lună, pentru a ține
    pandemia sub control, totuşi vor fi eliminate unele măsuri restrictive care nu
    mai au sens. În ceea ce priveşte posibilitatea de a se renunţa la masca
    sanitară în spaţii deschise sau de a se reduce restricţiile pentru persoanele
    vaccinate, şeful executivului a precizat că se va ţine cont de recomandările
    specialiştilor.

    Florin Cîţu: Sunt unele măsuri care nu îşi mai au
    sensul. De exemplu, în ceea ce priveşte staţiunile montane, vom scoate acele
    restricţii pentru schi. Erau nişte restricţii pe care le-am introdus acum două
    luni, acelea nu vor mai exista, că nu mai au sens. Va trebui să avem discuţii
    cu specialiştii şi, în funcţie de recomandările acestora, vom veni cu un
    răspuns. Eu am spus din punctul meu de vedere, persoanele care s-au vaccinat şi
    nu mai reprezintă un risc în societate ar trebui să beneficieze sau să se
    bucure de o viaţă normală    .

    Și secretarul de stat Raed Arafat a
    declarat că trebuie în continuare respectate măsurile de protecție sanitară și
    a anunțat noi relaxări faţă de măsurile de până acum. Potrivit acestuia, a fost
    eliminată restricţia privind participarea la procesiuni sau pelerinaje
    religioase, iar joi va fi permisă circulaţia persoanelor și pe timpul nopții,
    pentru sărbătoarea musulmană de Ramadan. În plus, se vor putea organiza
    evenimente sportive şi culturale test. Este vorba de evenimente cu
    depășirea a jumătate din capacitate, în cadrul cărora va fi permis accesul
    persoanelor care sunt vaccinate, au un test negativ de COVID-19 sau au trecut
    prin boală în ultimele trei luni.

    Raed Arafat: Participarea va fi
    permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate sau pentru persoanele care
    se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară
    confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau a persoanelor care prezintă rezultatul
    unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore. S-a mai adăugat, la solicitarea
    Ministerului Sănătăţii, şi testul antigen, nu mai vechi de 24 de ore, cu
    condiţia prezentării unui rezultat certificat, un certificat de rezultat
    negativ    .

    Cât privește domeniul HoReCa, Raed Arafat a declarat că o
    eventuală deschidere a restaurantelor la capacitate maximă va presupune anumite
    condiţii de acces, o decizie finală în acest sens urmând a fi luată până la 1
    iunie. În prezent, în zonele cu incidenţa sub 1,5 îmbolnăviri la mia de
    locuitori este permis un grad de ocupare în restaurante de 50%, cu acces
    necondiţionat. Se menține, însă, interdicția desfășurării de reuniuni cu
    prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri publice sau private în spații
    închise sau deschise.