Radio România Internațional

Tag: scoala

  • Brazi pentru copii

    Brazi pentru copii

    Record de
    generozitate la Festivalul Brazilor de Crăciun scoși la licitație, pe 8
    decembrie, de organizația neguvernamentală Salvați Copiii! În urma vânzării a 22
    de brazi decorați de artiști sau designeri români de prestigiu a fost strânsă
    impresionanta sumă de 1 milion de euro. Banii, oferiți de companii de succes și
    antreprenori, vor asigura sprijin socio-educațional pentru copii vulnerabili, aflați
    în risc sever de sărăcie și excluziune socială.


    Organizată în
    parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, și această licitație s-a
    transformat într-un spectacol al binelui, așa cum se întâmplă, deja, de peste
    20 de ediții.

    George Roman, director de programe la Salvați Copiii: Festivalul Brazilor de Crăciun reprezintă un eveniment, practic, în
    lumea mondenă, fiind de foarte mare interes pentru companii și pentru oameni
    care au resurse suficiente, încât să se gândească să sprijine și programele
    destinate copiilor. Sunt creați brazi – în jur de 20-25 de brazi la fiecare
    ediție – de designeri celebri. Apoi, aceștia pot fi admirați timp de o
    săptămână sau mai mult în spațiile în care se organizează licitațiile, iar noi
    am organizat licitațiile în hoteluri, de câteva ori în Palatul Parlamentului
    și, de câțiva ani, în Muzeul Național de Artă al României. Acești brazi, în
    seara de gală, sunt licitați de oameni de afaceri sau reprezentanți ai
    companiilor cu care am colaborat sau care doresc să ajute la sfârșit de an
    organizația Salvați Copiii, pentru a derula programele educaționale cu copiii.


    Iată și numele
    câtorva vip-uri pentru care notorietate rimează cu generozitate: Aș aminti-o, în primul rând, pe dna Doina Levintza, un artist
    extraordinar, care ne-a oferit în fiecare an, din 2001, brazi de excepție.
    Probabil că sumele colectate prin munca dumneaei ar putea să fie considerate
    cele mai mari în raport cu ceilalți designeri. De asemenea, au venit, de
    exemplu, din domeniul sportului și au susținut, prin participarea la licitații,
    Horia Tecău, Ilie Năstase, Ion Țiriac, Nadia Comăneci – cred că a fost la două
    sau trei ediții, Gabriela Szabo, Simona Halep și dintre cei cunoscuți în zona
    de televiziune Andreea Esca, Andreea Raicu care, de fapt, și organizează
    licitația de câțiva ani buni, Smiley, Cătălin și Andra Măruță și, în primele
    ediții, ambasadori – ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei
    de Nord, ambasadorul Suediei în România, care a și participat la licitație ca
    organizator, deci oameni care ne-au sprijinit.


    Brazii sunt
    unicat. La această gală, din 2023, cei mai râvniți doi dintre ei au fost licitați,
    fiecare, pentru 140 de mii de euro. În total, de-a lungul tuturor ediţiilor de
    până acum, au fost colectate fonduri ce depășesc 9 milioane de euro. E o sumă
    mare? Sau, dimpotrivă, mică, raportată la nevoile existente? Răspunde tot
    George Roman:

    E o sumă utilă, putem spune, pentru că noi
    putem să multiplicăm activitățile în foarte multe comunități și facem acest
    lucru în funcție de suma de bani colectată în fiecare an. Sunt programe, știm
    foarte bine, care pot necesita fonduri în valoare, la nivel național, de
    300-400.000 euro, tocmai pentru a susține o intervenție pe termen lung. Și rezultatele sunt
    extraordinare, pentru că știm foarte bine că sunt dificultăți în privința
    calității educației în mediul rural. Zilele trecute, o analiză internațională
    PISA a arătat că există o diferență foarte mare între rezultatele copiilor
    vulnerabilizați de sărăcie și ale celor din mediile sociale avantajate, care
    sunt echivalente cu o diferență de 3 ani de educație școlară între copii, ceea
    ce înseamnă că și programele noastre se vor adresa cu prioritate acestor zone,
    pentru că acolo sunt cele mai mari nevoi.


    Grație Festivalurilor
    Brazilor de Crăciun, educaţia s-a transformat în şansă reală pentru mai mult de
    200 de mii de copii. Prin ce programe? Directorul George Roman, de la Salvați
    Copiii, trece succint în revistă câteva dintre ele:

    Programele
    educaționale, în special programele de educație remedială, așa numitul Program
    a doua șansă pentru copiii care au părăsit sistemul educațional cu ceva ani în
    urmă și care nu pot fi reintegrați în sistemul de zi și atunci au nevoie de
    cursuri speciale… Sau Școala după școală, unde oferim și o masă caldă
    copiilor în foarte multe comunități. Avem rezultate care totalizează aproape
    150.000 de copii care au beneficiat de sprijin socio-economic, care au fost
    reintegrați educațional sau pentru care am avut activități de prevenire a
    abandonului școlar. Sunt și programe destinate preșcolarilor – Grădinițele Estivale
    – organizate în comunitățile cele mai sărace din România, unde nu există, de
    fapt, grădiniță pentru copii și pentru care cele 2 – 3 luni de pregătire
    înainte de intrarea în clasa pregătitoare sunt cruciale. Studiile arată că
    abandonul școlar în ciclu primar se produce tocmai din cauza lipsei de
    pregătire în anii de preșcolaritate și din acest motiv și grădinițele estivale
    reprezintă o prioritate pentru noi, până acum ajutând 10.000 de copii din
    satele izolate din România.


    În plus,
    peste 100 de biblioteci şcolare au fost dotate cu zeci de mii de cărţi, săli de
    clasă au fost renovate și utilate, zeci de mii de copii au primit rechizite
    școlare, dar și părinții lor au fost sprijiniți, pentru că eaproape imposibil să dezvolți
    activități pentru educația școlară a unui copil, fără să ai în vedere familia
    extinsă.


    În România,
    riscul de sărăcie și excluziune socială este dintotdeauna cu mult mai mare în
    zonele rurale decât în cele urbane. Iar recentul raport PISA al OECD subliniază
    că, fără investiții suplimentare în zonele afectate de sărăcie structurală, disparitățile
    se vor adânci. De aceea, George Roman, director de programe la Salvați Copiii, trage,
    la rândul său, un semnal de alarmă:

    Suntem
    țara care investește cel mai puțin pentru educație, să fie clar asta, și doar
    printr-o creștere graduală, considerăm noi, a investițiilor putem să atingem
    media europeană. În acest moment, România investește în jur de 3 – 3,2% din
    PIB. Media europeană se situează la nivelul de 5 procente. Deci mai avem de
    recuperat, din păcate, pentru a ajunge la un obiectiv de echitate în care o
    școală din mediul rural să arate exact ca o școală din mediul urban. Este cel
    mai onest lucru pe care îl poate face un guvern pentru copiii din România.
    Niciun copil nu trebuie condamnat la sărăcie și la educație lipsită de calitate
    numai prin locul nașterii lui!


  • Nãulu anu universitaru

    Nãulu anu universitaru



    Tru România, luni, ahurhi nãulu anu universitaru, sumu semnulu a idyiloru veclli provlimi: abanudonlu universitaru, subfinanuţarea nvăţământului, căvgadzlli di plagiat și ixikea a hălăţloru. Cazarea tru cămini easti ună altă provlimă, mulțã di studenţã facu timbihi ti condițiili nitiñisiti, di aestă itie aleg s’şeadă cu niki.



    Finanuțaria s’faţi per persoană, s’clleamă cathi ună instituție di nvățămãntu superior llia ahãnţa pãradz câț studenţã ari, exighiseaşti un profesor.


    Aestu lucru forțează universitățile, cari di arada nu para au alti izvuri di finansii, neise ãlli trecu studenţãlli anu di anu, baş nica şi tu condițiile tu cari studențãll respectivi nu vrea s’hibã pi livelu la cari lipsea ta s’hibă. Și aesta di itia că tu oara anda elimiñi un student s’keari și finanuțarea pi cari țã-u-aduţi aestu, nica spusi elu.



    Universitatea di Medicină şi Farmacie Carol Davila ditu Bucureşti va s’aibã estanu anu aproapea 13.5000 di studenţã. Nãulu bãrnu di studenţã medicinişti va s’partã simbolic, tutu kirolu a añiloru di studii di licenţă, numa a mediclui neurolog Ovidiu Alexanudru Băjenaru, personalitate marcanută a medicinãlleei româneşti şi internaţionale.



    Și la Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica ditu Bucureşti va s’aibã estanu cama di 40.000 di studenţã, ama şi 2.000 di cadre didactice. După ţi sfeaţi unã, pritu comasari, cu Universitatea ditu Piteşti, instituţia ahurheaşti anlu universitaru cu unã nauã numã: Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie.



    Anlu universitaru 2023 – 2024 easti un nãu capitulu tru bana academică a Universitatillei, Naţionalã di Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale catacum şi continuarea tru dizvultarea şi creastirea aliştei ca instituţie di nvăţământu superior. Aestu momentu marcheadză oportunitatea tra s’yulipsească ti obiectivili şi valorli a llei, ta ‘mutreascã cãtã excelenţă şi ta s’yiurtuseascã diversitatea şi contribuţia a cathiunlui membru a comunitatillei a llei academiţi, dimãndã UNATC.



    Nãulu anu universitaru s-dişcllisi si tru instituţiile militari di nvăţământu superior, ditu arada aluştoru și Academia Tehnică Militară Ferdinand I ditu Bucureşti. Instituţia ari cama di1.000 di studenţã, ditu cari 300 tru anlu I.



    Tru Capitală, Politehnica fu nai ma căftată universitate anlu aestu, a deapoa yini Facultatea di Automatică şi Calculatoari, cadealihea şi Universitatea di Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.



    România ari tru aestu kiro 53 di universități di stat acreditate și 33 di universități particulari, iara numirlu a studențãlor scadi di la anu la anu. Mulțã ditu absolvențãllii di liceu aleg să studieadzã la universitățile ditu xinãtati. Nu lipseaşti s’agãrşimu nica şi aţea cã, nomlu a nvățământului fu alãxitu di 117 ori, maş anamisa di 2010 și 2021, coerența și consecvența suntu ixiki, ti amãrtie ditu aestu sistemu.


    România easti tu coada-a clasamentului europeanu când yini zborlu di finanuțarea nvățământului. Tru aestu anu, educația românească lo 3,2% ditu PIB, un proţentu multu ñîcu raportat la anãnghiserli di adzã.




    Autor: Mihai Pelin


    Armãnipsearia: Taşcu Lala

  • Noul an universitar

    Noul an universitar

    În România, luni, a început noul an universitar, sub semnul aceloraşi vechi probleme: abandonul universitar, subfinanţarea învăţământului, scandalurile de plagiat și lipsa dotărilor. Cazarea în cămine contituie o altă problemă, mulți dintre studenți atrăgând atenția asupra condițiilor necorespunzătoare, motiv pentru care aleg să locuiască în chirie.


    Finanțarea se face per persoană, ceea ce înseamnă că fiecare instituție de învățănt superior primește atâția bani câți studenți are, explică un profesor.

    Acest lucru forțează universitățile, care de obicei nu prea au alte surse de finanțare, să treacă studenții an de an, chiar și în condițiile studenții respectivi nu ar fi la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Și asta pur și simplu pentru că în momentul în care elimini un student se pierde și finanțarea pe care ți-o aduce acesta, a mai spus el.


    Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ din Bucureşti va avea în acest an aproape 13.5000 de studenţi. Noua generaţie de studenţi medicinişti va purta simbolic, pe tot parcursul anilor de studii de licenţă, numele medicului neurolog Ovidiu Alexandru Băjenaru, personalitate marcantă a medicinei româneşti şi internaţionale.


    Și la Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica din Bucureşti vor fi în acest an peste 40.000 de studenţi, dar şi 2.000 de cadre didactice. După ce a fuzionat, prin comasare, cu Universitatea din Piteşti, instituţia începe anul universitar cu un nou nume: Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie.


    Anul universitar 2023 – 2024 reprezintă un nou capitol în viaţa academică a Universităţii, Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I. L. Caragiale’ precum şi continuarea în dezvoltarea şi creşterea acesteia ca instituţie de învăţământ superior. Acest moment marchează oportunitatea de a reflecta asupra obiectivelor şi valorilor sale, de a-şi îndrepta atenţia către excelenţă şi de a celebra diversitatea şi contribuţia fiecărui membru al comunităţii sale academice, transmite UNATC.


    Noul an universitar s-a deschis si în instituţiile militare de învăţământ superior, printre care și Academia Tehnică Militară ‘Ferdinand I’ din Bucureşti. Instituţia numără peste 1.000 de studenţi, dintre care 300 în anul I.


    În Capitală, Politehnica a fost cea mai căutată universitate anul acesta, urmată de Facultatea de Automatică şi Calculatoare, dar bineînţeles şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila.


    România are în prezent 53 de universități de stat acreditate și 33 de universități particulare, iar numărul studenților scade de la an la an. Mulți dintre absolvenții de liceu aleg să studieze la universitățile din străinătate. Nu trebuie să uităm și faptul că, legea învățământului a fost schimbată de 117 ori, doar între 2010 și 2021, coerența și consecvența lipsind, din păcate, din acest sistem.

    România se menține la coada clasamentului european când vine vorba de finanțarea învățământului. În acest an, educația românească a primit 3,2% din PIB, un procent extrem de mic raportat la nevoile actuale.


  • România 43

    România 43

    Simina
    Tulbure, deputată de Diaspora şi Oana Ţoiu, Președinta Comisiei pentru Tineret
    și Sport din Camera Deputaților despre proiectul de lege ce reglementează
    grupele de acomodare destinate elevilor întorși în țară, anterior școlarizați
    în străinătate.


  • Sezon de examene şcolare

    Sezon de examene şcolare

    Învăţământul
    românesc reintră, odată cu debutul examenelor naţionale, în zodia unei relative
    normalităţi. 2023 a fost un an agitat, cu o grevă generală a profesorilor şi a
    personalului nedidactic care a paralizat educaţia timp de trei săptămâni, dar
    care a luat sfârşit, totuşi, la timp pentru ca evaluarea naţională a elevilor
    din clasele a VIII-a şi bacalaureatul absolvenţilor de liceu să nu fie
    periclitate.

    După negocieri intense cu executivul şi proteste masive, fără
    precedent în ultimele două decenii, angajaţii din educaţie au primit majorări
    consistente şi angajamentul că viitoarea lege a salarizării în sectorul bugetar
    le va recunoaşte importanţa muncii. Ei au suspendat greva generală, însă nu
    fără a avertiza că nerespectarea angajamentelor asumate de guvern va avea
    consecinţe serioase, sociale şi politice, în condiţiile în care 2024 este anul
    tuturor alegerilor posibile – europarlamentare, locale, legislative şi
    prezidenţiale.

    Pe de altă parte, învăţământul românesc are acum noi piloni
    legislativi, după adoptarea, tot în acest an, a legilor educaţiei. Sunt două
    acte normative destinate învăţământului preuniversitar şi celui universitar, despre
    care iniţiatorii spun că reformează sistemul şi-l apropie de exigenţele
    actuale. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în principal, să reducă
    abandonul şcolar, să lupte cu analfabetismul funcţional şi să crească
    investiţiile în educaţie, în vreme ce legea privitoare la învăţământul superior
    are, printre altele, ca obiectiv, sprijinirea cooperării europene a
    universităţilor din România. Legile au fost adoptate în plin protest sindical,
    prilej pentru opoziţie să denunţe lipsa de soluţii pentru gravele probleme ale
    sistemului şi să declare falimentul proiectului prezidenţial România educată,
    cel care a inspirat noile acte normative. Odată rezolvată problema grevei, prin
    satisfacerea revendicărilor de natură salarială, sistemul educaţional a ieşit
    din starea febrilă care risca să compromită examenele, iar acestea au putut
    începe.

    Luni, peste 160.000 de absolvenţi de clasa a VIII-a au deschis sezonul de
    examene cu prima probă, cea scrisă la limba şi literatura română, a Evaluării
    Naţionale. Miercuri, este programată proba scrisă la Matematică, iar, joi, elevii
    aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine proba la limba şi literatura
    maternă. Media de admitere pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a
    IX-a de liceu este media generală la Evaluarea Naţională, calculată drept medie
    aritmetică a notelor obţinute la probele din cadrul Evaluării Naţionale. Este
    primul an în care notele din timpul şcolii nu vor mai fi luate în considerare,
    testarea fiind singura care contează.

    Anul acesta, din cauza grevei,
    înscrierile pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat s-au prelungit până pe
    data de 16 iunie. Calendarul admiterii la liceu se încheie pe 19 iulie, când elevii
    vor afla la ce liceu au intrat. Bacalaureatul începe luni, 26 iunie, tot cu
    proba la română.


  • Fructe, legume, lapte în școli: PE cere mai mulți bani și mai puțină birocrație

    Fructe, legume, lapte în școli: PE cere mai mulți bani și mai puțină birocrație

    Eurodeputații au adoptat, în această săptămână, o rezoluție care solicită resurse financiare sporite și simplificarea programului Uniunii de distribuție de fructe, legume, lapte și produse lactate în școli. Până acum programul a vizat doar 20% dintre elevii din Uniune. Bugetul limitat a împiedicat programul să ajungă la un număr mai mare de elevi, în ciuda cererii crescute din partea școlilor din unele state membre. Din acest motiv, eurodeputații solicită o majorare a bugetului și o realocare a fondurilor neutilizate între statele membre. Se propune, de asemenea, ca cel puțin 10% din finanțare să fie alocată pentru măsuri educaționale privind obiceiurile alimentare sănătoase.

    Fructele, legumele și produsele lactate care urmează să fie distribuite în școlile din Uniunea Europeană ar trebui să fie neprelucrate, fără adaos de zahăr, grăsimi, sare sau îndulcitori, ecologice, produse la nivel local și cu indicații de calitate, spun eurodeputații.

    Modalitatea de participare a școlilor la program trebuie simplificată pentru a fi atrăgătoare, spun eurodeputații, care solicită mai puțină birocrație în această procedură. De asemenea, aceștia propun să se analizeze posibilitatea de a se extinde sistemul către țările candidate.

    Programul Uniunii Europene pentru școli funcționează cu un buget de 220 de milioane de EUR pe an școlar. În perioada 2017-2022, toate țările Uniunii au înregistrat o scădere a participării. Acest pas reprezintă un răspuns la așteptările cetățenilor de a promova o alimentație sănătoasă, un stil de viață sănătos și o producție alimentară sigură, durabilă, justă și responsabilă din punct de vedere climatic.

    Guvernul României a aprobat chiar ieri continuarea participării ţării noastre la acest program până în anul 2029 şi extinderea aplicării de la 3 la 5 zile pe săptămână. Circa 1,9 milioane de preşcolari şi elevi vor beneficia de acest program, iar suma totală alocată din fonduri europene este de aproximativ 17,5 milioane de euro.


  • Legile Educației

    Legile Educației


    Timp de cinci ani, actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a coordonat, pe hârtie, proiectul România educată asumat de președintele Klaus Iohannis și dezbătut pe parcursul ambelor sale mandate în fruntea țării. Pus, acum, în practică sub forma noilor Legi ale Educației, proiectul s-ar dori un răspuns la problemele grave din sistemul de învățământ românesc. Să amintim doar că, după Revoluția anticomunistă din 1989, legile din domeniu au fost constant modificate de miniștrii de diferite culori politice care s-au perindat în fruntea învățământului, dar nu au fost în măsură să rezolve neajunsurile pe care cadre didactice, elevi sau părinți le semnalau ca fiind de natură să afecteze din rău în mai rău procesul educațional.



    După o primă etapă de consultări în 2016-2017, proiectul România Educată a fost lansat în dezbatere publică în 2018. În calitate de consilier prezidențial pentru Educație, Ligia Deca l-a coordonat direct, a participat la dezbateri și la raportul final lansat în vara lui 2021. La realizarea lui au lucrat peste 60 de structuri din educație și aproape 13 mii de persoane.



    Toamna trecută, președintele Klaus Iohannis a numit-o pe Ligia Deca ministru al Educației, afirmând că România Educată este un proiect de ţară de care este foarte multă nevoie și care trebuie transpus cât mai repedeîn lege sau … mai bine spus … în legi. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, între altele, reducerea abandonului şcolar, iar prin Legea învăţământului superior se doreşte inclusiv sprijinirea cooperării europene a universităţilor din România. Profesionalizarea carierei didactice, creșterea accesului la educație timpurie, reducerea analfabetismului funcțional,adaptarea programelor la piaţa muncii, modernizarea metodelor de testare şi evaluare, precum şi sporirea sprijinului pentru copiii din medii defavorizate sunt alte obiective tot atât de importante.



    Pe cei mai mulți dintre părinți și copii îi interesează, însă, ce se va întâmpla cu Evaluarea Națională (examenul de admitere în liceu) și cu Bacalaureatul. Despre Bacalaureat se știe că prevede încă o probă, care vizează competenţele de bază ale elevilor, iar, în plus, apare Bacul tehnologic. În legătură cu admiterea la liceu, a dat explicații recent, la Radio România, chiar Ligia Deca:



    În esenţă, este vorba despre Evaluare Naţională aşa cum o ştim acum, la limba română şi la matematică, plus o limbă maternă unde este cazul, urmată de o potenţială admitere la liceu numai pentru acele profiluri unde există concurenţă – şi acolo vorbim doar despre 60% din locuri care se pot aloca prin acest concurs de admitere, restul de 40% alocându-se pe baza repartizării computerizate care se bazează pe notele de la Evaluarea Naţională. Elevii şi părinţii trebuie să ştie că aceste schimbări nu vor intra în vigoare imediat ce legea este aplicabilă, deci în niciun caz la anul sau peste doi ani. Ne dorim predictibilitate şi, atunci, acei copii care intră în clasa a cincea în primul an şcolar de după adoptarea legii vor da Evaluarea Naţională şi admiterea la liceu în noua formulă. Mai concret, admiterea la liceu se aplică cel mai devreme începând cu anul 2027, iar examenul de Bacalaureat fie 2028, fie 2029, în funcţie de cât de repede finalizăm reforma curiculară.



    Noile Legi ale Educației urmăresc să centreze sistemul educaţional pe elevi şi să stimuleze potenţialul pe care îl are fiecare copil. Cum va fi posibil acest lucru? Ministrul Ligia Deca explică:



    Vorbim despre o schimbare de paradigmă. Nu este vorba de curriculum la decizia şcolii, ci va fi vorba despre curriculum la decizia elevului din oferta şcolii. Ne dorim ca această componentă de opţionalitate să fie una mărită şi mai adecvată potenţialului copiilor. În acelaşi timp, va exista un portofoliu al elevului care, practic, va strânge toate informaţiile despre parcursul educaţional al unui copil, permiţându-ne să intervenim atunci când apar probleme mult mai devreme decât reuşim să o facem acum. În fiecare ciclu de învăţământ există prevederi în lege care leagă mult mai bine consilierul şcolar, dirigintele, familia, celelalte cadre didactice, în aşa fel încât să existe un plan individualizat pentru fiecare elev. De asemenea, prin programul naţional de reducere a analfabetismului funcţional vom avea teste standardizate, anuale, care să ne permită să vedem unde trebuie insistat, unde putem merge pe un nivel superior de complexitate pentru copiii capabili de performanţă înaltă ş.a.m.d. Deci, vorbim despre nişte legi mult mai axate pe nevoile elevului.



    Cât despre cadrele didactice, ce se va schimba în salarizarea, dar şi în evaluarea activităţii lor? Ligia Deca: Ministerul Educaţiei împreună cu principalele federaţii sindicale am lucrat, în ultimele luni, la cum ar trebui să arate grilele de salarizare în contextul noii legi a salarizării. Am transmis aceste documente încă din luna februarie Ministerului Muncii, în ideea unui ajutor pentru definitivarea propunerii pentru Educaţie în legea salarizării. Au fost discuţii şi direct cu federaţiile sindicale, dar şi între federaţiile sindicale şi reprezentanţii partidelor din coaliţia de guvernare. Cât despre evaluarea activităţii cadrelor didactice, am agreat să explorăm împreună cum putem adecva instrumentele pe care le avem deja, precum gradaţia de merit, dar şi cum putem implementa noi instrumente, de exemplu acel instrument prin care 2% din fondul de salarizare se află la dispoziţia directorului, pentru a putea motiva cadrele didactice care se implică mai mult în proiectele şcolii.



    Deocamdată, cifrele arată că abandonul școlar este una dintre marile probleme ale școlii românești, potrivit Eurostat, România înregistrând cel mai mare procent din Europa de copii care părăsesc școala. Cel mai pronunțat este abandonul din mediul rural. Apoi, problematic este și analfabetismul funcțional, măsurat în testele PISA susținute de elevii români în vârstă de 15 ani. Punctajul obținut de ei este cu mult sub media europeană. Altfel spus, un număr considerabil de copii români de 15 ani nu reușesc, de pildă, să înțeleagă ce citesc. Lipsa profesorilor din școli și a personalului școlar calificat este o altă problemă rămasă nerezolvată de ani de zile. La examenele de titularizare din ultimii ani procentele de promovare sunt de natură să îngrijoreze. Nu sunt de trecut cu vederea nici violența în școli și consumul de substanțe interzise – tot mai frecvente în ultima perioadă.



    Or, contestatarii proiectului prezidențial România Educată spun că acesta nu a pornit de la problemele concrete existente, ci este doar o colecție de generalități. De aceea, cred că, în ciuda schimbărilor pe care le vor aduce, Legile ce decurg din proiect mai mult vor încurca decât vor rezolva problemele existente.



    Pentru aplicarea reformelor avute în vedere prin noile acte normative vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat la Bruxelles. Rămâne de văzut dacă, odată ajunși la destinatari, banii își vor dovedi utilitatea prin creșterea calității învățământului românesc!






  • Legile educației, în atenție

    Legile educației, în atenție

    Aflat de câteva zile în dezbatere publică, pachetul legilor educaţiei cuprinde proiectul legii învăţământului preuniversitar şi proiectul legii învăţământului superior, asumate oficial de Guvern. Obiectivele principale declarate sunt creşterea calităţii învăţământului şi reducerea analfabetismului funcţional.



    Sunt numeroase prevederi. În proiectul legii învăţământului preuniversitar apar evaluările naţionale scrise obligatorii la materiile limbă şi comunicare şi matematică şi ştiinţe, pentru elevii aflaţi la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VII-a. Liceele vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a pentru cel mult 60% din numărul de locuri puse la dispoziţie, după ce şcolarii vor obţine Evaluarea Naţională obligatorie.



    În cazul examenului de absolvire a liceului, pentru profilul umanist ar urma ca proba scrisă să cuprindă evaluarea cunoştinţelor de matematică, fizică, chimie sau biologie, în timp ce elevii de la profilul real vor trebui să demonstreze că au competenţă de bază la psihologie, logică, sociologie, economie sau filosofie. În ceea ce priveşte învăţământul superior, va creşte de la trei la patru ani durata studiilor pentru obţinerea doctoratului, iar studenţii care se pregătesc în acest sens vor putea desfăşura activităţi didactice plătite.



    Ministrul de resort, Ligia Deca, a vorbit la Radio România despre cele mai importante modificări: “În principiu, vorbim despre reforme pentru creşterea calităţii şi pentru scăderea analfabetismului funcţional. Iar aici discutăm despre creşterea calităţii cadrelor didactice şi a modului în care ne uităm la cariera didactică şi o susţinem mai bine, îi dăm mai mult respect în societate, inclusiv prin creşterea nivelului de salarizare în mod consistent. Practic, toată grila de salarizare din Educaţie va pleca de la nivelul salariului mediu pe economie. Orice profesor debutant pleacă cu această promisiune de salarizare decentă. De asemenea, creştem calitatea formării iniţiale a profesorilor prin introducerea unui masterat didactic, care are în proporţie de 80% practică, practică supravegheată de un mentor, în clase diferite, din medii diferite, în aşa fel încât să avem profesori debutaţi, deja pregătiţi pentru ce vor întâlni în clase şi pentru provocările pe care le vor avea. Vom avea o serie întreagă de programe naţionale: programul naţional pentru reducerea abandonului şcolar, care înseamnă rechizite, acoperirea costurilor de navetă, masă sănătoasă pentru deja peste un milion de copii, începând cu aplicarea legii. Vorbim şi de sprijin concret, cu ore remediale sau de aprofundare, pentru a acoperi golurile de învăţare pe care, din păcate, anii de pandemie le-au lăsat în rândul unor copii.”



    De asemenea, a adăugat Ligia Deca, avem şi un program de reducere a analfabetismului funcţional, care îşi propune ca, prin intermediul portofoliului educațional, prin testări anuale pentru copii, aceștia să nu mai obțină nivel nesatisfăcător de alfabetizare ştiinţifică sau alfabetizare clasică la testarea PISA, care se aplică la 15 ani.


  • Gripa sezonieră a revenit în România

    Gripa sezonieră a revenit în România

    Timp de peste
    doi ani – din februarie 2020, când în România a apărut primul caz de Covid-19,
    până în martie 2022, când au fost ridicate toate restricțiile impuse de pandemie
    – au fost destui cei care au remarcat că cel puțin din discursul public au dispărut
    cuvinte precum ʺrăcealăʺ, ʺvirozăʺ ori ʺgripăʺ. Toată atenția – fie a mult mediatizaților
    specialiști ori a oamenilor obișnuiți – s-a îndreptat, în toată această
    perioadă, într-o singură direcție: infecția cu Sars-CoV-2.


    Ultima
    epidemie de gripă sezonieră din România datează din februarie 2020, chiar
    dinainte de declanșarea pandemiei. Or, după nedorita paranteză de doi ani, în
    prezent, infecţiile respiratorii specifice anotimpului rece au revenit brusc în
    atenție prin numărul lor în creștere. Celebrele ʺvaluriʺ de Covid-19 au fost, acum,
    înlocuite cu o ʺavalanșăʺ de viroze. Spitalele sunt aglomerate, iar Camerele de
    Gardă sunt pline de oameni cu febră, frisoane şi tuse.


    Sars-CoV-2 coexistă
    cu toate celelalte tipuri de viroze – spun medicii. Cum se disting acestea între
    ele? Doctorul Cătălin Apostolescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase
    Matei Balş din Bucureşti, explică:

    ʺToate bolile produse
    de virusuri se numesc viroze. Dintre aceste viroze se diferenţiază câteva care
    au nişte particularităţi. Vorbim de infecţia cu Sars-CoV pe care o ştim, deja,
    de doi ani de zile. Vorbim de gripă, care este renumită că poate să evolueze
    către forme severe şi poate să ducă chiar la deces. Şi mai vorbim de infecţia
    cu virusul sinciţial respirator, care dă la copii în special forme severe de
    boală și de toate celelalte virusuri ale guturaiului, cum ar fi rinovirusurile
    sau coronavirusurile indigene, ca să le spun aşa.Sunt aceleaşi grupe sau categorii de pacienţi
    vulnerabili pe care îi cunoaştem, mă refer la vârstele extreme – copiii mici şi
    persoanele cu vârste foarte înaintate sau pacienţii care au diverse alte boli
    cronice care pot să influențeze negativ evoluţia unei astfel de viroze. Mă refer la cei cu boli cardiace, boli
    respiratorii, diabet zaharat sau pacienți care au boli ce duc la imunosupresie.ʺ


    Ce este de făcut, în condițiile în
    care acțiunea virusurilor este potențată inclusiv de vremea mult mai caldă
    decât în mod normal la această dată? Autoritățile au întocmit o listă cu
    recomandări adresate populației: să evite aglomerația sau, dacă nu, eventual, să
    poarte măști de protecție în spații închise, să aerisisească încăperile, să
    mențină igiena, să stea acasă în caz de infecție respiratorie și să consulte
    medicul de familie de la primele simptome. În spitale – triaj zilnic pentru
    personal, limitarea vizitelor și echipament de protecție pentru orice persoană
    care intră în contact cu pacienții.


    ʺNu dorim să
    introducem restricții, ci să facem populația partener, încât să ținem sub
    control un fenomen natural, gripa, care apare sezonier.ʺ     – a întărit ministrul Sănătății,
    Alexandru Rafila: ʺPrefer recomandări, decât restricții. Și
    știți bine că experiența noastră din pandemie a dovedit că am avut dreptate -
    situația a fost mult mai bună atunci când am făcut recomandări, răspunsul
    populației la aceste recomandări a fost mult mai bun decât în perioada de
    restricții care a generat și foarte multă tensiune în societate. Prefer un
    partener în populație, nu o tensionare a situației în general, mai ales că
    discutăm și despre un context economic foarte complicat.ʺ


    Cum elevii au
    revenit în bănci pe 9 ianuarie, la rândul său, ministrul Educației, Ligia Deca,
    a precizat că nu încurajează neparticiparea la cursuri. Experiența mai degrabă
    nefericită din pandemie a cursurilor suspendante sau organizate exclusiv ori
    parțial on-line nu se mai dorește repetată!

    Ligia Deca: ʺNu încurajăm în niciun fel neparticiparea la cursuri. Considerăm că,
    după doi ani pandemici, este foarte important să păstrăm ritmul și să avem un
    procent mare de participare la cursuri. Considerăm că accentul, așa cum am
    discutat împreună cu domnul ministru al Sănătății, trebuie să fie pe prevenție.
    Există o serie de măsuri recomandate – în primul rând, realizarea triajului
    zilnic atât de către familii, acasă, pe baza identificării eventualelor
    simptome, urmate de izolarea copiilor la domiciliu, cât și realizarea triajului
    zilnic când copiii intră în școală sau grădiniță. Este normal ca, atunci când
    sunt simptome evidente, să fie informați părinții sau aparținătorii legali. De
    asemenea, recomandăm – nu este obligatoriu! – purtarea măștii de protecție de
    către cadrele didactice și, de ce nu?, și de către elevi. Dorim ca toți copiii
    să aibă acces la educație și, în cazul în care manifestă simptome respiratorii,
    să aibă o perioadă cât mai scurtă, care să fie ulterior recuperată, de izolare
    la domiciliu.ʺ


    La ce să se
    aștepte românii anul acesta? La o revenire la normalitatea de dinainte de
    pandemie sau la un nou episod în foiletonul pandemic început în februarie 2020?
    Nimeni nu știe, chiar dacă opiniile sunt foarte ferme atât în rândul
    optimiștilor, cât și în cel al pesimiștilor.


    Un lucru este
    cert! În toți anii pre-pandemici, în România au existat sezoane gripale de 2 până
    la 4 săptămâni! Singura diferență e că vârful s-a manifestat, de regulă, în
    luna februarie. Anul acesta, sezonul gripal a fost ceva mai rapid, cazurile
    înmulțindu-se cu precădere în ianuarie. Această situație particulară se datorează
    inclusiv celei din 2020-2022, când circulația virusurilor a fost mai redusă ca
    urmare a măsurilor restrictive temporar draconice cauzate de pandemie, dar și
    pentru că, din același motiv, populația are o imunitate mai scăzută. Cu alte
    cuvinte, actuala stare de fapt – spune ministerul Sănătății – nu este nici neobișnuită,
    nici dramatică.



  • Reîncepe şcoala

    Reîncepe şcoala

    S-a încheiat vacanța de iarnă, așa că, de luni, copiii din România s-au reîntors în școli și grădinițe. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, pentru prima dată, structura acestui an şcolar include cinci module de învăţare şi tot atâtea vacanţe. Următoarea, de o săptămână, a fost lăsată la latitudinea inspectoratelor şcolare din țară, care o vor putea planifica în intervalul 6 – 26 februarie.

    Dincolo de aspectele organizatorice strict școlare, preocupantă este, însă, în prezent, și situația epidemiologică specifică acestei perioade a anului. Săptămâna trecută, ministerul Sănătății a emis o alertă de epidemie de gripă sezonieră și, împreună cu ministerul Educației, a elaborat o serie de recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirii copiilor și cadrelor didactice.

    Conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar trebuie să disemineze către părinţi sau reprezentanţii legali ai copiilor informaţii cu privire la recunoaşterea simptomelor gripei sau ale altor infecţii respiratorii, în vederea realizării triajului epidemiologic zilnic la domiciliu, înainte de intrarea copilului în colectivitate. Părinţii sunt rugați să nu trimită copiii la şcoală, dacă prezintă simptome de boală și să ceară ajutor medicului pediatru sau de familie. Un triaj zilnic se va face, de asemenea, în colectivităţile şcolare la începutul primei ore de curs a fiecărui schimb. În şcolile în care nu există personal medical, acesta va fi unul doar observaţional, iar acolo unde există personal medical, triajul se poate realiza cu ajutorul lui. Trebuie, totodată, asigurate materialele necesare pentru dezinfecţia mâinilor şi suprafeţelor, aerisirea periodică a încăperilor, precum şi instruirea elevilor cu privire la comportamentul în caz de tuse şi strănut. Nu în ultimul rând, se recomandă folosirea măştilor de protecţie sanitară, atât de către personal, cât şi de către copii.

    Ministerul Educaţiei le-a cerut inspectorilor şcolari să sprijine unităţile de învăţământ pentru a continua procesul educaţional în condiţii normale şi să pună accent pe prevenţie. Nu este încurajată în niciun caz neparticiparea la cursuri – a declarat ministrul Ligia Deca. După doi ani de pandemie, este foarte important să păstrăm ritmul şi să avem un procent mare de participare la cursuri – a completat oficialul. Prilej pentru a ne aminti că, în România, experiența cursurilor suspendante sau organizate exclusiv ori parțial on-line nu a fost una reușită. Dimpotrivă! De aceea, acum, că numărul gripelor sezoniere și al altor viroze este mai mare, este de dorit ca toți copiii să aibă acces la educaţie şi, în cazul în care manifestă simptome respiratorii, să aibă o perioadă cât mai scurtă, care să fie ulterior recuperată, de izolare la domiciliu.


  • Ziua României, la şcoală!

    Ziua României, la şcoală!

    Începutul lunii decembrie marchează şi
    Ziua României! Ne-am oprit la o şcoală din Fălticeni, unde suflete de copii au
    anticipat Ziua României, prin activităţi pregătite cu sârg de o învăţătoare
    sufletistă.


    Sabina Dulgheriu, învățătoare la Școala
    Gimnazială Ion Irimescu din Fălticeni, ne-a spus cum s-a sărbătorit anticipat
    Ziua României:

    Chiar dacă pe data de 1 decembrie copiii nu
    sunt la școală, această zi fiind liberă, nu am ratat niciodată emoția acestei
    sărbători și an de an am organizat tot felul de activități cu o zi sau două
    înainte, astfel încât copiii să aibă ocazia să simtă, să iubească, să guste și
    să se bucure românește.


    Sabina Dulgheriu ne-a mărturisit că de
    fiecare dată încearcă să îi bucure şi să îi emoționeze pe copii prin
    activităţile organizate pentru 1 Decembrie, dar şi să îi învățe lucruri noi,
    astfel încât ei să asocieze această zi cu o bucurie imensă, cu bucuria de a fi
    român:

    Emoția acestui eveniment este altfel trăită la școală și cred că este
    mai intensă pentru că actorii principali în activitățile dedicate Zilei
    Naționale sunt chiar ei, copiii, și evident că atunci când participi activ și
    te dedici întru totul atelierelor sau lecțiilor care au ca temă 1 Decembrie
    orice emoție, simțire, dorință și, până la urmă, bucuria se dublează. De aceea
    și eu, ca dascăl, aștept cu nerăbdare să sărbătoresc alături de elevii mei Ziua
    României la școală și de fiecare dată am încercat să ajung la sufletele lor.


    Sabina
    Dulgheriu a adăugat: Cred că să tot fie vreo 5-6
    ani de când organizez cu clasa, în preajma zilei de 1 decembrie o expoziție cu
    obiecte vechi, obiecte tradiționale. Vreau să spun că, așa, ca o paranteză,
    nici măcar în pandemie nu am renunțat la această expoziție și am făcut online.
    Cea mai mare bucurie a mea a fost să constat că de la an la an, copiii mei aduc
    pentru expoziție din ce în ce mai multe obiecte pline de valoare, obiecte
    foarte vechi și, mai mult decât atât, știu și poveștile din spatele acestor
    obiecte. Şi e fascinant să auzi un copil de 8 ani
    cum povestește despre lampa cu gaz care lumina camera bunicilor în nopțile
    lungi de iarnă, cum recunosc putinica pentru brânză sau cum explică la ce era
    folosită covata. Asta mi-a demonstrat că părinții acestor copii iubesc și simt
    românește. Și, ca o precizare, acești părinți sunt părinți foarte tineri.
    Lucrul acesta zic eu că ar trebui să ne dea speranță că nu ne pierdem
    frumusețea, nu ne pierdem valorile și nu ne pierdem tradițiile.


    Cu emoţia amintirilor din propria
    copilărie, Sabina Dulgheriu îi încurajează pe copii să preţuiască tradiţiile
    româneşti. Aşa că de Ziua României se organizează, deja, tradiţional şi
    expoziţia Drag de România, care anul acesta a reunit peste 100 de exponate:

    Postamentul clasei a fost neîncăpător și am avut în sala de clasă
    expuse obiecte care erau vechi de peste 100 de ani, am avut ii foarte vechi, am
    avut covată foarte veche, am avut tot felul de obiecte din lemn, am avut câteva
    obiecte de la războiul de țesut, n-a putut fi adus tot în sala de clasă, doar
    câteva componente ale acestuia. Am avut o maramă de borangic foarte veche și
    foarte fină. Am fost și eu surprinsă de ceea ce au adus copiii. Pe lângă
    această expoziție, care a fost prima dintre activități, anul acesta am am mai
    avut alături de noi un artist local, pe doamna Mihaela Ursache care i-a
    îndrumat pe copii să își pună amprenta personală pe un obiect, un magnet de
    frigider având ca formă conturul României.


    Aşa că Sabina Dulgheriu şi-a dus încă o
    dată menirea la îndeplinire: Sunt un dascăl care reușește să ajungă
    la sufletele copiilor. Întrebându-i astăzi spre exemplu, ce i-a încântat cel
    mai mult din cele 2 zile în care noi ne-am pregătit pentru a sărbători Ziua
    României, au spus că cel mai mult le-a plăcut că au venit în costume populare,
    pentru că am renunțat la uniformă pentru 2 zile și ne-am arătat straiele
    frumoase. Le-a plăcut că au putut să gândească liber, le-a plăcut că au fost
    așezate mesele în clasă altfel, le-a plăcut că au avut oaspeți și le-a plăcut
    că s-au bucurat până la urmă foarte mult și au fost adevărați românași. La
    mulți ani tuturor românilor și să dea Dumnezeu ca povestea României să continue
    așa frumos cum o știm noi!


    A fost organizat şi un concurs Master Chef
    de România,pentru care copiii au venit cu prăjituri pregătite după reţetele bunicii,
    iar totţi participanţii, evident, au ieşit câştigători!


  • Campanie împotriva violenței în școli

    Campanie împotriva violenței în școli

    Ministerul
    Educaţiei va derula campania Nu sunteţi singuri. Împreună oprim violenţa din
    şcoli     în contextul cazurilor repetate de violenţă care au avut loc în ultima
    perioadă în unităţile de învăţământ din România. Un licean a tras cu o armă de
    tip airsoft într-un elev, iar altul și-a înjunghiat un coleg. Sunt doar două
    dintre cazuri. În plus, ministerul raportează, pentru anul școlar trecut, aproape
    10.000 de acte de violență în unitățile de învățământ din România, cu 2.000 mai
    multe față de acum doi ani. Iar un raport World Vision realizat în
    perioada aprilie-mai 2022, arăta că 1 din 5 copii spune că violența este
    prezentă în școala lui mult sau foarte mult. Și fostul ministru de resort,
    Sorin Cîmpeanu, recunoștea fenomenul și anunța necesitatea grupurilor de acţiune
    anti-bullying în orice şcoală din România.

    ”Nu sunteţi singuri este mesajul
    pe care îl transmitem elevilor care au fost victime ale violenţei verbale,
    fizice sau psihologice, cărora trebuie să le fim alături şi să le protejăm
    drepturile – anunță acum, noul ministru, Ligia Deca. Într-un comunicat, ministerul
    dezaprobă orice act de violență fizică, verbală, psihologică și consideră
    esențial ca elevii care au dat dovadă de un comportament violent să beneficieze
    de consiliere adecvată. În același timp, familia și școala trebuie să depună
    toate eforturile, astfel încât manifestările violente să nu se mai repete – spun
    autoritățile. În plus, ministerul anunță că va populariza, prin intermediul
    reţelelor sociale, o serie de noţiuni elementare despre tipurile de violenţă,
    cyberbullying, utilizarea reţelelor de socializare, drepturile şi obligaţiile
    elevilor, rolul Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi al
    Poliţiei Siguranţă Şcolară. Instituția a lansat deja, printr-un clip video, o
    campanie de conştientizare a acestor probleme, în cadrul căreia transmite că nu
    este indiferentă
    la cazurile repetate de violenţă care au avut loc în ultima perioadă în şcolile
    din România.

    Ministrul Educației, Ligia Deca: Şcoala este un spaţiu
    al învăţării şi al socializării, nu al loviturilor. Cereţi profesorilor să
    discute cu voi despre drepturile şi obligaţiile pe care le aveţi, dar şi despre
    consecinţele faptelor de violenţă. Cereţi sprijin atunci când simţiţi că furia
    şi frica pun stăpânire pe voi. Refuzaţi să fiţi părtaşi la orice act de
    agresiune fizică sau verbală, şantaj, bullying sau chiar cyberbullying. Şi nu
    uitaţi, nu sunteţi singuri!     Ministerul Educaţiei mai anunță că împreună
    cu ministerul de Interne va organiza sesiuni de lucru pentru a stabili un
    calendar de activităţi de prevenire a consumului de droguri, activităţi pentru
    prevenirea şi combaterea faptelor antisociale la nivelul unităţilor de
    învăţământ gimnazial, precum și consilierea elevilor aflaţi în situaţii de risc,
    simultan cu instruirea cadrelor didactice.


  • România 43

    România 43

    Proiectul
    de lege ce reglementează grupele de acomodare destinate elevilor întorși în
    țară, anterior școlarizați în străinătate – votat în unanimitate în Parlament;
    Propunerea legislativă inițiată de Simina Tulbure, deputata de Diaspora si Oana
    Toiu, Președinta Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților, pleacă
    spre promulgare.



  • Jurnal Românesc – 07.09.2022

    Jurnal Românesc – 07.09.2022


    Românii blocaţi pe aeroporturile din străinătate, în urma suspendării zborurilor de către compania aeriană Blue Air, vor fi aduşi în ţară cu aeronave ale Tarom, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. Conaţionalii afectaţi pot solicita ajutor la secţiile consulare ale ambasadelor României sau prin apelare la numărul de telefon 0751 084 537, gestionat de Ministerul de Externe. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a discutat, în seara zilei de 6 septembrie, cu miniştrii de resort şi autorităţile implicate în gestionarea situaţiei românilor afectaţi de oprirea curselor Blue Air. Premierul a precizat că este vorba despre 3.000 de români blocaţi în aeroporturile din afara graniţelor. La rândul său, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Alin Burcea, a anunţat că toţi membrii ANAT îi vor aduce acasă pe turiştii care aveau bilete la zborurile companiei Blue Air, chiar dacă este vorba de alternative mai scumpe. Compania Blue Air Aviation a anunţat suspendarea, până pe 12 septembrie, a tuturor curselor programate să decoleze de pe aeroporturile din România. Reprezentanţii operatorului aerian, au transmis că Blue Air se află în imposibilitatea achitării costurilor curente, necesare pentru operarea zborurilor zilnice, ca urmare a faptului că Ministerul Mediului a pus poprire pe toate conturile companiei.



    Unităţile de învăţământ vor putea organiza grupe de acomodare pentru preşcolarii şi elevii care nu au fost înscrişi pentru o perioadă de doi ani în sistemul de învăţământ din România, se arată într-o propunere aprobată, în unanimitate, de către Senat în calitate de for decizional. În cadrul acestor grupe de acomodare vor fi organizate cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească. “Principalul investitor al României din afara graniţelor sale sunt în acest moment cei peste 3,6 milioane de români care locuiesc şi muncesc în altă ţară decât România. În vârful pandemiei au trimis acasă 3,4 miliarde de euro, depăşind investiţiile străine directe. Însă România are nevoie nu doar de banii românilor, ci şi de mintea, creativitatea şi munca lor, împrăştiate acum în toată lumea. Ca să putem să le asigurăm un cadru propice de a se întoarce acasă, trebuie să o facem pentru întreaga familie”, a spus deputatul Uniunii Salvaţi România, Oana Ţoiu. La rândul său, senatorul social-democrat Liliana Sbîrnea a apreciat că demersul este unul foarte bine fundamentat, în condiţiile în care 20.000 de copii români s-au întors în sistemul de învăţământ românesc în perioada 2020-2021. “Iniţiativa pune accent pe înfiinţarea grupelor de acomodare, pe consilierea psiho-pedagogică, pe planul de intervenţie la nivelul unităţilor de învăţământ, dar şi pe pregătirea cadrelor didactice”, a precizat aceasta. Ministerul Educaţiei are acum la dispoziţie 60 de zile pentru a elabora normele metodologice necesare.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că a lansat Apelul competitiv de selecţie a beneficiarilor de granturi pentru Programul Sprijinirea educaţiei în limba română. “Educaţia reprezintă cel mai eficient şi cel mai trainic vector de conservare şi dezvoltare a identităţii naţionale. Însuşirea şi folosirea limbii române, în paralel cu transmiterea elementelor de cultură şi civilizaţie românească, de istorie şi geografie a României, vizează cel mai important segment al comunităţii româneşti din afara graniţelor, tânăra generaţie. Aceasta deţine cel mai important rol în perpetuarea şi dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la identitatea românească”, a transmis DRP. Instituţia arată că acest program de granturi poate fi accesat de asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi educative în limba română sau care au încheiat acorduri de parteneriat cu unităţile de învăţământ publice cu predare în limba română din afara graniţelor. Condiţiile de acordare, utilizare şi decontare a sprijinului financiar, precum şi actele necesare întocmirii dosarelor pot fi consultate pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro, la secţiunea Finanţări.



    Teatrul Național Iași participă la a 3-a ediţie a Festivalului Internațional “Teatru la răscruce”, care are loc în perioada 5-12 septembrie la Niš, în Serbia. Instituția ieșeană de teatru, singura participantă din România la acest eveniment, va prezenta piesa “Plugarul și Moartea” de Johannes von Tepl, o producție recentă în regia lui Silviu Purcărete, câștigătoare a premiului UNITER 2022 pentru “Cel mai bun spectacol”. Reprezentația va avea loc pe 9 septembrie, la Teatrul Național din Niš. Pentru festivalul dedicat teatrului din spațiul cultural balcanic, reputatul teatrolog Vlatko Ilić, a selectat șase spectacole din Serbia, România, Croația şi Macedonia. Potrivit organizatorilor, manifestarea își propune să promoveze asemănările și diferențele de identitate culturală între statele și popoarele care împart același spațiu cultural.






  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Școală — Aproapea 3 miliuñi di elevi și preșcolari români va s’ahurhească luni școala. Multe alăxeri lasă toru tru năulu an școlar. Aestu va s’hibă arădăpsitu tru 5 module, ahoryea di 5 vacanțe. S’elimină probele obligatorii și s’elimină ditu isapea a notăllei medii di admitere la liceu media amintată tru bitisita a gimnaziului. Ahurhinda di estanu, evaluările di bitisită di modul numata suntu obligatorii, la cathi disciplină va s’aibaă maş ună notă medie, iara la bitisita anului studințăllii numata pot s’hibă exmatriculaț. Ministurlu ali Educației Sorin Cîmpeanu pricănăscu că una ditu problemele a șculiiloru ditu România easti ixikea a certificatelor di securitate la incendiu tră multi ditu eale. Ma multi di ahăt, cama di gumitati ditu unitatile di invatamant ditu vasilie, aproapea 57%, nu au servicii di paza tru ahurhita a anlui scolar.



    Concurs — Concursul Internațional George Enescu” ahurheaşti adză cu concertul Filarmonicii George Enescu”, dirijat di Ainars Rubikis și a soliştilor cari amintară ediția 2020-2021, la Ateneulu Român ditu București. Evenimentul, cari anlu aestu s’dizvărteaşti sum diviza Music of Hope”, nsimneadză 64 di ani di la prima ediție, dişcllisă tru 4 yismăciuni 1958. Anlu aestu, 34 di tiniri muzicieni ditu lumea tută s-calificară tru semifinalele ali competiție, la secțiunile Violoncel, Vioară și Pian. 22 di lucrări orchestrale și di cameră va s’intră tru concursu la Secțiunea Compoziție, iu va s’da și un Premiu di Originalitate. Lucrărli amintătoari va s’hibă dimăndati tru 18 di yismăciuni.



    Anotu — Anutătorlli români David Popovici și Patrick Sebastian Dinu s-calificară tru finala di 100 m liber la Campionatele Mondiale di juniori di Lima (Peru). David Popovici agiumsi tru finală cu nai ma bun timpu ditu semifinale: 48,17 secundi. Până tora, la Campionatele di juniori di anot di Lima, David Popovici amintă medalia di malămă la proba di 200 m liber, medalia di malămă la ștafeta 4×100 m liber masculin și medalia di asimi la ștafeta mixtă 4×100 m liber. Tut la Lima, la 50m pi păltări feminin, Rebecca Diaconescu s-clasă pe locul patru tru finală, iara la 50m liber feminin, românca Bianca Costea s-califică tru finală cu doilu timp ditu semifinali.



    Zaporojye – Centrala nucleară Zaporoje ditu sudlu ali Ucrainei, aputrusită di forțele ruse, ș-kiru diznău conexiunea” la singirlu electricu, dimăndară experțălli Agenției Internaționale tră Energie Atomică (AIEA), cari easti aclo, tru un comunicat sâmbătă, dimăndă AFP. Uidisitu cu informațiili furnizate di autoritățli ucrainene organismului ONU, aestu incidint s-feaţi după năi bombardamente tru zonă”. Cu tuti aeastea, uzina continuă s’lucreadză di itia a unei linii di rezervă, cundilleadză AIEA. Năpoi aduţemu aminti că centrala fu diconectată complet di la rețea tră prota oară pi 25 august, cându ma largu eara pi lucru di itia a unlui genearator di rezervă. Viniri, dupu ună dzuuă di la inspectarea ali centrală nucleară, directorlu AIEA Rafael Grossi diclară că opearațiunile militare s’intensifică”, lucru ţi ălli găilipseaşti multu di multu di mult”.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala