Tag: scoala

  • Nomlu ali educaţie, tru debatu

    Nomlu ali educaţie, tru debatu

    Tru 32 di ani di post-comunism românesc, nu fu altă dumeni cama căftată ti alăxeri, multi ori bulversante, andicra di Educaţia. Cronica instabilitate politică feati ca la cumăndusearea a ministerlui di resort s’yină unu bairu di personaje, tuti cu vrearea s’inoveadză şi să-şi asiguripsească, aşi, posteritatea. Cum nu armasiră dipu multu kiro pi ipotisi, tut ti aprăftăsiră, fu anularea a reformelor promovate di predicesori. După trei dichenii di niacumtinată inovare, rezultatele s’vedu. Elevi şi părinţi, tuţ diadunu, stipsescu alathusea ţi u faţi alăxearea regulilor tru kirolu a agiocului. Românii cari pot alegu să-şi pitreacă tăifurli ti studio tru xinătati. Nai ma mintimeñi absolvenţă autohtoni aleg, tu arada a loru, s’fugă ditu văsilie. Nviţământul tehnic numata adară mari lucru, ase că easti tut ma zori s’aflli unu instalator ică un mecanic auto bunu masturu.



    Din itia a stresului şi a tiñiiloru di cafi mesu ñiţ, niti zănatea di dascăl numata atradzi, ase că, maxusu pritu hori şi tru ñiţlli căsăbadz, la catedră suntu tut ma multu suplinitorllii. Acă ţifrili nu suntu totna concordante, studiile di specialitate spunu, tuti, ună rată mare di analfabetism funcţional tu arada a absolvenţăloru ali sculie românească.



    Nolgica a aluştui peisaj dizolant, actualu ministru ali Educaţie tru guvernul PSD-PNL-UDMR, liberalu Sorin Cîmpeanu, dimăndă, tru arada a lui, alăxeri nsimnati tru domeniu, ti cari spuni că au scupolu s’ndreagă catandisea di lucre. Ase, tră triari scularlli, colegiile naţionale – titulatură data a nai ma buniloru licee din văsilie — va s’poată s’ndreagă a loru işiş examene di admitere ti ocuparea a 90% din numirlu di locuri. Alanti va s’armănă tra s’poată s’hibă ocupate dupu evaluarea naţională – testul pi cari, şi tru aestu kiro, lipseaşti s’lu treacă absolvenţăllii a primilor optu clase.



    Ma multu, din 2024, ti admiterea la liceu numata va s’angreacă media amintată tru şcoala generală, ti care ministrul spune că, “ti amărtie ş’kiru relevanţa”. Şi la examenul di bacalaureat va s’aibă alăxeri. Proba scrisă facultativă, specifică a domeniului ică a profilului şi specializarillei, numata va s’condiţioneadză promovarea examenului. Şi dibutlu tru profesia didactică va s’hibă acutotalui alăxitu — dimăndă ministrul ali Educaţie. Uidisitu cu aestu, va s’aibă ună perioadă di stagiatură di un an, cari va s’hibă parcursă sum căndăsearea unui mentor, şi va s’hibă alăxită turlia di organizare a titularizării tru nviţământ.



    Noile proiecte a nomurloru educaţiei va s’hibă tru consultare publică cama di un mesu di dzăli, până tru 17 august. Iara comentatorii spun că, idyea cu multi iniţiative legislative nkisiti di la Guvernu, şi aesta ari căbili s’hibă cu multi alăxeri.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Legea educaţiei, în dezbatere

    Legea educaţiei, în dezbatere

    În 32 de ani de post-comunism românesc, n-a existat domeniu mai
    supus schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia. Cronica instabilitate
    politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort să se perinde o
    sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi asigure, astfel,
    posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot ce-au reuşit, în
    general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori. După trei decenii
    de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi părinţi, deopotrivă,
    acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în timpul jocului. Românii
    care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în străinătate. Cei mai
    străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să plece din ţară.
    Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot mai greu să
    găseşti un instalator sau un mecanic auto priceput.


    Din cauza stresului şi a
    salariilor mici, nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel că, mai ales la
    ţară şi în oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi suplinitorii. Deşi
    cifrele nu sunt întotdeauna concordante, studiile de specialitate atestă,
    toate, o rată mare de analfabetism funcţional printre absolvenţii şcolii
    româneşti.


    În mijlocul acestui peisaj dezolant, actualul ministru al Educaţiei
    în guvernul PSD-PNL-UDMR, liberalul Sorin Cîmpeanu, anunţă, la rândul său,
    schimbări însemnate în domeniu, despre care afirmă că sunt în măsură să
    amelioreze starea de lucruri. Astfel, pentru a-şi tria elevii, colegiile naţionale
    – titulatură acordată celor mai bune licee din ţară – vor putea organiza propriile
    examene de admitere pentru ocuparea a 90% din numărul de locuri. Restul vor
    rămâne pentru a putea fi ocupate în urma evaluării naţionale – testul pe care,
    şi în prezent, trebuie să-l treacă absolvenţii primelor opt clase.


    În plus, din
    2024, pentru admiterea la liceu nu va mai conta media obţinută în şcoala
    generală, despre care ministrul spune că, din păcate, şi-au pierdut
    relevanţa. Şi la examenul de bacalaureat apar modificări. Proba scrisă
    facultativă, specifică domeniului sau profilului şi specializării, nu va mai condiţiona
    promovarea examenului. Şi debutul în profesia didactică va fi complet schimbat
    – a anunţat ministrul Educaţiei. Potrivit acestuia, va exista o perioadă de
    stagiatură de un an, care va fi parcursă sub îndrumarea unui mentor, şi va fi
    modificat modul de organizare a titularizării în învăţământ.


    Noile proiecte ale
    legilor educaţiei vor fi în consultare publică mai bine de o lună, până pe 17
    august. Iar comentatorii spun că, asemenea multor iniţiative legislative
    plecate de la Guvern, şi acestea e foarte probabil să sufere modificări
    însemnate.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Şcolarizarea
    într-o altă ţară din UE – dificultăţi de integrare in sistemul românesc de
    învaţământ


  • Cursul de Limbă, cultură și civilizație românească (LCCR) se desfășoară și în școli din Italia

    Cursul de Limbă, cultură și civilizație românească (LCCR) se desfășoară și în școli din Italia

    Ambasada României în Italia informează că Institutul Limbii Române a demarat pregătirea anului școlar 2022-2023 pentru Cursul de limbă, cultură și civilizație românească (LCCR) din unitățile de învățământ europene, inclusiv din Italia.

    Ajută-ți copilul să urmeze cursuri de limba română în școala pe care o frecventează în Italia!

    Ambasada României în Italia a informat oficiile școlare regionale (Ufficio Scolastico Regionale-USR) cu privire la acest program, solicitând comunicarea interesului pentru organizarea unor grupe pentru cursul LCCR până la 12 mai 2022.

    Oficiile școlare regionale manifestă interesul pentru organizarea cursurilor de limbă română doar la cererea părinților copiilor români, așadar, pentru ca cei mici să beneficieze de acest curs, trebuie să solicitați grădiniței, școlii sau liceului în care învață copilul dumneavoastră formarea unor astfel de grupe.

    Grupele LCCR se pot organiza începând de la grădiniță (minim 7 preșcolari) și până la liceu (minim 15 elevi).

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Măsurile
    aplicate în sistemul de educație din România, ca urmare a efectelor crizei din
    Ucraina – posibilităţi oferite profesorilor, studenţilor şi elevilor
    ucraineni.

    Conferință de presă susţinută de Ministrul Educației, Sorin Mihai
    Cîmpeanu.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Concurs online de istorie națională, organizat de
    Comunitatea Românilor din Serbia, pentru elevii de naționalitate română din
    școlile generale de pe teritoriul Serbiei.

    Interviu cu Stevan Mihailov,
    vicepreședinte CRS.


  • Școala, din nou față în față

    Școala, din nou față în față

    Toate liceele, şcolile şi grădiniţele din România au
    început, luni, semestrul al doilea al acestui an școlar cu prezenţă fizică,
    după modificarea criteriilor de stabilire a scenariului de desfăşurare a
    activităţii. Autoritățile au decis că nu se mai ţine cont nici de rata locală
    de infectare, nici de rata de vaccinare a personalului, cum s-a întâmplat până
    acum. Unităţile de învăţământ dintr-un judeţ trec în online dacă paturile din
    spitale destinate pacienţilor Covid-19 ajung să fie ocupate în proporţie de
    75%. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu: Ziua de referinţă va fi
    ziua de joi a fiecărei săptămâni pentru scenariul de săptămâna următoare, iar
    din perspectiva educaţiei, vă pot spune că săptămâna nu se va fragmenta şi se
    va lucra cu prezenţă fizică toată săptămâna sau dacă se va ajunge în situaţia
    în care, din cauza depăşirii gradului de 75%, se va trece în online, acel
    online va fi pentru toată săptămâna. Cea de-a doua schimbare este a suspendării
    activităţii cu prezenţă fizică în fiecare clasă din şcoală sau în fiecare grupă
    din grădiniţă, atunci când sunt trei cazuri de infectare în 7 zile consecutiv.
    Se păstrează regula intrării în online a întregii şcoli atunci când cel puţin
    jumătate din numărul de clase au activitatea fizică suspendată
    .

    Revenirea
    cu prezenţă fizică la ore va avea loc când gradul de ocupare a paturilor din
    spitalele COVID din judeţ scade sub 70%. Elevii critică prevederile noului
    ordin comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii şi spun că pentru a se decide
    trecerea în online este nevoie de un algoritm complex de calcul al riscului
    epidemiologic dintr-o şcoală, în funcţie de incidenţă, numărul de locuri
    ocupate în spitale, aspecte care ţin de vaccinarea cadrelor didactice şi a
    elevilor, capacitatea unei şcoli de a asigura respectarea tuturor măsurilor
    sanitare şi capacitatea de testare. Lucrurile se derulează însă anevoios, având
    în vedere că noul semestru a început tot fără teste de depistare a
    coronavirusului în şcoli, iar autoritățile schimbă regulile în mod repetat în
    speranța că vor reuși să țină unitățile de învăţământ deschise cât mai mult
    timp.

    Sorin
    Cîmpeanu a explicat pentru Radio România: Toţi ne dorim
    predictibilitate, însă specificul unei variante a virusului SARS-CoV-2 nu poate
    fi prevăzut. Se constată situaţia şi se iau cele mai bune măsuri care se impun.
    Toţi ne dorim predictibilitate, însă, dincolo de interesul educaţiei, vedem
    foarte bine, această criză sanitară numai predictibilitate nu ne oferă. Avem
    datoria să luăm cele mai responsabile şi mai stabile măsuri.
    În
    noiembrie, după vacanţa forţată de contextul epidemiologic la finalul lunii
    octombrie, ministerul Educației a făcut modificări și asupra structurii anului
    școlar. Astfel, prima și singura vacanţă a elevilor din semestrul al doilea
    este programată peste aproape trei luni și va dura 17 zile, iar vacanţa de vară
    va începe din 11 iunie.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.01 – 08.01.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 02.01 – 08.01.2022

    Dalga 5 di coronavirus agiumsi tru România


    Tru România, numirlu di infecții cu coronavirus ahurhi s’crească ntrăoară tru prima stămână a anlui, iara autoritățli minduescu s’tănă keptu a catandisillei. Creastirea easti arcată pi zverca a nauăllei variantă Omicron, multu ma transmisibilă, cari ahurhi, s’arnească, mari parti a Europăllei și alti regiuni a lumillei.


    Guvernul prilundzi catandisea di alertă și lo niscănti meatri cari s’ngărdească pandemia și efectili aliştei. Easti zborlu, maxusu, di purtarea diznău obligatorie a prusupidăllei tru spațiili ncllisi și dişcllisi. Prusupidili di protecție lipseaşti s’hibă, tora, di turlie medical ică FFP2, cari aduţi ună protecție criscută, și nu textile — nihăirlătiţi dinintea al Omicron. S’toarnă și la sistemlu di restricții andicra di rata di incidenţă ti un kiro di 14 di dzăli. Ase, participarea a persoanelor la activităţi va s’facă până la 50% ditu capacitatea maximă a loclui ică localităţli tru cari rata easti ma ñică ică isa cu 1 la ñillea di bănători și tru limita a 30% ditu capacitatea maximă a loclui aclo iu rata easti ma mari. Nica s’apufusi dişcllidearea a niscăntoru centre speciale di evaluare a pacienţilor cu COVID-19, aţea turlie ta s’nu s’facă călbălăki tu sctiili ditu spitale. Vaccinarea a populațiillei ayălisi, cu tuti apelurli ună dupu alantu a yeaţărloru. România armâne penultima văsilie ditu Uniunea Europeană la aestu capitol, di u antreaţi maş Bulgaria vecină.



    15 ani tru Uniunea Europeană


    Șeflu a statului cundilleadză că România ari contributu adză, tru turlia directă, ca stat membru, la anvărtușearea-a a Uniunillei Europene. Premierlu Nicolae Ciucă spuni. Tu arada a lui, că intrarea tru Uniune s’feați pritu gaeretea comună a clasăllei politică şi diplomaţlor români, sumu auspiciile a garanţiilor di securitate ți li da apartenenţa la NATO, pritu pistipsearea amintată tru teatrili di opearaţii di militarlli români cari fură parteneri tiňisiț şi ghini pregătiţ a aliaţlor occidentalli. El cundilleadză prucukia adusă tru atelli 15 di aňi di apartenenţă la Uniune: Produslu Intern Brut a Româniillei agiumsi triplo, iara PIB -ul pi cap di bănătoru agiumsi di aproapea patru ori ma mari. Acţiunea a Româniillei tru plan european ma largu va s’hibă ghidată di tiňia pănu di mardzină tră statlu di drept, tră Tratatili a Uniunillei şi tră prințipiili şi valorli ngrăpsiti tru Tratate, ca sturi di thimelliu ali Uniuni, cum şi tră ndreptul european nghenearal, asiguripseaști caplu a guvernului di București.



    Cr-șteri di amintatiti, ama și di pahadz


    Di la 1 di yinaru, tru România criscu tiñnia di cafi mesu, punctul di pensie și indemnizația suţială. Idyea și alocaţiile tră copii. Se majorează, trusă, şi nivelul accizelor tră aproape toate categoriile di produse, inclusiv benzină, motorină, bere, vin şi băuturi spirtoase, singura excepţie fiind ţigaretele. Tră cei aproximativ 3,7 milioane di consumatori cari nu au trucheiat, trucă, un contract pe piaţa liberă, tarifele la curent electric cresc cu 50 până la 90%, tru funcţie di furnizor, trusă oamenii nu vor plăti acum facturi mărite tră că aceastia sunt plafonate şi compensate ditu bugetul di stat până la 31 martie 2022.



    Ună nauă amânari tru un proces controversat


    Curtea di Apel Bucureşti amână cu nica doi meşi sentinţa difinitivă tru dosarul a unei ditu mărli tragedii tu kiro di irini ditu istoria a Româniillei – incendiul ditu clublu bucureastean Colectiv, anda muriră, tru 2015, 65 di oamiñi și pisti 200 fură pliguiţ. Premierlu ditu aţelu kiro demisionă, idyea și primarlu a sectorlui 4 tru cari easti clublu. S’feaţiră protesti pi geadei cu sloganul “corupția vatămă!”, s-dişcllisi dosar penal, s-featiră arestări. Procurorlli căftară pideapsi maximi şi cu executari tră fostul primar di sector, Cristian Popescu Piedone, funcţionari ditu primărie, patroñilli a clubului Colectiv, pompieri, pirotehnişti şi reprezentanţii a firmăllei di artifiţii angajate tră spectacolu pirotehnic ţi feaţi tragedia. Debaterli tru dosar s-bitisiră tu inşita a anlui tricut, ama giudicătorlli amânară verdictul, aștiptat cu emoție și interes tru spațiul public românesc.



    La școală!


    Elevlli di gimnaziu şi liceu şi atelli ditu nviţămintul profesional şi postliceal ditu România s-turnara, luni, la cursuri, după vacanţa di iarană, acă s’asparsi catandisea epidimiologică. Uidisitu cu călindarea aprobată di Ministerlu ali Educaţie, clasele ditu nviţământul preşcolar şi primar va s’aibă vacanţă până pi 9 yinaru. Semestrul I va s’bitisească tru 14 di tinaru, iara semestrul doi va s’ahuhrhească tru 17 di yinaru. Yinitoarea vacanţă, aţea di primveară, va s’hibă tru perioada 15 apriiuru – 1 mai. Di altă parte, s-alăxiră criteriile ti dari bursili di merit, praglu minim hiinda criscut di la media 8,50 la 9,50. S’estimeadză că pisti 700.000 di elevi va s’keară aestu stimulent financiaru.



    Apel la justiția europeană


    România sesiză, stămâna aesta, Curtea di Justiţie a Uniunii Europene tră s’hibă suspendată legislaţia tru transporturile rutiere ditu aşi-număsitul “Pachet di mobilitate”, cari va s’bagă tu practico di meslu ţi yini. Uidisitu cu pruvidirli, firmele di transport ditu Uniunea Europeană va s’hibă obligate s-li toarnă TIR-urile la centrul operaţional, la cathi 2 meşi. Dimi, cara ună companie nregistrată tru România faţi transport di părmătie tru centrul i vestul a Europei, camionlu lipseaşti s’toarnă tu văsilie la cafi 2 meşi, acă nu ari comendză, consumânda inutil, ase, carburant.


    Autoru: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 02.01 – 08.01.2022

    Retrospectiva săptămânii 02.01 – 08.01.2022

    Valul 5 de coronavirus a
    ajuns în România


    În
    România, numărul de infecții cu coronavirus a început să crească rapid în prima
    săptămână a anului, iar autoritățile încearcă să facă față situației. Creșterea
    este pusă pe seama noii variante Omicron, mult mai transmisibilă, care mătură,
    deja, mare parte a Europei și alte regiuni ale lumii.

    Guvernul a prelungit
    starea de alertă și a luat unele măsuri care să limiteze pandemia și efectele
    acesteia. Este vorba, în special, de revenirea la purtarea obligatorie a măștii
    în spațiile închise și deschise. Măștile de protecție trebuie să fie, acum, de
    tip medical sau FFP2, care oferă o protecție sporită, și nu textile -
    ineficiente în fața Omicron. Se revine și la sistemul de restricții în funcție
    de rata de incidenţă cumulată la 14 zile. Astfel, participarea persoanelor la
    activităţi se va face până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în
    judeţele sau localităţile în care rata este mai mică sau egală cu 1 la mia de
    locuitori și în limita a 30% din capacitatea maximă a spaţiului acolo unde rata
    este mai mare. S-a mai hotărât înființarea unor centre speciale de evaluare a
    pacienţilor cu COVID-19, astfel încât să nu se mai producă supra-aglomerarea
    secţiilor din spitale. Vaccinarea populației a continuat să bată pasul pe loc,
    în pofida apelurilor repetate ale medicilor. România rămâne penultima țară din
    Uniunea Europeană la acest capitol, depășind-o doar pe Bulgaria vecină.



    15 ani în Uniunea Europeană


    S-au
    împlinit 15 ani de când România a devenit oficial membră a Uniunii Europene. Cu
    acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a transmis că drumul european rămâne
    în mod legitim singura opţiune de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare pe
    termen lung a ţării. Succesul aderării la Uniune este confirmat atât de
    menţinerea unui sprijin larg al românilor pentru Uniune, cât şi de bunăstarea
    adusă în cei 15 ani de apartenenţă la spaţiul comunitar, spune și premierul
    Nicolae Ciucă. El a amintit că fonduri europene de zeci de miliarde de euro au
    intrat în ţară şi continuă să vină, contribuind la investiţii care cresc
    nivelul şi calitatea vieţii cetățenilor. România a reuşit creşterea PIB pe
    locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, de la 39% din media Uniunii
    înainte de aderare, la 59% după nouă ani, iar conform prognozelor, PIB-ul pe
    locuitor ar putea ajunge anul acesta la peste 66%. Libertatea de circulaţie,
    inclusiv a bunurilor, a oferit o piaţă uriaşă companiilor şi produselor
    româneşti, iar, în prezent, aproape 80% din exporturile României merg spre UE.



    Creșteri de venituri, dar și
    de prețuri


    De
    la 1 ianuarie, în România au crescut salariul minim, punctul de pensie și
    indemnizația socială. La fel și alocaţiile pentru copii. Se majorează, însă, şi
    nivelul accizelor pentru aproape toate categoriile de produse, inclusiv
    benzină, motorină, bere, vin şi băuturi spirtoase, singura excepţie fiind
    ţigaretele. Pentru cei aproximativ 3,7 milioane de consumatori care nu au
    încheiat, încă, un contract pe piaţa liberă, tarifele la curent electric cresc
    cu 50 până la 90%, în funcţie de furnizor, însă oamenii nu vor plăti acum
    facturi mărite pentru că acestea sunt plafonate şi compensate din bugetul de
    stat până la 31 martie 2022.



    O nouă amânare într-un
    proces controversat


    Curtea
    de Apel Bucureşti a amânat cu încă două luni sentinţa definitivă în dosarul
    uneia dintre marile tragedii pe timp de pace din istoria României – incendiul
    din clubul bucureştean Colectiv, în urmă căruia au murit, în 2015, 65 de oameni
    și peste 200 au fost răniți. Premierul de la acea vreme a demisionat, la fel și
    primarul sectorului 4 în care se află clubul. Au avut loc proteste de stradă
    sub sloganul corupția ucide!, s-a deschis dosar penal, s-au făcut arestări.
    Procurorii au cerut pedepse maxime şi cu executare pentru fostul primar de
    sector, Cristian Popescu Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului
    Colectiv, pompieri, pirotehnişti şi reprezentanţii firmei de artificii angajate
    pentru spectacolul pirotehnic ce a generat tragedia. Dezbaterile în dosar s-au
    încheiat la finalul anului trecut, dar judecătorii au amânat verdictul,
    așteptat cu emoție și interes în spațiul public românesc.



    La școală!


    Elevii
    de gimnaziu şi liceu şi cei din învăţământul profesional şi postliceal din
    România s-au întors, luni, la cursuri, după vacanţa de iarnă, în pofida înrăutațirii
    situației epidemiologice. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul
    Educaţiei, clasele din învăţământul preşcolar şi primar vor avea vacanţă până
    pe 9 ianuarie. Semestrul I se va încheia pe 14 ianuarie, iar semestrul al
    doilea va începe pe 17 ianuarie. Următoarea vacanţă, cea de primăvară, va fi în
    perioada 15 aprilie – 1 mai. Pe de altă
    parte, s-au modificat criteriile de acordare a burselor de merit, pragul minim
    fiind crescut de la media 8,50 la 9,50. Se estimează că peste 700.000 de elevi
    vor pierde acest stimulent financiar.



    Apel la justiția europeană


    România
    a sesizat, săptămâna aceasta, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a fi
    suspendată legislaţia în transporturile rutiere din aşa-numitul Pachet de
    mobilitate, care urmează să se aplice de luna viitoare. Potrivit
    prevederilor, firmele de transport din Uniunea Europeană vor fi obligate să
    întoarcă TIR-urile la centrul operaţional, la fiecare 2 luni. Practic, dacă o
    companie înregistrată în România face transport de marfă în centrul sau vestul
    Europei, camionul trebuie să revină în ţară la fiecare 2 luni, chiar dacă nu
    are comnezi, consumând inutil, astfel, carburant.


  • Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin

    Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin

    Este nevoie în continuare de investiții pentru susținerea educației în România, pentru a aduce școlile la standarde europene, iar un ajutor important vine prin Regio-Programul Operaţional Regional. Până în prezent, în municipiul Reșița au fost finalizate lucrările de reabilitare și modernizare la mai multe unități de învățământ mari, după cum spune şeful Direcţiei Învăţământ, Cultură, Tineret, Sport şi Culte din cadrul Primăriei Reşiţa, Liliana Dacica.

    Este vorba de Colegiul Național Traian Lalescu, Colegiul Național Mircea Eliade, Liceul Teoretic Traian Vuia, Liceul Teologic Baptist și internatul Colegiului Economic al Banatului Montan. Sunt şi alte lucrări în curs de execuţie şi am găsit soluţii pentru a reloca elevii în alte unităţi de învăţământ până se finalizează aceste modernizări.


    Şi Şcoala Gimnazială Mihai Peia va fi complet reabilitată cu fonduri europene, completează Liliana Dacica.

    Valoarea proiectului se ridică la aproape 9,4 milioane de lei, din care 1,5 milioane de lei contribuţie de la bugetul local. Unitatea de învățământ de pe strada Gratz va fi reabilitată, modernizată și dotată corespunzător cu mobilier și echipamente specifice prin acest proiect. Contractul a fost deja semnat şi în această perioadă eliberăm spaţiile pentru a putea preda amplasamentul până la sfârşitul lunii.


    Pe perioada lucrărilor de reabilitare de la Şcoala Gimnazială Mihai Peia din Reşiţa, elevii îşi vor desfăşura cursurile în corpul E din curtea Centrului Universitar Babeş Bolyai. Tot acolo vor ajunge şi elevii de la Şcoala Gimnazialã Marius Şandru care, la rândul ei urmeazã sã intre în reabilitare cu fonduri europene. Aici, valoarea investiţiei este de 8,2 milioane de lei.

    Suntem în perioada de evaluare, s-a trecut de oferta tehnică, urmează evaluarea financiară şi, spre sfârşitul anului vom avea cu siguranţă un câştigător. Prin urmare, în vacaţa de iarnă va trebui să eliberăm şi acest spaţiu pentru a putea fi reabilitat.


    Școala Gimnazială Nr. 9 este cea de-a 14-a unitate de învățământ care se reabilitează la Reșița, din fonduri externe. Valoarea totală a proiectului este de peste 10 milioane de lei și include reabilitarea integrală și dotarea celor trei corpuri de clădiri, precum și amenajarea terenului de sport şi a curţii.

    Până în 2024, rețeaua școlară din oraș va fi cea mai modernă din țară. Toți elevii și profesorii vor beneficia de cele mai bune condiții pentru a învăța, de facilități precum cazare și masă gratuită pentru cei ce vin să studieze din exterior, transport gratuit și burse școlare, a declarat la rândul său primarul Reșiței, Ioan Popa.


  • Învăţământul şi pandemia

    Învăţământul şi pandemia

    În
    contextul în care numărul cazurilor de Covid 19 și al deceselor asociate este
    în scădere în România și se află la cel
    mai mic nivel din ultimele două luni, autorităţile din educație au decis
    modificarea criteriilor de desfăşurare a activităţii didactice. Astfel, aproape
    90% dintre elevii și preșcolarii din România s-au întors, luni, în clase,
    pentru ore cu prezenţă fizică. Şcolile şi grădiniţele din localitățile unde
    incidența cazurilor de Covid este mai mică de 3 cazuri la mia de locuitori s-au
    redeschis, indiferent de rata de vaccinare a personalului. După aplicarea
    noilor reguli, datele oficiale arată că peste 2.600.000 de copii au revenit,
    din această săptămână, la școală, iar restul, până la trei milioane, învață
    încă online.

    Ministrul interimar al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat, la
    postul public de televiziune: 1.792 de unităţi de învăţământ vor fi
    nevoite să rămână în online, deoarece funcţionează în localităţi în care rata
    de infectare este mai mare de 3 la mie, iar rata de vaccinare este mai mică de
    60% în rândul personalului de învăţământ. Acolo unde rata de infectare este
    zero sau este foarte scăzută, este vorba de localităţi îndeosebi din mediul
    rural, unde există şi dificultăţi de acces la internet, este ilogic să-i
    obligăm pe copii să rămână în online. Deci, până la 3 la mie, nu există
    legătură între rata de vaccinare a personalului de învăţământ şi modul de
    funcţionare a şcolii. Peste 3 la mie, există legătură: trebuie să aibă cel
    puţin 60% angajaţi vacccinaţi
    .Sorin
    Cîmpeanu a făcut din nou apel către profesori şi elevi să se vaccineze.

    În
    prezent, peste 400.000 de tineri cu vârsta mai mare de 12 ani s-au imunizat,
    adică 33 la sută din numărul total de copii eligibili pentru vaccinare. Cât
    privește personalul din învățământ, datele oficiale arată că procentul este de circa
    70%. Săptămâna aceasta ar urma să înceapă şi livrarea în școli a testelor
    rapide antigen non-invazive efectuate din probă de salivă, o premieră pentru
    învățământul românesc. Testarea copiilor, care în Franța, de exemplu, se face
    de la începutul anului școlar, ar fi trebuit să aibă loc și în România încă din
    8 noiembrie, de când au revenit elevii la școală, așa cum promiseseră
    autoritățile. Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Sorin Ion explică unde
    se vor putea efectua testele:

    Consiliul de Administraţie al unităţii
    de învăţământ decide dacă testarea se efectuează în unitatea de învăţământ sau
    la domiciliu sub supravegherea părintelui sau a reprezentantului legal. Aşadar,
    este la opţiunea fiecărei şcoli în funcţie de specificul sau disponibilitatea
    cadrelor didactice din acea unitate
    .Amintim
    că, inițial, autoritățile doreau ca testele să fie efectuate exclusiv la
    școală. Sindicatele din învățământ au afirmat, însă, că acest lucru ar duce la blocarea
    activităţii unităţilor şi la transformarea lor în focare de infecţie și au
    cerut efectuarea testelor în familie, astfel că autoritățile au revenit asupra
    deciziei.


  • Trei din 4 elevi, prezenţă fizică la şcoală

    Trei din 4 elevi, prezenţă fizică la şcoală

    Școala continuă în România, în această săptămână, cu
    prezenţă fizică doar acolo unde 60% din personalul didactic este vaccinat,
    indiferent de incidenţa îmbolnăvirilor din localitate.

    Ministerul Educaţiei a
    cerut eliminarea acestei condiţii acolo unde rata de infectare e sub 3 cazuri
    la mia de locuitori, dar Ministerul Sănătăţii nu a fost de acord din
    motive epidemiologice. Acesta recomandă păstrarea regulilor o anumită perioadă
    de timp, pentru a se vedea efectele măsurilor și abia apoi să fie introduse noi
    criterii. Totuși, ministerul Educaţiei a considerat necesară introducerea unui
    mod diferenţiat de calcul al ratei de vaccinare. Practic, acum, unităţile
    şcolare se pot deschide dacă a fost atins pragul de 60% din personal didactic
    vaccinat, chiar dacă la nivelul întregii unităţi cu personalitate juridică acest
    criteriu nu este îndeplinit. Chiar şi în această situaţie sunt aproape 5.000 de
    unităţi care vor continua predarea online și 13.000 de unităţi de învăţământ
    preuniversitar care funcționează cu prezență fizică.


    În context, autoritățile
    anunță că elevii din învăţământul preuniversitar și copiii de grădiniță vor fi
    testaţi pentru coronavirus de două ori pe săptămână, cu teste antigenice rapide
    din saliva, care ar trebui să ajungă în această săptămână în școli. Ministerul Sănătăţii insistă că testarea este simplă şi uşor de executat,
    fără a necesita cunoştinţe medicale de specialitate.


    Secretarul de stat în
    minister, doctorul Andrei Baciu a subliniat că în urma acestei testări ar putea
    fi identificate mai multe eventuale cazuri pozitive în rândul elevilor și
    evitate alte infectări.

    Andrei
    Baciu: Testarea se va desfăşura efectiv la şcoală. Toate aceste
    lucruri sunt detaliate astfel încât să se desfăşoare în baza unei proceduri
    sistematice, toată lumea să facă la fel. Cazurile pozitive vor fi dublate de o
    diagnosticare prin RT-PCR sau prin test antigen, tocmai pentru că aceasta este
    singura modalitate de diagnostic reală. Nu
    este o chestiune complexă, sofisticată, este o simplă procedură de testare,
    cred că aproape orice om din România a fost testat sau s-a testat. Deci,
    trebuie să lucrăm sistematic, ca să ajungem să avem cât mai puţine cazuri de
    îmbolnăvire.


    Două mari sindicate din învățământ afirmă
    însă, într-un comunicat, că angajaţii din domeniu nu pot fi obligaţi să le
    administreze elevilor testele pentru depistarea coronavirusului și cer
    efectuarea lor în familie. Sindicaliştii solicită Guvernului să intervină de
    urgenţă pentru anularea acestor instrucţiuni, care, în opinia lor, vor duce la
    blocarea activităţii unităţilor de învăţământ şi la transformarea acestora în
    focare de infecţie. Mai mult, un sondaj realizat în rândul profesorilor de
    Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret arată că trei sferturi dintre
    aceștia nu vor să-i supravegheze pe elevi în timpul efectuării testelor din
    salivă.


  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 07.11 – 13.11.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 07.11 – 13.11.2021


    Catandisea politică di București


    București, PNL, aflat la guvernare, numata va s-u znuească suţata cu USR și s-ndriptă cătă PSD, cu cari nica ari guvernată, tru pirioada 2013 – 2014. Ditu yinitorlu guvernu easti minduită ta s’llia parte și UDMR. Aeșţă avură, marţă, protili negocieri oficiale tră formarea a unei majoritati, iara muabeţli di cama amănatu avură tu amprotusa programlu di guvernari. Suntu multi capitole la cari PNL, PSD și UDMR s-akicăsiră nica ditu ahurhită, ama suntu şi dizacorduri. La negocierli pi temi economiţi, ti exemplu, social-dimocraţlli pripusiră creastirea a tiñiillei di cafi mesu nai cama ñică, ama şi a alocaţiilor tră cilimeañi, ama liberalii spunu că tră majorarea aluştoru venituri bugetlu lipseaşti s’aibă axia s’li ţănă ma largu. Dupu ţi va s’huibă aufusitu unu programu comun di guvernare, muabeţli va s’acaţă calea ti cumu s’hibă năulu Cabinet. Aduţemu aminti că, după fudzearea-a USR, tru yismăciuni, ditu Guvern, Cabinetul minoritar PNL-UDMR fu dimis pritu moțiune di cenzură dipusă di PSD și votată nica şi di USR. Di atumţea, dupu consultărli cu partidili politiţi, șeflu a statului, Klaus Iohannis, feaţi dauă pripuniri di premier, ditu partea USR și PNL, cari nu amintară ama, votlu di pistipseari tru Parlamentu.



    Sistemu medical parastuhinatu și rată di vaccinari scădzută


    Unăoară cu scădearea numirlu di cazuri năi di Covid tru România, scădzu şi sinferlu a românilor tră vaccinare, acă raportul a Institutlui Național di Sănătate Publică ditu aestă stămână spuni că aproapea 70 tru sută ditu cazurli di infectari și 90 tru sută ditu decesi eara la persoani nivaccinati. Autoritățli facu timbihi că maca până tu inşita-a anlui va s’armănă pi aestu ritmo tu cathi dzuuă di vaccinare, România va s’aibă 8,5 miliuñi di oamiñi vaccinaţ, dimi giumitati ditu populaţia eligibilă di pisti 12 di añi, ună rată di imunizari ţi nu easti duri. Cu cilăstăsearea tra s’ţănă keptu a aliştei di a patra dalgă a pandemiillei, autorităţli suplimentara bugetlu a Ministerului tră Sănătati, cu pisti 330 di miliuñi di lei (pisti 66 miliuni di euro). Păradzlli suntu ditu fondul di rezervă a Guvernului şi va s’hibă investiţ tru yitrii anti-Covid şi tru programili naţionale di sănătate. Tru kirolu anda sistemlu sanitar ghiuşbilea s’mină di itia a călbălăkillei bababgeană și di numirlu mari di cazuri greali Covid, România s-ampulisi, tru aesta stămână, cu un nău incendiu tru ună unitate sanitară, aesta arada la un spital ditu Ploiești, cari yitripseaşti pacienți Covid. Doi lăndzidz muriră carbonizaţ, iar ună infirmieră avu arderi mări. Nu easti protlu incidentu di aestă turlienti s’faţi tru România. Meslu ţi tricu, tru un incendiu cari s’feaţi la Spitalu di Lăngori Infecțioase Constanța, muriră 7 paciență. Ma ninti, Piatra Neamț, muriră 10 pacienț, iara la Institutlu “Matei Balș” ditu capitala, 4 persoane ş’kirură bana tru incendii plăscănti tru sectii covid.



    Ahurhi sculia


    Aproapea dauă ditu ateali trei miliuñi di elevi și preșcolari ditu România s’turnară, luni, fizic la școală, după dauă stămâni di vacanţă băgată cu zorea di itia a pandemiillei di COVID 19. S-dişcllisiră şculiile tru cari minim 60% ditu lucrători suntu vaccinaţi contra virusului. Coordonatorlu a campaniei di vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, spuni că elevllii au ananghi di cursuri cu prezenţă fizică, iar adulţăllii lipseaşti s’facă gaereti tra s’lă da sigurlăki la şcoală. Tu arada a lui, ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpianu, spune că noile condiții tru cari s-a revenit la școală, acă eara disputate, avură efectu și deadiră silă a cadriloru didactice să s’vaccineadza. Ma multu, tră recuperarea a materiillei cari lipsea s’hibă studiată tru perioada di vacanță impusă, Ministerul Educaţiillei alăxi structura a anului şcolar și scurtă vacanța di iarnă tră elevii di gimnaziu şi di liceu.



    Inflație record tru România


    Inflaţia tru România creaşti ma largu pisti previziuni şi aduţi nai cama mărli păhadz ditu añilli ditu soni. Raportul anual tra inflație publicat gioi di Banca Națională a României spuni că rata inflației poati s’agiungă la 7,5% mesli ţi yini şi easti pruvidzută să se tempereadză până la 5,9% la inşita a anlui yinitoru. Uidisitu cu BNR și analiștillli politici, creaştirili di păhadz ditu energie şi combustibili adusiră majorări, cari numata va s’dănăsească pănă la giumitatea anului yinitor. Purtătorlu di zboru a BNR, Dan Suciu, declară, tră Radio România, că puseulu inflaţionistu şi crsişterli importante di păhadz s’au faptă.


    Dan Suciu: “Marea parte a creastirillei easti năpoi. Creastirile cata s’au faptă. Aesta nu nusimneadză că di aoa şi nclo va s’avemu păhadz cari scadu. Vahi va s’aibă crişteri di păhadz, ama elli va s’hibă ca di mardzina”.


    Tru contextu, Banca Națională aufusi, marță, emu majorarea a toclui di politică monetară, emu a ratăllei toclui la cari nica pot si s’mpărmuta bănţăli di la Banca Centrală, cu scupolu ta s’aibă sumu control inflația pi mari iruşi.



    Discuții româno – americane la Washington


    Șeflu a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, aflat tru ahurhita-a stămânălleii la Washington tră anvărtuşeari cooperarea cu Statele Unite tru materie di securitate, feaţi timbihi ti vecllili conflicte la Amarea Lae, nica niandreapti. Kiro di daua deckenii ş-cama, România cundille Washington tru ligătură cu importanţa securitatille la Amarea Lae ca parte a securitatillei transatlantiţi – spusi, la Consiliul Atlantic, Bogdan Aurescu. Ma ninti, oficialul ălli căftă a secretarlui di stat Anthony Blinken creaştirea a prezenţăllei americane tru regiune şi tru România. Aţeali dauă văsilii năpoi şi spusiră angajamentul tră anvartusearea a Parteneriatului strategic, di la cooperarea militară şi di securitate la cooperarea politică, tru domeniul economiillei, energiei şi relaţiilor interumane. Ma multu, Bogdan Aurescu năpoi adusi aminti ti interesul României, ca Partener Strategic ali SUA, ta s’nreghistreadză progrese concrete tru aţea ţi mutreaşti includirea a văsiliillei tru Programlu Visa Waiver, pritu cari poati s’hibă eliminati vizili tră cetăţeañilli români cari urdină tru Statele Unite.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 07.11. – 13.11.2021

    Retrospectiva săptămânii 07.11. – 13.11.2021

    Situația
    politică la București


    La
    București, PNL, aflat la guvernare, nu mai dorește să refacă alianța cu USR și s-a îndreptat spre PSD, alături de care a mai
    guvernat, în perioada 2013 – 2014. Din viitorul guvern ar urma să facă parte și
    UDMR. Aceștia au avut, marţi, primele negocieri oficiale pentru formarea unei
    majorităţi, iar discuţiile ulterioare au fost centrate pe programul de
    guvernare. Sunt multe capitole la care PNL, PSD și UDMR s-au înţeles încă de la
    început, dar sunt şi dezacorduri. La negocierile pe teme economice, de exemplu,
    social-democraţii au propus creşterea salariului minim, a pensiei minime, dar
    şi a alocaţiilor pentru copii, dar liberalii spun că majorarea acestor venituri
    trebuie să poată fi susținută de buget. Ulterior stabilirii unui program comun de guvernare, discuțiile ar urma să
    se mute pe configuraţia noului Cabinet. Amintim că, după plecarea USR, în
    septembrie, din Guvern, Cabinetul minoritar PNL-UDMR a fost demis prin moțiune
    de cenzură depusă de PSD și votată inclusiv de USR. De
    atunci, în urma consultărilor cu partidele politice, șeful statului, Klaus
    Iohannis, a făcut două propuneri de premier, din partea USR și PNL, care nu au
    primit însă, votul de încredere în Parlament.



    Sistem
    medical suprasolicitat și rată de vaccinare scăzută


    Odată
    cu scăderea numărului de cazuri noi de Covid în România, a scăzut şi interesul
    românilor pentru vaccinare, chiar dacă raportul Institutului Național de
    Sănătate Publică din această săptămână arată că aproape 70 la sută din cazurile
    de infectare și 90 la sută din decese au fost la persoane nevaccinate. Autoritățile
    avertizează că dacă până la sfârşitul anului se menţine acest ritm zilnic de
    vaccinare, România va avea 8,5 milioane de oameni vaccinaţi, adică jumătate din
    populaţia eligibilă peste 12 ani, o rată de imunizare insuficientă. În
    încercarea de a face faţă acestui val patru al pandemiei, autorităţile au
    suplimentat bugetul Ministerului Sănătăţii, cu peste 330 de milioane de lei
    (peste 66 milioane de euro). Banii provin din fondul de rezervă al Guvernului
    şi vor fi investiţi în medicamente anti-Covid şi în programele naţionale de
    sănătate. În timp ce sistemul sanitar este pus la grea încercare de
    supraaglomerarea spitalelor și de numărul mare de cazuri grave Covid, România
    s-a confruntat, in aceasta săptămână, cu un nou incendiu într-o unitate
    sanitară, de data aceasta la un spital din Ploiești, care tratează
    pacienți Covid. Doi bolnavi au murit carbonizaţi, iar o infirmieră a suferit
    arsuri. Nu este primul incident de acest fel produs în România. Luna trecută,
    într-un incendiu care a avut loc la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, au murit 7 pacienți. Anterior, la Piatra Neamț, au murit 10
    pacienți, iar la Institutul Matei Balș din capitala, 4 persoane
    si-au pierdut viata in incendii declansate in sectii covid.



    A
    reînceput școala


    Circa două din cele trei milioane de
    elevi și preșcolari din România au revenit, luni, fizic la școală, după două
    săptămâni de vacanţă forţată de pandemia de COVID 19. S-au deschis şcolile în
    care minim 60% din angajaţi sunt vaccinaţi împotriva virusului. Coordonatorul
    campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, spune că elevii au nevoie de
    cursuri cu prezenţă fizică, iar adulţii trebuie sa facă un efort pentru a le
    oferi siguranţă la şcoală. La rândul său, ministrul interimar al Educaţiei,
    Sorin Cîmpeanu, spune că noile condiții în care s-a revenit la școală, deşi
    disputate, au avut efect și au impulsionat cadrele didactice să se vaccineze. În
    plus, pentru recuperarea materiei care trebuia studiată în perioada de vacanță
    impusă, Ministerul Educaţiei a modificat structura anului şcolar și a scurtat
    vacanța de iarnă pentru elevii de gimnaziu şi de liceu.



    Inflație
    record în România


    Inflaţia
    în România continuă să crească mult peste previziuni şi generează cele mai mari
    majorări de preţuri din ultimii ani. Raportul anual asupra inflației publicat joi de Banca Națională a României arată că
    rata
    inflației ar urma să ajungă la 7,5% luna viitoare şi este prevăzută să se
    tempereze până la 5,9% la sfârşitul anului viitor. Potrivit BNR și analiștilor
    politici, creşterile de preţuri din energie şi combustibili au antrenat
    majorări, care nu se vor opri până la jumătatea anului viitor. Purtătorul de
    cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat, pentru Radio România, că puseul
    inflaţionist şi creşterile importante de preţuri au avut deja loc.

    Dan Suciu: Marea parte a creşterii este în urmă. Creşterile s-au cam produs. Asta
    nu înseamnă că de acum încolo vom avea preţuri care coboară. Vor mai fi
    probabil creşteri de preţuri, dar ele vor fi marginale.

    În context, Banca
    Națională a decis, marți, atât majorarea dobânzii de politică monetară, cât și
    a ratei dobânzii la care se mai pot împrumuta băncile de la Banca Centrală, în
    încercarea de a ține sub control inflația galopantă.



    Discuții
    româno – americane la Washington


    Șeful
    diplomației române, Bogdan Aurescu, aflat la începutul săptămânii la Washington
    pentru a consolida cooperarea cu Statele Unite în materie de securitate, a
    atras atenţia asupra vechilor conflicte la Marea Neagră, încă nesoluţionate.
    Timp de mai mult de două decenii, România a pledat la Washington în legătură cu
    importanţa securităţii la Marea Neagră ca parte a securităţii transatlantice -
    a spus, la Consiliul Atlantic, Bogdan Aurescu. Anterior, oficialul i-a cerut
    secretarului de stat Anthony Blinken creşterea prezenţei americane în regiune
    şi în România. Cele două țări și-au reconfirmat angajamentul pentru
    consolidarea Parteneriatului strategic, de la cooperarea militară şi de
    securitate la cooperarea politică, în domeniul economiei, energiei şi
    relaţiilor interumane. În plus, Bogdan Aurescu a reiterat interesul României,
    ca Partener Strategic al SUA, de a înregistra progrese concrete în ceea ce
    priveşte includerea ţării în Programul Visa Waiver, prin care ar putea fi
    eliminate vizele pentru cetăţenii români care călătoresc în Statele Unite.


  • A reînceput şcoala!

    A reînceput şcoala!

    Aproximativ
    două treimi din totalul de 3 milioane de elevi și preșcolari din România au
    revenit, luni, la cursuri cu prezenţă fizică, după două săptămâni de vacanţă
    forţată de pandemia de COVID 19. Sălile de clasă s-au deschis în şcolile în
    care minim 60% din angajaţi sunt vaccinaţi împotriva virusului. Copiii
    celorlalte unităţi fac cursuri online. Consiliul Elevilor consideră că şcolile
    nu sunt pregătite pentru reluarea cursurilor cu prezenţă fizică şi cere
    autorităţilor să ţină cont şi de incidenţa infectărilor la nivel local,
    infrastructura sanitară, capacitatea de testare şi de menţinere a distanţării
    fizice. Din partea autorităților, coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu
    Gheorghiţă, recunoaște că măsura va duce la creşterea riscului de îmbolnăvire
    şi implicit, a numărului de cazuri, însă copiii au nevoie de cursuri cu
    prezenţă fizică, iar adulţii trebuie sa facă un efort pentru a le oferi
    siguranţă la şcoală.Valeriu
    Gheorghiţă:

    Cred că noi,
    adulţii, trebuie să facem un efort pentru ca să meargă în siguranţă la şcoală.
    Cum putem face asta? Respectând măsurile igienico-sanitare, explicându-le şi
    copiilor acelaşi lucru, vaccinându-ne şi cred că în felul acesta, progresiv,
    putem să controlăm şi să limităm consecinţele şi efectele acestei pandemii. Da,
    categoric, reînceperea cursurilor cu prezenţă fizică aduce un risc suplimentar
    asupra creşterii numărului de cazuri, dar aici trebuie să păstrăm un echilibru
    între evoluţia epidemiologică şi beneficiile şi pierderile pe care copiii
    noştri le au în această perioadă
    .

    La
    rândul său, ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că noile
    condiții în care s-a revenit la școală, deşi disputate, au avut efect și au
    impulsionat cadrele didactice să se vaccineze. Raportările de vineri, 29 octombrie, ne arătau că 54% din unităţile de
    învăţământ de stat şi private au rată de vaccinare peste 60% şi pot deschide cu
    prezenţa fizică. Până vineri, 5 noiembrie, când am actualizat toate datele din
    toate şcolile din România, am avut o creştere de la 54% la 68%, deci a avut
    efect. Mai multe echipe de control ale Ministerului Educaţiei vor merge în
    teritoriu pentru a verifica în ce măsură, în primul rând, se respectă regulile
    de protecţie sanitară, în al doilea rând, în ce măsură aceste raportări privind
    rata de vaccinare au fost corecte. Este o variantă de compromis, este un
    criteriu cu foarte multe neajunsuri, dar este un criteriu care asigură un mediu
    mai sigur pentru elevi şi pentru profesori, este un criteriu care protejează
    mai mult profesorii pentru că medicii spun: cei vaccinaţi contactează mai greu
    virusul şi transmit mai greu virusul
    .

    Mai trebuie menționat că pentru
    recuperarea materiei care trebuia studiată în perioada de vacanță impusă,
    Ministerul Educaţiei a modificat structura anului şcolar și a scurtat vacanța
    de iarnă pentru elevii de gimnaziu şi de liceu.