Tag: scoala

  • Extinderea şi modernizarea unei şcoli din Cluj

    Extinderea şi modernizarea unei şcoli din Cluj

    O şcoală generală care deserveşte o zonă încă defavorizată a Clujului este modernizată cu mulţi bani europeni.

    E un fapt demonstrat că performanţa şcolară depinde consistent de condiţiile în care actul educational se desfăşoară. Dacă e vorba despre copii din familii sărace sau/şi cu nivel cultural scăzut, obligaţia de a frecventa o şcoală învechită şi incomodă se va solda, prea adesea, cu abandon.

    În Cluj-Napoca există un cartier numit IRIS, ataşat zonei industriale, unde locuiau, până nu demult, mai ales cetăţeni săraci şi neinstruiţi, dar cu mulţi copii. De atunci, compoziţia socială a zonei s-a mai ameliorat, dar problemele de fond se menţin. Tocmai de aceea, Primăria clujeană a decis că e momentul să investească bani grei, europeni, în extinderea şi modernizarea şcolii ce deserveşte zona.

    Viceprimarul Dan Tarcea: Avem un nou proiect cu fonduri europene pentru a creşte calitatea actului educaţional la nivelul municipiului. Lucrăm în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară. Pentru cartierul Iris, în data de 8 septembrie a fost semnat contractul pentru execuţia lucrărilor la obiectivul de investiţii . Corpul 1 de clădire va fi desfiinţat, iar Corpul 2 va fi extins. La finalizarea proiectului, şcoala va avea noi săli de clasă, laboratoare, o sală multifuncţională şi o nouă sală de sport de dimensiunile unui teren de handbal. Cu această ocazie se creează şi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Instalaţiile de iluminat vor fi de tip LED, pentru a economisi energia electrică.

    În prezent, şcoala are 170 de elevi, dar la finalul lucrărilor estimăm că vor fi 450, dintre care 110 aparţinând categoriilor sociale defavorizate. Acum există 7 săli de clasă, iar la final vor fi 18. Laboratoarele vor fi modernizate. Valoarea investiţiei este de 21,1 milioane lei, cu TVA inclus. Practic, investiţia costă cât un pod peste Someş. Din momentul emiterii ordinului de începere a lucrărilor, termenul de finalizare este de 18 luni, ceea ce înseamnă că, la finele lui 2022, copiii se vor bucura de noua şcoală.


  • Năulu an şcolaru

    Năulu an şcolaru


    Năulu an şcolaru 2021 – 2022 ahurhi cu prezenţă fizică la cursuri tru nai cama marea parti a unităţloru di nviţămintu ditu România, ama cu misuri di protecţie sanitară tru havaia criscută a numirlui di infectări ndzuuă cu SARS-CoV-2. Easti doilu anu tru cari cilimeañilli şi adolescenţăllii ahurhescu școala tru condiţii di pandemie, numirlu a cazurlor năi di infectari nregistrati ndzuuă hiinda aproapi diplo andicra di 2020. Nai cama mulţă ditu atealli trei miliuñi di elevi și preșcolari va s’intră fizic tru sălile di clasă, ama suntu şi ndauă ñilli cari va s’facă cursurili online ditu furñia numirlui mari di lăndzidzări nregistrate tru localităţli a lor ică di itia că nu fură zñuiti sculiili.


    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, exighiseaşti: “Tru ateali 12 di localităţ cari viniri nastricura rata di infectare di şase la ñillie, nveaţă un numiru di 2.400 di elevi. S’adavgă, tutunăoară, şcolliurli cari au problemi di infrastructură. Dimi 2.000 tru văsilie 2.723 Bucureşti, 7.000 di elevi ditu totalu a aţiloru aproapea trei miliuñi di elevi va s’hibă anănghisiţ s’nveaţă online”.



    Uidisitu cu spusa a autoritățlor, șculiili va s’lucreadză cu prezenţă fizică până and ava s’agiungă rata di infectari di 6 la ñillea di bănători tru localitate, iara purtarea a prusupidăllei di protecţie va s’hibă obligatorie la orili di cursu. După năstriţearea aluştui pragu prag, tuț elevllii intră tru online, cu excepția a nviățămintului speţialu. Armânu dişcllisi,tutunăoară, creșili și grădinițili. Premierlu Florin Cîţu lă căftă a reprezentanţălor di la direcţiili di sănătate publică s’asiguripsească că tru şcolllurii suntu disponibile duri prusupidi şi feaţi timbihi că ari şi alti catandisi cari lipseaşti s’hibă ndreapti câtu cama ntrăoară.


    Florin Cîţu: “Suntu 253 di şcolluri tru cari nu suntu asiguripsiti misuri igienico-sanitare. Lipseaşti s’hibă ndreaptă aesta situaţie cât cama ntrăoară. Avemu nica 53 di şcolliuri cari nu au asiguripsiti materiale di născărseari, igienă şi dizinfecţie, şi nica 139 di şcollluri cari au probleme cu instalaţiile di ngăldzari. Va s’yină arcoarea şi nu putem să-lli ţănem ficiorlli tu ahtări condiţii. Aestă situaţie va ndridzeari” .



    Autoritățli şi spusiră elpida că va s’hibă nregistrati progrese importante tru vaccinarea elevilor după ti va s’ahurhească şcoala tru condiţiile tru cari există disponibilitate ta s’ndreagă echipe mobile, cari să ducă imunizarea ma aproapea di unităţli di nviţămintu. Ditu atelli cama di 300.000 di lucrători ditu sistemlu di educaţie, s-vaccinară anti-COVID 61 di proţenti. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, s-imunizară și 15% ditu elevlliii di 12 di ani ş-cama.


    Aestu an şcolar va s’aibă 34 di stămâni și va s’bitisească tru 11 di cirişaru 2022. Tuț elevllii va s’aobă dauă vacanţe: una di iarnă, anamisa di 23 di andreu şi 10 di yinaru, şi una di primăveară, anamisa di 15 di apriliu şi 1 di maiu. Cilimeañilli di grădiniţă şi di şcoală primară va s’hărsească di ună vacanţă suplimentară tru perioada 25 – 31 di sumedru.



    Autoru: Daniela Budu

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Năulu an şcolaru

    Năulu an şcolaru


    Năulu an şcolaru 2021 – 2022 ahurhi cu prezenţă fizică la cursuri tru nai cama marea parti a unităţloru di nviţămintu ditu România, ama cu misuri di protecţie sanitară tru havaia criscută a numirlui di infectări ndzuuă cu SARS-CoV-2. Easti doilu anu tru cari cilimeañilli şi adolescenţăllii ahurhescu școala tru condiţii di pandemie, numirlu a cazurlor năi di infectari nregistrati ndzuuă hiinda aproapi diplo andicra di 2020. Nai cama mulţă ditu atealli trei miliuñi di elevi și preșcolari va s’intră fizic tru sălile di clasă, ama suntu şi ndauă ñilli cari va s’facă cursurili online ditu furñia numirlui mari di lăndzidzări nregistrate tru localităţli a lor ică di itia că nu fură zñuiti sculiili.


    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, exighiseaşti: “Tru ateali 12 di localităţ cari viniri nastricura rata di infectare di şase la ñillie, nveaţă un numiru di 2.400 di elevi. S’adavgă, tutunăoară, şcolliurli cari au problemi di infrastructură. Dimi 2.000 tru văsilie 2.723 Bucureşti, 7.000 di elevi ditu totalu a aţiloru aproapea trei miliuñi di elevi va s’hibă anănghisiţ s’nveaţă online”.



    Uidisitu cu spusa a autoritățlor, șculiili va s’lucreadză cu prezenţă fizică până and ava s’agiungă rata di infectari di 6 la ñillea di bănători tru localitate, iara purtarea a prusupidăllei di protecţie va s’hibă obligatorie la orili di cursu. După năstriţearea aluştui pragu prag, tuț elevllii intră tru online, cu excepția a nviățămintului speţialu. Armânu dişcllisi,tutunăoară, creșili și grădinițili. Premierlu Florin Cîţu lă căftă a reprezentanţălor di la direcţiili di sănătate publică s’asiguripsească că tru şcolllurii suntu disponibile duri prusupidi şi feaţi timbihi că ari şi alti catandisi cari lipseaşti s’hibă ndreapti câtu cama ntrăoară.


    Florin Cîţu: “Suntu 253 di şcolluri tru cari nu suntu asiguripsiti misuri igienico-sanitare. Lipseaşti s’hibă ndreaptă aesta situaţie cât cama ntrăoară. Avemu nica 53 di şcolliuri cari nu au asiguripsiti materiale di născărseari, igienă şi dizinfecţie, şi nica 139 di şcollluri cari au probleme cu instalaţiile di ngăldzari. Va s’yină arcoarea şi nu putem să-lli ţănem ficiorlli tu ahtări condiţii. Aestă situaţie va ndridzeari” .



    Autoritățli şi spusiră elpida că va s’hibă nregistrati progrese importante tru vaccinarea elevilor după ti va s’ahurhească şcoala tru condiţiile tru cari există disponibilitate ta s’ndreagă echipe mobile, cari să ducă imunizarea ma aproapea di unităţli di nviţămintu. Ditu atelli cama di 300.000 di lucrători ditu sistemlu di educaţie, s-vaccinară anti-COVID 61 di proţenti. Uidisitu cu spusa a autoritățlor, s-imunizară și 15% ditu elevlliii di 12 di ani ş-cama.


    Aestu an şcolar va s’aibă 34 di stămâni și va s’bitisească tru 11 di cirişaru 2022. Tuț elevllii va s’aobă dauă vacanţe: una di iarnă, anamisa di 23 di andreu şi 10 di yinaru, şi una di primăveară, anamisa di 15 di apriliu şi 1 di maiu. Cilimeañilli di grădiniţă şi di şcoală primară va s’hărsească di ună vacanţă suplimentară tru perioada 25 – 31 di sumedru.



    Autoru: Daniela Budu

    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Noul an şcolar

    Noul an şcolar

    Noul an şcolar 2021 – 2022 a început cu prezenţă fizică
    la cursuri în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România, dar cu
    măsuri de protecţie sanitară în contextul creşterii numărului de infectări
    zilnice cu SARS-CoV-2. Este al doilea an în care copiii şi adolescenţii încep
    școala în condiţii de pandemie, numărul cazurilor noi de infectare înregistrate
    zilnic fiind aproape dublu faţă de 2020. Cei mai mulţi dintre cei trei
    milioane de elevi și preșcolari vor intra fizic în sălile de clasă, însă sunt
    şi câteva mii care vor face cursurile online din
    cauza numărului mare de îmbolnăviri înregistrate în localităţile lor sau pentru
    că nu le-au fost reparate şcolile.

    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu,
    explică: În cele 12 localităţi care vineri au depăşit rata de
    infectare de şase la mie, învaţă un număr de 2.400 de elevi. Se
    adaugă, de asemenea, şcolile care au probleme de infrastructură. Deci 2.000 în
    ţară, 2.723 în Bucureşti, 7.000 de elevi din totalul celor aproape trei
    milioane de elevi vor fi nevoiţi să înveţe în online
    .

    Potrivit autorităților, școlile vor funcţiona cu prezenţă fizică până la
    atingerea ratei de infectare de 6 la mia de locuitori în localitate, iar
    purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie la orele de curs. După depășirea
    acestui prag, toți elevii intră în online, cu excepția învățământului special.
    Rămân deschise, de asemenea, creșele și grădinițele. Premierul Florin Cîţu le-a
    cerut reprezentanţilor direcţiilor de sănătate publică să se asigure că în
    şcoli sunt disponibile suficiente măşti şi a atras atenţia că mai sunt şi alte
    situaţii care trebuie rezolvate cât mai repede.

    Florin Cîţu: Sunt 253
    de şcoli în care nu sunt asigurate măsuri igienico-sanitare. Trebuie rezolvată
    această situaţie cât mai rapid. Mai avem 53 de şcoli care nu au asigurate
    materiale de curăţenie, igienă şi dezinfecţie, şi mai sunt 139 de şcoli care au
    probleme cu instalaţiile de încălzire. O să vină frigul şi nu putem să-i ţinem
    pe copii în astfel de condiţii. Această situaţie trebuie remediată
    .

    Autoritățile şi-au exprimat speranţa că vor
    fi înregistrate progrese importante în vaccinarea elevilor după începerea
    şcolii în condiţiile în care există disponibilitate de a se organiza echipe
    mobile, care să ducă imunizarea mai aproape de unităţile de învăţământ. Dintre cei peste 300.000
    de angajaţi din sistemul de educaţie, s-au vaccinat anti-COVID 61 de procente.
    Potrivit autorităților, s-au imunizat și 15% dintre elevii de peste 12 ani.

    Acest an şcolar va avea 34 de săptămâni și se va încheia pe 11 iunie 2022. Toți
    elevii vor avea două vacanţe: una de iarnă, între 23 decembrie şi 10 ianuarie,
    şi una de primăvară, între 15 aprilie şi 1 mai. Copiii de grădiniţă şi de
    şcoală primară se vor bucura de o vacanţă suplimentară în perioada 25 – 31
    octombrie.


  • Un pas înainte pentru şcolile rurale clujene

    Un pas înainte pentru şcolile rurale clujene

    Cu bani europeni se pot face multe, inclusiv transformarea şcolii din ceva doar util în ceva accesibil şi plăcut. Exact cazul unor programe derulate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. Şefa instituţiei, prof. Marinela Marc:

    Sunt 6 proiecte de tip POCU (Programul Operațional Capital Uman) care vizează accesul la educaţie de calitate pentru preşcolari, şcolari şi cadrele didactice, plus reducerea riscului de părăsire timpurie a şcolii. După 3 ani, toate sunt în fază de finalizare. Recent am încheiat proiectul Şcoala pentru toţi, în care Inspectoratul a avut ca partener Fundaţia World Vision Romania şi comuna Sînpaul. Alături de şcoala din Sînpaul au fost asociate cele din Aghireşu Fabrici, Cojocna, Mera şi Poieni.

    Proiectul şi-a propus creşterea bunăstării comunităţilor prin participarea copiilor la învăţământul obligatoriu. Spre deosebire de alte proiecte, acesta s-a adresat atât preşcolarilor şi şcolarilor, cât şi cadrelor didactice, părinţilor şi autorităţilor locale, deoarece un proces educaţional de calitate impune conlucrarea tuturor. S-au desfăşurat multe workshop-uri, activităţi de formare, au fost dotate şcolile şi comunităţile locale cu echipamente, inclusiv digitale, binevenite în timpul pandemiei. Copiii au primit alimente, rechizite şi haine, au beneficiat de consiliere din partea psihologilor şcolari.

    De asemenea, un număr de adulţi neşcolarizaţi au intrat în programul A doua şansă. Acest proiect a costat 7,94 milioane lei şi a reuşit îndeplinirea obiectivelor în procent de 95%. Cele 5% rămase erau activităţi care nu pot fi derulate în timp de pandemie. Din studiul de impact realizat de experţii angajaţi în cadrul proiectului şi specialiştii Universităţii Babeş-Bolyai a rezultat că este un succes şi un exemplu de bune practici pentru oricine va dori să mai acceseze proiecte de acest gen.


  • Au început înscrierile la concursul UE pentru tineri traducători

    Au început înscrierile la concursul UE pentru tineri traducători

    Scopul concursului este de a-i inspira pe tineri stârnindu-le interesul pentru cariera de traducător şi, într-un plan mai general, de a promova învăţarea limbilor străine.

    Tema este în concordanţă cu una dintre cele mai importante priorităţi politice ale Uniunii Europene, Pactul verde european, care interesează în mod deosebit tânăra generaţie – a explicat Johannes Hahn, comisarul pentru Buget şi Administraţie. Pe lângă faptul că va aborda acest subiect interesant, concursul are şi un alt obiectiv: să reunească tineri din diferite ţări pasionaţi de limbile străine, pentru a-i încuraja şi a-i ajuta să depăşească barierele dintre oameni şi culturi. Capacitatea de a comunica şi de a se înţelege reciproc, depăşind diferenţele, este esenţială pentru prosperitatea Uniunii Europene – a mai spus comisarul Johannes Hahn.

    Participanţii pot alege să traducă între oricare două dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene (numărul combinaţiilor posibile fiind de 552). La ediţia de anul trecut a concursului, elevii au utilizat 150 de combinaţii diferite – precizează Comisia Europeană într-un comunicat.

    Înscrierea pentru licee – prima parte a procesului, care cuprinde două etape – este deschisă până la 20 octombrie, iar profesorii pot face înregistrarea în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii. Ulterior, Comisia va invita 705 şcoli pentru etapa următoare. Numărul liceelor participante din fiecare stat va fi egal cu numărul de locuri deţinut de ţara respectivă în Parlamentul European, selecţia şcolilor efectuându-se aleatoriu, prin intermediul calculatorului. Liceele alese vor desemna apoi între doi şi cinci elevi pentru a participa la concurs. Elevii pot avea orice cetăţenie, însă toţi participanţii trebuie să fie născuţi în anul 2004. Concursul se va desfăşura online, la 25 noiembrie, în toate liceele participante.

    Câştigătorii – câte unul din fiecare ţară – vor fi anunţaţi la începutul lunii februarie 2022. În cazul în care condiţiile o vor permite, ei vor fi invitaţi să îşi primească premiile în primăvara anului viitor, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Bruxelles. Tot cu această ocazie, vor avea posibilitatea de a se întâlni cu traducători profesionişti de la Comisia Europeană şi de a afla mai multe despre această profesie şi despre activitatea din domeniul limbilor străine.


  • Echipamente IT şi materiale igienico-sanitare pentru unităţile de învaţământ din Reşiţa

    Echipamente IT şi materiale igienico-sanitare pentru unităţile de învaţământ din Reşiţa

    Primăria Reşiţa vine în sprijinul unităţilor de învăţământ din municipiu, astfel încât, indiferent de situaţie, activitatea şcolară să se poată desfăşura în siguranţă în noul an şcolar, iar elevii să aibă acces la procesul de învăţare. La şcoli vor ajunge echipamente IT, ce pot fi folosite în cazul scenariului de predare în sistem online. Acestea au fost obţinute prin Programul Operaţional Competitivitate, spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului şcolar, Ion Chiosa:

    Prin acest proiect vor fi achiziţionate 7,255 de tablete de uz şcolar pentru elevi, câte 534 de laptopuri, camere web şi tablete grafice pentru cadrele didactice, 100 de routere şi aproape 300 de table inteligente pentru sălile de clasă.


    Primarul Reşiţei, Ioan Popa spune că s-a pregătit pentru orice situaţie pentru a nu mai exista pericolul ca vreun elev să nu aibă acces la cursuri, fie ele şi online.

    Am câştigat proiectul de finanţare post-Covid, în valoare de 3 milioane de euro, pentru dotarea şcolilor cu tot ce este nevoie, astfel încât, pe viitor, să nu ne mai întâlnim niciodată cu situaţia din aprilie-mai 2020.


    În aceste zile, la şcolile şi grădiniţele din Reşiţa ajung şi materiale sanitare de protecţie, anunţă purtătorul de cuvânt al Inspectoratului şcolar, Ion Chiosa. Fondurile necesare pentru achiziţia acestor materiale au fost obţinute prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2024-2020.

    Unităţile de învăţământ vor primi şi materiale igienico-sanitare în valoare de aproape 1,5 milioane de lei, precum şi măşti de protecţie, dezinfectanţi, nebulizatoare pentru sălile de clasă şi viziere pentru cadrele didactice.


    Aceste proiecte, împreună cu restul finanțărilor obținute, dar și facilitățile oferite de municipalitate pentru elevi, transformă Reșița într-un etalon al investițiilor dedicate sistemului de învățământ local.


  • Proiecte cu finanțare europeană în comuna Bethausen, județul Timiș

    Proiecte cu finanțare europeană în comuna Bethausen, județul Timiș

    Drumurile ce aparțin de comuna Bethausen sunt în plină
    modernizare, 2 cămine culturale și o clădire nouă, pentru grădinița și școala
    primară din Bethausen, va fi inaugurată odată cu începerea anului școlar, iar
    drumurile agricole sunt în curs de asfaltare spune primarul comunei Bethausen,
    Ioan Lihoni:


    Acum
    se derulează execuția pe 1.2.5. pentru
    drumuri agricole. Lucrarea este începută, cam 60 la sută este făcută
    din ea, după care avem Căminul Cultural din Nevrincea, în proporție de 80 la
    sută executat, Căminul Cladova, în proporție de 85 la sută terminat. Reabilitările
    la cămine sunt tot pe fonduri europene: pentru Cladova și Nevrincea, pentru
    cele două, au fost 500 de mii de euro, drumurile agricole sunt de 1 milion de
    euro.


    Podul peste râul Glavița și drumul până în localitatea
    Leucușești este realizat în proporție de 60 la sută.


    Podul
    cu drumul la Leucușești e în jur de 500 de mii de euro, e executat în proporție
    de 60 la sută și suntem pregătiți cu toate documentațiile pentru asfaltarea de
    străzi unde avem și licitația dată. Bineînțeles avem documentația transmisă și
    lăsată la minister și pentru apă-canalizare Cliciova – Nevrincea. Sperăm că
    acum, când se dă drumul la proiecte, să primim finanțare.


    Vechea școală din Bethausen are o vechime de 200 de ani și
    era imposibil de reabilitat. Grădinița a fost ridicată și ea acum mulți ani pe
    un teren inundabil. Din această cauză, administrația locală a decis ridicarea
    unei construcții noi ce va putea fi inaugurată la începutul anului școlar.

    Primarul Ioan Lihoni: Pe
    PNDR 2 avem, în aceeași clădire, jumătate școală și jumătate grădiniță.
    Grădinița din satul Bethausen este în proporție de aproape 90 la sută terminată.
    Este pentru 100 de copii, poate și mai bine de 100. Avem o clădire foarte
    impunătoare, cu clase foarte mari și bineînțeles sperăm ca și natalitatea să fie
    în raport cu grădinița pe care am construit-o. E o clădire impozantă, are
    aproape 1.000 de metri pătrați. La grădiniță în jur de 100 și sperăm ca și la
    școală să fie tot în jur de 100 – 100 și ceva de copii penru I – IV. Și sperăm
    ca să tăiem panglica la toamna când intră copii, cred că o să ajungem să o dăm
    în funcție, da.


    Valoarea totală a clădirii în care vor funcționa grădinița și
    școala primară este de aproximativ 400 de mii de euro.


  • Tabăra din curtea școlii

    Tabăra din curtea școlii

    Pentru că o parte dintre elevi nu-și permit să
    plece în vacanță de acasă, cadrele
    didactice de la Școala Gimnazială Sîntămăria Orlea (jud. Hunedoara) le-au oferit o tabără chiar în curtea școlii. Aici,
    noțiunile teoretice învățate în timpul anului de învățământ au fost aplicate în
    activitățile de zi cu zi. Cu : Liliana Fărcașiu – director, Claudia Maier – profesori, elevi.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Directorul
    Școlii medii din Oprişeni, Ucraina, profesorul Nicolae Bodnariuc, fondatorul și
    conducătorul muzeului școlar de arheologie Maximilian Hacman, a fost distins
    cu medalia Pentru gloria Bucovinei, ofertă de Administrației Regionale de
    Stat Cernăuți.

    Interviu cu prof. Nicolae Bodnariuc.


  • Școala românească post-pandemie

    Școala românească post-pandemie

    Examenele naţionale se vor susţine la datele planificate cu prezenţa fizică, oricare va fi situaţia – a anunțat ministrul român al educaţiei, Sorin Cîmpeanu. El a precizat, la un post privat de televiziune, că vor fi organizate două sesiuni, atât la Evaluarea Naţională, cât şi la Bacalaureat. Pe 22 iunie începe Evaluarea Naţională. Elevii care nu se vor putea prezenta atunci la examen o vor face după două săptămâni de la această dată. Prima sesiune a Bacalaureautului va începe pe 28 iunie, iar a doua va fi la mijlocul lunii august. Mai mult, Sorin Cîmpeanu s-a declarat optimist în ceea ce priveşte începerea anului şcolar 2021/2022 pe data de 13 septembrie, cu prezență fizică la școală. Până atunci, Ministerul Educaţiei încurajează organizarea taberelor de vară în care să se facă şi ore remediale,pentru recuperarea materiei pierdute.

    Între timp, în România, doar 7% din numărul total de elevi mai participă la cursuri online, după ce la mijlocul săptămânii trecute au revenit fizic la şcoală aproximativ 100.000 de copii din clasele de gimnaziu și de liceu. Acest lucru a fost posibil după ce rata de incidență a cazurilor de Covid-19 din toate județele țării a scăzut sub unu la mie. Potrivit datelor oficiale, 270 de elevi din totalul celor peste 2,7 milioane care au putut merge fizic la şcoală erau confirmaţi săptămâna trecută cu Covid-19. Aceleași date arată că peste 55.000 de elevi de 16, 17 şi 18 ani s-au vaccinat până acum împotriva virusului. Sorin Cîmpeanu a adăugat că unul dintre lucrurile câștigate în această pandemie a fost îmbunătăţirea abilităţilor digitale ale elevilor şi profesorilor și conştientizarea importanţei predării digitale, acolo unde ea se potriveşte.


    Totuși, Sorin Cîmpeanu vorbește despre pierderile majore în ceea ce privește sistemul de învățământ:

    Pe lângă pierderile educaţionale, au fost dificultăţi în planul tulburărilor socio-emoţionale, tulburări, anxietate, sunt elemente prezente după această perioadă de criză în România, precum în orice alte ţări. Este corect, pierderile, deşi sunt foarte mari, nu pot fi recuperate în cele aproape cinci săptămâni de şcoală care au mai rămas. O recuperare trebuie să se încerce, însă sunt convins că nu sunt cadre didactice care îşi pot închipui că vor recupera multe luni în câteva săptămâni. Această recuperare trebuie să fie făcută gradual. În ceea ce privește profesorii, aceștia rămân în continuare cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată. Potrivit datelor oficiale, sunt circa 160.000 de angajaţi din învăţământ vaccinați până acum, iar ministrul Educaţiei anunță că se are în vedere organizarea unor caravane de vaccinare, în special în mediul rural, unde rata de imunizare în rândul cadrelor didactice este mai mică decât în mediul urban.


  • Retrospectiva săptămânii 02.05 – 08.05.2021

    Retrospectiva săptămânii 02.05 – 08.05.2021

    Vaccinarea în România merge foarte bine

    România stă extraordinar de bine în ceea ce priveşte campania de vaccinare anti-COVID-19, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, joi, zi in care a fost depăşit pragul de 100.000 de persoane imunizate în 24 de ore. Autorităţile au extins modalităţile prin care românii se pot vaccina pentru ca toţi cei care doresc să se imunizeze să o poată face cât mai uşor şi să poată fi atinsă ţinta de 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie. Există maratoane, centre de vaccinare din maşină, la locul de muncă, prin cabinetele medicilor de familie sau în spitale nonCOVID, iar de vineri imunizarea se va face peste tot fără programare, doar cu buletinul. De la debutul campaniei naţionale de imunizare, pe 27 decembrie, în România au fost vaccinate peste 6 milioane de persoane, din care peste 2,2 milioane au primit ambele doze. In această săptămână în România a început şi administrareaserului american Johnson&Johnson, în doză unică.

    Donaţie pentru Republica Moldova

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, în această săptămână acordarea unui nou ajutor umanitar constând în vaccinuri anti-COVID-19 pentru Republica Moldova (majoritar românofonă) în vederea gestionării pandemiei. Este vorba de 100.000 de doze din serul AstraZeneca. Executivul a anunţat că autorităţile de la Bucureşti şi Chişinău au stabilit şi o înţelegere privind revânzarea acestui vaccin, 200.000 de doze pe lună.Guvernul român a mai aprobat şi elementele tehnice privind o donaţie de vaccinuri pentru Ucraina vecină, un lot de 100.000 de doze.

    Reluarea cursurilor în şcolile din România

    Şcolile din România funcţionează, de miercuri, după două scenarii, în funcţie de incidenţa cazurilor de COVID 19. Cursurile s-au reluat după patru săptămâni de vacanţă de care s-au bucurat majoritatea elevilor. Au revenit la cursuri cu prezenţa fizică absolut toţi copiii din grădiniţe, din învăţământul primar, inclusiv clasa pregătitoare, a precizat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu. În localităţile unde rata de infectare este sub unu la mie s-au întors în clase şi elevii de gimnaziu şi de liceu. Potrivit celor mai noi date oficiale, sunt acum 1.800 de astfel de localităţi in scenariul verde pe harta incidenţei COVID. Pentru celelalte 1.400 de localităţi, unde rata de infectare este mai mare, elevii din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a şi a XI-a au reluat cursurile online. Cei din clasele terminale vor merge la şcoală începând din 10 mai.

    Noi relaxări de la 1 iunie în România

    Autorităţile române iau un calcul noi măsuri de relaxare dupa 1 iunie, cum ar fi renunţarea la purtarea măştii de protecţie pe plajă, la munte,în sălile de sport și bazinele de înot. organizarea de petreceri private cu persoane vaccinate, dar şi despre programul agenţilor economici. Este luată în calcul și posibilitatea ca restaurantele şi hotelurile să funcționeze la capacitate normală dacă tot personalul angajat este vaccinat și clienții la fel. În privinţa meciurilor de la Campionatul Campionatul European de fotbal pe care România le va găzdui în această vară, la acestea vor putea participa doar suporterii vaccinaţi. Şeful Executivului, Florin Cîţu, a menţionat că este soluţia găsită de UEFA şi pe care el o agreează. Referitor la evenimentele mari, cu mult public, cum ar fi festivalurile Neversea şi Untold, prim-ministrul a spus că nu vor putea fi organizate chiar de la 1 iunie, ci mai degrabă după 1 august.

    Guvernul de la Bucureşti a adoptat planul de convergenţă şi a ajustat PNRR

    Guvernul României a aprobat Programul de convergenţă, care cuprinde reforme pe care şi le asumă Executivul în domenii precum sistemul de pensii, salarizarea, companiile de stat, administraţia publică. Premierul Florin Cîţu a explicat că documentul se alătură Strategiei fiscal-bugetare şi Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. El a menţionat că a discutat cu miniştrii despre PNRR, cerându-le implicare directă pentru finalizarea cât mai rapidă a acestui document în perspectiva discuţiilor pe care le va avea săptămâna viitoare, la Bruxelles, cu reprezentanţii executivului comunitar. Premierul a adăugat că bugetul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost ajustat, la recomandarea Comisiei Europene, de la 42 miliarde de euro la circa 29 miliarde de euro, după reducerea sumelor la toate capitolele. Recent, prim-ministrul a dat asigurări că planul românesc va absorbi toate fondurile europene care sunt puse la dispoziţia ţării.

    Raport GRECO despre România

    România continuă să aibă restanţe în ceea ce priveşte reformele în justiţie şi lupta împotriva corupţiei, conform celui mai recent raport al GRECO, organismul specializat în acest domeniu al Consiliului Europei. Potrivit documentului, Bucureştiul a pus în practică doar cinci din cele 18 recomandări ale GRECO. În ansamblu, autorităţile române par să fie hotărâte să remedieze sau să renunţe la multe dintre reformele juridice controversate, adoptate în timpul precedentei administraţii social-democrate, constată raportul. Cu toate acestea, nivelul la care sunt implementate recomandările privind combaterea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor rămâne nesatisfăcător.

    În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, nivelul rămâne neschimbat, cu excepţia unor cerinţe procedurale, cu doar două din cele nouă recomandări implementate. Având în vedere importanţa acestor recomandări pentru prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, GRECO subliniază că este necesară o acţiune mai hotărâtă pentru punerea lor în practică. În legătură cu prevenirea corupţiei în rândul judecătorilor şi procurorilor, raportul arată că sunt necesari paşi mult mai hotărâţi şi în această direcţie. Documentul relevă faptul că încă nu s-a produs o consolidare a rolului CSM în acest proces, în timp ce implicarea ministrului justiţiei în numirea şi, respectiv, revocarea procurorilor în/şi din funcţiile cele mai înalte ar trebui diminuată, pentru a asigura independenţa judiciară.

    De asemenea, trebuie stabilite criterii clare şi obiective de promovare în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, care să ţină seama de calificările şi meritele reale ale acestora – se mai arată în raportul Grupului Statelor împotriva Corupţiei, GRECO

    La București, premierul liberal Florin Cîţu a afirmat că raportul GRECO arată că România este ‘pe drumul cel bun’. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate şi nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017 – 2019, a mai spus el.


  • Recunoaștere europeană a activității Colegiului Național Mircea Eliade din Reșița

    Recunoaștere europeană a activității Colegiului Național Mircea Eliade din Reșița

    Lansat
    în 2005 drept componentă fundamentală a programului eLearning al Comisiei
    Europene, eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru
    Educație, Formare, Tineret și Sport, din 2014. Biroul Central de Asistență
    eTwinning este administrat de European Schoolnet, un parteneriat internațional
    format din 31 de ministere europene ale educației. Platforma eTwinning
    promovează colaborarea școlară în Europa prin intermediul tehnologiilor
    comunicării și informației (TIC), oferind unităților de învățământ asistență și
    instrumente de lucru.


    Programul eTwinning are ca scop principal facilitarea
    comunicării și colaborarea între școli din țările membre ale Uniunii Europene,
    implicând cadrele didactice și elevii în activități noi de învățare.
    Recunoașterea din partea Centrului European eTwinning a venit în urma
    desfășurării unor proiecte europene Erasmus+ și eTwinning, pentru care școala
    din Reşiţa a primit certificate de calitate, spune profesorul Gheorghița
    Fercea, directorul Colegiul Național Mircea Eliade:


    Conferirea
    acestui statut reprezintă o confirmare a inovației, colaborării și
    profesionalismului de care profesorii și elevii au dat dovadă pe parcursul
    derulării proiectelor europene. Aceste acțiuni educative aduc recunoaștere
    oficială și o mai mare vizibilitate a activității participanților la nivel
    național și european, precum și premii anuale și certificate naționale și
    europene de calitate pentru cele mai bune proiecte. Ideea de implicare am
    avut-o după ce am participat la un curs de formare în luna noiembrie a anului
    2016, organizat de Institutul de Științe ale Educației. Dintre proiectele
    desfășurate de școala noastră menționez: Educația combate rasismul,
    Tinerii și România centenară, Holocaustul – o lecție a trecutului pentru
    prezent, Stop bullyng și altele. Proiectele au dovedit că stăpânim
    foarte bine practicile digitale și cele de siguranță online și abordăm inovativ
    și creativ aceste activități.



    Mediul
    educațional eTwinning oferă personalului didactic ce activează în școlile din
    țările europene un mediu de comunicare, colaborare, demarare de proiecte și
    schimb de informații – un spațiu în care să simtă că fac parte din cea mai
    palpitantă comunitate educațională din Europa.


    Statutul
    de Școală eTwinning reprezintă atât o validare a reușitei personale a
    profesorilor, cât și o confirmare a rezultatelor deosebite obținute de întreaga
    echipă eTwinning din școală – cadre didactice și elevi.




  • Finanțări europene pentru proiecte educaționale și pentru modernizarea unor școli din jud. Dâmboviţa

    Finanțări europene pentru proiecte educaționale și pentru modernizarea unor școli din jud. Dâmboviţa

    Primăria comunei Schitu Golești din județul
    Argeș a primit fonduri Regio pentru a construi și dota o sală de sport la
    Școala Gimnazială Lăzărești. Proiectul de aproape 1 milion 300 de mii de lei
    din care peste 1 milion- finanțare nerambursabilă- trebuie finalizat până la 30
    aprilie anul viitor.


    Fonduri comunitare au accesat și obținut alte patru localități din Dâmbovița.


    Detalii aflăm de la Daniela Traian- director- adjunct dezvoltare și comunicare la Agenția de
    Dezvoltare Regională Muntenia Sud:


    În luna martie
    Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud- Muntenia a semnat contractele de finanțare pentru școlile din comunele Cobia
    și Dragodana din județul Dâmbovița.


    Primăria Cobia a
    primit fonduri Regio pentru proiectul privind reabilitarea, modernizarea și
    extinderea Școlii cu clasele 1- 8 Gherghițești. Proiectul are ca obiectiv
    reducerea abandonului școlar, creșterea gradului de participare la procesul
    educațional în învățământul obligatoriu și asigurarea unei educații de calitate
    și atractive.


    Termenul de
    implementare a proiectului este 30 noiembrie 2023. Investiția de peste 8
    milioane de lei este asigurată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională-
    peste 5 milioane de lei, aproximativ 772 de mii de lei finanțare nerambursabilă
    din bugetul național și 2,26 milioane de lei- contribuția beneficiarului.


    Consolidare, modernizare și extindere cu un
    corp nou de școală și o sală de sport, împrejmuire și amenajări exterioare este
    proiectul pentru care Primăria Comunei Mănești a obținut fonduri pentru Școala
    Gimnazială Drăgăești-Pământeni. 31 august 2022 este data până la care trebuie
    implementat acest proiect în valoare de aproape 17 milioane de lei din care
    aproximativ 14 milioane și jumătate reprezintă finanțare europeană.


    Un alt proiect este extindere și dotare
    Școala Boboci – pentru care Primăria Comunei Dragodana a obținut fonduri Regio
    de 8,35 milioane de lei.


    Mai exact, imobilul
    Școlii Boboci din satul Picior de Munte- comuna Dragodana va fi extins cu 8
    săli de clasă și 3 laboratoare și o sală de sport. Proiectul mai prevede
    imprejmuirea si amenajarea incintei școlii dar și dotarea corespunzătoare a
    unității de invățămant.


    Termenul de
    finalizare a proiectului este 31 decembrie 2023. Pe lângă fondurile europene
    investiția mai presupune o contribuție de 1,27 milioane de lei de la bugetul
    național și aproape 200 de mii de lei- cofinanțare din partea beneficiarului.



    Și primăria Comunei Bucșani a obtinut o
    finanțare nerambursabilă pentru extinderea, modernizarea și dotarea Școlii nr.
    2 Parc Bucșani ce va fi implementat până la data de 30 septembrie 2023. Valoare
    investiției depăseste 5 milioane 200 de mii de lei din care aproape 4,4
    milioane- bani europeni.