Radio România Internațional

Tag: securitate

  • De la Centrului European de Instruire F-16, la Brigada Multinațională Sud-Est

    De la Centrului European de Instruire F-16, la Brigada Multinațională Sud-Est

    Ceremonia de inaugurare a Centrului European de Instruire F-16 a avut loc luni, 13 noiembrie, la Baza 86 Aeriană Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești, în prezența ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr, și a omologului său din Regatul Țărilor de Jos, Kajsa Ollongren. Au fost prezenți ambasadorii Danemarcei, Țărilor de Jos, SUA și Ucrainei, reprezentanți ai companiei americane Lockheed Martin, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Viorel Pană, alţi oficiali militari români şi străini.



    Centrul va fi un hub internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe acest tip de aeronave, români şi din statele aliate şi partenere, inclusiv Ucraina. Ministerul Apărării pune la dispoziţie baza aeriană şi facilităţile de instruire, forţele aeriene olandeze avioanele, iar compania Lockheed Martin asigură instructorii şi mentenanţa. Cinci aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze au aterizat pe 7 noiembrie în Baza 86 Aeriană. Centrul European de Instruire F-16 va avea și sprijinul Danemarcei, stat coordonator alături de Țările de Jos, al Coaliției internaționale F-16.



    Acest proiect, primul la nivel european, reprezintă o bornă importantă atât pentru cooperarea româno-olandeză, cât şi pentru reflectarea practică a solidarității aliate. Având în vedere contextul geopolitic actual și poziția strategică a României în regiunea Mării Negre, acest centru devine esențial pentru colaborarea transfrontalieră, întărirea securității și consolidarea solidarității în cadrul NATO. În același timp, ministrul Tîlvăr a evidențiat că Centrul nou înființat din Baza Aeriană 86 își propune să creeze un răspuns adecvat, nu doar pentru nevoile actuale și viitoare ale Forțelor Aeriene Române, ci și pentru sprijinirea aliaților și partenerilor, precum Ucraina.



    Schimbăm subiectul. Alergarea este identitatea mea. S-ar putea să încetinesc, dar nu mă voi opri niciodată”. Acesta este motto-ul locotenent-colonelului Ryan Smith, ofițer al Armatei SUA și care este astăzi membru al Comandamentul Diviziei Multinaționale de SUD EST din București, România.



    Pe 5 noiembrie, a alergat primul său maraton la New York, ca parte a #TeamINSPIRE, pentru o cauză caritabilă: strângerea de fonduri, pentru o fundație non-profit care sprijină persoanele aflate în nevoie. Având o vechime de 25 de ani în armata SUA, Ryan a mărturisit că nu și-a trecut niciodată baremele sportive când era tânăr, din cauza alergării. Dar Armata l-a făcut un bun alergător. Acum, simte că alergarea i-a salvat cu adevărat viața și l-a făcut să treacă peste momente dificile. Locotenent-colonelul Ryan Smith lucrează în România de aproape 8 ani, în două comandamente diferite ale NATO.



    În altă ordine de idei, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a primit săptămâna trecută, pe 9 noiembrie, vizita ministrului apărării din Republica Macedonia de Nord, Slavjanka Petrovska. Cei doi oficiali au discutat despre modalități concrete de consolidare a cooperării bilaterale, având în vedere preocupările extinse ale României cu privire la securitatea regiunii Mării Negre și a Balcanilor de Vest.



    Ministrul român al apărării a mulțumit ministrului Petrovska pentru implicarea la angajamentele NATO de pe teritoriul României, prin dislocarea unui contingent nord-macedonean la Caracal, în cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est, aspect care susține activitățile de vigilență sporită ale NATO.



    Constantin Herțanu





  • NATO şi regiunea Mării Negre

    NATO şi regiunea Mării Negre

    Potrivit experţilor militari, Marea Neagră e un cazan care fierbe. Odată cu declanşarea invaziei ruseşti din Ucraina, pe 24 februarie 2022, apele sale sunt survolate permananent de avioanele de luptă şi de dronele celor două ţări aflate în război şi sunt scena frecventă a luptelor navale. În peninsula anexată Crimeea sau puţin mai la vest, ţărmurile ucrainene sunt sub ocupaţia armatei de invazie. Nu departe de Odesa, cel mai mare port ucrainean de la Marea Neagră, regiunea separatistă pro-rusă Transnistria e ieşit, de facto, acum mai bine de trei decenii, de sub controlul autorităţilor centrale ale Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă),după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de parte rebelilor secesionişti. Tot riverană la Marea Neagră şi tot în urma unei invazii ruseşti, Georgia a pierdut, la rându-i, din 2008, controlul asupra Abhaziei de Sud şi Osetiei.

    Lumea civilizată, spun comentatorii, nu se poate simţi confortabil cu conflictul deschis din Ucraina şi cele îngheţate din Republica Moldova şi Georgia, toate amorsate de ruşi. De aceea, bazinul Mării Negre este de o importanţă strategică excepţională pentru NATO – a repetat, la Constanţa, cel mai mare portmaritim românesc, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, românul Mircea Geoană. Fost ambasador la Washington şi fost ministru de Externe acum două decenii, când România a fost admisă în NATO, Geoană vine foarte frecvent în ţară, unde sondajele privind intenţiile de vot îl creditează cu şanse la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Nu pleacă niciodată fără să se adreseze presei şi fără să dea asigurări că NATO va continua să acorde o atenţie specială acestei zone şi va lua toate măsurile pentru a proteja interesele, cetăţenii şi economiile aliaţilor. A făcut-o şi zilele trecute, când a vizitat Academia Forţelor Navale Mircea cel Bătrân. Anterior, el s-a aflat în Bulgaria vecină, unde a avut o întâlnire cu premierul Nikolai Denkov şi cu conducerea armatei şi a vizitat Grupul de luptă multinaţional al NATO.

    Potrivit corespondentului Radio România în Bulgaria, Geoană a insistat că asistenţa acordată Ucrainei trebuie să continue. Rusia va folosi din nou iarna care se apropie ca armă în războiul său, aşa că trebuie să continuăm să le oferim ucrainenilor ceea ce au nevoie pentru a rămâne puternici pe câmpul de luptă şi pentru a avea o poziţie mai puternică la masa negocierilor – a afirmat secretarul general adjunct al NATO. Parte a acestui sprijin e şi inaugurarea Centrului European de Instruire F-16, de la Baza 86 Aeriană din Feteşti (sudul României). Centrul va fi un hub internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe acest tip de aeronave, români şi din statele aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina invadată


  • Războiul continuă… ce impact are asupra tinerilor?

    Războiul continuă… ce impact are asupra tinerilor?

    Un an și 8 luni de la invazia Rusiei în Ucraina. Războiul continuă. După mobilizarea imediată a românilor, vreme de mai multe luni, pentru a veni în sprijinul ucrainenilor nevoiți să își părăsească locuințele și țara, oamenii discută tot mai puțin despre războiul care se desfășoară acum la granița cu România. Unul dintre mediile în care există preocupare pentru ceea ce înseamnă ideea de război este arta.



    Sunt scriitori din România, scriitori din Republica Moldova care adoptă o atitudine civică și vorbesc despre răul pe care războiul îl provoacă. Cosmin Perța este scriitor și, în colaborare cu muzicianul ucrainean Denys Vasyliev, a realizat instalația “Voices of War”. O instalație audio imersivă care încearcă să redea sonor și afectiv regimul de teroare pe care îl suportă cetățenii obișnuiți ai Ucrainei, confruntați cu bombardamente și stare continuă de asediu.



    Andreea Boșoi este studentă la Universitatea din București, Facultatea de Istorie, secția de Relații Internaționale și Studii Europene. În februarie 2022 era în clasa a XII-a și nu poate uita frica simțită la momentul invaziei Rusiei în Ucraina. Andrei Robert are 15 ani și este foarte afectat de continuarea războiului.



    La nivel european se discută tot mai mult despre nevoia de apărare și intensificare a securității. Despre principalele priorități ale UE în politica de apărare și schimbările impuse de război vorbește europarlamentarul Dragoș Tudorache.



    Încă din primăvară, miniștrii din UE au recunoscut dificultățile cu care se confruntă tinerii în prezent din cauza pandemiei de COVID-19, a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a crizei energetice și a schimbărilor climatice. Se impune prioritar abordarea problemelor de sănătate mintală care afectează un număr tot mai mare de tineri ca urmare a acestor provocări.



  • România. Flancul Estic

    România. Flancul Estic

    Aeronave ale Forțelor Aeriene şi Spaţiale Franceze s-au aflat timp de 5 zile, la cererea autorităţilor române, în misiune la Baza 86 Aeriană de la Borcea. Cele trei avioane Rafale C F3 aparţin Escadrei 30 Vânătoare de la Baza Aeriană 118 din Mont-de-Marsan din provincia Nouvelle-Aquitainne, una din cele mai importante din Franţa. Aeronavele franceze au fost însoţite de un avion A-400 M Atlas destinat transportării detaşamentului, muniţiilor şi altor echipamente în teatrul de operaţii.



    Este o premieră absolută prezenţa la sol, în România, a avioanelor franceze Rafale. De la izbucnirea războiului din Ucraina a existat o prezenţă aeriană aliată constantă şi de amploare în spaţiul aerian de pe flancul estic, chiar dacă nu atât de vizibilă pentru publicul larg, în general de la bazele aeriene de origine ale aeronavelor sau de pe portavioane din Marea Mediterană.



    Ceea ce s-a întâmplat acum la Borcea ţine de conceptul NATO cunoscut sub numele de Agile Combat Employment (ACE), în traducere Angajare rapidă în luptă sau conceptul MORANE în varianta franceză şi care constă într-o desfăşurare logistică uşoară datorită unei interoperabilităţi sporite a echipamentelor de susţinere a forţelor aeriene partenere. Mai simplu spus, francezii au vrut să vadă dacă pot deplasa rapid un mic detaşament de avioane, piloţi şi tehnicieni, care să acţioneze o perioadă limitată de timp, de 5 zile, într-o altă bază aeriană NATO din România, ca o verificare a interoperabilităţii.



    Misiunile, care au crescut în intensitate de la zbor la zbor, s-au axat pe lupta aer-aer, ce a combinat lupta prin observare vizuală cu cea prin radar. Seria de misiuni s-a încheiat printr-un antrenament de patrulare a zonei, la care au participat aeronave Rafale, F16 române și un avion cisternă C-135 francez. Toate aceste capacități au fost susținute de un sistem sol-aer cu rază medie de acțiune Mamba, dislocat la Capu Midia încă de acum un an şi jumătate. La Baza 86 Aeriană s-a aflat şi ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, care, printre altele, a asistat la o prezentare a escadrilei de F-16 și a avionului multirol Rafale. Aeronavele Rafale au părăsit România pe data de 22 octombrie după efectuarea a 5 misiuni în cadrul unor scenarii complexe.



    Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est a organizat, pe 23 octombrie, ceremonia dedicată realizării Capabilității Operaționale Complete şi inaugurării noului sediu. Acesta este al 10-lea Corp Multinațional NATO înființat în Europa, iar termenul de operaționalizare completă a fost devansat cu un an, datorită contextului de securitate din regiune. La această structură participă cu forţe 17 naţiuni aliate.



    Comandantul adjunct al Comandamentului Terestru al NATO, general-locotenent Nicola Zanelli, prezent la ceremonie, a declarat: Aţi reuşit să sincronizaţi realizarea Capabilității Operaționale Complete cu un an mai devreme cu investiţiile în structura acestui comandament. Acest lucru a fot organizat într-o manieră pe care nu am mai întâlnit-o în întreaga Europă aşa că vreau să felicit România pentru toate aceste investiţii şi ştiu că aţi alocat 2,5% din PIB pentru apărare. România a dat un exemplu excelent în cadrul NATO şi pe unde voi merge în Europa voi folosi acest exemplu despre cum trebuie să gestionăm astfel de provocări a precizat generalul-locotenent Zanelli.



    Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu are misiunea de a asigura comanda și controlul operațiilor terestre ale NATO, la nivel de corp de armată, în orice situație, pe timp de criză sau război, cu scopul de a întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice în România și Bulgaria, zona sa de responsabilitate.



    Bogdan Dinu


  • Videoconferință cu militarii din teatrele de operații

    Videoconferință cu militarii din teatrele de operații


    Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, şi şeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, au discutat, marţi, prin videoconferinţă, cu echipele de comandă ale structurilor româneşti dislocate în teatrele de operaţii din Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Republica Centrafricană, precum şi cu cele ale detaşamentelor din Bulgaria şi Polonia, informează Agerpres.



    Tot ceea ce faceţi este apreciat de partenerii şi aliaţii noştri şi contribuie, zi de zi, la întărirea profilului de securitate şi prestigiului României în plan internaţional. Suntem în permanenţă concentraţi pe asigurarea tuturor condiţiilor de care aveţi nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor. Suntem la curent cu tot ceea ce faceţi şi vreau să vă mărturisesc că fiecare zi în care primim rapoarte că nu sunt probleme în teatrele de operaţii unde acţionaţi este o zi bună pentru noi. Totodată, adresez mulţumiri familiilor dumneavoastră, care vă susţin, a transmis ministrul Apărării Naţionale.



    Anul acesta, înregistrăm un vârf al participării în misiuni internaţionale. Aniversarea Zilei Armatei României ne găseşte într-un mediu regional de securitate extrem de provocator. În acest context, misiunile de stabilitate sunt deosebit de importante, iar devotamentul şi profesionalismul colegilor noştri sunt cu atât mai apreciate, a subliniat generalul Daniel Petrescu.



    Militarii au prezentat situaţia de securitate în zonele de dislocare, cu accent pe creşterea în complexitate a provocărilor în Balcanii de Vest şi pe preluarea de către elementul românesc a comenzii misiunii UE din Republica Centrafricană. În contextul rotirii detaşamentelor din această perioadă, agenda convorbirilor a cuprins informări ale militarilor privind preluarea misiunilor, integrarea în structurile multinaţionale, precum şi despre condiţiile de viaţă şi de muncă. Potrivit MApN, dialogul cu echipele de comandă ale detaşamentelor dislocate în teatrele de operaţii a reliefat că starea moralului este foarte bună, echipamentele corespund necesităţilor operative şi relaţiile de cooperare cu militarii aliaţi şi parteneri se menţin la un nivel excelent.



    În prezent, aproximativ 800 de militari români se află în misiuni şi operaţii sub comandă sau mandat NATO, UE şi ONU. În Balcanii de Vest, România este, în prezent, ţara cu cea mai mare contribuţie de militari în cadrul misiunii EUFOR ALTHEA din Bosnia şi Herţegovina, misiune la care asigură funcţia de şef de stat major, de nivel general de brigadă şi a crescut cu încă aproximativ 130 de militari contribuţia la misiunea NATO KFOR, prin dislocarea unei companii din rezerva strategică la dispoziţia SACEUR. De asemenea, ţara noastră are cea mai importantă contribuţie cu militari la misiunea Uniunii Europene de sprijin pentru autorităţile centrafricane în domeniile consiliere strategică şi educaţie pentru forţele de securitate (European Union Training Mission in Central African Republic – EUTM RCA), cu 32 de militari, asigurând şi comanda EUTM RCA, la nivel de general de brigadă.



    Videoconferinţa s-a înscris în seria de activităţi prilejuite de sărbătorirea Zilei Armatei României, arată un comunicat al MApN.



  • România şi NATO, în momente de criză

    România şi NATO, în momente de criză

    Raportul privind dronele căzute, luna trecută, în Deltă, a fost finalizat şi înaintat Parchetului General de la Bucureşti. Dronele au fost lovite de apărarea antiaeriană ucraineană şi nu au vizat teritoriul României. Informaţia a venit din partea ministrului Apărării, Angel Tîlvăr, chemat în Parlament, la tradiţionala Oră a Guvernului, să ofere explicaţii pe această temă preocupantă pentru autorităţi şi pentru locuitorii satelor riverane Dunării din zona de graniţă cu Ucraina.



    Dronele lansate de Rusia asupra portului fluvial Izmail ar fi fost lovite de apărarea antiaeriană a Ucrainei şi au intrat într-o evoluţie necontrolabilă în vecinătatea ţintei, ceea ce a determinat pătrunderea accidentală în spaţiul aerian naţional şi căderea acestora în proximitate, pe teritoriul României. Nu am sesizat intenţii în niciuna din aceste situaţii, teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală, a subliniat ministrul Tîlvăr.



    Potrivit acestuia, dronele nu au putut fi observate de sistemele de supraveghere şi avertizare timpurie din motive obiective, legate de înălţimea mică la care zburau, de mişcarea lor necontrolată precum şi de ecranarea generată de teren şi de infrastructura portuară a Ucrainei. Limitările acestea sunt specifice oricărui sistem radar, oricât de performant ar fi, a explicat Tîlvăr.



    El a mai amintit că impactul dronelor a fost fără explozie, dronele neavând echipamente de luptă active. În toate aceste cazuri, nu au existat pagube materiale sau victime. Ministrul apărării a mai afirmat că recent au fost suplimentate sistemele de supraveghere aeriană în Delta Dunării, în apropierea porturilor ucrainene atacate de forţele ruse.



    Angel Tîlvăr: În dimensiunea maritimă şi fluvială avem în vedere măsuri de securizare a căilor de comunicaţii maritime pentru descoperirea şi neutralizarea minelor marine, pentru că şi aceasta este o problemă care preocupă cetăţenii din România, aflate în derivă din bazinul Mării Negre, în cadrul efortului comun al statelor NATO cu statut de riveran şi al statelor ei. Totodată, menţinem asigurarea hidrografică şi de navigaţie a litoralului românesc şi emitem avize pentru navigatori, în scopul creşterii securităţii maritime, în spaţiile maritime şi fluviale de interes. Am crescut supravegherea traficului în zona platformelor de foraj marin şi în raionul Sulina-Sfântu Gheorghe, cercetarea navală pentru descoperirea şi neutralizarea minelor marine în derivă”.



    În relaţia cu aliaţii noştri, care au dislocat efective importante în ţară, avem în vedere revizuirea şi adaptarea măsurilor de asigurare a sprijinului de tip naţiune-gazdă, conform prevederilor planurilor aliate şi a solicitărilor partenerilor, în acord cu nivelul prezenţei aliate pe teritoriul naţional, a precizat ministrul Apărării. Totodată, se au în vedere coordonarea şi monitorizarea transporturilor rutiere, aeriene şi feroviare aparţinând armatelor statelor aliate şi partenere.






  • Volodimir Zelenski, primit la Palatul Cotroceni

    Volodimir Zelenski, primit la Palatul Cotroceni


    Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit astăzi la București, pentru prima oară de la invazia trupelor rusești. Șeful de stat ucrainean s-a întâlnit cu președintele Iohannis cu care a abordat teme legate de securitatea zonală.



    La finalul discuțiilor de la Palatul Cotroceni, președintele ucrainean a declarat: “Mulțumesc României pentru ajutorul acordat Ucrainei în această perioadă dură. România ne-a acordat sprijin și militar, si umanitar și a ales Ucraina în cel mai dificil moment din istoria noastră.”


    Zelenski a menționat și dialogul purtat pe tema securității în zona Mării Negre:


    “Am discutat despre situația de pe front, despre solicitările noastre militare. Vor fi noutăți despre artilerie și apărare antiaeriană. Dronele rusești sunt un pericol nu doar pentru statul nostru, ci pentru toți. Trebuie să facem tot posibilul ca Rusia să nu poată transforma într-o Dunărea sau Mărea Neagră într-o zonă moartă.”



    La rândul său, președintele Iohannis a reiterat sprijinul României pentru Ucraina până la înfrângerea trupelor rusești:


    “Încă din primele clipe ale acestei agresiuni, care demonstrează că Rusia rămâne principala amenințare de securitate pentru continentul european și în regiunea Mării Negre. Susținerea Ucrainei reprezintă un interes strategic al României. Consolidarea securității Ucrainei înseamnă consolidarea securității României. Susținem astfel lupta pentru valorile fundamentale ale lumii în care trăim”, a spus Klaus Iohannis.



    Președintele român a mai precizat că Ucraina va beneficia în continuare de ajutor pentru exporturile de cereale: “Am reafirmat angajamentul României de a lucra alături de partenerii noștri internaționali pentru a facilita exporturile de cereale ucrainene către piețele globale. Astfel, susținem economia ucraineană și nevoile urgente ale statelor vulnerabile. S-a agreat deja dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la 4 milioane de tone de produse agricole.”



    Cei doi șefi de stat au semnat o declarație politică, potrivit căreia relația bilaterală este ridicată la nivel de parteneriat strategic.


  • Klaus Iohannis şi Marcelo Rebelo de Sousa au discutat despre războiul din Ucraina

    Klaus Iohannis şi Marcelo Rebelo de Sousa au discutat despre războiul din Ucraina

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a discutat, sâmbătă, la Lisabona, cu omologul său portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, despre războiul din Ucraina vecină, context în care a reiterat mulţumirile pentru contribuţia substanţială a Portugaliei, cu trupe, la postura de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO.


    Prezenţa militarilor portughezi în România reprezintă un semnal puternic al solidarităţii şi al sprijinului Portugaliei pentru întărirea securităţii României – a spus preşedintele Iohannis.


    Discuţiile au vizat şi riscurile sporite de securitate din regiunea Mării Negre, ca urmare a multiplelor atacuri ruseşti împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre, care urmăresc să afecteze capacitatea Ucrainei de a exporta produsele sale agricole – a menţionat Iohannis, arătând că au fost luate măsuri sporite de apărare şi că, prin NATO, este asigurată protecţia teritoriului şi a cetăţenilor români.


    În acest context, am stabilit cu domnul preşedinte să dezvoltăm şi mai mult cooperarea noastră în domeniul politic şi militar – a mai declarat şeful statului român.

  • Ceausescu seen from up close

    Ceausescu seen from up close


    The
    openness, transparency and popularity of a dictator are some of the
    strongest signals a propaganda machine can transmit. But since in a
    dictatorship these signals must be interpreted as being the opposite,
    so in the communist regime Nicolae Ceaușescu’s figure was the
    opposite to
    that
    promoted by the propaganda. Not many Romanians can boast seeing him
    from up close and ever fewer of shaking his hand. Suspicious and
    increasingly paranoid, Ceaușescu would not let many people get too
    close to him.

    One
    of the few occasions when he would make an exception was when he
    travelled abroad and attended press conferences. Sorin Cunea worked
    for Radio Free Europe in the second half of the 1960s and is the
    Romanian journalist abroad who saw Ceaușescu from up close most
    often. Interviewed by Radio Romania’s Oral History Centre in 1998,
    he said he would find out about Ceaușescu’s foreign visits from
    the Romanian press. He witnessed a
    total of 12
    visits by the Romanian communist leader:

    We
    were at the Bayer company, because his wife, who was a chemist,
    wanted to
    or
    the German hosts had arranged for her to visit the consortium in
    Leverkusen. As Ceaușescu
    had
    official talks I didn’t have access to, Noel Bernard decided we
    should also go Leverkusen. After visiting a few departments, the
    group of officials entered a conference room and that’s where she
    was given explanations and answers to the questions she asked. I then
    saw,
    I think for the first time, Adrian Păunescu, who was part of the
    press delegation accompanying the two. Bernard and I were standing in
    the back and didn’t pay much attention to her questions. But I was
    watching how Păunescu was sitting opposite her at the table and
    noting
    down every word she said, conspicuously, so that everyone would
    see
    how interested he was in what she was saying.

    Ceaușescu had his people follow Sorin Cunea, just as he did most other journalists working for Radio Free Europe. He recalls being mistreated by the Romanian communist delegation in Ankara. When they let the media know they could enter the room that was going to host the cocktail party, I slung my recorder over my shoulder and headed for the door. Everyone else walked in, but I was stopped by an individual who addressed me in Romanian and his tone was typical of Securitate officers. He knew exactly who I was. Don’t put your recorder too close to the comrade. Keep a lower profile, can’t you see you’re bothering him? I didn’t answer back, so I just walked into the room. When it was Ceaușescu’s time to speak, I placed the microphone as close to him as possible, so I could get his discourse on tape and be able to broadcast parts of it later. I have to say that, as he talked, he would take small sips from a glass with a yellowish liquid, which I think was chamomile tea. Maybe he was allowed to do that, or maybe the doctors who accompanied him knew better. Sorin Cunea was also asked if he ever got to speak directly to Ceaușescu during press briefings. I addressed him a question once, in Bonn. I have to say I would always sit on the front rows at press briefings, because I really wanted my face to be in the news on the television. He answered my question
    though. And during a news conference in Vienna, I was also in the front row, very
    carefully observing the two. Whenever he was answering one journalist or
    another, while the answer was being translated, Ceausescu looked intently at
    his wife, Elena, for approval. And I saw her nodding most of the time, as if
    she wanted to say ‘yeah, you answered pretty well to that one’.


    Ceausescu’s capricious
    and aggressive personality however often made him to take it out on the
    others. Sorin Cunea recalls such an episode


    Sorin Cunea: Also
    in Bonn, while answering a question regarding the Conference for Security and
    Cooperation, the translator, who was a guy from Bucharest translated and
    completed the answer by specifically mentioning the ‘Conference for Cooperation
    and Security in Europe’. Ceausescu swiftly turned to the translator and
    retorted I didn’t say anything about Europe, you know. And the man had done nothing
    wrong but only mentioned the complete title of that international conference. Furthermore,
    Ceausescu was always carrying a comb with him, which it used to adjust his
    haircut right before joining a conference or public event. He was always very
    concerned about his physical appearance.


    Seen
    from up close, dictator Nicolae Ceausescu was nothing but a common,
    simple man very different from the image the Romanian Television was striving to promote. But somehow, history has succeeded in overemphasizing the image of this
    tiny, little man.

    (CM/VP/bill)

  • “Si je dois trahir”, de Ruta Sepetysse

    “Si je dois trahir”, de Ruta Sepetysse

    Née d’un père réfugié lituanien
    et emprisonné huit ans dans un goulag, l’autrice americano-lituanienne Ruta Sepetysse fait
    un point d’honneur à faire revivre des épisodes dramatiques de l’histoire dans
    des livres écrits pour des adolescents, mais que tout le monde devrait lire.
    C’est la raison qui a poussé Mathieu Fabre, libraire chez Kyralina, à faire du roman
    « Si je dois trahir » son coup de cœur en cette semaine. Restez avec
    nous pour plus de détails.

  • Sex and espionage in post-war Romania

    Sex and espionage in post-war Romania


    Intelligence is a world where cynicism thrives. This has always been the case, irrespective of countries and times. Secret services stopped at nothing to achieve their goals. Obviously, sex and romance were methods used to obtain classified information. The Romanian intelligence services made no exception to this rule. After 1945, with the installation of communist authorities, intelligence services were also used as an instrument to apply political pressure, outside their original design. As such, they became known as the Securitate. It planned and carried out operations focusing on sex and romance in order to recruit persons of interests from the point of view of intelligence.




    General Neagu Cosma was the director of Romanias counterespionage agency over 1950-1974. In a 2002 interview for the Center of Oral History of the Romanian Radio Broadcasting Corporation, the general talked about intimate and emotional relations used to recruit assets as one of the practices used by the Securitate. The communist regime had imposed a certain moral conduct for officers, which in this respect often turned out to be an obstacle.




    “I recall one particular case, when one of our agents was trying to seduce an American. She was an extraordinary woman, with powerful connections abroad. After a couple of days our boy reports General, this is as far as I go! Either you let me sleep with her or I will go no further! This womans crazy, shes infatuated with me. What should I do? How do I proceed? The special intelligence service had no qualms about this approach, it would have otherwise told him go get her! So I talk to Drăghici, the Interior Minister, and tell him Minister, weve reached this point, the case is very promising considering who this woman is and her connections. She had this uncle, some wealthy senator. Look, Drăghici tells me, this means overlooking the moral conduct. I told him this would mean letting her go. I asked for an exemption from rules of moral conduct, which we were given. They got married, our boy moved abroad and a made a fortune”.




    At the end of the 1960s, the Securitate tried to recruit the cipher decoder of the British embassy in Bucharest, also opting for the method of seduction. Neagu Cosma recalls.




    “We had a whole army of women at our disposal which we would use, its not an exaggeration. For instance, this Englishman worked as an encrypter, a high-profile position at the embassy. He was single, so I assigned his case to a highly experienced agent. He would go out for a beer at night, and slowly he fell crazy in love with our agent. He was 55, she was 25, he had taken a shine to her. So we followed standard procedure, the works – pictures, recordings, wiretaps, until we asked her to tell him the Securitate had gotten to her, asking for information about him. Go ahead, darling, tell them everything he would sing-song to her. And it worked, he was a promising asset”.




    Yet the Securitate wanted to get its hands on the British cipher at all costs, and ordered its agent to ask the diplomat to marry her.




    “She talked him into marrying here, having both civil and religious services in Romania. They couldnt perform the religious service at the city hall, so I brought in another agent acting as a priest, as he was a very religious man himself. One evening we invited them to our home, and we had a service proper, veil and everything. We videotaped the whole thing. And we were sure he was ours. After a while, our girl told him the Securitate was asking about him again and wanted to talk to him. We set up a meeting. He was reluctant at first, saying Do you know what would happen to me if they found out? They wont, we said. He kept it a secret for three days before reporting everything to his superiors. He was on the next flight out of Romania”.




    Another example was the operation to recruit the cypher decoder of the Austrian embassy, this time a female diplomat.




    “She wasnt a person of particular interest to us, but obtaining the Austrian cipher was a big deal. The woman was unmarried. We conducted a similar operation, we introduced her to one of our agents, and he managed to seduce the woman. We had set up a surveillance kit in venues where they met to have their fun, and we recorded everything. They were into deviant sexual behavior as well, and we had amassed quite a collection. Later, we confronted her. It was a mistake on our behalf. She examined the photos and said Gentlemen, can I have a copy please? I dont have any such pictures of myself. So we realized blackmail wont work. We offered her to work for us, and she said she would think it over. Two days later, she left her post”.




    The Romanian Securitate tried to secure access to classified information using sex and romance, commonplace instruments used all over the world. While some of its attempts were successful, others failed. (VP)




  • Spyware: PE cere investigații complete și garanții pentru a preveni folosirea abuzivă

    Spyware: PE cere investigații complete și garanții pentru a preveni folosirea abuzivă

    Programele Spyware sau programele-spion sunt o categorie de ameninţări cibernetice care infectează calculatoarele şi efectuează activităţi ilegale în interiorul lor. Printr-un astfel de program, persoane rău intenţionate pot colecta informaţii personale – cum ar fi nume de autentificare sau parole de acces – sau informaţii despre zonele de interes ale utilizatorilor acelui calculator. Ultimele pot fi folosite pentru promovarea unor produse şi servicii.

    Pot exista însă situaţii în care folosirea programelor spyware ar fi benefică şi de dorit? Da, spun specialiştii, în cazul în care folosirea acestor programe-spion de către autorităţi ar duce la demascarea unor activităţi ilegale.
    Pentru a opri imediat folosirea ilicită a programelor spyware, eurodeputații susțin că ele ar trebui utilizate doar în statele membre care îndeplinesc anumite condiţii. State care au investigat în detaliu acuzațiile de folosire abuzivă a acestor programe, în care sunt respectate recomandările Comisiei de la Veneția și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene şi în care au fost aplicate norme de control al exporturilor.

    Eurodeputații doresc instituirea, la nivelul Uniunii Europene, a unor norme clare privind folosirea programelor spyware de către autoritățile judiciare. Folosirea lor ar trebui autorizată numai în cazuri excepționale și pentru o perioadă limitată de timp.

    Europarlamentarii susțin că datele care intră sub incidența secretului profesional al avocatului sau care se referă la politicieni, medici sau mass-media ar trebui să fie protejate împotriva supravegherii, cu excepția cazului în care există dovezi de activitate infracțională.

    Europarlamentarii propun și notificarea obligatorie a persoanelor ale căror date au fost accesate în cadrul unor anchete legale, precum şi introducerea unei definiții comune pentru aprobarea unei acţiuni de supraveghere din motive de securitate naţională.

    Pentru a ajuta la descoperirea cazurilor de supraveghere ilegală, eurodeputații mai propun şi înființarea Laboratorului tehnologic al Uniunii Europene, acesta urmând să fie un institut de cercetare independent care să investigheze cazurile de supraveghere și să ofere sprijin tehnologic, inclusiv pentru a constata dacă un dispozitiv a fost sau nu infectat de programe-spion.


  • Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova

    Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova


    Republica Moldova fu nicukirlu tu protu di cirişaru, la Castelul Mimi ditu hoara Bulboaca, a doilui summit a Comunitatillei Politice Europene – ună platformă nauă di coordonare politică, ţi ş-pripune s’promoveadză dialoglu şi cooperarea ta s’acaţă tu isapi lucărli di sinferlu idyealui şi s’nvărtuşeadză securitatea, stabilitatea şi prucukia-a continentului european. Aţelli aproapea 50 di lidiri prezență zburără ti securitate şi irine, dizvoltarea infrastructurăllei economice şi sociale tru spaţiul european şi rezilienţa dinitea fuvirserloru fapti di polimlu ditu Ucraina. Tutunăoară, oficialii europeni năpoi adusiră aminti ti agiutorlu datu tră Republica Moldova tru scupolu ti bagarea tu lucru a angajamentelor loati harea di stat candidat la adirarea la Uniunea Europeană.



    Summitul yilipseaşti vărtoasa ascumbusari a lidirilor europeni ta s’aducă diznă iriñea tru Europa, cundille nicukirlu ali andamasi, prezidinta Maia Sandu. Uidisitu cu aesta, andamasea s’bitisi cu ma multi rezultate concrete tră văsilia a llei, anamisa di aestea s’arădăpsescu apofasea mutrinda scădiarea a tarifelor tră serviciile di roaming, lansarea a misiunillei UE di parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet di agiutor tru valoare di aproximativ 1,6 miliardi di euro şi darea di partea ali Norvegia a unei finanţări nearambursabile di 50 di milioane di euro. Maia Sandu cundille și aţea că organizarea a summitului la maş 20 km di Ucraina “easti ună expresie limbidă a solidaritatillei cu aestă văsilie şi cu populu ucrainean, cari aalumtă tră libertate, valori europene şi tră yinitorlu a continentului”.



    Tu arada a lui, prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski declară că apruke un se,nu vărtosu di agiutoru ditu partea aliaţilor tru problema ti furnizari avioane di alumtă. Zelenski nica spusi că Ucraina caftă yinitoari garanţii di securitate, carea aderarea la NATO nu easti di căbuli tu aestă oară.



    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alăvdă reformele fapti di Republica Moldova cu scupolu ti aderarea la UE şi tăxi că va s’crescă “semnificativ” dimensiunea a delegaţiei comunitare la Chişinău, tră “s’agiuta ti băgarea tu lucru a reformelor”, kiro tu cari Analtul Reprezentantu ali UE tră Afaceri Externe şi Politică di Securitate, Josep Borrell, lugursi că diferendul transnistrean nu va s’hibă ambodyiu ti aderarea ali Ripublică Moldova la Uniune.



    Tru zborlu a lui, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cundille că Ripublica Moldova nu easti singură, iara agiutorlu a statilor democratiţi va s’ducă ma largu emu tră Chișinău, emu tră Kiev. “Agresiunea militară contra ali Ucraină easti nai ma greaua perioadă di după Polimlu Araţi. Avemu borgea, tru harea di Comunitate a statelor democratiţi europeane, s’apăndăsimu aluştui momentu istoric şi să’lli andrupămu pi atelli nai ma vulnearabili ditu noi”, spusi liderul di București.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Summitul Comunităţii Politice Europene în Rep. Moldova

    Summitul Comunităţii Politice Europene în Rep. Moldova

    Republica Moldova a găzduit pe 1 iunie, la Castelul Mimi din satul Bulboaca, cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene – o platformă nouă de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european. Cei aproape 50 de lideri prezenți au discutat despre securitate şi pace, dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale în spaţiul european şi rezilienţa în faţa ameninţărilor produse de războiul din Ucraina. Totodată, oficialii europeni au reiterat sprijinul pentru Republica Moldova în vederea realizării angajamentelor asumate în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.


    Summitul reflectă puternica determinare a liderilor europeni de a readuce pacea în Europa, a subliniat gazda întâlnirii, președinta Maia Sandu. Potrivit acesteia, reuniunea s-a încheiat cu mai multe rezultate concrete pentru țara sa, printre acestea numărându-se decizia privind scăderea tarifelor pentru serviciile de roaming, lansarea misiunii UE de parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet de ajutor în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de euro şi oferirea de către Norvegia a unei finanţări nerambursabile de 50 de milioane de euro. Maia Sandu a subliniat și faptul că organizarea summitului la doar 20 de km de Ucraina este o expresie clară a solidarităţii cu această țară şi cu poporul ucrainean, care luptă pentru libertate, valori europene şi pentru viitorul continentului.


    La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a primit un semnal puternic de sprijin din partea aliaţilor în problema furnizării de avioane de luptă. Zelenski a mai spus că Ucraina doreşte viitoare garanţii de securitate, dacă aderarea la NATO nu este posibilă pentru moment.


    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat reformele întreprinse de Republica Moldova în vederea aderării la UE şi a promis că va creşte semnificativ dimensiunea delegaţiei comunitare la Chişinău, pentru a ajuta la implementarea reformelor, în timp ce Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a apreciat că diferendul transnistrean nu ar fi un impediment pentru aderarea Republicii Moldova la Uniune.


    În alocuțiunea sa, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că Republica Moldova nu este singură, iar sprijinul statelor democratice va continua atât pentru Chișinău, cât și pentru Kiev. Agresiunea militară împotriva Ucrainei constituie cea mai disruptivă perioadă de după Războiul Rece. Ne revine responsabilitatea, în calitate de Comunitate a statelor democratice europene, să răspundem acestui moment istoric şi să îi susţinem pe cei mai vulnerabili dintre noi, a apreciat liderul de la București.



  • Summitul UE – Coreea de Sud

    Summitul UE – Coreea de Sud

    Uniunea Europeană și Coreea de Sud au semnat, în marja summitului, mai multe proiecte de colaborare în domenii precum economia, apărarea, protecţia mediului sau cercetarea.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a arătat că dezvoltarea economică puternică a Coreei de Sud este cea mai bună dovadă a faptului că regimurile democratice sunt cele care pot livra cel mai înalt grad de bunăstare. Iar Coreea de Sud oferă această bunăstare, în ciuda unei regiuni divizate şi ameninţate de înarmarea nucleară a Coreei de Nord, spune vor der Leyen.

    În ceea ce privește Coreea de Nord, liderii prezenți la summit au reiterat angajamentul pentru denuclearizarea completă a peninsulei coreene. Iar UE și-a arătat sprijinul pentru reunificarea pașnică a peninsulei.

    Totodată, UE și Coreea de Sud au cerut tuturor membrilor Națiunilor Unite, în special Consiliului de Securitate al ONU, să adopte o poziție unitară și fermă împotriva programului de arme ilegale al Coreei de Nord.

    În domeniul securității, la summit-ul UE – Coreea de Sud s-au pus bazele unui dialog strategic.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Am convenit, de asemenea, să ne intensificăm cooperarea în domeniul securității și apărării. Vom lansa un dialog strategic care se va extinde la gestionarea crizelor, securitatea maritimă, securitatea cibernetică sau combaterea terorismului, pentru a numi doar câteva dintre ele.

    În cadrul Parteneriatului verde, UE și Coreea de Sud vor lucra la reglementări privind prețul carbonului, defrișările, produsele din plastic și vor avea proiecte comune în ceea ce privește sursele regenerabile și eficiența energetică.

    În domeniul digital, colaborarea se va axa pe semiconductori, rețelele mobile de generație nouă, inteligența artificială și reglementările platformelor online și digitale.

    Summit-ul Coreea de Sud – Uniunea Europeană a transmis un semnal puternic de cooperare sporită între doi parteneri cu opinii similare, se arată într-o declarație comună de la finalul summitului.