Radio România Internațional

Tag: securitate

  • Sprijin pentru Republica Moldova

    Sprijin pentru Republica Moldova

    Un stat puternic afectat de agresiunea militară
    rusă asupra Ucrainei este Republica Moldova, vecină cu România și Ucraina. Pe
    de o parte, frontiera Republicii Moldova, unul dintre cele mai sărace state
    europene, cu o populație de circa trei milioane de locuitori, a fost
    traversată de sute de mii de refugiați ucraineni. Mulți dintre aceștia își
    găsesc adăpost acolo, pe durata războiului. În același timp, autoritățile de la
    Chișinău afirmă că aproximativ 70% din exportul pe mare al țării este afectat
    de războiul din Ucraina, iar, prin porturile româneşti, Republica Moldova
    exportă maximum 23% din produsele sale. În cadrul unor întrevederi care au avut
    loc la Iaşi, preşedintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul de
    la Chişinău, Vladimir Bolea, a solicitat autorităţilor române modificarea
    legislaţiei şi înfiinţarea unor puncte vamale comune între cele două state.
    Lucrul acesta se întâmplă numai din cauza existenţei unor piedici
    administrative şi vorbim de vămile moldo-române, care sunt mici, nu sunt
    dezvoltate, evoluate şi, mai mult de atât, noi avem un număr foarte mic de
    poduri. Vămile au rămas în paragină completă, abordările sunt absolut
    inadmisibile pentru 2022 şi evident că noi vrem apropierea să aibă loc prin
    practicăˮ    , a declarat Vladimir Bolea. Deputatul de la Chişinău a mai precizat
    că Uniunea Europeană încă nu şi-a deschis porţile, în totalitate, pentru
    produsele din Republica Moldova.

    Pe de altă parte, cresc temerile că s-ar putea
    extinde conflictul ruso-ucrainean în regiunea separatistă rusofonă din estul
    republicii, Transnistria, după o serie de incidente violente cu autor
    necunoscut. Statele Unite ale Americii sunt gata să ofere armament
    Republicii Moldova, dacă vor avea o cerere, în acest sens, din partea
    Chişinăului. Declaraţiile au fost făcute de un grup de congresmeni americani
    aflaţi într-o vizită de lucru în această republică. Oficialii americani au
    anunțat că au votat un pachet de sprijin pentru Kiev și Chișinău în
    valoare de 40 de miliarde de dolari, fiind vorba de asistenţă umanitară şi
    militară. Recent, secretarul de stat pentru afaceri externe şi Commonwealth al
    Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Liz Truss, a declarat
    că Moldova ar trebui să fie echipată conform standardului NATO,
    pentru a o ajuta să se protejeze împotriva ameninţării unei invazii ruse. Truss
    a menționat că au loc discuţii, pentru a se asigura că apărarea
    Republicii Moldova ar putea descuraja orice viitor atac. Dacă
    planurile oficialului britanic sunt adoptate, membri ai NATO ar asigura
    armament modern, înlocuind echipamentul din epoca sovietică, şi vor instrui
    soldaţii cum să-l folosească. Aceste declaraţii au fost făcute după ce liderul
    aşa-ziselor autorităţi de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, spunea că singura
    soluţie a problemei transnistrene este recunoaşterea independenţei regiunii
    separatiste.


  • Le métier d’archéologue dans la Roumanie communiste

    Le métier d’archéologue dans la Roumanie communiste

    Le contrôle
    exercé par l’Etat totalitaire, la censure, les ukases politiques et
    idéologiques, l’omniprésence de l’appareil répressif dans toutes les structures
    de l’Etat ne manquent pas d’empiéter sur le travail des scientifiques et
    d’affecter les résultats de leur travail. Dans le cas de l’Etat communiste, son
    premier souci était la primauté de l’idéologie dans tous les aspects de la vie
    sociale.






    Aussi,
    la maîtrise de la « vérité » historique constituait une priorité
    manifeste du régime, ce dernier faisant de son mieux pour transformer
    l’historiographie en une annexe idéologique du parti. Et en ce sens,
    l’archéologie ne pouvait pas échapper, l’on s’en doute, à la bienveillante attention
    du régime, et surtout de son bras armé, la Securitate, la bien connue police
    politique du régime communiste roumain.






    D’ailleurs,
    dès son accession au pouvoir, le régime communiste a frappé au cœur du monde
    scientifique, dans une tentative de mettre au pas les historiens récalcitrants.
    L’appareil de répression du régime n’a pas fait dans le détail, et ne s’est pas
    gêné d’incarcérer, à partir de 1950, des historiens illustres, tels que Gheorghe
    Brătianu, Constantin C. Giurescu, Petre P. Panaitescu, ou encore Silviu
    Dragomir. Certains, comme Gheorghe Brătianu, y laisseront la vie. D’autres
    parviendront à survivre dans les geôles communistes jusqu’en 1964, année où fut
    décrétée l’amnistie générale de tous les prisonniers politiques.








    L’archéologue Marian Cosac, professeur à
    l’université « Valahia » de la ville de Târgoviște et éditeur d’un recueil
    de documents sélectionnés des archives de la Securitate, nous apprend un peu
    plus sur les stratégies dont la terrible institution répressive usait pour
    orienter la recherche archéologique de sorte à mieux servir les objectifs du
    régime. C’est grâce à cet ouvrage que le lecteur apprend les ruses qu’utilisait
    la Securitate pour promouvoir certains thèmes de recherche et pour suggérer les
    conclusions voulues. Et certains thèmes avaient véritablement le vent en
    poupe : la naissance et la continuité des Roumains dans les régions
    disputées à leurs voisins, notamment aux Hongrois et aux Bulgares, constituent
    un exemple de choix. La nécessité qu’avait le communisme nationaliste, promu
    par Nicolae Ceauşescu, de prouver la continuité ininterrompue du peuple roumain
    en Transylvanie, au Banat, au Maramureş ou encore en Dobroudja était une
    évidence, devenue une véritable obsession pour le régime. Les fouilles devaient
    toutes affirmer haut et fort les hypothèses de la continuité nationale des
    Roumains dans les régions qui n’avaient intégré le giron étatique que
    tardivement, en 1878 ou en 1918. Pourtant, la Securitate n’avait pas l’exclusivité
    de ce type de pratiques. Les appareils répressifs des autres pays de l’Est
    agissaient de même.






    Le
    professeur Marian Cosac décortique le fonctionnement du mécanisme mis en place
    par la police politique roumaine pour atteindre ses buts : « La
    Securitate disposait d’un vaste réseau d’informateurs parmi les personnels des
    musées, surtout des musées d’histoire. Et ce sont bien ces gens qui étaient
    chargés de donner sens aux découvertes archéologiques. Les officiers de la 1ère
    Direction de la Securitate n’étaient pas
    en mesure de comprendre la signification des artefacts mis à jour lors des
    fouilles. Alors, certains muséographes, inféodés à la Securitate, prenaient la
    relève. Ce sont ces derniers qui tiraient la sonnette d’alarme lorsque les
    ukases idéologiques du parti semblaient être ignorés par leurs collègues. Et ce
    n’est qu’ensuite que les officiers de la Securitate ouvraient l’enquête à
    l’encontre des récalcitrants. Certains archéologues se sont ainsi retrouvés mis
    au ban de la profession, et accusés d’être des ennemis du peuple, alors qu’ils
    étayaient leurs thèses avec la plus grande rigueur scientifique. Mais ce n’était
    pas ce que cherchait l’Etat communiste, mais des scientifiques dociles. »









    L’immixtion de la police politique dans
    la profession n’avait pas manqué de provoquer des drames. Certains archéologues
    et muséographes se sont élevés ouvertement contre ces ingérences, inacceptables
    à leurs yeux, et ils ont souffert les conséquences de leur attitude. Ce fut le
    cas de Florin Medeleț, du Musée d’histoire de la ville de Timişoara.






    Marian
    Cosac : « Florin Medeleț est un des archéologues devenus la cible
    de la Securitate un peu par hasard. En effet, voici que l’on découvre trois
    briques, datant de l’époque romaine, à l’occasion d’un chantier de
    construction. Le régime y érigeait un bâtiment, les ouvriers avaient creusé
    pour y poser les fondations. Et ces trois briques furent analysées par un
    historien spécialisé dans la période moderne, Ioan Dimitrie Suciu, qui trouva
    que ces briques romaines apportaient la preuve irréfutable de la présence
    continue de l’élément romain dans cette région du Banat. Et ce mec soutenait la
    thèse de la présence d’un ancien castre romain dans les fondations de la ville,
    s’appuyant sur la présence de ces seules trois briques découvertes. Face à
    cela, Medeleț, archéologue d’excellente réputation, avait quant à lui réfuté
    avec vigueur l’hypothèse. Mal lui a pris. Il a été démis de son poste de
    directeur, a été banni des librairies, il ne pouvait plus publier, il était
    suivi, on l’empêcha de s’inscrire à l’école doctorale, enfin il subit
    d’innombrables chicanes, en tous genres. La Securitate lui a brisé la carrière,
    alors que Medeleţ était un excellent scientifique, qui avait jeté les bases
    d’une véritable école archéologique dans la région du Banat. »









    La période 1945-1989 a été une époque
    noire à plus d’un titre. L’archéologie n’y a pas échappé. Les communistes
    n’avaient que faire de l’éthique académique ou scientifique et ils l’ont fait
    savoir à tous ceux qui essayaient, au péril de leur carrière et parfois de leur
    liberté, de leur barrer la route. (Trad.
    Ionuţ Jugureanu)

  • Arheologia și Securitatea în România comunistă

    Arheologia și Securitatea în România comunistă

    Cercetarea științifică într-un regim totalitar sau
    într-o dictatură este una strict controlată de aparatul de stat. Cenzura este
    un element nelipsit din structura acestui tip de stat, ea și aparatul represiv
    formând esența sa dură. Statul
    comunist s-a bazat pe ideologie pentru a funcționa. Cunoașterea istorică a fost
    una esențială și a fost obiectul atenției speciale a Securității, aparatul de
    represiune în România comunistă, care a controlat-o prin ideologie. Procesul de
    ideologizare a disciplinelor socio-umane a fost parte a propagandei. Istoria nu
    avea cum să scape nici ea, a fost la fel de ideologizată ca altele, și nici
    arheologia nu a fost scutită. Mai mult decât atât, moștenirea științei istorice
    a fost lovită cu brutalitate, în cazul unor istorici se poate vobi de
    brutalitate fizică. Aparatul de represiune a întemnițat istorici din vechiul
    regim, fie pentru pozițiile politice pe care le ocupaseră, fie pentru opiniile
    lor științifice. Istorici iluștri precum Gheorghe Brătianu, Constantin C.
    Giurescu, Petre P. Panaitescu, Silviu Dragomir și alții au fost închiși,
    începând cu anii 1950. Unii au murit acolo, așa cum a fost Gheorghe Brătianu,
    alții au reușit să supraviețuiască până în 1964, anul amnistierii tuturor
    deținuților politici.


    Arheologul
    Marian Cosac este profesor la Universitatea Valahia din Târgoviște și editor
    al unui volum de documente selectate din arhivele fostei Securități despre maniera
    în care serviciul de informații al României comuniste direcționa cercetarea
    arheologică de dinainte de 1989. Trebuie spus că și în arheologie Securitatea a
    intervenit cu brutalitate a stabilit subiecte și teme de abordat și a impus concluzii.
    Era vorba despre ideile și tezele care puteau fi susținute ideologic și de
    stabilirea colectivelor de arheologi care să cerceteze un șantier. Formarea
    poporului român și continuitatea sa în Transilvania, Maramureș, Banat și
    Dobrogea a fost mai mult decât o idee care trebuia să reiasă din orice campanie
    de săpătură arheologică. Era o obsesie, era cea mai importantă concluzie. Mână
    în mână cu continuitatea era adevărul istoric. Provinciilor amintite li s-a acordat
    o atenție specială din cauza diferendelor istorice cu Ungaria și Bulgaria.
    Trebuia ca argumentele României să reiasă din orice cercetare prin care
    teritoriile amintite se uniseră cu România în 1878 și 1918. Aceasta nu era însă
    o practică exclusivă a Securității române. Și alte aparate de represiune din
    țările comuniste au recurs la același tip de intervenție justificativă. L-am
    întrebat pe Marian Cosac cum funcționa modul prin care Securitatea trasa
    arheologilor sarcini de cercetare și concluzii la care ei trebuia să ajungă.

    Securitatea dispunea de o
    vastă, extrem de vastă, rețea de informatori în muzeele din România, în toate
    muzeele de istorie. Acea rețea de informatori era cea care garanta de fapt
    interpretarea corectă din punct de vedere științific a datelor arheologice.
    Ofițerii din cadrul Direcției I a Securității nu aveau capacitatea de a
    înțelege limbajul arheologic. Din nefericire, acuzele privind nerespectarea
    adevărului istoric veneau de la colegii de breaslă, nu veneau din partea
    ofițerilor de Securitate. În măsura în care datele ajungeau la ofițeri, ei
    interveneau prin deschiderea de dosare de urmărire informativă. Unii arheologi
    s-au trezit, susținând puncte de vedere științific bine argumentate, că sunt
    adversarii statului român, plasați în categoria celor care denaturau adevărul
    istoric.


    Intervenția
    Securității în cercetarea arheologică a avut și urmări personale. Au fost
    cazuri de arheologi care, spre cinstea lor, au avut curajul să se opună
    imixtiunii grosolane și mistificatoare a autorităților în munca meticuloasă a
    unui arheolog. Florin Medeleț de la Muzeul de Istorie Timiș a avut de suferit
    de pe urma opoziției sale, așa cum spune Marian Cosac, care a găsit în arhive
    dosarul lui de urmărit.

    Florin
    Medeleț este unul dintre arheologii ce au intrat în atenția Securității din
    cauza unei descoperiri nefericite să spunem. A fost vorba de trei cărămizi
    romane descoperite într-o săpătură la fundația unui bloc. Cele trei cărămizi
    romane au fost interpretate de un istoric specializat în perioada modernă, Ioan
    Dimitrie Suciu, ca fiind o dovadă clară a continuității și prezenței factorului
    roman în zona Banatului. El identifica pe vatra Timișoarei prezența unui castru
    roman iar argumentul de nerespins erau cele trei cărămizi. Ca arheolog, Medeleț
    a respins acea ipoteză, iar de la acea respingere i s-a deschis un dosar de
    urmărire informativă care a avut consecințe dure asupra evoluției sale
    științifice și personale chiar. A fost demis din funcția de director, a fost
    retrogradat până la treapta cea mai de jos, cea de muzeograf. I s-a interzis
    publicarea de studii arheologice, a fost urmărit și împiedicat să se înscrie la
    doctorat. Efectele directe asupra lui Florin Medeleț au fost catastrofale.
    Medeleț este o personalitate indiscutabilă a cercetării arheologice din zona
    Banatului, formator de școală arheologică.


    În
    perioada 1945-1989, arheologia a fost o știință în care ideologia a influențat
    probitatea academică. Cercetarea neutră a avut de suferit și multe concluzii
    oneste științific au rămas în sertar.

  • Ziua NATO în România

    Ziua NATO în România

    Astăzi, se împlinesc 73 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, iar, potrivit legislaţiei naţionale, România celebrează Ziua NATO – 18 ani de apartenenţă la Alianţa Nord-Atlantică.

    Cu acest prilej, au avut loc ceremonii militare la sediul comandamentului Diviziei 4 Infanterie ‘Gemina’ din Cluj-Napoca, la care au participat ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi evenimente organizate de Forţele Navale Române la bordul navelor militare din porturile Constanţa, Mangalia, Brăila şi Tulcea.

    Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei NATO, că va continua să susţină cu putere consolidarea relaţiei transatlantice, pe care o consideră a fi coloana vertebrală a Alianţei şi a comunităţii de valori democratice şi de securitate din care face parte România.

    Premierul Nicolae Ciucă a transmis ca Bucureştiul va depune toate eforturile pentru ca prezenţa militară aliată şi americană să fie sporită şi consolidată, pentru a garanta securitatea cetăţenilor.

    La rândul său, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, afirmă că aderarea la NATO a adus României cea mai solidă garanţie de securitate din istoria ţării, iar ţara are, acum, o armată profesionistă, experimentată, care şi-a exersat capacităţile în misiuni în teatrele de operaţii.

  • La semaine du 21 au 27 mars 2022

    La semaine du 21 au 27 mars 2022

    Sommets ciblés sur
    la guerre en Ukraine




    Mobilisation diplomatique sans précédent des démocraties
    occidentales cette semaine à Bruxelles, où pas moins de trois sommets ont
    été consacrés à la situation en Ukraine : celui de l’OTAN, de l’UE et des
    sept pays les plus industrialisés du monde. Dans le cadre d’une déclaration
    commune, les leaders du G7 ont demandé à la Russie de respecter la décision de
    la Cour Internationale de Justice et de mettre immédiatement fin à ses opérations
    militaires en Ukraine. Le G7 exige aussi un retrait des forces russes et promet
    de s’assurer que les sanctions imposées à la Russie soient strictement
    appliquées. Dans le cadre du sommet de l’OTAN, l’Alliance de l’Atlantique Nord
    a décidé d’offrir une aide complémentaire à l’Ukraine. « C’est la plus
    grande crise de sécurité depuis une génération, nous sommes unis pour que notre
    Alliance reste forte et que nos peuples soient en sécurité », a déclaré
    Jens Stoltenberg, secrétaire général de l’OTAN, dont le mandat a été prolongé
    jusqu’au 30 septembre 2023. Il a annoncé la création de quatre nouveaux groupes
    de combat en Roumanie, Hongrie, Bulgarie et Slovaquie, censés consolider les
    quatre groupes qui existent déjà en Pologne et dans les Etats baltes. Cette décision
    est censée renforcer le flanc est de l’OTAN de la mer Baltique à la mer Noire.
    Les leaders de l’Alliance de l’Atlantique Nord élaboreront également des plans
    pour créer des forces et des capacités supplémentaires avant le sommet de juin,
    a précisé le président américain Joe Biden. Le leader de la Maison Blanche
    s’est rendu cette semaine en Europe pour participer aux trois sommets déroulés
    à Bruxelles avant de se rendre ensuite en Pologne, Etat vers lequel se sont
    dirigés la plupart des réfugiés d’Ukraine. Dans le cadre de la réunion de
    l’OTAN, le président Klaus Iohannis a souligné que le renforcement de la
    présence alliée en Roumanie, à la mer Noire et sur l’ensemble du flanc est
    constituait un objectif stratégique des autorités de Bucarest et une réponse
    aux conséquences de l’agression russe sur la sécurité européenne et
    euro-atlantique.






    Décisions
    concernant la sécurité énergétique de l’Europe





    L’impact économique de la guerre en Ukraine, la crise des
    réfugiés et la sécurité énergétique de l’Europe, sur la toile de fond des
    mesures de réduction de la dépendance envers la Russie – c’étaient les thèmes à
    l’ordre du jour du Conseil européen de Bruxelles. La Commission européenne
    souhaite que les Etats membres achètent en commun du gaz dans une tentative de renforcer
    la sécurité énergétique de l’Union et de réduire la dépendance des
    hydrocarbures russes. Une stratégie à ce sujet a été publiée mercredi par
    l’exécutif communautaire, à la veille de la réunion à Bruxelles des chefs
    d’Etats et de gouvernements de l’Union européenne. Un nouveau groupe de travail
    devrait s’occuper de la conclusion de partenariats avec des Etats
    extracommunautaires et l’activité de cette équipe devrait s’inspirer de
    l’expérience acquise durant la pandémie, lorsque des vaccins anti-Covid 19 ont
    été achetés en commun pour tous les Etats membres, précise la Commission
    européenne. C’est justement dans les efforts de réduire la dépendance du gaz
    russe que s’inscrit aussi l’annonce du président Joe Biden et de la cheffe de
    la Commission européenne, Ursula von der Leyen, sur un accord visant à accroître
    les quantités de gaz liquéfié fournies par les Etats-Unis à l’Europe. Les
    autorités de Bruxelles souhaitent s’assurer qu’avant le 1er novembre
    prochain, tous les Etats membres remplissent leurs dépôts de gaz à hauteur de 80
    % de leur capacité. Pour l’hiver suivant, les réserves devraient s’élever à 90 %
    de la capacité de stockage.
    Parallèlement, en raison de la crise énergétique générée par la guerre
    en Ukraine, les responsables européens ont repensé leur position à l’égard de
    l’énergie à base de charbon. Même la Roumanie, pays qui est moins dépendant des
    ressources énergétiques en provenance de la Fédération de Russie, se prépare à
    extraire plus de charbon.




    Appui pour les
    réfugiés d’Ukraine





    L’Union européenne propose une majoration de 3,4
    milliards d’euros des fonds destinés aux Etats membres qui reçoivent des
    réfugiés d’Ukraine. Les fonds seront acheminés aux Etats qui partagent une
    frontière avec ce pays – la Hongrie, la Pologne, la Roumanie et la Slovaquie,
    mais aussi à ceux qui ont reçu un très grand nombre de personnes par rapport à
    leur population – l’Autriche, la Bulgarie, la République Tchèque et l’Estonie.
    Selon un communiqué de l’exécutif communautaire, à l’heure actuelle les efforts
    se concentrent sur la protection des enfants, l’accès à l’éducation, les
    services de santé mais aussi sur l’accès aux emplois et au logement. 10
    millions d’Ukrainiens, soit un quart de la population du pays, ont été obligés de
    quitter leur maison à cause de la guerre déclenchée par la Russie, le 24
    février. Plusieurs centaines de milliers de réfugiés ont traversé la frontière
    en Roumanie et tous les partenaires de Bucarest ont loué les efforts des
    autorités et de la population de les accueillir. La Commission européenne a
    décidé d’envoyer en Roumanie une équipe en charge d’évaluer les dépenses du
    gouvernement et d’établir un mécanisme de décompte. Par ailleurs, l’exécutif de
    Bucarest a élaboré un plan national d’appui des réfugiés et il a mis en place
    six groupes de travail qui devraient gérer les problèmes de ceux qui décident
    de rester en Roumanie. De l’autre côté de la frontière, les combats se
    poursuivent. L’Ukraine commence son deuxième mois de guerre et sa résistance à
    l’assaut de l’armée russe. Le nombre de victimes, militaires des deux côtés et
    civiles ukrainiennes ne fait qu’augmenter, alors que les négociations de paix
    n’ont pas abouti à des résultats concrets.




    L’ex-président de la Roumanie, Traian Băsescu,
    collaborateur confirmé de la police politique communiste




    L’ex-président
    roumain, Traian Băsescu, a collaboré avec la Securitate en tant que police
    politique, a décidé cette semaine la Haute Cour de Cassation et de
    Justice, qui a maintenu ainsi par arrêt définitif la décision rendue en
    première instance. Cela fait des années que le Conseil national d’étude des
    archives de la Securitate vérifie Traian Băsescu, qui a reçu d’ailleurs
    plusieurs certificats attestant le fait qu’il n’avait pas collaboré avec
    l’ancienne Securitate, dont le dernier en 2014. Pourtant, en 2019, lorsque
    Traian Băsescu a été élu eurodéputé, le Conseil national d’étude des archives
    de la Securitate a constaté en vertu de toute une série de documents que
    l’ex-président de la Roumanie avait en fait été collaborateur de la Securitate.
    Traian Băsescu a refusé de commenter l’arrêt de la Haute Cour de Cassation et
    de Justice et annoncé son intention de le contester devant la Cour européenne
    des droits de l’Homme. (Trad. Alexandru Diaconescu)

  • 23.03.2022 (mise à jour)

    23.03.2022 (mise à jour)

    OTAN – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, participera jeudi, à la réunion extraordinaire des chefs d’Etat et de gouvernement des pays membres de l’Otan, a fait savoir l’administration présidentielle de Bucarest. Organisée à Bruxelles, au QG de l’Alliance, la réunion est convoquée dans le contexte de l’actuelle agression russe en Ukraine et des risques accrus à l’adresse de la sécurité régionale, européenne et euro- atlantique. Les alliés examineront aussi l’impacte de l’actuelle crise sur la situation sécuritaire sur le Flanc Est de l’Otan, y compris dans la région de la Mer Noire. Mercredi, le secrétaire général de l’Otan, Jens Stoltenberg, a déclaré que le sommet de Bruxelles sera une occasion pour les leaders des pays membres de réitérer leur soutien à l’Ukraine. Selon lui, des mesures de consolidation du Flanc oriental seront prises telles, le déploiement de nouveaux contingents en Roumanie, Bulgarie, Slovaquie et Hongrie. « Les alliés sont unis dans leur soutien accordé au brave peuple ukrainien. (…) Poutine doit mettre un terme à cette guerre et participer à la diplomatie réelle » a fait savoir Stoltenberg, en ajoutant « il est temps que la Russie comprenne qu’elle ne pourra pas gagner une guerre nucléaire et qu’elle arrête de nous menacer ».

    Gaz – Bruxelles veut imposer aux Etats de l’UE de remplir à 90% leurs réserves de gaz d’ici novembre. Les 27 réfléchissent aussi à un plafonnement des prix du gaz et de l’électricité, a indiqué mardi le vice-président de la Commission européenne. Selon l’AFP, la Commission européenne se propose de réduire de 2 tiers ses acquisitions de gaz russe pour en réduire la dépendance. A son tour, l’Agence internationale pour l’énergie prépare des mesures pour diminuer la dépendance de l’Europe au gaz russe. A Bucarest, le ministre de l’Energie, Virgil Popescu, a fait savoir que la Roumanie aurait suffisamment de gaz pour l’hiver prochain, y compris provenant de sources alternatives, dont la mer Noire. Entre temps, le président russe, Vladimir Poutine a annoncé que la Russie n’acceptera plus de paiements en dollars ou en euros pour les livraisons de gaz à l’UE, donnant une semaine aux autorités russes pour élaborer le nouveau système en roubles. Et lui de préciser que Moscou répondra à toutes ses obligations contractuelles concernant le volume des livraisons.

    Réfugiés – Le Haut-commissariat des Nations Unies pour les Réfugiés se prépare pour ouvrir un bureau à Iasi (nord-est) pour offrir de l’assistance aux Ukrainiens qui fuient leur pays à cause de la guerre. En attendant, ceux qui souhaitent les aider peuvent verser de l’argent dans un compte bancaire spécialement ouvert par l’Inspection générale pour les Situations d’Urgence de Roumanie à l’intention des Ukrainiens, a fait savoir mercredi, le gouvernement roumain. La Roumanie est le deuxième pays qui accueille des réfugiés depuis cette zone de conflit, après la Pologne. Depuis le début de l’invasion russe en Ukraine, le 24 février dernier, plus de 2 millions de réfugiés ont franchi la frontière polonaise, plus de 500 000 sont arrivés en Roumanie et environ 370 000 autres se sont rendus en République de Moldova. Pour sa part, l’OMS avertit aussi qu’environ un demi-million de réfugiés ont besoin de soins médicaux, car souffrant de différentes maladies, y compris mentales. La guerre en Ukraine a causé la plus grande vague de réfugiés en Europe, depuis la Seconde guerre mondiale.

    PNRR – La Roumanie fera encore deux demandes de paiement d’un total de six milliards d’euros, d’ici la fin de l’année, à travers le Plan national de relance et de résilience, a fait savoir mercredi, à Bucarest, le ministre roumain des Investissements et des Projets européens, Dan Vîlceanu. Divisée en deux tranches égales, la somme sera sollicitée en mai et en octobre. Aux dires du ministre Vîlceanu, le pays a accompli tous les objectifs pour se voir accorder l’enveloppe financière. Sur les 24 jalons stipulés d’ici fin mars, Bucarest en a accompli 7 et le reste sont en cours de finalisation, a précisé le responsable roumain. La Roumanie se verra accorder une enveloppe financière totalisant 29,2 milliards d’euros à travers le PNRR.

    Covid – La Roumanie a rapporté 4521 nouveaux cas de coronavirus ces 24 dernières heures, de 619 de moins qu’à la veille. Depuis le début de la pandémie, il y a deux ans, le pays a enregistré plus de 2,8 millions de cas de contamination et quelque 65000 décès en rapport avec la Covid-19. Le ministre de la Santé, Alexandru Rafila, recommande aux Roumains de continuer à respecter les gestes barrière, notamment le port de masque, même si le pays a supprimé les restrictions sanitaires le 9 mars. Le directeur régional en charge de l’Europe de l’Organisation mondiale de la Santé, Hans Kluge, affirme que nombre d’Etats européens qui ont suspendu trop vite les mesures anti-covid se confrontent actuellement à une flambée du nombre de nouveaux cas d’infection. Parmi ces Etats figurent le Royaume Uni, l’Irlande, la Grèce, Chypres, la France et l’Allemagne.

    Police politique – La Haute Cour de Cassation et de Justice de Roumanie a décidé mercredi, d’une manière définitive et irrévocable, que l’ancien président roumain, Traian Basescu, a été collaborateur de la Sécuritaté, l’ancienne police politique communiste de Roumanie. Le tribunal a rejeté comme infondée la demande de recours formulée par l’inculpé, en restant sur le verdict formulé en septembre 2019 par la Cour d’Appel de Bucarest. Selon le Conseil national pour l’étude des archives de la Sécuritate, Traian Basescu aurait fourni des notes informatives sur un collègue de la Marine roumaine qui par la suite, s’est vu interdire de quitter le pays. Selon les preuves avancées au tribunal, Basescu aurait collaboré avec un officier de la Sécuritate, en lui offrant des informations entièrement écrites de la main. Le Conseil national pour l’étude des archives de la Sécuritate accuse l’ancien président roumain d’avoir fourni à la Sécuritate toute sorte d’informations contrevenant à la politique communiste, telles des projets de déplacements à l’étranger ou des relations avec des occidentaux. Traian Basescu a rejeté les accusations et a déclaré vouloir s’adresser à la Cour européenne des Droits de l’Homme.

    Météo – Il fera beau et chaud en Roumanie dans les jours à venir. Le ciel sera bleu, partiellement couvert durant la nuit, notamment dans l’Est et le Sud-Est où des pluies éparses pourraient faire leur apparition. Le vent soufflera à plus de 70km/h sur les sommets des Carpates. Les températures maximales iront jeudi de 12 à 22 degrés.

  • Consultări politice la București

    Consultări politice la București

    De la debutul invaziei militare ruse în Ucraina, la București se perindă oficiali la cel mai înalt nivel, cei mai mulți din Europa – președinți ori vicepreședinți de țară, premieri, miniștri, comisari de la Bruxelles sau șefi ai NATO. România este vecină cu Ucraina și a devenit, din 24 februarie, poartă de intrare pentru, până acum, sute de mii de refugiați. Este, în egală măsură, membră a Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic, cel mai expus, în această perioadă, actualelor provocări de securitate, cărora aliații încearcă să le găsească un răspuns adecvat.



    Discuții în acest sens au loc inclusiv la nivel bilateral, asemenea celei de joi, dintre președintele român, Klaus Iohannis, și omologul din Estonia, Alar Karis, despre intensificarea acţiunilor defensive ale NATO. Cei doi au fost de acord că este necesară adaptarea prezenţei militare în regiune, iar NATO trebuie să dispună de capacități militare, pentru a nu oferi Rusiei nicio posibilitate să avanseze pe flancul estic.


    Klaus Iohannis: “Avem nevoie urgent de consolidarea substanţială şi echilibrată a întregului flanc estic, de o prezenţă înaintată, unitară şi întărită. De aceea, România acţionează pentru creşterea, în continuare, a prezenţei militare aliate în ţara noastră.”


    Klaus Iohannis a anunțat, totodată, că România își va relua, de anul viitor, participarea la misiunea de Poliţie Aeriană NATO în zona baltică, un demers pentru întărirea apărării colective aliate. La rândul său, preşedintele estonian, Alar Karis, a vorbit, pe de altă parte, despre necesitatea reducerii dependenţei de resursele energetice ruseşti.



    Subiectul s-a regăsit în discuțiile pe care președintele român le-a avut, tot joi, și cu primul ministru al Spaniei, Pedro Sánchez. Asigurarea securităţii energetice a Uniunii Europene are în actualul context al războiului din Ucraina o importanţă strategică sporită, consideră Klaus Iohannis: “România este dispusă să pună la dispoziţie propria infrastructură energetică pentru diversificarea aprovizonării cu gaze naturale din surse multiple.”



    Nici nu am ieşit bine din criza provocată de pandemia de Covid-19 că am intrat într-o nouă criză – a afirmat și premierul Sanchez, care a evocat nevoia unei decizii la nivel european în privinţa evoluţiei preţurilor la electricitate şi gaze. Despre impactul multidimensional al crizei din Ucraina, în special legat de stabilitate, refugiaţi şi energie, Pedro Sanchez a discutat, la București, și cu omologul Nicolae Ciucă. Cei doi și-au exprimat interesul pentru organizarea cu celeritate a unei prime şedinţe comune a celor două Guverne, român și spaniol.






  • Război în Ucraina

    Război în Ucraina

    Am decis să declanșez o operațiune militară specială! – rostite în zorii zilei de 24 februarie, cuvintele liderului de la Kremlin au deschis o nouă filă de istorie și au adus situația din Ucraina în prim-planul preocupărilor, discuțiilor și acțiunilor la nivel global. Agresiune, rezistenţă, sancţiuni şi solidaritate sunt cuvintele reprezentative pentru a descrie realitatea acestor zile. Imaginile din teren au înfiorat lumea democratică. Bombardamentele susținute au vizat obiective militare, susține partea rusă, dar civili au fost uciși cu rachete chiar și în timpul negocierilor de pace, spun ucrainenii. Sute de mii de femei și copii au luat calea exodului, plecând din zonele aflate sub atacuri neîntrerupte, iar estimările sunt că numărul refugiaților ar putea ajunge la șapte milioane.



    Atacurile au întâmpinat, însă, chiar din prima zi, o rezistență înverșunată a ucrainenilor, o rezistență pe care Rusia nu a anticipat-o. Susținuți de îndemnuri mobilizatoare venite din partea președintelui Volodimir Zelenski, nu doar militarii, dar toți cei care au cerut o armă pentru a participa la lupte au reușit ceea ce nu mulți credeau că este posibil la începutul confruntării: să țină piept armatei Rusiei. Ce se află în spatele acțiunii Kremlinului? Analistul politic Costin Ciobanu, invitat la Radio România:



    “Putin continuă ceea ce face practic de 22 de ani, încearcă să conteste ordinea de securitate şi aranjamentul care s-a stabilit după sfârşitul Războiului Rece. Pur şi simplu această ordine liberală internaţională care a fost stabilită după disoluţia Uniunii Sovietice este contestată prin acţiuni pe care Vladimir Putin le întreprinde. E greu să ne punem în mintea lui, însă vedem că el încearcă să reînvie această idee a Uniunii Sovietice. Nu este vorba doar de cele două regiuni din estul Ucrainei, este vorba de recunoaşterea suveranităţii şi existenţei unei ţări. Nu recunoaşte documente pe care Rusia, până la urmă, le-a semnat. E greu de explicat, dar gândiţi-vă ce ar putea să reprezinte o Ucraină democratică, o Ucraină care se dezvoltă economic aşa cum s-au dezvoltat, de exemplu, ţările baltice sau ţările din estul Europei care au aderat la UE sau la NATO. O Ucraină puternică, democratică, reprezintă o ameninţare majoră pentru un regim totalitar, care, din punct de vedere economic, nu performează. Rusia a scăzut, după 2014, cu 30% cred că PIB per capita în această perioadă. Deci, Ucraina reprezintă o ameninţare pentru un lider autoritar care se bazează, în principiu, pe forţă. Şi, în acelaşi timp, este vorba şi de moştenirea unui lider autoritar, care este deja de 22 de ani la putere şi care încearcă, are acest proiect de reînfiinţare, într-o formă sau alta, a Uniunii Sovietice, a Rusiei Imperiale. Ei au acest discurs despre cum Rusia a fost umilită în anii ’90, vor să revină la gloria pe care Rusia ar fi avut-o în secolul trecut.



    Invazia rusă – cel mai mare atac asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial – a dus la adâncirea izolării politice şi economice a Moscovei. “Narativul său nu prinde, nici gând de genocid în Donbas şi Lugansk. Este o poveste manufacturată, care, în momentul de faţă, nu prinde decât la publicul intern rus, eventual. Or, comunitatea internaţională este inteligentă şi vede dincolo de propaganda rusească, aprecia pentru Agerpres, încă de la debutul luptelor, analistul politic Radu Magdin.



    Sprijinul comunității democratice pentru Ucraina a venit masiv sub forma sancțiunilor impuse Rusiei, acestea mergând preponderent pe direcția financiară. Deconectarea unor bănci ruseşti de la sistemul SWIFT, restricţii suplimentare pentru Banca Centrală a Rusiei, listări individuale la adresa unor oligarhi – sunt căteva dintre măsurile cu impact puternic asupra Moscovei, alături de închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele rusești sau decizia de folosire a Fondului european pentru Pace pentru finanţarea asistenţei militare pentru Ucraina. Consecințele se fac simțite în Federația Rusă și se răsfrâng, deja, asupra populației. Nu doar Rusia și Ucraina vor avea de suferit, însă, în urma acestui război. Analistul politic Petrișor Peiu s-a referit, la Radio România, la o parte dintre posibilele urmări pe plan economic, inclusiv pentru România:



    “Urmează o criză gravă pe plan mondial, foarte mare, de materii prime. Pentru că atât Rusia, cât și Ucraina erau mari producătoare de materii prime. Ca să dau un exemplu foarte concret: anul acesta vom avea un preț incredibil de mare la grâu. Prețul în bazinul Mării Negre, unde suntem și noi, se făcea, practic, de către grâul rusesc și ucrainean, pentru că ei aveau exporturi mult mai mari decât noi. Prețul la export va fi mare, producătorii români vor avea tendința să exporte, mai ales că vor fi lipsuri enorme pe piețe uriașe precum Egipt sau Turcia și, atunci, noi ne vom trezi în România, la intern, cu prețuri foarte mari la grâu. Și este doar un aspect. Pentru că Ucraina și Rusia au împreună 80% din exportul mondial de floarea-soarelui. Foarte multe se vor scumpi, foarte multe produse, nu numai în zona alimentară.



    Să ne gândim, de exemplu, spune Petrișor Peiu – vorbim de Rusia și Ucraina ca mari producătoare de oțel, de multe metale rare, ne gândim că Rusia este cel mai mare producător mondial de diamante și al treilea mare producător de aur și ne gândim la aplicațiile industriale ale acestor metale.



  • CSAT şi criza din Ucraina

    CSAT şi criza din Ucraina

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a întrunit din nou, marți, în contextul invaziei ruseşti în Ucraina. S-au luat măsuri pe mai multe planuri. În primul rând, legate de demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic în perioada imediat următoare, prin dislocarea de forţele aliate şi prin constituirea accelerată a grupului de luptă din România.



    Astfel, în scurt timp, în România vor fi 2300 de americani, 500 de francezi, 300 de belgieni şi 170 de portughezi, dar și o componentă de poliţie întărită. În plus, crește numărul avioanelor NATO care se vor afla în țară, prin rotație. În ședinta CSAT s-a stabilit și acordarea de sprijin Republicii Moldova vecine. Totodată, s-a decis înfiinţarea pe teritoriul României a unui centru logistic care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale umanitare pentru Ucraina.



    Klaus Iohannis: “În contextul general produs de efectele situaţiei de securitate regională, este necesară susţinerea pe diverse dimensiuni a Republicii Moldova, care se confruntă cu un val crescut de refugiaţi şi posibil şi cu alte dificultăţi. În acest sens, în şedinţa CSAT am decis o serie de măsuri de sprijin. În ceea ce priveşte contribuţia României la efortul comunităţii internaţionale de sprijinire a Ucrainei, am decis înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unei facilităţi logistice, un aşa numit hub, un centru care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni. Totodată, am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiaţii din Ucraina şi a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul ţării noastre.”



    Numărul refugiaților ucraineni care intră în România crește de la o zi la alta. Autoritățile spun că au pregătit o jumătate de milion de locuri de cazare, hrană și îmbrăcăminte. În plus, potrivit unei înţelegeri la nivelul UE, România a trimis în Ucraina combustibil, veste antiglonț, căști de protecție, muniție, echipamente militare, alimente, apă şi medicamente. Tot în ședința CSAT, șeful statului a arătat că, în actualul context de securitate, sunt necesare noi acţiuni consolidate ale României pe cel puţin două dimensiuni.



    Klaus Iohannis: “Este nevoie de creşterea capacităţii de apărare a statului român. În acest sens, se impune creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare de la 2%, cât este în momentul de faţă, la 2,5%. În al doilea rând, se impune realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiilor regenerabile şi nucleare civile.”



    Președintele a subliniat că pentru îndeplinirea acestor obiective strategice vor fi necesare decizii politice şi trebuie puse în aplicare planuri de acţiune concrete la nivelul instituţiilor competente.






  • Autorităţile române şi criza din Ucraina

    Autorităţile române şi criza din Ucraina

    Criza generată de pericolul unei invazii ruse în Ucraina este testul major al unităţii şi solidarităţii statelor europene, iar până acum, el a fost trecut. Preşedintele României, Klaus Iohannis, declara, după reuniunea informală a liderilor UE pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate, că ţările Uniunii trebuie să rămână unite, iar această unitate trebuie să se manifeste atât în eforturile diplomatice, cât şi în cele economice.



    Riscurile pentru securitatea europeană sunt critice şi e nevoie de o coordonare eficientă şi de unitate în perioada de criză, care să sporească securitatea în întreaga zonă euroatlantică, consideră liderul de la Bucureşti. El susţine, pe de altă parte, necesitatea continuării dialogului şi a găsirii unei soluţii diplomatice la criză. Totuşi, în cazul în care situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei se schimbă, Uniunea Europeană are pregătit un pachet de reacţii stabilite deja, iar statele membre vor reacţiona împreună, într-un mod adecvat. România, spune Iohannis, este pregătită şi pentru cel mai rău scenariu.



    Klaus Iohannis: Noi avem peste 600 de km de graniţă cu Ucraina şi este posibil să apară un flux de migranţi şi da, suntem pregătiţi pentru această situaţie; şi în chestiuni de impact economic suntem pregătiţi, avem şi noi măsuri specifice pregătite, dar trebuie să ştim foarte clar. Noi ne dorim o soluţie diplomatică, nu îşi doreşte nimeni o soluţie de tip sancţiuni şi ne dorim că această situaţie de pe flancul estic să fie detensionată prin dezescaladare şi prin calmarea tensiunilor”.



    România îşi reafirmă, totodată, sprijinul puternic pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei precum şi pentru dreptul acestei ţări de a decide liberă asupra aspiraţiilor sale europene şi euroatlantice, a scris preşedintele Iohannis pe Twitter.



    Pe de altă parte, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a dezavuat, într-un interviu acrodat CNN, pretenţiile Moscovei ca NATO să-şi retragă echipamentele şi militarii din ţările flancului estic, inclusiv din România, şi a salutat respingerea lor categorică de către aliaţi. Nu putem permite să avem două tipuri de aliați, aliați de primă clasă și aliați de a doua clasă – aliații de pe flancul estic, fără niciun fel de trupe și echipamente reale de la alți aliați pe teritoriile lor. Acest lucru este inacceptabil, a fost deja respins, iar NATO este foarte unită și solidă în acest moment”, a afirmat Bogdan Aurescu.



    El şi-a exprimat speranţa că grupul tactic de luptă al NATO care va fi creat în România va avea aceeași compoziție și dimensiune ca grupurile tactice care sunt deja funcționale în partea de nord a flancului estic, în Polonia și în statele baltice. Întrebat despre faptul că Franța vorbește de o reorganizare a securităţii europene, Bogdan Aurescu a spus că încercarea de a dezvolta o dimensiune de securitate a UE trebuie văzută ca un demers complementar cu ceea ce face NATO. Nimeni nu poate înlocui Alianţa în ceea ce privește asigurarea apărării și securității colective în Europa și în zona euro-atlantică în ansamblu, a subliniat Aurescu.






  • Amenințări de securitate în proximitatea României

    Amenințări de securitate în proximitatea României

    Pe fondul situației de la granița Rusiei cu Ucraina, amenințarea la adresa securității pare să fi trezit la realitate cea mai mare parte a populației României, susține Remus Ștefureac, politolog, bazându-se pe un sondaj realizat în ianuarie de institutul pe care îl conduce, INSCOP Research. Sondajul arată că încrederea românilor în NATO se situează în prezent la 60 de procente – o premieră în istoria recentă a măsurătorilor realizate de instituție, a precizat Remes Ștefureac la Radio România.



    70% dintre români cred că NATO va apăra România în cazul unui conflict generat de tensiunile ruso-ucrainene, iar perspectiva unei ieșiri din NATO este susținută extrem de marginal în societatea românească – peste 75% dintre români nici măcar nu își pun această problemă. În același timp, orientarea pro-occidentală, adică NATO, SUA, UE, este dominantă în rândul populației României, peste 80% dintre români considerând că aceasta este direcția naturală, față de doar 10% care împărtășesc opțiunea unei orientări spre estul geopolitic. Recoagularea acestor opțiuni a fost influențată inclusiv de amenințarea din proximitate, consideră politologul Remus Ștefureac:


    “Vorbim despre un conflict în proximitatea granițelor României, un conflict care se află în atenția tuturor cancelariilor relevante din acestă parte a lumii sau din întreaga lume; vedem poziționări foarte clare, pe de o parte, din partea Rusiei, care a înaintat niște cereri un pic bizare legate de retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, pe de altă parte, poziționări foarte ferme din partea reprezentanților Alianței Nord-Atlantice, dar și din partea președintelui SUA, din partea președintelui Franței, cu privire la poziționarea suplimentară a unor trupe pe teritoriul României tocmai pentru a întări garanțiile de securitate foarte solide de care noi beneficiem în calitate de membru al NATO.


    Cu siguranță, conflictul și tensiunile de la granița dintre Ucraina și Rusia nu reprezintă deloc o veste bună nici din punctul de vedere al securității militare, nici din punct de vedere al securității în general, nici pentru economie, bursele au reacționat deja, prețurile la energie vor fi influențate de acest conflict, prin urmare este absolut necesar ca în cel mai înalt for al statului român care gestionează problemele de securitate să avem discuții și să avem decizii, pentru că în cazul în care se va produce, luăm un scenariu, un conflict fie mai amplu, fie mai puțin amplu am putea, de exemplu, asista la un val de refugiați. Cum gestionăm acest lucru într-un sezon rece? Nu cred că se pune problema unor conflicte militare între un stat membru NATO și Rusia, cred că acest lucru este exclus, însă pot fi alte consecințe care evident trebuie gestionate integrat și doar CSAT poate să facă acest lucru.



    La București, CSAT a fost deja convocat, prilej cu care președintele Klaus Iohannis a reierat solidaritatea față de poziția defensivă a NATO și susținerea unei prezențe sporite a trupelor aliate în România. Iar primii 100 de militari americani din cei 1.000 pe care SUA îi vor transfera în România au ajuns deja în țară. Sosiți din Germania, aceștia urmează să pregătească sosirea restului contingentului, inițiativa având scopul de a consolida flancul estic al NATO. Vedem o serie de condiţii care au fost puse de către Rusia, care tind să modifice parametrii arhitecturii europene de securitate, explică șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu:


    “Noi suntem deschişi dialogului şi aceasta este poziţia pe care atât eu, cât şi ceilalţi colegi din NATO am exprimat-o la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe, pentru că dialogul face parte din abordarea duală, aşa-numitul ‘dual track approach’ pe care NATO o are faţă de Rusia. Este o abordare care combină, pe de o parte, descurajarea şi apărarea şi, de cealaltă parte, dialogul. Iar din perspectiva României, așa cum am prezentat-o, noi susținem acest dialog, dar, în acelaşi timp, trebuie avut în vedere că acest dialog trebuie să fie bazat pe o serie de măsuri ferme şi credibile de descurajare. (…) Este nevoie de o dezescaladare concretă, practică, în teren, să vedem o retragere a acestor trupe şi echipamente ruse, iar, pe de altă parte, este nevoie de încetarea utilizării ameninţării cu folosirea forţei, pentru că acest aspect este inacceptabil din punctul de vedere al cadrului dreptului internaţional, principiilor şi valorilor şi normelor care stabilesc ceea ce numim noi ordinea internaţională bazată pe reguli.



    Reuniți la Brest, în Franța, și miniştrii Apărării din UE au discutat despre situaţia de securitate din Ucraina şi de la graniţa acestui stat cu Federaţia Rusă. În intervenţia sa, ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a reiterat îngrijorarea cu privire la prezenţa militară rusă în vecinătatea estică, apreciind că, alături de alte acţiuni hibride, astfel de evoluţii fac parte dintr-o strategie mai amplă a Moscovei, care vizează creşterea influenţei în zonele de interes, concomitent cu limitarea parcursului european al statelor din vecinătatea sa.



  • Eforturi diplomatice şi măsuri de securitate

    Eforturi diplomatice şi măsuri de securitate

    Primul
    convoi cu tehnică militară al detaşamentului american dislocat în România, ca
    parte a angajamentului SUA faţă de aliaţii din NATO, a ajuns, miercuri, în țară.
    Militarii au venit din Germania și fac parte din cei o mie care urmează să fie
    dislocaţi, în perioada următoare, în România,
    în
    cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO, pe fondul
    crizei dintre Rusia și Ucraina.


    Potrivit ministerului Apărării de la București,
    misiunea principală a americanilor va consta în desfășurarea de antrenamente și
    activități în comun cu structurile Armatei române, în scopul ridicării
    nivelului de interoperabilitate și a încrederii reciproce. Aceștia se alătură
    celor 900 de soldați americani staționați permanent în România.

    În
    context, premierul Nicolae Ciucă afirmă că eforturile diplomatice
    internaţionale pentru detensionarea situaţiei dintre Rusia şi Ucraina, precum
    şi cele de asigurare a apărării şi descurajării în interiorul NATO dau
    siguranţa că România este pregătită să facă faţă oricăror provocări de
    securitate. Într-un interviu la un post privat de televiziune, el a apreciat că
    decizia SUA reprezintă o măsură de asigurare suplimentară.


    Nicolae Ciucă: Salutăm încă o dată decizia Statelor Unite de a trimite un detaşament de
    1.000 de militari pe flancul estic, pe teritoriul României. Pentru mine, ca
    fost militar, şi vreau să transmit acest mesaj şi populaţiei, reprezintă măsuri
    de securitate care, sigur, nu trebuie să ne liniştească întru totul. Există, în
    schimb, siguranţa că indiferent de ceea ce se întâmplă, suntem pregătiţi să
    facem faţă oricăror provocări de securitate.


    Într-o
    întâlnire, miercuri, la București, cu consilierul politic al Departamentului de
    Stat American, Derek Chollet, și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a
    apreciat eforturile diplomatice intense ale SUA pentru detensionarea situaţiei
    de securitate din Vecinătatea Estică. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat că
    întărirea prezenţei forţelor militare americane pe flancul estic al NATO, în
    urma solicitării ţărilor aliate din regiune, inclusiv a României, reprezintă un
    pas necesar şi un semnal ferm care demonstrează soliditatea angajamentului SUA
    pentru securitatea aliaţilor săi.

    La rândul său, oficialul american a exprimat
    aprecierea pentru angajamentul constant asumat de România ca partener strategic
    al SUA şi stat aliat NATO responsabil şi de încredere, pentru stabilitatea şi
    securitatea regiunii Mării Negre, dar şi la nivel european şi euroatlantic. El
    a reiterat necesitatea soluţionării pe cale diplomatică a crizei actuale dintre
    Rusia și Ucraina şi a reconfirmat angajamentul de neclintit al SUA pentru
    asigurarea securităţii aliaţilor NATO, inclusiv a României.

    Cu responsabilii
    români cu care s-a întâlnit, Derek Chollet a discutat despre planurile în cazul
    unui val de refugiaţi ucrainieni, dacă Rusia ar ataca Ucraina, dar şi
    cum să fie asigurat necesarul de energie în România, în cazul în care Moscova ar
    opri livrările de gaz. În opinia sa, România este pregătită pentru orice
    situaţie.


  • Proţlli 100 di năi askirladz americani tru România

    Proţlli 100 di năi askirladz americani tru România

    Proţlli askirladzlli americani ditru năulu contingentu agiumsiră tu România. Elli viniră dit Germania şi va s’ndreagă lucărli ti agiundzearea-a alăntoru askirladz ditu contingentu ţi ari 1000 di militari americani, pi cari Washingtonul apufusi sa-lli transferă tu România. Aestă iniţiativă tru contextul a crizăllei ditu Rusia şi Ucraina, cu scupolu ta s’anvărtuşeadză areapta ditu apirită a NATO. Ministrul apărarillei, Vasile Dîncu, exighisi:



    “Au vinită tră pregătiri cama di 100 di askirladzl americani, specialişti cari andregu aestă ncartiruire militară a askeriloru. Au agiumtă tu România, agiumsiră şi tu alte văsilii, akicăsimu că şi tu Polonia. Tu Romania, deadunu cu specialiştilli a noştri tu logistică, elli lucreadză tamamu ti aestu lucru tu aesti dzăli. Dealihea că aesta nsimneadză că nu va s’treacă multu kiro până va s’yină şi alanti askeri, ama va vă dimăndămu cu transparenţa cari nă caracterizeadză ti minutişuri nica şi ti locurli iu va s’hibă arădăpsiţ. Toradioară nu ari maş unu locu, nu ari tutunăoară ună apofasi mutrinda dzuua di tamamu i dzălili anda va s’agiungă.”



    Ministrul apărarillei nica spusi că România easti etimă tra s’aşteapă s’kindurească trupili americane. El cundille că, dit videală militară, nu poate s’hibă zborlu ti iminenţa a unlui polimu. Tu aestu kiro, tu România militarlli americani suntu prezenţă tu trei bazi prinţipale: Deveselu, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Aţea ditu ssoni easti lugursită un importantu nodu strategicu tră operaţiunile a forţilor aeriene americane şi ună importantă bază di andrupari cari asigură aşi-număsita ahândusimi strategică”: di aoa suntu tu planu ta s’agiungă eventuali anvărtuşeri şi ndrupămintu militar tră trupili aliate aflate tu un ipotetic conflictu cu un agresor cari atacă România. Tutunăoară, americanilli hăbărisiră că va s’investească cama di 150 di milioane di dolari ti modernizarea infrastructurăllei la baza aerienă di Câmpia Turzii.



    Aoa şi ună stămăna, Statele Unite dimăndară dizvărtearea aţiloru aproapea 3.000 di militari americani tu văsilii di pi flancul estic ali Alianţă Nord-Atlantică. Pi ningă aţelli cari va s’agiungă dzălile yinitoari tu România, alţă aproapea 2.000 di askirladz americani va s’aterizeadză tu Polonia şi Germania. Pentagonlu exighisi că easti zborlu ti misiuni temporare tră anvărtuşearea apărarillei aliaţilor europeñi tu contextul a mintireaşiloru anamisa di Rusia și Ucraina.



    Catandisea easti apreasă, după ţi Moscova ascumbusi cama di 100.000 di militari şi tehni di alumtă importantă la sinurli a fostăllei ripubliţ sovietiţi, iara Occidentul s’aspari că poati să s’facă ună aputruseari. Moscova nu aproaki aestu ţi nu easti dealihea și pitricu ma multi căftări, ntră altele blocarea ti intrarea ali Ucraină tu NATO, ama şi ună apridunari a activităţlor tu statele membre ex-comuniste, ntră cari și România. Căftărli nu fură aprukeati di aliaţ, a deapoa gaereţli ti aflarea an unăllei cearei diplomatică s’duc ninti.



    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala





















































  • Primii 100 de noi militari americani in România

    Primii 100 de noi militari americani in România

    Primii soldați americani din noul contingent au ajuns în România. Ei au venit din Germania şi urmează să pregătească sosirea restului contingentului format din 1000 de militari americani, pe care Washingtonul a decis sa-i transfere în Romania. Această iniţiativă vine în contextul crizei dintre Rusia şi Ucraina, cu scopul de a consolida flancul estic al NATO. Ministrul apărării, Vasile Dîncu, a explicat:



    “Au venit deja pentru pregătiri peste 100 de soldaţi americani, specialişti care pregătesc această încartiruire militară a trupelor. Au sosit deja în România, au sosit şi în alte ţări, am înţeles şi în Polonia. În Romania, alături de specialiştii noştri în logistică, ei se ocupă exact de acest lucru în aceste zile. Evident că asta înseamnă că nu va dura mult până vor veni şi restul trupelor, dar vă vom informa cu transparenţa care ne caracterizează asupra detaliilor şi chiar asupra locurilor unde vor fi încartiruiţi. Deocamdată nu există un singur loc, nu există de asemenea o hotărâre privind ziua exactă sau zilele exacte în care vor sosi.”



    Ministrul apărării a mai spus că România este pregatită pentru găzduirea trupelor americane. El a subliniat că, din perspectivă militară, nu se poate vorbi despre iminenţa unui război. În prezent, în România militarii americani sunt prezenţi în trei baze principale: Deveselu, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Ultima este considerată un important nod strategic pentru operaţiunile forţelor aeriene americane şi o importantă bază de sprijin care asigură aşa-numita adâncime strategică”: de aici ar urma să sosească eventuale întăriri şi sprijin militar pentru trupele aliate aflate într-un ipotetic conflict cu un agresor care atacă România. Totodată, americanii au anunţat că vor investi peste 150 de milioane de dolari în modernizarea infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii.



    În urmă cu o săptămana, Statele Unite au anunţat desfăşurarea a aproximativ 3.000 de militari americani în ţări de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice. Pe langă cei care vor ajunge în zilele următoare în România, alţi aproximativ 2.000 de soldați americani vor ateriza în Polonia şi Germania. Pentagonul a explicat că este vorba despre misiuni temporare pentru consolidarea apărării aliaţilor europene în contextul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina.



    Situația se menține încordată, după ce Moscova a mobilizat peste 100.000 de militari şi tehnică de luptă importantă la graniţele fostei republici sovietice, iar Occidentul se teme că ar urma o invazie. Moscova neagă însă acest lucru și a emis o serie de cereri, între altele blocarea accesului Ucrainei în NATO, dar şi o restrângere a activităţilor în statele membre ex-comuniste, printre care și România. Cererile au fost respinse însă de aliaţi, iar eforturile de găsire a unei soluţii diplomatice continuă.






  • Coordonari diplomatică tra securitatea a Europăllei

    Coordonari diplomatică tra securitatea a Europăllei

    Moscova ari naete s’acaţă unu pretextu tra s’aputrusească Ucraina – declară, gioi, tru ună conferință di presă, purtătorlu di zboru a Pentagonlui, John Kirby. Rusia nu aproaki niţi ună veleitate tru aestă noimă, spunănda că va maş ta ş-asiguripsească securitatea. Tra s’nu s’agiungă la ună eventuală ampuliseari militară, tru Europa s’dizvărtescu, ama, niacumtinati acțiuni diplomatiţi. București, catandisea di securitate găilipsitoari ditu proximitatea ali Ucraină, viţină cu România, şi ditu regiunea ali Amarea Lae fu tru atenția a miniștrilor di Externe ditu B9, cari andămuseaşti craturli di tu areapta di apirită a Alianțăllei Nord-Atlantică – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. La muabeţ loară parti tru formatu hibridu, ca oaspi speţial, șeflu a diplomațiillei franceze, Jean-Yves Le Drian, cari eara, kiro di dauă dzăli vinitu Bucureşti, și ministrul di Externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba. Cu aestă furñie, șeflu a diplomațiillei române, Bogdan Aurescu, declară:


    “NATO promoveadză limbidu aestă abordare duală, di ună parti discurajari, di alantă parte dialog, şi va s’adavgu aoa cu ună constatari pi cari noi, româñilli, u avem tru minti rezultândalui ditu experienţa a noastră istorică: atumţea când vrei s’ai un dialog cari s’hibă substanţial şi cari s’da arodu tru aestă parti a lumillei, easti ananghi s’ai thimellilu cu ună discurajari vărtoasă. Prezenţa aliată pi flancul estic a Alianţăllei, inclusiv tru partea di sud, aclo iu easti România, cara va s’hibă comparată cu actuala prezenţă rusă tru proximitatea ali Ucraină şi tru regiunea ali Amarea Lae, easti limbidu ună prezenţă di ndauă ori ma ñică, dimi ici nu s’poati, să zburămu ti ună dizvărteari di forţe aliate cari s’reprezintă ună provocari tra Rusia. Nu s’poate să zburămu ti ună mindueari di partea Alianţăllei Nord-Atlantică di escaladare, dotu nu easti zborlu ti aestu lucru.”



    Uidisitu cu ministrulu Aurescu, tru muabeti nu easti maş securitatea ali Ucraină, a regiunillei i a Europăllei, că easti zborlu ti securitatea a spaţiului euro-atlantic tru ansamblul a lui, a deapoa Amarea Lae faţi parte integrantă ditu aest spaţiu, ţi ma largu s’aibă ună coordinari tu ligătură cu misurli concreti pi cari li llia, aţea turlie tra s’agiungă la ună dezescaladari a catandisillei și ună continuari a dialoglui. Tu arada-a lui, șeflu a diplomaţiillei di Paris, Jean-Yves Le Drian, scoasi tu migdani unitatea aliaţlor şi faptul că tuti liniile di dialog sunt dişcllisi cu Rusia. Dimi, tru capitala franceză, activitatea diplomatică pi tema a crizăllei anamisa di Moscova şi Kiev fu niacumtinată — prezidentulu Emmanuel Macron avu, gioi, muabeţ telefoniţi cu omologilli rus, ucrainean şi polonez, Vladimir Putin, Volodimir Zelenski, respectiv Andrzej Duda, după ţi, ñiercuri, avea zburătă şi cu liderlu american Joe Biden. Canţelarlu german, Olaf Scholz, va s’coordoneadză cu prezidenţălli ali Franţă şi Polonie ti conflictulu ditu Ucraina, iara prezidentulu turcu, Recep Tayyip Erdogan, să spusi etimu s’hibă mediatorlu anamisa di Ucraina şi Rusia.


    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala