Radio România Internațional

Tag: securitate

  • UE ndrupaşti stabilitatea a Republicăllei Moldova

    UE ndrupaşti stabilitatea a Republicăllei Moldova


    Şeflu ali diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, salută acordul politic a omologilor a lui ditu spaţiul comunitar tră crearea a unui regim di sancţiuni ali Uniuni Europene, cu scupolu ti contracararea a acţiunilor di distabilizare la adresa ali Ripublică Moldova viţină. El cundille că România lucreadză, deadunu cu autorităţli di Chişinău la prota listă di persoane cari va s’hibă sancţionate.



    Thimilliusită pi ună parti a teritoriilor româneşti ditu apirită arăkiti, tru 1940, di Uniunea Sovietică stalinistă şi independentă andicra di Moscova ditu 1991, ñica republică easti lugursită di analişti viţinlu nai cama tu piriclliu ali Ucraină aputrusită di trupile aruse. Nivelu a fuvirserloru creasti. Provocarea di prişcăvilli va s’hibă un factor di turnură tru situația actuală” — diclara, meslu aestu, ministrul di Interne tru guvernul pro-occidintal di Chişinău, Ana Revenco, adăvgânda că ari și certitudiñi că Rusia ufiliseaşti tora multu cama multu pârghiili pritu cari mindueasti s-spargă catandisea ditu Republica Moldova, nu fără andrupămintulu a oligarhilor fugaţ”.



    Tuti elementele a unui polimu hibrid, catacum alerte false cu bombă, atacuri cibernetiţi, protesti finanțate paranom, șantaj energetic, eara ună mari provocari tră tut sistemlu a Afacerilor Interne — nica spusi ea, tră Radio Chișinău. Propaganda pro-polimur, incitarea la ură, dizinformarea, părți a idyilui polimu hibrid, au scupolu să slăghească reziliența a cetățenilor — nica făţea timbihi șefa Internelor.



    Pi aest fundal, ministrul di Externe Bogdan Aurescu cundilleadză că iţi apofasi loată ti creastirea securitatillei tru Republica Moldova easti hăirlătică şi ti România, iara crearea rapidă a unui regim di sancţiuni ditu partea a Uniunillei Europine va s’hibă un instrument multu important tră s’anvărtuşeadză rezilienţa şi securitatea statului viţinu, tru contextul acţiunilor orchestrate di Rusia.



    Tu arada a lui, analtul reprezentantu tră politică externă ali Uniunii Europeane, Josep Borrell, insistă că Republica Moldova easti unu ditu nai ma zñiipsiti state di itia a polimlui ditu Ucraina, iara Bruxellesul ahărdzi 40 di milioane di euro tră să-lli ndrupască capacitatea di apărare. Tut meslu aestu, Comisia tră bugete ditu Parlamentul European aviză favorabil asistența macrofinanciară di 145 di milioane di euro tră Republica Moldova.



    Eurodiputatlu român Siegfried Mureșan (PPE-PNL), șeful dilegației Legislativului comunitar tră relațiile cu Chișinăul, cundille că easti ananghi ca asistența macrofinanciară s’hibă adoptată fără amănări tru Parlamentul European, iara păradzlli s’agiungă tru Republica Moldova tru kiro ananghi, până tu bitisita a anlui. El adăvgă că Republica Moldova easti stat candidat la Uniunea Europiană și lipseaşti s-u-agiutăm s’treacă pisti provocărli cu cari s’ampuliseaşti şi s’ducă ninti integrarea europeană”. Votlu final, tru plenul Parlamentului European, va s’ţănă, nai ma probabil, meslu ţi yini.



    Autoru: Bogdan Matei

    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • UE sprijină stabilitatea Republicii Moldova

    UE sprijină stabilitatea Republicii Moldova


    Şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a salutat acordul politic al omologilor săi din spaţiul comunitar pentru crearea unui regim de sancţiuni al Uniunii Europene, cu scopul contracarării acţiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova vecine. El a precizat că România lucrează, deja, împreună cu autorităţile de la Chişinău la prima listă de persoane care urmează să fie sancţionate.



    Creată pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate, în 1940, de Uniunea Sovietică stalinistă şi independentă faţă de Moscova din 1991, mica republică e considerată de analişti vecinul cel mai vulnerabil al Ucrainei invadate de trupele ruse. Nivelul amenințărilor crește. Provocarea de violențe ar fi un factor de turnură în situația actuală” — declara, luna aceasta, ministrul de Interne în guvernul pro-occidental de la Chişinău, Ana Revenco, adăugând că există deja și certitudini că Rusia utilizează acum mult mai intensiv pârghiile prin care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, nu fără sprijinul oligarhilor fugari”.



    Toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, au reprezentat o mare provocare pentru întreg sistemul Afacerilor Interne — a mai spus ea, pentru Radio Chișinău. Propaganda pro-război, incitarea la ură, dezinformarea, părți ale aceluiași război hibrid, au menirea să slăbească reziliența cetățenilor — mai avertiza șefa Internelor.



    Pe acest fundal, ministrul de Externe Bogdan Aurescu subliniază că orice măsură luată pentru creşterea securităţii Republicii Moldova este benefică şi pentru România, iar crearea rapidă a unui regim de sancţiuni din partea Uniunii Europene va fi un instrument foarte important pentru a întări rezilienţa şi securitatea statului vecin, în contextul acţiunilor orchestrate de Rusia.



    La rândul său, înaltul reprezentant pentru politică externă al Uniunii Europene, Josep Borrell, insistă că Republica Moldova este unul dintre cele mai afectate state din cauza războiului din Ucraina, iar Bruxellesul a alocat 40 de milioane de euro pentru a-i susţine capacitatea de apărare. Tot luna aceasta, de altfel, Comisia pentru bugete din Parlamentul European a avizat favorabil asistența macrofinanciară de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova.



    Eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE-PNL), șeful delegației Legislativului comunitar pentru relațiile cu Chișinăul, a subliniat că e necesar ca asistența macrofinanciară să fie adoptată fără întârzieri în Parlamentul European, iar banii să ajungă în Republica Moldova în timp util, până la finalul anului. El a adăugat că Republica Moldova este stat candidat la Uniunea Europeană și trebuie să o ajutăm să treacă peste provocările cu care se confruntă și să continue integrarea europeană”. Votul final, în plenul Parlamentului European, va avea loc, cel mai probabil, luna viitoare.

  • Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04 2023

    Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04 2023

    Reuniune CSAT la București


    România va cumpăra avioane de luptă de ultimă
    generaţie, F-35. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
    care a analizat riscurile de securitate din regiunea Mării Negre. Aceste
    avioane americane de ultimă generaţie sunt dotate cu o gamă largă de senzori
    avansaţi, pot schimba informaţii criptate în timp real, atât cu platforme
    aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol. Intenţia achiziţionării
    avioanelor de vânătoare F-35 fusese anunţată de anul trecut de către
    preşedintele Klaus Iohannis, ca parte a procesului de modernizare a forţelor
    armate aeriene. Agenda reuniunii CSAT s-a concentrat şi pe situaţia de securitate
    din regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
    Membrii Consiliului au
    stabilit că reperul fundamental de acţiune rămâne cel al asigurării securităţii
    naţionale. Ei au decis că România trebuie să asigure, în continuare, sprijinul
    necesar pentru partenerii vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând,
    despre Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). După Ucraina, acest
    stat este cel mai expus agresiunilor şi presiunilor ruseşti, fiind ţinta unor
    acţiuni hibride de destabilizare de o intensitate şi o complexitate fără
    precedent.



    Securitatea în zona Mării Negre, în atenție la
    București


    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că Bucureştiul devine, din nou,
    capitala internaţională a diplomaţiei prin organizarea primei Conferinţe
    privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea şi
    a unei noi reuniuni a Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina. Totodată,
    șeful diplomaţiei române a reiterat condamnarea războiului dus de Federaţia
    Rusă în Ucraina. Organizată de Ministerul de Externe şi cel al Apărării din
    România, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării din
    Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei,
    conferinţa este primul eveniment de asemenea amploare dedicat Mării Negre
    co-organizat de cele două ţări, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea. În
    ceea ce privește agenda Trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova,
    dezbaterile au vizat situaţia de securitate din regiune, presiunile exercitate
    de Rusia împotriva Republicii Moldova, sprijinul NATO şi al UE pentru Ucraina
    şi Republica Moldova. Tot pentru convorbiri consacrate situaţiei de
    securitate din regiunea Mării Negre s-a aflat în România, de luni până vineri,
    și preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer. El a discutat cu ministrul
    de externe, Bogdan Aurescu, despre pregătirea summit-ului de la Vilnius din
    luna iulie şi implementarea deciziilor reuniunii aliate de la Madrid, iar la
    sediul MApN a avut convorbiri cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr, şi cu şeful
    Statului Major, generalul Daniel Petrescu. În programul din România al
    preşedintelui Comitetului Militar al NATO au fost incluse vizite la comandamentele
    aliate dislocate în Bucureşti şi Sibiu (centru), la grupul de luptă NATO dispus în zona Cincu (centru) şi în Baza
    Aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-est).



    Comisarul european pentru Piaţa Internă,
    Thierry Breton, în România


    Comisarul european pentru Piaţa Internă,
    Thierry Breton, a făcut, în
    această săptămână, o vizită în România. El s-a întâlnit cu premierul Nicolae
    Ciucă, cu care a discutat despre rolul României în consolidarea capacităţii de
    apărare europene şi despre sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova. Comisarul
    Thierry Breton a salutat
    alocarea de către România a 2,5% din PIB pentru apărare, mai ales în actualul
    context de securitate. De asemenea, oficialul european a vizitat, împreună
    cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, două fabrici de echipamente militare.
    România se numără printre cele 11 ţări identificate de Comisia Europeană în
    care există companii din industria de apărare ce şi-ar putea majora capacitatea
    de producţie pentru a sprijini Ucrainaˮ, a declarat comisarul european pentru Piaţa
    Internă, Thierry Breton. La
    rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat că s-a vorbit despre
    sprijinul european pe care industria românească îl poate obţine, în aşa fel
    încât să poată contribui la efortul de reconstrucţie a Ucrainei.


    FMI a redus prognoza de creştere a economiei
    româneşti


    Fondul Monetar Internaţional a redus prognoza de
    creştere a economiei româneşti, în acest an, de la puţin peste trei procente,
    cât estima în toamnă, la 2,4%. Conform noilor calcule ale instituției
    financiare, date publicităţii marți, la anul, creşterea ar urma să fie de 3,7%.
    În ceea ce priveşte inflaţia, FMI se aşteaptă ca România să înregistreze, în
    acest an, un nivel de 10,5%, după 13,8 anul trecut. Ritmul de creştere a
    preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când ar urma să se situeze
    sub pragul de 6%.



    Ultimele pregătiri de Paște


    Pentru creștinii ortodocși, majoritari în România,
    și cei greco-catolici, luni, a început Săptămâna Patimilor, care este și ultima
    săptămână a Postului Paștelui. În biserici, s-au ținut slujbe prin care s-a făcut
    pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea și
    Învierea Lui, iar pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns la locurile
    sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru slujba din Noaptea de Înviere.
    Pe de altă parte, un studiu realizat de Reveal Marketing Research şi-a propus
    să afle mai multe detalii despre cum se pregătesc românii în aşteptarea
    sărbătorilor de Paşte. 71% dintre aceștia urmează să îşi petreacă Paştele în
    familie, cu partenera sau partenerul de viaţă. Petrecerea sărbătorii împreună
    cu grupul de prieteni este menţionată într-o mai mare măsură de tineri cu
    vârste cuprinse între 18-24 ani. În ceea ce priveşte interesul pentru tradiţii
    şi obiceiuri de Paşte, 78% dintre respondenți intenţionează să meargă la slujba
    de Înviere, iar 45% obişnuiesc să postească. În toiul pregătirilor de Paşte,
    64% dintre români intenţionează să cumpere cadouri celor dragi,
    înregistrându-se o descreştere semnificativă faţă de anul 2019, când 8 din 10
    şi-au manifestat această dorinţă.

  • Tindearea NATO

    Tindearea NATO

    NATO ari un nău membru, Finlanda, cari tricu iruşi pritu procesul di aderari. Easti al 31-lea stat membru ali organizație di apărari colectivă, cari nkisi aestă cali tru 1949, la Washington. NATO fu thimilliusită tu dzuua di 4 apriiuru aşi că aderarea ali Finlandă s’faţi tamam tu yiurtusearea di 74 di ani a Organizației Atlanticului di Nord.



    Apofasea ta s’caftă aderarea la NATO easti ună reacție di autoapărari ali Finlandă andicra di politica belicoasă a viţinăllei a llei, Rusia. Finlanda ari ună istorie lungă și urută ali dominație arusă și sovietică ti ñiclu a llei teritoriu. Tru linii mări, istoria ali Finlandă, aflată anamisa di Rusia și Suedia, ş-aduţi cu istoria a țărilor române, tut aşi hiinda anamisa di sinferurli ali Rusiei și ateali a otomanilor, născănti ori a austriecilor.



    Tru 1809, Finlanda eara mari ducat autonom sum ocupație arusească iara, tru 1812, Imperiul țaristu llia Basarabia di la Moldova și u alăxeaşti tru gubernie. După 1918, Finlanda agiundzi independentă, provinciile românești s’fac ună tru ună văsilie vărtoasă iara Imperiul țaristu s’alăxeaşti tru Uniunea Sovietică. La 30 di brumaru 1939, Stalin invadeadză cabaia Finlanda, avănda besă tratatlu di suţălle pi cari lu-avea cu Hitler. A deapoa, tru yismăciuni, Hitler și Stalin avea aputrusită Polonia. Finlanda alumtă giuneaşti ama fu anănghisită s’vulusească irinea cu Moscova, deadi ditu teritorii ama armasi independentă. Tru perioada a Polimlui Araţi, Finlanda aleapsi neutralitatea, niagărşinda matimili a tricutului a llei cu Rusia ca viţinu ditu apirită.



    Când Putin nkisi aputrusearea contra ali Ucraină și tută retorica anti-occidentală, tră Finlanda agiumsi s’hibă di nai cama marea simasie s’intră tru NATO, goala garanție di securitate. Fuvirserli di securitate mutrescu și Suedia viţină ama, maş că aestă văsilie nu ari sinuru cu Rusia. Ma multu, dauă văsilii ditu NATO s’ncuntreadză ti aderarea ali Suedie. Easti zborlu ti Turchia, cari u stipseaşti că agiută arifugaţlli kurdză, și di Ungaria, cari s’arăzbună tră critiţli a Stockholmului andicra di politica ali Ungarie tru cadrul ali Uniuni Europene. Anaparti di aduţearea tru NATO a născăntoru probleme ditu UE, premierul Victor Orban easti și un cunuscut andrupămintu al Putin și a politicăllei a lui di agresiune tru Ucraina.



    Suedia trapsi mănă di la polimlu ditu 1814, după un conflict cu Norvegia, aşe că tora easti etimă s’tragă mănă di la ună neutralitate di cama di dauă secole, tră si s’veaglle di fuvirsearea ali Rusie. Suedia agiumsi tru aestă săptămână, goala văsilie scandinavă ică nordică cari nu easti anvălită di umbrela NATO. Norvegia viţină easti membră fondatoari a NATO, hiinda anamisa di aţeali 12 văsilii cari ncurpilleară Organizația, tru 1949. Ti aţea, pari ti ciudie că nica s’vehiculeadză ca argumentu că vrearea păn di mardzină al Putin easti s’nu s’aproaki NATO di Rusia.



    Nică ditu 1949, NATO și Uniunea Sovietică avea sinuru comunu, pi sinurlu anamisa di Norvegia și Rusia. Ditu 1952, unăoară cu aderarea ali Turchie la NATO, sinurlu aliştei văsilie cu URSS agiumsi şi elu sinuru comunu anamisa di organizația nord-atlantică și Uniunea Sovietică. Ma multu, cara nu poati s’hibă muabetea ti vără acordu cari s’tăxească un cordon sanitar anamisa di Rusia și NATO, lipseaşti s’aduţemu aminti ti simnarea, la Paris, tru 1997, a “Actului Fondator mutrinda relațiile, cooperarea și securitatea reciprocă”, un document esențial tră cooperarea anamisa di NATO și Rusia, pi năi thimealle.



    Tru 2002, cooperarea fu ahăndusită pritu ”Declarația di la Roma a șefañilor di stat și di guvern a membrilor NATO, respectiv ali Rusie” și fu thimilliusitu un Consiliu NATO-Rusia. Prezidentulu di atumţea ali Rusie eara idyiulu Vladimir Putin, pi cari lu-videm tora stipsinda NATO și Occidentul di tuti aralile ditu lumi, reclamânda tră el ndreptul absurd tra s’apufusească cari ari ndreptul la independență și cari nu, tru mplin secol XXI.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearia: Taşcu Lala




  • Extinderea NATO

    Extinderea NATO

    NATO are un nou membru, Finlanda, care a parcurs foarte repede procesul de aderare. Este al 31-lea stat membru al organizației de apărare colectivă, care a pornit la drum în 1949, la Washington. NATO a fost înființată într-o zi de 4 aprilie astfel că aderarea Finlandei are loc chiar de aniversarea de 74 de ani a Organizației Atlanticului de Nord.



    Decizia de a cere aderarea la NATO este o reacție de autoapărare a Finlandei față de politica belicoasă a vecinei sale, Rusia. Finlanda are o istorie lungă și sinistră a dominației ruse și sovietice asupra micului său teritoriu. În linii mari, istoria Finlandei, aflată între Rusia și Suedia, seamănă cu istoria țărilor române, de asemenea aflate între interesele Rusiei și cele ale otomanilor, uneori ale austriecilor.



    În 1809, Finlanda devine mare ducat autonom sub ocupație rusească iar, în 1812, Imperiul țarist ia Basarabia de la Moldova și o transformă în gubernie. După 1918, Finlanda devine independentă, provinciile românești se reunesc într-un regat puternic iar Imperiul țarist se transformă în Uniunea Sovietică. La 30 noiembrie 1939, Stalin invadează masiv Finlanda, bazându-se pe tratatul de prietenie pe care îl avea cu Hitler. Mai devreme, în septembrie, Hitler și Stalin invadaseră Polonia. Finlanda a luptat eroic dar a fost nevoită să încheie pacea cu Moscova, a cedat teritorii dar a rămas independentă. În perioada Războiului Rece, Finlanda a ales neutralitatea, neuitând lecțiile trecutului său cu Rusia ca vecin estic.



    Când Putin a dezlănțuit agresiunea împotriva Ucrainei și întreaga retorică anti-occidentală, pentru Finlanda a devenit vital să adere la NATO, singura garanție de securitate. Amenințările de securitate privesc și Suedia vecină, doar că această țară nu are frontieră comună cu Rusia. În plus, două țări din NATO se opun aderării Suediei. Este vorba de Turcia, care o acuză că ajută refugiații kurzi, și de Ungaria, care se răzbună pentru criticile Stockholmului față de politica Ungariei în cadrul Uniunii Europene. Dincolo de aducerea în NATO a unor probleme din UE, premierul Victor Orban este și un cunoscut susținător al lui Putin și a politicii sale de agresiune în Ucraina.



    Suedia a renunțat la război din 1814, după un conflict cu Norvegia, astfel că acum este gata să renunțe la o neutralitate de mai bine de două secole, pentru a se apăra de amenințarea Rusiei. Suedia a devenit, în această săptămână, singura țară scandinavă sau nordică care nu este acoperită de umbrela NATO. Norvegia vecină este membră fondatoare a NATO, fiind printre cel 12 țări care au format Organizația, în 1949. De aceea, pare ciudat că încă se mai vehiculează ca argument faptul că dorința arzătoare a lui Putin ar fi să nu se apropie NATO de Rusia.



    Încă din 1949, NATO și Uniunea Sovietică aveau graniță comună, pe frontiera dintre Norvegia și Rusia. Din 1952, odată cu aderarea Turciei la NATO, granița acestei țări cu URSS a devenit și ea frontieră comună între organizația nord-atlantică și Uniunea Sovietică. Mai mult, dacă nu se poate aduce în discuție vreun acord care să promită un cordon sanitar între Rusia și NATO, merită să ne amintim de semnarea, la Paris, în 1997, a “Actului Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce”, un document esențial pentru cooperarea dintre NATO și Rusia, pe baze noi.



    În 2002, cooperarea a fost aprofundată prin ”Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern ai membrilor NATO, respectiv Rusiei” și a fost creat un Consiliu NATO-Rusia. Președintele de atunci al Rusiei era același Vladimir Putin, pe care îl vedem acum acuzând NATO și Occidentul de toate relele din lume, reclamând pentru el dreptul absurd de a decide cine are dreptul la independență și cine nu, în plin secol XXI.

  • Sex și spionaj în România postbelică

    Sex și spionaj în România postbelică

    Lumea serviciilor de informații este o lume a
    cinismului maxim. Așa a fost dintotdeauna și pretutindeni, serviciile de
    informații nu s-au dat în lături de la nimic pentru a obține ceea ce le
    interesa. Evident că sexul și romantismul au fost metode prin care spionajul a
    încercat să ajungă la secrete. Serviciile de informații române nu au făcut nici
    ele excepție de la regulă. După 1945, după instaurarea regimului comunist, ele
    au devenit și aparat de represiune politică, în afara menirii originale, și
    s-au făcut cunoscute sub numele de Securitate. Și Securitatea română a pus la
    cale operațiuni bazate pe sex și romantism pentru a ajunge la persoanele
    interesante din punct de vedere informativ.


    Generalul
    Neagu Cosma a fost director al contraspionajului român din 1950 până în 1973.
    Într-un interviu din 2002, Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română
    l-a întrebat dacă practica relațiilor sexuale și sentimentale era una curentă a
    Securității pentru a recruta agenți. Regimul impusese respectarea conduitei
    morale de către ofițeri, care însă se dovedea a fi o piedică în atingerea
    scopurilor informative.

    Îmi
    aduc aminte un caz. Băiatul nostru băga romantism foarte bine pe lângă o
    americancă, ea era extraordinară, era mare și tare pe afară. După o zi-două
    vine ăsta și-mi spune: Tovarăşe general, mai departe nu mai merg! Ori mă
    lăsaţi să mă culc cu asta, ori nu mai am cum să merg mai departe. Asta e
    nebună, sare pe mine, ce să fac, cum să fac? Serviciul Special de Informații
    nu avea probleme de acest fel, i-ar fi spus pe ea! Mă duc la Drăghici,
    ministrul de interne, căruia îi raportez: Tovarășe ministru, am ajuns până
    aici, cazul prezintă mare perspectivă având în vedere cine este femeia asta
    afară, cu relaţiile ei. Avea un unchi care era mare senator, bogătaş. Bă,
    îmi spune Drăghici, dar ne abatem de la morală. I-am spus că, în acest caz,
    abandonam americanca. I-am cerut dezlegare de la morală și ne-a dat. I-am căsătorit,
    s-a dus băiatul afară, a ajuns mare bogătaş.


    La sfârșitul anilor 1960, Securitatea a
    încercat să-l recruteze pe cifrorul ambasadei britanice la București tot prin
    metoda romantismului.

    Neagu Cosma:
    Aveam o armată întreagă de femei, nu exagerez, pe care le plasam. De
    exemplu, să vă spun un caz cu un englez, era cifror, mare funcţie într-o
    ambasadă. Ăsta nu era însurat, i-am băgat o agentă foarte experimentată. El mai
    ieşea seara să bea o bere și încet-încet s-a îndrăgostit nebuneşte. El avea
    vreo 55 de ani, ea avea vreo 25 de ani, era înnebunit după fata noastră. Și
    dă-i cu poze, cu filmări, cu ascultări până când am instruit-o să-i spună că
    pusese Securitatea mâna pe ea și îi cerea informaţii despre el. Dă-le, dragă,
    dă-le! îi zice el, și începe să cânte una-alta. A mers, era promiţător.


    Securitatea voia însă cifrul britanicilor și
    își instruiește agenta să-i ceară diplomatului să se căsătorească cu ea.

    L-a convins să se căsătorească
    aici, să se cunune chiar și religios. Nu puteau la primărie religios, și atunci
    am adus un ofiţer care s-a făcut popă și care şi ştia multe din ale bisericii.
    I-am adus într-o seară în casa noastră, și dă-i cu odăjdii, dă-i şi fă slujbă,
    pune-le pirostrii pe cap, i-am căsătorit, i-am filmat, tot ce trebuia. Și ne
    ziceam că ăsta nu ne mai scapă. După un timp, fata noastră îi spune iar că
    Securitatea îi cere informaţii și că voia vorbească cu el. Am ajuns la o
    discuţie cu el, s-a codit, s-a sucit, s-a învârtit şi a spus: dumneavoastră
    înţelegeţi ce se întâmplă cu mine dacă se află? Păi nu se află, i-am spus
    noi. A ţinut secretul ăsta trei zile și după trei zile a raportat la ai lui şi
    cu primul avion a plecat din România.


    Un alt caz a fost încercarea de racolare a
    cifroarei ambasadei Austriei la București.

    Neagu Cosma: Nu prezenta cine ştie ce interes pentru noi, dar ca să pui
    mâna pe cifrul Austriei nu era o treabă rea. Era o cifroare aici, o femeie
    nemăritată. Şi, tot aşa, i-am băgat un iubit şi a dus-o femeia foarte bine.
    Unde mergeau ei pentru partide de amor ne făcuserăm noi tot felul de
    instalaţii, supravegheam tot şi filmam tot. S-au dedat la perversiuni şi
    făcuserăm un album foarte consistent. Vine momentul să-i punem în faţă
    documentele. A fost o greşeală din partea noastră. Se uită ea la poze, le
    studiază şi ne spune: Domnilor, daţi-mi şi mie un exemplar. Eu nu am asemenea
    poze cu mine. Și ne-am dat seama că nu ţine cu şantajul. I-am propus să
    lucreze pentru noi, a zis că se mai gândește. Dar după două zile a plecat şi
    asta de la post.


    Securitatea română a încercat să obțină
    acces la secrete folosind sexul și romantismul, o metodă des folosită de toate
    serviciile de informații din lume. Însă unele încercări au fost încununate de
    succes, în timp ce altele nu.

  • Retrospectiva evenimentelor interne 2022

    Retrospectiva evenimentelor interne 2022

    Război în
    Ucraina, criză de securitate la graniţele României, răspuns aliat prompt


    După doi ani în
    care a monopolizat jurnalele de actualităţi, noul coronavirus e surclasat, în
    2022, de noul imperialism rusesc, marca Vladimir Putin, odată cu declanşarea de
    către Moscova a războiului ilegal şi nejustificat împotriva fostului ei vasal din
    perioada sovietică, Ucraina. Alături de partenerii din Uniunea Europeană şi de
    aliaţii din NATO, România a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea rusă
    şi şi-a coordonat acţiunile cu aceştia pentru a face faţă, împreună, celei mai
    serioase ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii,
    cum este descrisă în declaraţia adoptată la finalul ministerialei NATO desfăşurate,
    în noiembrie, la Bucureşti. Rusia, se spune în declaraţie, poartă întreaga
    responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului
    internaţional şi a principiilor Cartei ONU, iar acţiunile ei inacceptabile,
    şantajul energetic şi retorica nucleară necugetată subminează ordinea
    internaţională bazată pe reguli. Orice atac împotriva Aliaţilor va primi un
    răspuns unit şi hotărât, şi-au reînnoit angajamentul statele NATO. Acţiunile ce
    au urmat invaziei ruseşti au urmărit consolidarea flancului estic, cel mai
    expus, din care face parte şi România. Statele Unite au sporit numărul
    militarilor trimişi pe teritoriul partenerului lor strategic. În jur de 5000 de
    militari aliaţi se află, în prezent, în România, majoritatea din SUA, Franta, Belgia, Ţările de Jos, Italia şi
    Canada. Un grup de luptă al NATO s-a constituit la câteva luni de la debutul
    conflictului, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul
    Forţei de Răspuns a NATO, iar Franţa a preluat rolul de naţiune-cadru.



    Criză
    energetică, inflaţie, măsuri în sprijinul oamenilor


    România a participat,
    din primul moment, la efortul internaţional de sprijin pentru Ucraina şi
    pledează, în continuare, în favoarea menţinerii acestuia, pe toate palierele.
    Autorităţile de la Bucureşti au primit elogii pentru modul în care s-au
    comportat cu refugiaţii ucraineni şi pentru rolul jucat în acţiunile de
    facilitare a tranzitului cerealelor din Ucraina către pieţele mondiale. Pe de
    altă parte, autorităţile române au fost nevoite să gestioneze crize interne pe
    care conflictul le-a generat sau amplificat. În ton şi în coordonare cu
    partenerii europeni, Bucureştiul şi-a diversificat sursele de energie pentru a
    scădea dependenţa de gazul rusesc. Executivul a adoptat, totodată, măsuri de compensare
    şi plafonare a facturilor la gaze şi electricitate. Acestea riscau să devină
    insuportabile pentru o populaţie ale cărei venituri au fost devorate de
    inflaţia ce a urcat spre 17 procente şi periclitau existenţa a numeroase firme.
    Bugetul pe anul viitor menţine
    măsurile de plaforare a facturilor la energie, prevede ajutoare pentru
    categoriile cele mai vulnerabile şi alocă sume pentru majorarea pensiilor şi a
    salariului minim.



    MCV ridicat, Schengen
    amânat


    Comisia Europeană
    a propus, spre final de an, încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare
    pentru România, instituit la aderarea ţării, în 2007, pentru a monitoriza
    reforma din sistemul judicar. A cântărit mult în această decizie adoptarea
    legilor justiţiei, reparate, în bună măsură, după pagubele provocate
    legislaţiei în domeniu de guvernarea social-democrată, în perioada 2017-2018. Acelaşi
    executiv european a constatat că România îndeplineşte, ca şi Bulgaria,
    condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, şi a
    recomandat statelor Uniunii să grăbească aderarea celor două. Parlamentul
    European a votat, la rândul său, o rezoluţie cu mesaj similar. Sprijinul
    instituţiilor comunitare şi al statelor membre, inclusiv al Ţărilor de Jos, în
    trecut un opozant intransigent al acceptării României şi Bulgariei în Schengen,
    s-a lovit, însă, de refuzul intempestiv şi obstinat la Austriei. N-au contat
    faptul că România nu se află pe traseul fluxului migranţilor ilegali, confirmat
    de datele oficiale ale Agenţiei Frontex, şi nici rapoartele Comisiei, care
    atestă rezultatele pozitive ale României în protejarea frontierei externe a
    Uniunii şi controlul migraţiei ilegale. Veto-ul Vienei în Consiliul Justiţie şi
    Afaceri interne din decembrie a blocat accesul în Schengen, aşteptat de 11 ani.
    Gestul a provocat răcirea relaţiilor diplomatice dintre Bucureşti şi Viena. Pe
    fondul frustrării şi al indignării, voci inflamate, inclusiv ale unor
    politicieni de prim plan, au chemat la boicotarea companiilor austriece. Din
    poziţia de diriginte al politicii externe, preşedintele Klaus Iohannis a
    îndemnat la calm şi a dezavuat orice astfel de boicot. La ultimul summit al UE
    din 2022, el a lansat un apel la unitate şi solidaritate, reafirmând că România
    îşi merită locul în Schengen.



    Dosarul COLECTIV: sentinţele


    După aproape 7
    ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, instanţa a stabilit
    vinovăţiile şi pedepsele. Fostul primar al sectorului pe raza căruia se afla
    clubul care a ars, curmând vieţile a zeci de tineri veniţi să se bucure de un
    concert rock, a primit o condamnare de 4 ani pentru abuz în serviciu, redusă la
    jumătate faţă de cea din primă instanţă. În cazul său, judecătorii au eliminat
    forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu. Patronii clubului au primit
    între 6 şi aproape 12 ani de închisoare, iar pompierii de la Inspectoratul
    pentru Situaţii de Urgenţă care au verificat Clubul Colectiv fără a lua
    măsurile legale în privinţa respectării normelor anti-incendiu, au fost
    condamnaţi definitiv la câte 8 ani şi 8 luni de închisoare. Instanţa a dispus
    ca o parte dintre condamnaţi să plătească despăgubiri de zeci de milioane de
    euro către familiile victimelor şi supravieţuitori. Aceştia din urmă spun că
    marele vinovat pentru vieţile pierdute este statul român, cu sistemele sale
    publice incapabile să dezvolte anticorpi împotriva corupţiei, indolenţei şi
    incompetenţei administrative.



    Popovici, noua
    stea a nataţiei mondiale



    În sport a fost un an bun,
    cu succese la canotaj, caiac-canoe, tenis de masă, atletism sau haltere.
    România a propus, însă, în 2022, mult mai mult, un nume pentru istorie, David
    Popovici. Liceanul bucureştean a triumfat la Mondialele şi Europenele de
    juniori şi seniori în probele de 100 şi 200 de metri în bazin lung, iar la Roma
    a stabilit un nou record mondial la 100 de metri liber. Presa sportivă vorbeşte
    despre fenomenul Popovici, iar celebra Swimming World magazine l-a
    desemnat înotătorul anului. În schimb, un fost număr unu mondial, românca Simona
    Halep, a primit, în 2022, vestea suspendării provizorii după ce a fost depistată pozitiv la un control antidoping
    efectuat la US Open. Dubla câştigătoare de mare şlem, considerată un model de
    integritate sportivă, a început, potrivit propriilor spuse, cel mai dificil
    meci al vieţii, unul pentru adevăr, în care se luptă să demonstreze că este
    nevinovată.


  • Nachrichtendienst gibt geheime Dokumente der Revolution von 1989 frei

    Nachrichtendienst gibt geheime Dokumente der Revolution von 1989 frei

    33 Jahre nach der antikommunistischen Revolution hat der rumänische Geheimdienst (SRI) alle Dokumente freigegeben, die er über die Revolution hatte. Es handelt sich um die Akten über die Beteiligung ehemaliger Mitarbeiter des Geheimdienstes an den Ereignissen im Dezember 1989. Es handelt sich um 13 Bände, die Kopien von Archivseiten, Korrespondenz, Situationen und Notizen des ehemaligen Sicherheitsdienstes enthalten. Einer der Bände enthält die Nachrichten und Mitteilungen, die der Sicherheitsdienst an das rumänische Fernsehen sandte, das einer der zentralen Punkte der Revolution war.



    In einer der Mitteilungen brachten die Kader des ehemaligen Sicherheitsdienstes beispielsweise ihre Unterstützung für die Beseitigung des Ceauşescu-Regimes zum Ausdruck. Die Botschaft gelangte jedoch nie an die Öffentlichkeit, aber die ehemaligen Sicherheitsoffiziere erklärten sich bereit, wenn nötig persönlich in Rundfunk und Fernsehen aufzutreten, um ihn zu unterstützen. Der Direktor des SRI, Eduard Hellvig, erinnert daran, dass leider immer noch Millionen von Rumänen auf die Wahrheit über die Ereignisse im Dezember 1989 warten, um eines der verbrecherischsten Kapitel des rumänischen Kommunismus ein für alle Mal abzuschlie‎ßen.



    Und Präsident Klaus Iohannis sagte, dass das Versäumnis, die Verbrechen während der Revolution aufzuarbeiten, ein wunder Punkt in unserer Gesellschaft bleibt und den Schmerz und die Frustration nur noch vergrö‎ßert. Im Sommer wurde die Akte der Revolution, in der der ehemalige Präsident Ion Iliescu, der ehemalige stellvertretende Premierminister Gelu Voican Voiculescu und General a.D. Iosif Rus, der ehemalige Leiter der Militärluftfahrt, der Verbrechen gegen die Menschlichkeit beschuldigt werden, an den Obersten Gerichtshof zurückgeschickt.



    Ursprünglich war die Akte 2019 an den Obersten Gerichtshof geschickt worden, aber die Richter gaben sie an die Militärstaatsanwaltschaft zurück, um mehrere Probleme in der Anklageschrift zu beheben. Die Militärstaatsanwälte behaupten, die Gruppe um Ion Iliescu, ein ehemaliges Mitglied der kommunistischen Nomenklatura, habe bei der Übernahme der politischen und militärischen Macht im Dezember 1989 geschickt und effizient gehandelt. Er hat die öffentliche Meinung ständig, wiederholt und systematisch getäuscht.



    Nach Ansicht der Staatsanwaltschaft wurde eine gro‎ß angelegte, systematische und komplexe Militäraktion der Irreführung, die in der Geschichte des Landes einmalig ist, bewusst im gesamten Gebiet Rumäniens durchgeführt. Diese Tatsachen hatten zur Folge, dass die Psychose des Terrorismus erzeugt und verstärkt wurde, was zum Tod vieler Menschen führte.



    Die gesamten militärischen Kräfte Rumäniens wurden dem Rat der Nationalen Heilsfront (CFSN) zur Verfügung gestellt – einem provisorischen Organ der Staatsmacht, das später in eine politische Partei umgewandelt wurde – die FSN, angeführt von Ion Iliescu. Im Mai 1990 wurde er zum Präsidenten von Rumänien gewählt. Später hatte er zwei Mandate, 1992-1996 und 2000-2004. Im Laufe der Zeit wandelte sich die FSN in die PDSR und dann in die PSD um, die derzeit in Rumänien an der Regierung ist.

  • December 20, 2022

    December 20, 2022

    Visit. Romanias President Klaus Iohannis receives today his Portuguese counterpart, Marcelo Rebelo de Sousa, on the occasion of his visit to the 1st Training Battalion Olt in Caracal (south), the Presidential Administration has announced. The visit of the President of Portugal takes place in the context of an intense, high-level bilateral dialogue, but also of work, and close coordination within the European Union and NATO. The field of Defense is a key part of bilateral cooperation, with Portugal participating in the multinational NATO force in Romania to strengthen the allied defense on the Eastern Flank with a contingent of land forces stationed in Caracal. Todays discussions between Klaus Iohannis and Marcelo Rebelo de Sousa concern the intensification of Romanian-Portuguese cooperation both in the field of Defense, economic, commercial, digital agenda, renewable energy sources, health and education. The security situation in Ukraine is also addressed, with an emphasis on the intensification of humanitarian assistance to the neighboring country Romania in the context of the coming of winter, as well as on the support in facilitating grain exports.



    Schengen. The President of the European Parliament, Roberta Metsola, spent two days in Bucharest, against the background of Austria and the Netherlands blocking Romanias accession to Schengen at the latest Justice and Home Affairs Council. In a speech in Romanias Parliament, she stated that the decision to continue to keep Romania outside the Schengen area was wrong. Roberta Metsola also discussed this issue with President Klaus Iohannis.



    Visit. The Romanian Foreign Minister, Bogdan Aurescu, continues, today, his official visit to the neighboring Republic of Moldova (ex-Soviet, predominantly Romanian-speaking), at the invitation of his counterpart, Nicu Popescu. Yesterday, he had meetings with the head of state, the pro-Western Maia Sandu, with the Speaker of Parliament Parliament, Igor Grosu, and with the prime minister Natalia Gavriliţa. Minister Aurescu reiterated “the full support from Romania in managing the wide-ranging crises faced by the Republic of Moldova and its citizens and in advancing at a determined pace the reforms necessary for joining the European Union”. In Bucharest, USR and AUR, in the opposition, accused Aurescu (independent, supported by PNL) of having gone to Chisinau to avoid, on Monday, giving explanations in Parliament, where he had been summoned after the failure of the Romanian candidacy for the Schengen .



    Pensions. The opposition Save Romania Union submitted to Parliament a draft law on the elimination of the special pensions received by former Securitate employees, who have received final court rulings. There are 1,300 former officers from the political police of the dictatorial regime before 1989 who receive such pensions, even though there are final court rulings on their names stating that they were Securitate employees and carried out actions by which they suppressed or restricted rights and fundamental human freedoms, in order to support the communist power. According to the USR leader, Cătălin Drula, the elimination of these special pensions is a minimum moral reparation that can be made to all those who fought for freedom. The modern democratic Romanian state cannot be allowed to reward with privileges those who beat, tortured or killed, he also said.



    Cernavoda. The Romanian Government approved, this week, through a bill, the support agreement for the units 3 and 4 of the Cernavodă nuclear power plant (south-east), the Government spokesperson Dan Cărbunaru has announced. He said that both units will increase the contribution of nuclear energy to the national energy system from 20 to 36%. At the same time, new jobs will be created in the field and the supply chain will be developed. Dan Cărbunaru also said that, according to estimates, unit 3 of the Cernavodă power plant would come into operation at the end of 2030, and a year later, unit 4. After approval by the Government, the support agreement will go to Parliament.



    Victory Day. In Timişoara, western Romania, events commemorating 33 years since the anti-communist Revolution culminate today with the celebration of Victory Day. On December 20, 1989, after tens of thousands of Timisoara residents took to the streets demonstrating against Nicolae Ceauşescus dictatorial regime, Timisoara was proclaimed the first city free of communism in Romania. In memory of that day, a symposium is taking place today, and in the evening a video mapping show is scheduled, with images from the time of the Revolution projected on the facade of the Opera House. The revolt against the communist regime in Romania broke out in Timişoara on December 16, 1989 and spread, starting December 21, to Bucharest and other cities of the country. In total, more than 1,000 people died and around 3,000 were injured in the fighting that took place in the only country in Eastern Europe where the change of the regime was done with bloodshed. (MI)

  • Provocări pentru aliați

    Provocări pentru aliați

    Definită la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Madrid drept o “provocare pentru aliați, China rămâne o preocupare, alături de situația din Ucraina. Aliaţii NATO sunt îngrijorați de consolidarea militară a Chinei şi de cooperarea acesteia cu Rusia, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, după o întrunire ministerială a alianţei militare în România. Politicile chineze de interes pentru NATO includ utilizarea dezinformarii, acumularea sa militară rapidă şi opacă, alături de cooperarea cu Rusia, a explicat Antony Blinken. Provocările pe termen lung pe care le reprezintă Beijingul la adresa intereselor, valorilor şi securităţii aliate au ocupat un loc aparte în cadrul discuțiilor aliaților de la București.

    Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg: “NATO este o Alianţă a Europei şi a Americii de Nord. Dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm împreună în cadrul NATO. Nu vedem China ca pe un adversar, vom continua să avem relații cu China, atunci când este în interesul Alianţei, inclusiv pentru a transmite poziţia noastră unită în privinţa războiului ilegal al Rusiei din Ucraina. Miniștrii au luat în considerare evoluțiile militare ambiţioase ale Chinei, progresele sale tehnologice şi numeroasele sale activităţi hibride şi cibernetice. Războiul din Ucraina a demonstrat dependența noastră periculoasă de gazul rusesc. Iar acest lucru ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţele noastre și de alte regimuri autoritare, nu doar din China, în ceea ce privește furnizarea de tehnologie, lanţuri de aprovizionare sau infrastructură. Vom continua, bineînţeles, să avem relații economice cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţele noastre, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile.



    La București, miniștrii NATO au discutat și despre extinderea Alianței cu Suedia și Finlanda, despre terorism, cea mai directă amenințare asimetrică la adresa securităţii, precum și despre intensificarea sprijinului personalizat pentru Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova – parteneri ai Alianței -, inclusiv în ceea ce privește consolidarea capacităților, reforma și formarea pentru a-și îmbunătăți instituțiile de securitate și apărare. Dar ministeriala a fost dominată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, cu toate consecințele acestuia. Ucraina a făcut progrese semnificative în faţa invaziei ruse, dar nu trebuie să subestimăm Rusia, ale cărei rachete continuă să atace oraşele, civilii şi infrastructura critică din Ucraina – s-a subliniat în cadrul ministerialei NATO de la finalul lui noiembrie. Alianța Nord-Atlantică trebuie să se asigure că Ucraina va ieşi victorioasă din războiul împotriva Rusiei, a declarat Jens Stoltenberg – “cea mai urgentă sarcină este să ne asigurăm că Ucraina va triumfa ca naţiune suverană, democrată şi independentă în Europa. Pentru a face asta, trebuie să mobilizăm un sprijin militar, economic, financiar şi umanitar constant şi cât mai mare, iar asta este exact ceea ce facem acum, a explicat oficialul NATO.



    La București, aliaţii au anunţat contribuţii semnificative la Pachetul NATO de Asistență Comprehensivă, oferind Ucrainei ajutor neletal, inclusiv combustibil şi generatoare. Un ajutor extrem de important și cu atât mai necesar cu cât finalul războiului încă nu se întrevede. Putem anticipa în acest moment care poate fi obiectivul Rusiei pe termen lung? Este una dintre întrebările la care a răspuns, la Radio România, profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Moscova îşi doreşte în primul rând ca negocierile să se întâmple atât timp cât este Rusia pe teren, a explicat Dan Dungaciu:



    În momentul în care încep negocieri cu trupele ruse aflate pe teritoriul Ucrainei, indiferent de geografia acelei prezenţe, astăzi undeva la 15%, atunci Rusia este avantajată. Este avantajată din două motive. Unu: este foarte abilă în a purta asemenea negocieri, încercând să exonereze vina ocupantului şi plasându-se într-o poziţie de negociere de parcă ar fi neutră sau egala Ucrainei – ăsta este un exerciţiu pe care Rusia l-a făcut în foarte multe ipostaze, şi când a fost vorba de Georgia, şi când a fost vorba de Transnistria, şi-a suspendat pur şi simplu statutul de ocupant şi a devenit un jucător la negociere. În al doilea rând, îi convine, pentru că se întâmplă astăzi o schimbare psihologică la nivelul Federaţiei Ruse, inclusiv la nivelul populaţiei, – şi asta explică într-un fel scorurile mari sau rata mare de acceptabilitate şi de încredere pe care încă Vladimir Putin o are (…) – a transmis mesajul în Federaţia Rusă, inclusiv la populaţie, că războiul este cu Vestul, Rusia se luptă cu Vestul, Vestul însemnând Uniunea Europeană, NATO, Statele Unite.


    În momentul în care Rusia se luptă cu Vestul, se schimbă radical statutul victoriei sau înfrângerii. Nu mai contează care a fost foaia de parcurs a aşa-numitei operaţiuni speciale. Nu mai vorbeşte nimeni de Rusia şi Ucraina, nici măcar nu se mai foloseşte foarte des formula operaţiune specială. Acum este vorba de lupta cu Vestul şi victoria pentru Federaţia Rusă nu mai înseamnă îndeplinirea atribuţiilor sau prerogativelor din documentele iniţiale de război, înseamnă simpla rezistenţă.



    Dacă Federaţia Rusă nu este învinsă în Ucraina, a explicat Dan Dungaciu, e o chestiune care poate fi utilizată de Kremlin, de preşedintele Putin, de autorităţile statului inclusiv în dialogul cu populaţia: nici măcar tot Occidentul aliat în Ucraina nu a reuşit să ne învingă.



  • Uniunea Europeană cere noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord

    Uniunea Europeană cere noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord

    Regimul
    comunist din Coreea de Nord este din nou în centrul atenției internaționale. La
    nici două luni de la lansarea unei rachete balistice care a violat spațiul
    aerian al Japoniei, regimul de la Phenian a lansat o nouă rachetă balistică intercontinentală
    și a provocat o reacție a țărilor din G7 și Uniunea Europeană. Înaltul
    Reprezentat al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate,
    împreună cu miniştrii ţărilor din G7, condamnă în termenii cei mai fermi
    lansarea iresponsabilă a unei rachete balistice intercontinentale efectuată de
    Coreea de Nord, şi cere înăsprirea sancţiunilor economice de până acum.


    Mihai
    Sebe crede că lansarea noii rachete este un nou episod al unui serial în care
    regimul comunist de la Phenian doreşte, simbolic, să arate că deţine putere de
    negociere în arena internaţională.

    În prezent, asistăm la acest val recent de teste de rachete ale Coreei de
    Nord pentru a îmbunătăți arsenalul său nuclear și a obține mai multe concesii
    în negocierile viitoare. Aceste teste sunt menite să submineze încrederea
    comunității internaționale în explicații date sancțiunilor menite să limiteze
    programul nuclear nord-coreean și să obțină o serie de relaxări la nivel
    internațional cu privire la situația Coreii de Nord. În fapt, Uniunea Europeană
    a lansat încă de acum câțiva ani o serie de sancțiuni la adresa Coreii de Nord,
    care au mers deseori în paralel cu sancțiunile la adresa Federației Ruse, cele
    mai recente sancțiuni datând din aprilie acest an când Consiliul Uniunii
    Europene a adăugat 8 persoane și 4 entități pe lista celor care fac obiectul
    măsurilor respective îndreptate împotriva Republicii Populare Democrate
    Coreene. Pe scurt, avem de-a face cu interdicție de călătorie, cu înghețare a
    activelor, cu interdicții de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziía
    persoanelor sancționate și la adresa entităților nord-coreene.


    Ce înseamnă înăsprirea sancţiunilor
    economice? Mihai Sebe:

    Viitoarele
    măsuri nu au fost încă detaliate în plan internațional. În schimb, ele sunt
    menite să acționeze în profunzime și să împiedice viitoarea dezvoltare a
    programelor nord-coreene de arme de distrugere în masă. Acestea pot să varieze
    de la sancțiuni economice, de la o intensificare a sancționării diverselor
    entităților nord-coreene și diverselor persoane și extinderea listelor
    persoanelor spuse sancțiunilor până la alte restricții care pot fi încadrate în
    legislația internațională și sunt conforme cu dreptul internațional.


  • Armele de foc: norme actualizate și comerț legal

    Armele de foc: norme actualizate și comerț legal

    Comisia Europeană a
    propus actualizarea normelor Uniunii Europene privind importul, exportul și
    tranzitul de arme de foc pentru uz civil. Acestea vor facilita comerțul legal
    și vor reduce sarcina administrativă cu care se confruntă producătorii,
    armurierii și utilizatorii de arme de foc. De asemenea, normele revizuite vor
    întări securitatea, vor aborda problema traficului de arme de foc și vor
    permite efectuarea de controale și de evaluări ale riscurilor în mod coordonat,
    pentru a îmbunătăți trasabilitatea armelor de foc.


    Comisarul pentru
    afaceri interne, Ylva Johansson, a amintit caracterul urgent al problemelor
    actuale.

    Cred că violența cu arme din partea grupurilor și
    bandelor criminale organizate este în creștere în întreaga Uniune, iar
    opțiunile pe care le au bandele infractoare de a-și procura arme sunt în
    creștere. Este o amenințare la adresa securității și stabilității în societatea
    noastră. În prezent, sunt prea mulți criminali care au o armă mortală în mâini.
    Există, de exemplu, componente care sunt foarte ușor disponibile astăzi, pentru
    a construi arme mortale artizanale. De obicei, când prezint o propunere am o
    serie de fapte și cifre de citat, dar, în ceea ce privește monitorizarea
    ilegală a armelor de foc, avem o mare absență a cifrelor adecvate. Trebuie să
    spun că avem o estimare de până la 35 de milioane de arme de foc ilegale în
    Uniunea Europeană. Avem în sistemul de informații Schengen 630.000 care sunt
    declarate pierdute sau furate în rapoarte. Desigur, sunt mult mai multe decât
    cele care sunt raportate.


    În propunerea actualizării
    normelor Uniunii Europene privind importul, exportul și tranzitul de arme de
    foc pentru uz civil, statele membre sunt obligate să prezinte statistici
    privind armele de foc ilegale. Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

    Cea mai obișnuită modalitate de a obține aceste arme de foc
    este traficul transfrontalier din țări din afara UE și, de aceea, această
    propunere se concentrează pe importul și tranzitul de arme de foc, dar și pe
    exportul acestora. În acest regulament, vom crea mult mai multe reglementări cu
    privire la modul de a respecta standardele. Astfel. cei care călătoresc în mod
    legal cu arme de foc – sportivi, expozanți, vânători, vor călători mai ușor cu
    armele lor legale. De asemenea, vom avea un sistem digitalizat pentru
    înregistrarea și marcarea tuturor armelor de foc legale, dar și pentru a le
    îngreuna mult activitatea infractorilor: aceea de a-și importa și exporta
    armele de foc ilegale. Deci, acesta este un regulament urgent pe care l-am
    adoptat astăzi în Comisie. Vedem din raportul Europol SOCTA că grupurile
    infracționale organizate sunt din ce în ce mai violente și că violența este din
    ce în ce mai mortală.


    Propunerea actuală
    a fost anunțată în 2020 și vizează numai armele de foc pentru uz civil.
    Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei sporește potențialul de
    proliferare a armelor de foc. Pe termen mediu, noile norme vor contribui la
    reducerea riscului de eludare a embargourilor aplicate în cazul exporturilor de
    arme de foc pentru uz civil și la intensificarea controalelor la importul
    acestui tip de arme de foc din țări din afara UE.


  • Opt luni de război în Ucraina

    Opt luni de război în Ucraina

    Agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse, membru în Consiliul de Securitate al ONU, împotriva Ucrainei este o încălcare flagrantă a principiilor şi normelor de drept internaţional – reiterează ministrul de Externe de la București, la 8 luni de la declanșarea războiului din țara vecină României. Și tot Bogdan Aurescu precizează că această agresiune a generat cea mai gravă criză de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. ʺConsecinţele sunt multiple, atât la nivel regional, cât şi global, prin impactul negativ asupra securităţii, drepturilor fundamentale ale omului, dezvoltării sustenabile globale, precum şi asupra securităţii energetice, alimentare şi financiare.ʺ – punctează șeful diplomației române. Încă de la începutul războiului din Ucraina – amintește ministrul Aurescu – România a acordat și continuă să acorde sprijin umanitar milioanelor de refugiaţi care au tranzitat graniţele naționale.

    Un bilanț publicat de Ministerul de Externe la 8 luni de la începerea războiului arată că, în acest răstimp, peste 2,6 milioane de ucraineni au tranzitat România și peste 86.500 au ales să și rămână pe teritoriul românesc. Măsurile umanitare au inclus, printre altele, înfiinţarea de tabere mobile în judeţele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, învăţământ, transport public și pe piaţa muncii. Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Kievului şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe. Prin hub-ul internaţional umanitar de la Suceava, devenit operațional din luna martie, România a facilitat 56 de transporturi umanitare din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia sau Germania. Ministerul de Externe mai amintește că România s-a implicat extensiv în facilitarea transportului şi tranzitului cerealelor ucrainene către pieţele internaţionale. Măsurile complexe pentru extinderea capacităţilor de tranzit, inclusiv a capacităţilor logistice ale porturilor Constanţa şi Galaţi au permis, până în prezent, exportul a peste 5,2 milioane tone de cereale ucrainene, la care se adaugă peste 5,5 milioane tone de alte mărfuri produse în Ucraina.

    În plan diplomatic,Bucureștiul a fost parte activă a demersurilor la nivel multilateral de condamnare a agresiunii ruse,inclusiv a anexării ilegale de teritorii ucrainene, în timp ce, în planul dreptului internaţional, România sprijină crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei.


  • Ti turlie di neutralitate tră Republica Moldova?

    Ti turlie di neutralitate tră Republica Moldova?

    Vrearea ţi u spusiră tora ma ninti UE, SUA şi Marea Britanie tra s’bagă la dispoziţie armament modirn Republicii Moldova, tru contextul a polimlui ditu Ucraina viţină, ama şi a situaţiei ditu regiunea separatistă transnistreană, năpoi aduţi tu mengă neutralitatea angrăsită tru Constituţia di la Chişinău tru anlu 1994. Neise, neutralitatea constituţională fu cabaia acăţată tu muabeti di autorități tru statli viţinu tru treiilli meşi ditu soni, după invazia Rusiillei tru Ucraina. Iara un studiu adratu di Institutul tră Dizvoltare şi Iniţiative Sociale “Viitorul” spuni că giumitati ditu populaţia Ripublicăllei Moldova aproaki conceptul di neutralitate. Oficialii guvernamentali da asigurări că aestă neutralitate, cu ngătanu monitorizată di Moscova di aproapea 30 di añi,easti hirlu aroşu tru materie di politică di securitate a Ripublicăllei Moldova.



    Expertul tru probleme transnistrene Ioan Leahu andrupaşti politica actualăllei ccumănduseari a republicăllei şi easti cu minduita că Rusia nu lipseaşti s’hibă provocată pi aestu subiect.


    Ioan Leahu: “Neutralitatea ca atare, sterilă, nu ari niţi ună noimă. Easti a ta. Tini golu apufuseşţă. Eşti neutru ică ţăñi partea a vărnui. Politica easte arta posibilului. Tru situaţia dată, arta posibilului, tru minduita a mea, poati s’hibă aţea tra s-nu pitriţemu semnale negative. Cara va u ascultăm cu ngătanu doamna Zaharova (n.r. Maria Zaharova, directorlu a dipartamentului di informare și presă al Ministerului rus di Externe), cathi oară năsă află ună turlie tra s’nă spună cu dzeaditlu. Vahi tută mintătura anvărliga aliştei neturalităţ ari un context politic di minut. Ama ditu vidiala ti elaborarea unei strateghie, a ñeia ăñi pari că guvernarea a Ripublicăllei Moldova actuală tru prinţipiu tiñiseaşti că tru Constituţie easti ngrăpsită neutralitatea, ama paralel cu aesta elli andregu alti probleme”.



    Tu arada a lor, specialiştilli tru securitate suntu cu minduita că neutralitatea a ñiclui stat viţin ari ananghi di limbidzări. Uidisitu cu expertulu tru securitate Igor Munteanu, promotorlli a strateghiilor di securitate ali Republică Moldova lipseaşti s’acaţă tu muabeti şi s’difinească ma limbidu zborlu.


    Igor Munteanu: “Cafi cratu, Pănă ru soni, agiundzi di la a lui işiş interpretare tu ţi mutreaşti neutralitatea. Neutralitatea poati s’hibă nialiniere la un tadi bloc difensiv, ama poati s’hibă nica şi ni loarea parti la acţiuni agresive contra altor state. Interpretărli pot s’hibă multu diferite. Tru ţi mutreaşti Ripublica Moldova, insistenţa Fediraţiillei Ruse mutrinda neutralitatea spuni tră strateghia tra s’tănă placată, tra s’ţănă gulită şi şi dizarmată populaţia a Ripublicăllei Moldova şi tra ş-ţănă trupele, ca o anticipare a tindiarillei spaţiulu occidintal”.



    Di Chișinău, ministerlu di Externe da asigurări că tuti cooperări şi parteneriatili internaţionale di până tora s-dizvărtiră sum prinţipiul constituţional a neutralitatillei tră Republicii Moldova. Iara Statele Unite, după muabeţli cu prezidintulu moldovean, Maia Sandu, tăxescu că agiutorlu dat nu va s’năstreacă cerinţili a Chișinăului.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Ce fel de neutralitate pentru Republica Moldova?

    Ce fel de neutralitate pentru Republica Moldova?

    Disponibilitatea exprimată recent de UE, SUA şi Marea Britanie de a pune la dispoziţie armament modern Republicii Moldova, în contextul războiului din Ucraina vecină, dar şi a situaţiei din regiunea separatistă transnistreană, readuce în atenţie neutralitatea înscrisă în Constituţia de la Chişinău în anul 1994. De altfel, neutralitatea constituţională a fost intens discutată de autorități în statul vecin în ultimele trei luni, după invazia Rusiei în Ucraina. Iar un studiu realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul arată că jumătate din populaţia Republicii Moldova sprijină conceptul de neutralitate. Oficialii guvernamentali dau asigurări că această neutralitate, atent monitorizată de Moscova de aproape 30 de ani, reprezintă firul roşu în materie de politică de securitate a Republicii Moldova.


    Expertul în probleme transnistrene Ioan Leahu susţine politica actualei conduceri a republicii şi este de părere că Rusia nu trebuie provocată pe acest subiect.

    Ioan Leahu: Neutralitatea ca atare, sterilă, nu are niciun sens. E a ta. Tu singur decizi. Eşti neutru sau iei partea cuiva. Politica este arta posibilului. În situaţia dată, arta posibilului, în opinia mea, s-ar manifesta în aceea ca să nu trimitem semnale negative. Dacă o ascultăm atent pe doamna Zaharova (n.r. Maria Zaharova, directorul departamentului de informare și presă al Ministerului rus de Externe), de fiecare dată ea găseşte o modalitate de a ne arăta cu degetul. Probabil că toată vâlva în jurul acestei neturalităţi are un context politic de minut. Însă din punct de vedere al elaborării unei strategii, mie îmi pare că guvernarea Republicii Moldova actuală în principiu ţine cont că în Constituţie este scrisă neutralitatea, însă paralel cu asta ei rezolvă alte probleme.


    La rândul lor, specialiştii în securitate sunt de părere că neutralitatea micului stat vecin are nevoie de clarificări. Potrivit expertului în securitate Igor Munteanu, promotorii strategiilor de securitate ale Republicii Moldova ar trebui să pună în discuţie şi să definească mai clar termenul.

    Igor Munteanu: Fiecare stat, până la urmă, ajunge de la propria interpretare asupra neutralităţii. Neutralitatea poate să fie nealiniere la un anumit bloc defensiv, dar ar putea să fie pur şi simplu neparticiparea la acţiuni agresive contra altor state. Interpretările pot fi foarte diferite. În privinţa Republicii Moldova, insistenţa Federaţiei Ruse asupra neutralităţii vorbeşte despre strategia de a ţine placată, de a ţine dezgolită şi dezarmată populaţia Republicii Moldova şi de a-şi menţine trupele, ca o anticipare a extinderii spaţiului occidental.


    De la Chișinău, ministerul de Externe dă asigurări că toate cooperările şi parteneriatele internaţionale de până acum s-au derulat sub principiul constituţional al neutralităţii Republicii Moldova. Iar Statele Unite, după discuțiile cu președintele moldovean, Maia Sandu, promit că ajutorul acordat nu va depăși cerinţele Chișinăului.