Tag: securitate

  • Coordonare diplomatică pentru securitatea Europei

    Coordonare diplomatică pentru securitatea Europei

    Moscova
    intenţionează să creeze un pretext pentru a ataca Ucraina – a declarat, joi,
    într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
    Rusia dezminte orice veleitate în acest sens, afirmând că doreşte doar să îşi
    garanteze securitatea. Pentru a preîntâmpina o eventuală confruntare militară,
    în Europa au loc, însă, intense acțiuni diplomatice. La București, situaţia de
    securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei, vecină României, şi din
    regiunea Mării Negre a fost în atenția miniștrilor de Externe din B9, care reuneşte ţările de pe flancul estic al
    Alianței Nord-Atlantice – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia,
    România, Slovacia şi Ungaria. Li s-au alăturat la discuțiile în format hibrid,
    ca invitat special, șeful diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian, care s-a
    aflat, timp de două zile, la Bucureşti, și ministrul de Externe al Ucrainei,
    Dmytro Kuleba. Cu acest prilej, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a
    declarat:

    NATO promovează cu claritate această abordare
    duală, pe de o parte descurajare, pe de altă parte dialog, şi aş completa aici
    cu o constatare pe care noi, românii, o avem în minte rezultând din experienţa
    noastră istorică: atunci când vrei să ai un dialog care să fie substanţial şi
    care să dea rezultate în această parte a lumii, este nevoie să te bazezi pe o
    descurajare puternică. Prezenţa aliată pe flancul estic al Alianţei, inclusiv
    în partea de sud, acolo unde se află România, dacă este comparată cu actuala
    prezenţă rusă în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, este clar o
    prezenţă de câteva ori mai mică, deci nu se poate, în niciun caz, vorbi despre
    o desfăşurare de forţe aliate care să reprezinte o provocare pentru Rusia. Nu
    se poate vorbi despre o încercare din partea Alianţei Nord-Atlantice de
    escaladare, dimpotrivă.


    Potrivit ministrului Aurescu, în discuție nu este
    doar securitatea Ucrainei, a regiunii sau a Europei, ci securitatea spaţiului
    euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest
    spaţiu, de aceea statele aliate trebuie să continue să se coordoneze cu privire
    la măsurile concrete pe care le iau, astfel încât să se obţină o dezescaladare
    a situaţiei și o continuare a dialogului. La rândul său, șeful diplomaţiei de
    la Paris, Jean-Yves Le Drian, a evidenţiat unitatea aliaţilor şi faptul că
    toate liniile de dialog sunt deschise cu Rusia. De altfel, în capitala
    franceză, activitatea diplomatică pe tema crizei dintre Moscova şi Kiev a fost
    intensă – preşedintele Emmanuel Macron a purtat, joi, discuții telefonice cu
    omologii rus, ucrainean şi polonez, Vladimir Putin, Volodimir Zelenski,
    respectiv Andrzej Duda, după ce, miercuri, discutase şi cu liderul american Joe
    Biden. Cancelarul german, Olaf Scholz, vrea să se coordoneze cu preşedinţii
    Franţei şi Poloniei în privinţa conflictului din Ucraina, iar președintele
    turc, Recep Tayyip Erdogan, s-a declarat pregătit să medieze între Ucraina şi
    Rusia.


  • Ucraina și flancul estic

    Ucraina și flancul estic

    Președintele Klaus Iohannis a convocat pentru miercuri, la București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, precum şi măsurile privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate – sunt temele incluse pe ordinea de zi. România este vecină la nord și la sud-est cu Ucraina. În plus, găzduiește la Deveselu, în sudul țării, scutul american antirachetă, capacitate militară a NATO.



    Pe de o parte, Moscova, ca o garanție a securității sale, le cere aliaților să nu-i primească pe ucraineni în Alianță. Deşi neagă orice plan de invadare a Ucrainei, Moscova a masat aproximativ 100.000 de soldaţi și tehnică militară lângă graniţele sale cu această țară. NATO răspunde că fiecare stat e liber să ia deciziile pe care le consideră oportune, fără nicio ingerință externă. Pe de altă parte, Rusia mai cere NATO să își retragă tehnica militară din statele aliate care au aderat după 1997, deci și din România.



    În ciuda asigurărilor repetate, inclusiv de dată foarte recentă, atât de la București, cât și de la sediul NATO din Bruxelles, că scutul de la Deveselu este strict defensiv, Moscova rămâne fermă pe poziții. În acest context, luni, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a reiterat la reuniunea din capitala europeană a șefilor diplomațiilor din UE nevoia ca blocul comunitar, printr-o consultare strânsă cu SUA, să accelereze pregătirea de sancţiuni sectoriale şi individuale la adresa Rusiei atât cu scopul de descurajare, cât şi în vederea unui răspuns adecvat în cazul unei escaladări suplimentare a tensiunilor.



    El a propus și organizarea la Kiev a unei întâlniri a miniștrilor de Externe ai Uniunii, ca expresie a solidarităţii cu Ucraina. Totodată, ministrul Aurescu a mulţumit, din nou, pentru anunţul preşedintelui american Joe Biden cu privire la creşterea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situaţiei de securitate. Procesul de consolidare a posturii NATO pe flancul estic este necesar cât mai curând, având în sine un efect important de descurajare — a punctat diplomatul de la București.



    De altfel, în aceeasi zi în care miniștrii de Externe din UE s-au reunit la Bruxelles, Alianța Nord-Atlatică a dat publicității un comunicat în care a anunțat că țările NATO au plasat forţe în aşteptare şi au trimis nave şi avioane de luptă pentru a întări apărarea în Europa de Est în faţa activităţilor militare ale Rusiei la graniţele cu Ucraina. Kremlinul a vorbit de ʺexacerbarea tensiunilor cu isterie și minciuniʺ.



    Alianța a amintit că, ʺde la anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia în 2014, NATO şi-a consolidat prezenţa în partea de est a Alianţei, în special cu patru grupuri tactice de luptă multinaţionale în Estonia, Letonia, Lituania şi Poloniaʺ. Aceste unităţi sunt pregătite pentru luptă, mai spune NATO, care avertizează că ʺun atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva întregii Alianţe.ʺ






  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Sâmbătă fură raportate tru România 19.371 di cazuri năi di Covid și 48 di decese asociate. Numirlu a deceselor easti di peasti 10 ori ma ñic andicra di kipita a dalgăllei precedentă a pandemiillei, ama rata di infectare continuă s’crească, agiungânda la 8,77 la ñille tru București. Nai ma mare rată di infectare cu SARS-CoV-2 ditu capitală (16,54 la mie) fu tu 22 di sumedru anlu ţi tricu. Nai ma arău scenariu acăţatu tu isapi di autorităț pruveadi până la 70.000 di cazuri năi ndzuuă tru prima giumitate a meslui şcurtu. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că 173 di centre di evaluare a Covid-19 tru ambulatoriu sunt operaţionale tru tută văsilia, ditu ateali 230 planificate.



    SĂRBĂTURISEARI. Guvernul a Româniillei a sărbăturisi sâmbătă 160 di ani di la formarea a primlui guvernu ali Românie, după ţi fu pricunoscută oficial unirea principatelor Moldovei și Țării Românești. Cu aestă ucazi, pi mururli di la Pălatea Victoria ditu capitala București, iu easti scamnulu a guvernului ali României, seara eara proiectate imagini yilipsitoari tră aestă keatră di sinuru tru istoria a Româniillei, cum hlambura a Româniillei, data la cari s-thimilliusi primul guvern ali Românie, respectiv 22 di yinaru 1862 si numa a primlui prim-ministru a văsiliillei, Barbu Catargiu. Luni, anda easti sărbătoare națională tru România, va s’yiurtusească 163 di ani di la unirea Principatelor Române. La 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza, aleptu domnitor ali Moldovă tru săptămâna precedentă, fu aleptu tru unanimitate și suveran tu Țara Românească și proclamat domnitor a Principatelor Unite. Tru kirolu a domniillei a lui s-băgară thimeallili instituționale tră România modernă.



    GREVA. Capitala a Româniillei, București, armasi și sâmbătă fără hălăţli di transport tru comun supraterane. Fu a 3-a dzuuă arada di grevă tră Corporația di Transport București, acă ună instanță lugursi că protestul easti paranomu. Sindicatele ndrupăscu căftărli a lor, cari pruvedu creastiri tră tiñia di cafi mesu și demisia a directorului general ali corporație. Șoferlli cari nu aproaki s’lucreadză riscă s’lă si curmă contractili di lucru, spusi primarlu general a Bucureștiului, Nicușor Dan. El nica spusi că Primăria băgă la dispoziția a șoferilor un numir gratuit tra să spună desi suntu nkidicaţ di colegi să s’ducă la lucru și adăvgă că fu dişcllisu un dosar penal tru aestă noimă. Tu aestu kiro, guvernul s’ampuliseaşti cu căftări di partea a sindicatelor și tru domeniul ali educație publică și a sănătatillei.



    NATO. NATO nu apruke viniri cftarea ali Rusie ti ritrădzeari a askeriloru Alianţăllei ditu Bulgaria şi România şi denunţă conceptul di sferie di influenţă, declară purtătorlu di zboru al NATO, Oana Lungescu. Rusia căftă garanții di la SUA și NATO că Alianța nu va s’tindă ma multu tu apirită și căftă ritrădzearea a askeriloru și echipamentelor arădăpsiti tru statili cari aderară la organizație tu 1997. Tut viniri, Pentagonlu dimăndă al NATO la scară largă ti un exercițiu naval tru Marea Mediterană, tu hăvaia a mintireaşiloru cu Rusia, cari dimăndă și manevre navale majore, dimăndă AFP. Premierlu polonez Mateusz Morawiecki căftă a liderlor europeni s’adoptă ună poziție fermă și unită contra ali Rusie, tru contextul ali asparizmă că Moscova ari căbilea ti ună aputruseari ali Ucraină. Membrilli NATO Estonia, Letonia și Lituania va s’da ali Ucraină rachete antiblindati și antiaeriene favricati ditu SUA, dimăndară miniștrilli ali apărari ditu aţeali trei stati tru ună declarație comună. Tru România, prezidentulu Klaus Iohannis gri ti ñiercuri la ună andamasi a Consiliului Suprem di Apărare. Andamasea va s’aibă tu amprotusa situația di securitate di la Marea Neagră și di pi arădărikea estică al NATO, cum și misurle di dizvoltare a capacitățlor di reziliență și di apandisi ligate di năili provocări di securitate.



    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Simona Halep s-califică tru optimile di finală di la Australian Open, după ţi sâmbătă u azvimsi Danka Kovinic ditu Muntenegru, scor 6-2, 6-1, tru turul 3 a turneului di Melbourne. Halep (15 WTA și a 14-a cap di serie), amintă meciul tru 64 di minute. Fu a 8-a victorie arada ti agiucătoarea româncă tru aestu sezon. Tru turlu yinitoru, Simona Halep va s’alumtă cu Alizé Cornet ditu Franța (61 WTA). Tut sâmbătă, ună altă româncă, Sorana Cîrstea, amintă tu turul 3 contra ali Anastasiei Pavlyuchenkova, Rusia, cap di serie nr. 10. Tru turul yinitoru, Sorana Cîrstea va s’alumtă cu Iga Swiatek ditu Polonia.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Diplomație — Ministerlu ti Externi ali Românie nu aproaki declarațiile a Ministerlui Afacerlor Externe ali Fedearație Rusă tu ţi mutreaşti prezența militară aliată pi Arădărikea ditu Apirită alu NATO, ţi li lugurseaşti ca hiindalui intempestivi și fără niţi unu thimelliu”. Ministerlu Afacerlor Externe di București năpoi aduţi aminti, tru un comunicatu di presă, că prezența NATO tru statili Aliati, cari easti rezultatlu a apofasiloru adoptati la summit di liderlli aliaț și implementati di structurli politiţi și militari aliati responsabili tru aestă noimă, easti ună reacție maş defensivă ti purtaticlu tutu cama fuvirosu ali Fedearație Rusă tru Viţinătatea ditu Apirită. Ș-aesta maxusu ditu 2014, cându Crimeea, teritoriu ucraineanu, fu aputrusită paranomu di Rusia. Aestu purtaticu s’faţi ş-tu aestu kiro, acă NATO cilăstăseaşti ti unu dialog hăirlăticu”, adăvgă Ministerlu di Externi di București. Rusia căftă viniri al NATO ta ş’tragă askerili ditu Românie și Vărgărie, ca parti ași-dzăsiloru garanții di securitati ţi li caftă a Occidentului. Ministerlu ti Externi a Moscovăllei caftă s’hibă trapti askerili xeani, echipamentlu militar și armamentlu ditu aţeali di ma ninti craturi comunisti cari nu eara membri a Suţatăllei Nordu-Atlantică tru 1997. Easti cazlu a Româniillei și ali Vărgărie — spuni diplomația arusă, acă, simfunu cu minduita analiștilor, ahtări spuneri pot s’hibă și tră Polonia ică statili baltiţi.



    Statele Uniti vs Rusia – Secretarlu di statu a Statiloru Uniti Antony Blinken declară viniri că dialoglu cu Moscova ma largu va s’ducă ninti, ama căftă ali Rusie tra ş-tragă askerili arădăpsiti tu sinurlu cu Ucraina. După muabeţli ti cari spusi că suntu sincere și substanțiale”, cari eara ţănuti Geneva cu ministurlu arusescu di externi Serghei Lavrov, Antony Blinken spusi că stămâna yinitoari Washingtonlu va s’părăstisească a Moscovăllei idei” sumu turlia di apandasi ngrăpsisti. Tu arada a lui, Lavrov apruke că Statele Unite tăxiră ună apandisi ngrăpsită ti căftărli a Moscovăllei mutrinda arhitectura evrupeană di securitati. Dupu aesta, va s’aibă ună nauă andamusi tu idyiulu livelu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, salută, gioi, hăbarea faptă di omologlu a lui american, Joe Biden, tu ligătură cu prezența militară americană tru România, tu Ardărikea ditu Apirită al NATO, ma s’hibă di s’aspardzi catandisea a securitatillei. Năsu nica spusi ş-aţea că Parteneriatlu Strateghicu Româno-Frănţescu va s’hibă anvărtuşitu tru reghiunea ali Amarea Lae, dupu hăbarea ţi u feaţi omologlu a lui, Emmanuel Macron, că Franța easti etimă s’pitreacă askeri tru România tru cadurlu a misiuñilor Alianțăllei. Rusia ari arădăpsită cama di 100.000 di askirladz tu sinurlu cu Ucraina, ama nu aproaki că ari naeti ti ună aputresari aluştui cratu.



    Covid – România dimăndă viniri 19.649 di năi cazuri di coronavirus detectati tru 24 săhăţ ditu soni, un nău recordu istoric. Isapea-a pandemiillei criscu, tutunăoară, cu 49 di morţă. Rata di ocupari apaturli ahărdziti ti paciențălli cu Covid easti de 22%, aşi că școlliurli pot s’ducă ma largu nveţlu pi turlia fizică. S’cundillemu că, simfunu cu năili standardi ţi suntu tu practico, cursurli ahurhescu s’hibă ţănuti online tru oara anda cama di 70% ditu apaturli ti lăndziţlli di Covid suntu acăţati tu ună secție. Tu arada-a lui, ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că rata a morţăloru easti tora di dzaţi ori ma ñică andicra di meslu sumedru, cându avea unu numiru idyealui di cazuri ndzuuă. Un tratamentu antiviral inovatoru va s’hibă disponibilu tru şcurtu kiro, spusi oficialu românu ditu domeniulu a sănătatillei. Cama multu, numirlu a româñilor cari feaţiră naima pţănu ună doză di vaccinu easti cama di 8 miliuñi, ditu aeşţă cama multu di giumitati, dimi 56%, suntu cu ilikia anamisa di 50 și 59 di añi. Tru aestu kiro, anvălearea vaccinală spusă di România easti di 47,5% ditu populația eligibilă, cu ilikia di 12 di añi ş-cama. Ditu 26 di yinaru, văsilia va s’ahurhească și vaccinarea-a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 și 11 di añi.



    Grevi – Greva dimăndată di sindicaliştilli di la Compania di Transportu Publicu Bucureşti (STB) ahurhită gioi s’duţi ninti ş’tu dzuua di adză. Acă Tribunalu București u curmă greva ahurhinda cu dzuua di gioi, autobuzili, troleibuzili și tramvaili nu urdină nica tru capitala a Româniillei. Giudicătorlli va s’apufusească viniri desi protestul easti tu nomu ică nu. Liderlu a sindicaliștilor ditu transportul publicu di suprafață di București, Vasile Petrariu, spuni că greva va s’ducă ninti până cându directorlu a companiillei va ş-da demisia și până cându a lucărtorloru va lă crească tiñiili di cafi mesu cu 10%. Tru apandisi, directorlu a Societatillei di Transportu Public Bucureşti, Adrian Criţă, declară că lu-ari călisită sindicatlu ta s’păzărăpsească Contractulu Colectivu di Lucru tu ahurhita-a anlui, ama elli ici nu apăndăsiră. Reacția a dimarhului a Capitalăllei, Nicușor Dan, iruşi vini. Năsu lygurseaşti că aestă grevă easti di turlie politică și caftă s’hibă tiñisitu nomlu.


    Năpoi ti dzuua di viniri, sindicaliștilli ditu industria aluminiului ndregu ună manifestație di protestu dinintea-a scamnului a guvernului di București. Aeșţă cutugursescu greaua catandisi ditu sectorlu a loru, maxutarcu dupu ţi criscură păhadzlli la energie electrică și gazi. Nicurarea a producțiillei di aluminiu va s’ducă la scutearea di pi lucru a personalui ditu dumeniu și la șomajlu tehnici ti ñilli di lucărtori ditu sectoru, ama și ti dzăţli di ñilli di oamiñi cari lucreadză tru companii cari ţănu directu ică indirectu di aestă industrie, facu timbihi protestatarlli.



    Tenisu – Diplolu românescu adratu ditu românca Jacqueline Cristian și ghirmana Andrea Petkovic s’califică viniri tru etapa a 2-a a probăllei di dublu feminin di la Australian Open, după ţi u azvimsi preacllea adrată ditu românţili Simona Halep și Gabriela Ruse. Idyealui, preacllea Raluca Olaru (România) – Anna Lena Friedsman (Ghirmănia) kiru dinintea a chinezilor Yifan Xu-Zhaoxuan Yang. Tru antriţearea di simplu femininu, armasiră la Australian Open maş Simona Halep și Sorana Cîrstea.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • După Consiliul NATO – Rusia

    După Consiliul NATO – Rusia

    Patru săhăţ di muabeţ ţănuti Bruxelles și niţi ună apofasi concretă di ndridzeari a crizăllei provocate di căftărli ali Moscova ta s’aibă aşi-dzăsili garanții tră a llei securitate – easti, multu pi şcurtu, concluzia a Consiliului NATO-Rusia di ñiercuri. Rusia nu aproaki naetea ta s’aputrusească Ucraina, ama spune că va, ntră altili, dănăsearea a tindearillei NATO şi ritrădzearea a forţilor aliate ditu statili ditu Europa Centrală şi di Est cari andrupără NATO după 1997.


    Uidisitu cu secretarlu general NATO, Jens Stoltenberg, muabeţli tamam bitisiti Bruxelles avură hăiri, aţeali dauă părţă nica va s’aibă și alti, ama aliațlli nu aproaki iţi compromisuri ti prinţipiili a lor fundamentale, nica şi aţeli ligatu di integritatea teritorială a cathi unăllei văsilie ditu Europa. Ali Rusie ălli si dimăndă, că easti exclusă iţi negociere mutrinda căftarea a llei ca Alianţa s’dănăsească aderarea di noi state. Alli si deadi apandisi cu un “nu” susto şi tru ţi mutreaşti vrearea a llei ca NATO să-şi ritragă trupili ditu statele membre estiţi, alăsânda, practic, fără apărare aestă zonă.



    Dimi, NATO, prin Jens Stoltenberg, exighisi că tutu conceptulu di apărare şi discurajare şi, dimecu, exerciţiile şi prezenţa militară NATO tru zona estică a Alianţăllei fură şi suntu ună apandisi la prtaticlu tutu ma fuvirosu ali Rusie şi la ună disponibilitate evidentă a aliştei ta s’ufilisească forţa tra s’alăxească sinurli a statiloru viţini.


    Tru context, a Moscovăllei ălli si dimăndă că, ma s’intră iara tru Ucraina, pi ningă sancţiuni politiţi şi economice contra ali Rusiei, aliaţlli va s’da agiutoru a Kievului. Ti aţea, NATO năpoi feaţi apelu ti ritrădzearea a askirladzloru ruşi aduşi tru meşlli ditu soni ti sinurli cu Ucraina. Goala eventuală concesie faptă ali Moscova va s’hibă niarădăpsearea tu Europa a născăntoru tipuri di rachete.



    Adjunctul a secretarului general al NATO, românul Mircea Geoană, exighisi, am, că aşi-număsitele sisteme scut ditu România şi Polonia nu intră tru aestă categorie.


    Mircea Geoană: “Nu pot s’opeareadză ca armi ofensive contra ali Fediaraţie Ruse şi, ti aţea, eale nu va s’poată s’facă parti ditu un ahtari potenţial acord. Există, tru idyiulu kiro, ună mobilizare importantă di rachete di len turlii di capabilităţi, inclusiv ditu bărnulu di ma năpoi, ditu partea a Federaţiillei Ruse, aproapea di teritoriului NATO. Aestu lucru easti un subiect di mindueari tră noi.”



    Tru România, la andamusea anuală cu şefllii a misiunilor diplomatiţio acreditaţ Bucureşti, prezidentulu Klaus Iohannis declară căţe criştearea a prezenţăllei militare americane tru văsilie arămâne un obiectiv importantu, dinintea a provocărilor di ma napoi di securitate, hiinda limbidu că România ari ananghi ti ună acţiune ma vărtoasă di descurajare şi apărare. Tutunăoară, tru opinia al Klaus Iohannis, ateali ditu soni evoluţii di securitate cari pot s’afecteadza spaţiul euroatlantic reconfirmară importanţa cruţială a ligătur$llei transatlantice.


    Autor: Eugen Coroianu


    Armânipsearia: Taşcu Lala
























  • După Consiliul NATO – Rusia

    După Consiliul NATO – Rusia

    Patru
    ore de convorbiri la Bruxelles și nicio măsură concretă de rezolvare a crizei
    provocate de pretenţiile Moscovei de a primi așa-zise garanții pentru propria
    ei securitate – este, foarte pe scurt, concluzia Consiliului NATO-Rusia de
    miercuri. Rusia neagă intenţia de a invada Ucraina, dar spune că vrea, între
    altele, oprirea extinderii NATO şi retragerea forţelor aliate din ţările din
    Europa Centrală şi de Est care s-au alăturat NATO
    după 1997.

    Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, discuțiile
    tocmai încheiate la Bruxelles au fost utile, cele două părţi vor mai avea și
    altele, dar aliații resping orice compromisuri asupra principiilor lor
    fundamentale, inclusiv cel legat de integritatea teritorială a fiecărei ţări
    din Europa. Rusiei i s-a comunicat, în consecință, că este exclusă orice
    negociere privind cererea ei ca Alianţa să oprească aderarea de noi state. A
    primit un nu ferm şi în privința dorinţei ei ca NATO să-şi retragă
    trupele din statele membre estice, lăsând, practic, fără apărare această zonă.


    De altfel, NATO, prin Jens Stoltenberg, a explicat că întregul concept de
    apărare şi descurajare şi, deci, exerciţiile şi prezenţa militară NATO în zona
    estică a Alianţei au fost şi sunt un răspuns la comportamentul tot mai agresiv
    al Rusiei şi la o disponibilitate evidentă a acesteia de a folosi forţa ca să
    modifice graniţele ţărilor vecine.

    În context, Moscovei i s-a transmis că, dacă
    intră iar în Ucraina, pe lângă sancţiuni politice şi economice împotriva
    Rusiei, aliaţii vor acorda și sprijin Kievului. De aceea, NATO a reluat apelul
    la retragerea soldaţilor ruşi aduşi în ultimele luni la granițele cu Ucraina. Singura eventuală concesie făcută Moscovei ar
    fi nedesfăşurarea în Europa a anumitor tipuri de rachete.


    Adjunctul
    secretarului general al NATO, românul Mircea Geoană, a explicat, însă, că
    aşa-numitele sisteme scut din România şi Polonia nu intră în această categorie.

    Mircea Geoană: Nu pot opera ca arme ofensive împotriva
    Federaţiei Ruse şi, de aceea, ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de
    potenţial acord. Există, în acelaşi timp, o mobilizare importantă de rachete de
    diverse capabilităţi, inclusiv de ultimă generaţie, din partea Federaţiei Ruse,
    în apropierea teritoriului NATO. Acest lucru este un subiect de preocupare
    pentru noi.


    În România, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor
    diplomatice acreditaţi la Bucureşti, președintele Klaus Iohannis a declarat că
    sporirea prezenţei militare americane în țară rămâne un obiectiv important, în
    faţa provocărilor recente de securitate, fiind evident că România are nevoie de
    o acţiune mai puternică de descurajare şi apărare. Totodată, în opinia lui
    Klaus Iohannis, recentele evoluţii de securitate care pot afecta spaţiul
    euroatlantic au reconfirmat importanţa crucială a relaţiei transatlantice.



  • Vizita secretarului american al apărării în Bucureşti

    Vizita secretarului american al apărării în Bucureşti

    Aflat, miercuri, în
    România – etapă a unui turneu prin ţări riverane Mării Negre, care a mai inclus
    Georgia și Ucraina, secretarul american al apărării, Lloyd Austin a discutat cu
    omologul său de la București, Nicolae Ciucă, despre importanţa întăririi
    cooperării între aliaţi, în vederea descurajării acţiunilor adverse ale Rusiei
    în regiune. El a precizat că Statele Unite vor continua să furnizeze asistenţă
    pentru întărirea capacităţii maritime în mai multe ţări, printre care şi
    România.

    Lloyd Austin: Securitatea
    şi stabilitatea din regiunea Mării Negre sunt în interesul naţional al SUA şi
    sunt critice în ceea ce priveşte securitatea flancului estic. Este evidentă
    vulnerabilitatea la agresiunea Rusiei şi am văzut asta din acţiunile ce au loc
    în estul Ucrainei, ocupaţia mai multor părţi ale Georgiei, militarizarea Mării
    Negre şi acţiunile provocatoare din aer şi de pe mare. Activităţile
    destabilizatoare din zona Mării Negre reflectă ambiţiile sale de a recâştiga o poziţie
    dominantă în regiune şi pentru a opri crearea unei Europe întregi, libere şi în
    pace. Din nou, regiunea Mării Negre face parte din interesul naţional al SUA şi
    vom fi concentraţi asupra ei şi vom continua să lucrăm cu partenerii noştri din
    regiune.


    Ministrul român al Apărării a reiterat că Marea Neagră este şi
    va continua să fie un centru de greutate extrem de important pentru securitatea
    europeană şi euroatlantică
    , a vorbit despre parteneriatul strategic cu Statele
    Unite și despre pozițiile comune pe care le-a identificat împreună cu omologul
    său în legătură cu adaptarea NATO la provocările actuale.


    Nicolae Ciucă:
    Ne dorim ca Alianţa să rămână puternică
    şi capabilă să îşi protejeze toţi membrii săi şi să răspundă preocupărilor
    acestora, de aceea pentru România relaţia transatlantică rămâne un pilon
    important al politicii noastre de apărare. Vom continua consultările noastre
    bilaterale. Obiectivele sunt clare: avem nevoie de consolidarea poziţiilor
    noastre pentru summitul din iunie 2022 şi pentru implementarea proiectelor
    importante de pe agenda cooperării bilaterale în domeniul apărării.


    Despre importanţa
    unei relaţii transatlantice solide pentru gestionarea provocărilor comune de
    securitate s-a discutat și în cadrul întâlnirii dintre președintele Klaus
    Iohannis și secretarul american. Şeful statului a dat asigurări că România va
    continua să fie un partener strategic şi un aliat de încredere, ferm angajat în
    consolidarea politică şi militară a Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv a
    posturii de descurajare şi apărare a NATO pe flancul estic şi în regiunea Mării
    Negre. Pe agenda oficialului american, care a adus un omagiu militarilor români
    care au fost în misiune în Afganistan, s-a aflat şi o vizită la baza militară
    de la Mihail Kogălniceanu, din sud-estul României.



  • Funkbriefkasten 17.10.2021

    Funkbriefkasten 17.10.2021


    Ich bin IA und heiß sie liebe Hörerinnen und Hörer herzlich willkommen zum Funkbriefkasten. Beginnen möchte ich mit einer wichtigen Mitteilung. In der Nacht vom 30. zum 31. Oktober 2021 stellt Rumänien auf Winterzeit um und RRI wechselt damit auch die Frequenzen seiner analogen und digitalen Kurzwellenausstrahlungen in deutscher Sprache. Die Frequenzen der deutschsprachigen Sendungen für West- und Mitteleuropa sind in der kommenden Wintersendeperiode folgende:



    Die Sendung von 07.00 bis 07.30 UTC wird auf den Frequenzen 6.175 kHz DRM und analog 7.345 kHz ausgestrahlt.


    Für die Übertragung der Sendung von 15.00 bis 16.00 UTC werden die Frequenzen 6.040 kHz analog und 7.330 kHz DRM zur Verfügung stehen.


    Und die letzte Sendung des Tages, von 19.00 bis 20.00 UTC wird analog auf 6.180 kHz und 7,235 kHz ausgestrahlt.




    Zur gegenwärtigen Empfangssituation erhielten wir zahlreiche Hinweise sowie einige größtenteils resignierte Beobachtungen von: Joachim Verhees in Krefeld, Hermann Steiger in Kippenheim, Ulrich Wieke in Felsberg, Bernd Seiser in Ottenau, Siegbert Gerhard in Frankfurt am Main, unseren österreichischen Hörern Paul Gager in Wien und Josef Robl in Maria Alm, Reinhard Schumann in Gommern, Heinz Günter Hessenbruch in Remscheid und unserm Kollegen in Berlin, Ernst Meinhardt. Er dokumentierte den Empfang der Morgensendung, um 6.00 Uhr UTC an mehreren Tagen im Oktober, wofür wir ihm sehr dankbar sind.




    Diesbezüglich kann ich heute nur meine Antwort aus dem vergangenen Funkbriefkasten wiederholen. Die Deutsche Sendung wird gegenwärtig nicht auf den analogen Frequenzen 9.570 kHz, 9.700 kHz und 11.880 kHz ausgestrahlt. Das heißt, dass lediglich die Sendung um 14.00 UTC (15.00 Uhr in Mitteleuropa) auf der analogen Frequenz 9.600 kHz gehört werden kann. Unsere Morgen und Abendsendungen, um 06.00 und 18.00 UTC sind zurzeit nur auf den DRM-Frequenzen 7.325, respektive 7.245 kHz zu empfangen. Schuld an der Situation ist ein Sender (BD-300-1), in Ţigăneşti, der im April ausgefallen ist. In der Zwischenzeit wurde zwar das defekte Teil des Senders ersetzt, doch leider gab es auch mit dem neuen Teil Schwierigkeiten. Der Übertragungsdienstleister RADIOCOM musste das Ausschreibungsverfahren wieder aufnehmen. Zum gegenwärtigen Zeitpunkt kann ich ihnen leider nicht sagen, wann das Problem endlich behoben sein wird.




    Der vergangene Dienstag war für unseren Hörerfreund Ernst Meinhardt ein besonderer Freudentag, wie er uns in seiner Mail an die Redaktion mitteilte. Ich zitiere daraus: Heute habe ich ein nicht ganz rundes Jubiläum. Auf den Tag genau vor 51 Jahren sind wir aus Rumänien ausgewandert. Zwölf Jahre haben wir auf diesen Augenblick gewartet. 1958 haben meine Eltern den ersten Ausreiseantrag gestellt, in den Jahren danach drei weitere. Wieso wir damals, nach dem vierten Versuch, ausreisen durften, weiß ich bis heute nicht. Überhaupt ist mir nicht klar, wer die Leute in Bukarest waren, die darüber entschieden, wer ausreisen durfte und wer nicht. Mir ist auch nicht klar, nach welchen Kriterien sie entschieden. Klar ist mir nur eines: Es sind mit hoher Wahrscheinlichkeit Securitate-Leute gewesen.



    Bis zu unserer Ausreise gab es in meinem Elternhaus in Temeswar im Grunde genommen nur zwei Gesprächsthemen:


    Erstens, wir wollen weg, wir wollen nach Deutschland. Wobei mit Deutschland natürlich immer nur die Bundesrepublik Deutschland gemeint war. Die DDR war indiskutabel, kam überhaupt nicht in Betracht. Man will ja nicht aus einem kommunistischen Land weg, um in ein anderes kommunistisches Land zu gehen.


    Zweites Thema zu Hause: die Russlandverschleppung meiner Mutter und meines Opas.


    Und: Wir Kinder, mein Bruder und ich, wurden von unseren Eltern immer ermahnt: Worüber wir zu Hause sprechen, davon darf kein Wort nach draußen gehen. Daran hielten wir uns.



    Den 12. Oktober 1970, den Tag unserer Ausreise aus dem kommunistischen Rumänien, halte ich für einen der glücklichsten Tage in meinem ganzen Leben. An den Flug von Bukarest nach Frankfurt am Main erinnere ich mich, als sei er gestern gewesen. Damals mussten Aussiedler das Flugzeug nehmen, weil der Große Vorsitzende“ es so wollte. Im Flugzeug saß ich neben meiner Mutter. Noch vor dem Einsteigen ins Flugzeug warnte sie mich: Wehe, du applaudierst, wenn der Pilot sagt: Wir überfliegen jetzt die ungarisch-österreichische Grenze. Die sind glatt imstande, uns in Frankfurt nicht aus dem Flugzeug aussteigen zu lassen.“ Ich hielt mich an ihre Warnung und blieb ganz still, bis wir im Frankfurter Flughafengebäude waren. Ich war sechzehn Jahre alt, als wir aus Rumänien ausreisten.“



    Ich kann über das von Ihnen, Herr Meinhardt, geschriebene hinaus, sowohl ihre Angst als auch die ihrer Eltern und letztlich ihre, aller, große Freude gut nachvollziehen. An das Land zu verlassen haben damals viel gedacht. Auch für meine Eltern war es eine Zeit lang ein Thema. Eine solche Entscheidung ist schwierig – man rechnet sich Chancen aus, man blickt auf die, die man zurücklässt zurück.




    Einen ganz anderen Blick auf diese Zeit vermittelte uns Herr Siegbert Gerhard in Frankfurt am Main. Er schickte uns zwei Trabant-Bilder. Es sind sehr gelungen Fotos, die er am 25. Feiertag zur Deutschen Einheit in seiner Heimatstadt aufnahm und mit folgendem Kommentar begleitete: Die RRI Radiotouren sind eine prima touristische Sendung mit klasse Themen und wertvollen Tipps und Informationen. Die Wiederholungen der Funkbriefkasten zur Ferien- und Sommerzeit halte ich zwar für eine nicht ganz befriedigende Lösung, ist aber besser, als die Hörerpost einfach ausfallen zu lassen.“




    In unserem Funkjournal teilen wir seit über einem Jahr die täglichen Corona-Zahlen mit. Von den jüngsten Daten ausgehend fragte uns Herr Dieter Feltes in Pyrbaum besorgt: Wie ich aus Ihren Sendungen erfahre, gehen die Corona-Zahlen gerade drastisch in die Höhe. Auch die Krankenhäuser sind überlastet. Warum lassen sich so wenig Rumänen impfen? Die Situation ist sehr schlimm für das Land. Auch in meiner Region, der Oberpfalz, gehen die Zahlen nach oben. Es ist aber immer noch im Rahmen. Wie ist die Situation bei Ihnen in den Schulen? Sind die Corona-Zahlen auf dem Land höher? Ich glaube auch, dass die Industrie darunter leidet.“


    Nun, zu der Corona-Situation in den Schulen stehen uns die offiziellen Zahlen vom vergangenen Mittwoch zur Verfügung. Vom insgesamt 2,9 Mio. Schülerinnen und Schüler hatten mehr als 16.000 eine Corona-Infektion. Ferner waren fast 5.500 Lehrkräfte an Covid-19 erkrankt. Zahlreiche Schulen gingen bereits zum vollständigen Onlineunterricht über. Und zu den Corona-Fallzahlen kann ich ihnen sagen, dass diese, wie anderswo auch, von Landkreis zu Landkreis, ja sogar von Ortschaft zu Ortschaft anders ausfallen. Ein Stadt-Land-Gefälle ist eindeutig bei der Impfbereitschaft festzustellen.


    Die Frage: Warum sich so wenige Menschen in Rumänien impfen lassen?“, ist nicht leicht zu beantworten. Ein Soziologe begründete den Unmut mit der Angst vor Nebenwirkungen, dem mangelndem Vertrauen in Impfstoffe im Allgemeinen, den niedrigen wissenschaftlichen Erziehungsniveau sowie der Angst vor Manipulation. Eine wichtige Rolle könnte auch das mangelnde Vertrauen der Menschen in den Staat spielen. Eine einleuchtenden Erklärung, finde ich.




    Und nun ist es an der Zeit für die Posteingangsliste:


    Mails erhielten wir von: Ernst Meinhardt, Bernd Seiser, Michael Willruth, Siegbert Gerhard, Paul Gager, Dieter Feltes, Josef Robl, Willi Wegmann, Ralf Urbanczyk, Gerd Brüschke, Anton Grinko, Reinhard Schumann, Carsten Fenske, Klaus Nindel, Heinz Günter Hessenbruch, Lutz Winkler.


    Und für diesen Funkbriefkasten verwendete ich die mit der Post eingegangenen Briefe von Joachim Verhees, Hermann Steiger und Ulrich Wieke.


    Ich danke ihnen allen fürs Zuhören und erwarte sie in einer Woche zur nächsten Ausgabe des Funkbriefkastens. Auf Wiederhören!






  • Chipurile deţinuţilor politici de la Ploieşti (1948 – 1964)

    Chipurile deţinuţilor politici de la Ploieşti (1948 – 1964)

    În jur de 350 de deţinuţi politici
    documentaţi din surse oficiale apar în arhive având legătură cu oraşul
    Ploieşti, important centru industrial şi petrolier, mai ales în prima jumătate
    a secolului XX. Cei mai mulţi dintre ei au fost arestaţi, încarceraţi, judecaţi
    şi torturaţi în clădiri emblematice ale oraşului, pe lângă care locuitorii
    obişnuiţi au trecut de-atâtea ori fără să bănuiască nimic. Pornind de la
    memoria locului, dar şi de la nevoia de cunoaştere a tragediilor prin care a
    trecut oraşul său natal, istoricul Lucian Vasile a scris lucrarea Cei pe care
    i-am uitat. Represiunea comunistă din Ploieşti (1948 – 1964). Cei incluşi în
    carte au fost selectaţi potrivit legăturii lor cu oraşul prahovean: la momentul
    arestării fie locuiau în Ploiești și aparțineau practic organic acelei
    comunități, fie au fost anchetaţi de Securitatea locală şi închişi acolo. Însă
    indiferent de asta, tragedia lor este aceeaşi ca în cazul tuturor victimelor
    regimului comunist dornic să-şi anihileze duşmanii reali sau închipuiţi, pe
    baza unor învinuiri, la rândul lor, adevărate sau inventate. Cine erau aceşti
    oameni, aflăm acum de la istoricul Lucian Vasile:

    Au fost din absolut
    toate categoriile. Asta mi s-a părut mie cel mai interesant că aproape jumătate
    dintre deținuții politici aveau origine socială muncitorească sau erau țărani
    săraci sau mijlocași, adică exact categoriile pe care regimul clama că le
    reprezintă. Asta arată, de fapt, care era gradul de respingere sau de atașament
    al comunității românești față de regimul impus după cel de-al Doilea Război
    Mondial. Iar referitor la vârstă, majoritatea erau tineri pentru că ei erau cei
    mai dispuși să facă ceva. Nu aveau obligații familiare şi nu aveau copii pentru
    că asta am văzut că a schimbat foarte mult raportarea oamenilor la presiuni:
    protejarea familiei.


    Acuzaţiile
    nefondate, arestările abuzive, fără inculpare oficială sau chiar proces, dar
    mai ales, tortura şi condiţiile inumane de detenţie i-au făcut pe mulţi
    supravieţuitori ai închisorilor reticenţi în a vorbi despre ce-au păţit. Pentru
    o parte din cei de la Ploieşti, Lucian Vasile a fost cel care şi-a asumat
    scrierea poveştii lor, iar una dintre persoanele cele mai impresionante a fost
    Martha Koppes care, la începutul anilor 1950, a avut o întâlnire extrem de
    interesantă cu Securitatea.

    Lucian Vasile: E vorba de Martha Koppes care a fost, în
    opinia mea, cea mai curajoasă femeie pe care am întâlnit-o în cercetarea mea.
    Nu a fost singura, dar ea a fost de departe impresionantă ca personalitate. Nu
    a făcut închisoare, dar provenea dintr-o familie mixtă româno-olandeză, tatăl
    său era un important industriaș ploieștean, iar în anii 40, pe când locuia în
    București cu soțul său, a fost contactată de Securitate și i s-a pus pe masă
    colaborarea cu Securitatea. A fost constrânsă cu soarta părinților săi care
    erau deja în vârstă și vroiau să plece din țară şi care deja avuseseră o serie
    întreagă de șicane. Marta, mai ales, nu trebuia sa spună nimănui de acest
    lucru. Ea trebuia să ofere informații din cadrul Ambasadei olandeze unde lucra de
    doi ani de zile, dar a reușit să facă să pară că face jocul Securităţii fără să
    facă jocul, de fapt, ca să reuşească să-i scoată pe părinții săi din țară. Dar
    o întorsătură absolut banală și stupidă a sorții a adus-o în brațele
    Securității și literalmente disperată a trebuit să semneze un soi de angajament
    foarte atipic, scris şi aplicat în termenii săi şi de care apoi s-a dezis. În cele din urmă a reușit să plece din țară. Şi părinţii la fel.
    Din păcate, n-a putut câștiga toată partida, soțul său a rămas în România
    captiv și, fiindcă ochii care nu se văd se uită, au trebuit să se despartă.

    Cum mulţi dintre
    deţinuţii politici ploieşteni din primii ani ai comunismului erau tineri sau
    studenţi, n-au prea avut cum să scape de cea mai dură experienţă de-atunci:
    reeducarea de la penitenciarul din Piteşti, fenomen răspândit apoi şi în alte
    centre de detenţie. Deţinuţii erau fortaţi să se tortureze reciproc, să-şi
    denunţe toate credinţele anterioare şi persoanele apropiate. Asta li s-a
    întâmplat la sfârşitul anilor 40 unor studenţi ploieşteni care avuseseră
    îndrăzneala tinerească de a tipări manifeste anti-comuniste.

    Ce li s-a
    întâmplat odată încarceraţi la Piteşti, ne povesteşte Lucian Vasile:

    Totul se răstoarnă de atâtea și atâtea ori încât nu mai știi ce e
    normal şi ce e anormal ghici, cine e victima şi cine e agresorul, cine te
    salvează și cine te umilește. Dar dincolo de asta e și o poveste a
    supraviețuirii și a încrederii pentru că și în acele condiții absolut aberante
    cei patru prieteni au avut în continuare încredere unul în altul şi au refuzat
    să se lovească unul pe celălalt, chiar dacă au ajuns în niște ipostaze greu de
    surprins în cuvinte fiind salvati printr-un efort supraomenesc de cei care îi
    aduseseră în pragul morții. Sunt niște răsturnări de situație absolut
    impresionante și foarte greu de înțeles.


    Eliberaţi
    odată cu decretul de graţiere din 1964, majoritatea deţinuţilor din Ploieşti,
    şi nu numai, au continuat să fie supravegheaţi şi hărţuiţi de Securitate până
    la căderea regimului comunist. Dar întâmplările din această perioadă vor
    constitui conţinutul altei cărţi.




  • Scriitorul Nicolae Steinhardt

    Scriitorul Nicolae Steinhardt

    Născut în iulie 1912 și
    mort în primăvara anului 1989, fără să mai prindă căderea regimului comunist,
    Nicu Steinhardt a devenit, postum, un simbol al anti-comunismului și al
    rezistenței prin religie și cultură. Doctor în drept, pasionat de literatură și
    de scris încă din perioada interbelică, Nicu Steinhardt a făcut parte din
    așa-numitul grup de intelectuali Noica-Pillat, ai căror membri au fost
    condamnați la închisoare de autoritățile comuniste pentru acțiuni contra
    statului. Printre aceste acțiuni, se număra și lectura unor cărți considerate
    subversive în epocă. Este momentul în care eticheta de subversiv începe să i
    se aplice lui Steinhardt, un intelectual care, în fapt, a fost mereu original
    și non-conformist. De pildă, În genul tinerilor, volumul său de debut din
    anii 1930, este un volum care parodia stilul literar, și nu numai, al tinerei
    generații de atunci din care făceau parte și amicii săi Mircea Eliade,
    Constantin Noica și Emil Cioran, toți marcați de trăirism (varianta românească
    a existențialismului), dar și de opțiunea pentru ideologiile politice de
    extremă dreaptă.


    Arestat în 1960 și eliberat în 1964, odată cu
    aministierea generală a deținuților politici, Steinhardt va întreprinde o altă
    faptă subversivă: eșecul apropierii sale de iudaismul nativ îl va duce către
    convertirea la ortodoxia și, în cele din urmă, la călugărirea sa de la
    Mânăstirea Rohia din Maramureș. Îmbrăcarea rasei monahale nu va însemna, însă,
    renunțarea la scris, Steinhardt publicând câteva cărți în timpul comunismului,
    după ce i se va reda dreptul de semnătură. Ce se poate concluziona în urma
    analizei operei și biografiei sale, rezumă acum criticul literar Cosmin
    Ciotloș.

    Steinhardt
    a fost subversiv și în raport cu generația lui legionară, și în raport cu ceea
    ce s-a întâmplat în anii 50, și în raport cu modele structuraliste ale anilor
    60-70 și așa mai departe. Și reușește aproape să fie subversiv și în raport cu
    lectura care i s-a aplicat vreme de aproape 30 de ani, postum de data asta. În ceea ce privește
    relațiile lui cu utopiile sau cu utopismele de toate felurile, asta deja se
    poate deduce limpede că le-a driblat. Steinhardt a reușit să dribleze aceste
    tentații utopice prin felul lui de a fi.


    Tentațiile utopice pe care le-a driblat Nicu
    Steinhardt au fost deopotrivă ideologiile de stânga și de extremă dreaptă sau
    totalitarismele apărute în urma lor. Felul său de a fi – nuanțat, umanist și
    dialogal – reiese, de altfel, cel mai bine din Jurnalul fericirii, cea mai
    cunoscută carte a sa, apărută după 1989, al cărui manuscris a fost confiscate
    de Securitatea comunistă. Cum apărea Steinhardt prima oară în ochii unei
    persoane cu care nu intrase încă în dialog, aflăm acum de la profesorul
    universitar Mihai Zamfir care a avut privilegiul să-l cunoască în anii 1970.
    Mihai Zamfir.

    Sigur, când l-am cunoscut direct, nu știam
    cine e. Doar vag știam cine e, așa încât portretul s-a schițat după aceea
    retrospectiv, citindu-i, la început, cărțile pe care avea voie să le publice
    după ieșirea din închisoare și după aceea citind numeroasele pagini care au
    apărut după 1990. Așa am văzut, de fapt, cu cine aveam de-a face. Am aflat
    anvergura reală a acestui om slăbuț, insignificant în aparență. Când l-am
    cunoscut, aproape că îmbrăcase rasa călugărească și de asta părea și mai șters,
    și mai puțin proeminent, fizic vorbind. Să știți că diferența dintre Steinhardt
    și așa-zișii lui colegi, criticii literari din anii 70-80, era uriașă, iar el
    tot încerca să o escamoteze. El avea o cultură strivitoare față de ceilalți.
    (…) Ceea ce știa Steinhardt era atât de covârșitor comparativ cu ceilalți,
    încât doar rareori și numai în anumite articole introducea scalpelul filosofic
    în literatură pentru a scoate de acolo ceea ce alții nu observau.


    Recent,
    opera lui Nicu Steindart a beneficiat de o nouă analiză prin intermediul
    lucrării Vârstele subversiunii. N.Steinhardt și deconstrucția utopiilor,
    scrisă de Adrian Mureșan. Ce a descoperit autorul cu acest prilej, aflăm chiar
    de la Adrian Mureșan.

    Am simțit de multe ori că încadrarea lui
    Steinhardt nu este foarte exactă. S-a discutat despre el ca fiind dissident,
    fără ca anumiți vorbitori să știe măcar ce înseamnă disidența, inclusiv
    etimologic. Dar s-a trecut și în cealaltă extremă. Am polemizat în carte cu
    unele voci care au bagatelizat sau au minimalizat excesiv contribuția lui
    Steinhardt. Unele voci se întrebau, de pildă, Ce mare brânză e testamentul
    politic al lui Steinhardt cu celebrele sale soluții de rezistență? Totul e
    frumos pe hârtie, dar ce valoare au ele în practică? Or protestatara Doina
    Cornea și alții, nu mulți, au demonstrat că partea aceasta de teorie poate fi
    pusă admirabil în practică, într-adevăr nu de către mulți.

    O a doua parte a
    cărții se referă la un alt clișeu cu care am simțit nevoia să polemizez. Este
    vorba despre N.Steinhardt, critic literar. Ceea ce mi-am propus acolo este să
    demonstrez că Steinhardt a fost, de fapt, un critic cultural. Și, în sfârșit,
    cea de-a treia parte se referă la maniera în care Steinhardt citește literatura
    franceză și literatura engleză, adică, reducționist vorbind, modelul cultural
    și literar european așa cum apare din literatura franceză și engleză în
    principal.

    Vârstele subversiunii la Steinhardt sunt două: este vârsta
    interbelică, o vârstă a contestării parodice a tânărului conservator, dar rebel
    și cea de-a doua vârstă, vârsta maturității subversive, este firește cea a
    eseistului postbelic care are onoarea de a fi persecutat de către chiar cel
    mai mare dușman al său, comunismul cu toate avatarurile sale. Steinhardt a
    fost, într-adevăr, un anticomunist sau antisocialist autentic încă de la
    finalul adolescenței.


    Antitotalitarismul lui Steinhardt era
    binecunoscut de către comuniști, dovadă fiind amplul dosar de urmărire întocmit
    de Securitate pe numele său: 11 volume
    constituite prin implicarea a peste 500 de ofiţeri, 70 de informatori şi prin
    supravegherea constantă timp de 30 de ani.




  • Platforma internaţională Crimeea

    Platforma internaţională Crimeea



    Ucraina cilăstăseaşti, aşi cum scutea tu videală comentatorlli, s’ţănă ma largu tu mănă Crimeea, hamunisia arăkită di Rusia tru 2014, tru agenda internaţională. Platforma Crimeea, a curi summit inaugural s’ţănu, luni, Kiev, şi pi cari Moscova ălu spusi ca hiinda ună ş’ună un actu antiarusescu, easti ună iniţiativă ţi ari scupolu s’anvărtuşeadză politica di nipricunuşteari a arăkearillei paranomu a Crimeiilei şi, pănu tru soni, s’licşureadză turnarea a llei tru componenţa ali Ucraină.



    Reprezentanţăllii a cama di 40 di state vulusiră ună declaraţie finală tru cari condamnă aţea ţi număsescu aputrusearea temporară şi arăkearea paranomu ali Crimeei, ti cari spun că reprezintă ună provocari directă la adresa a securitatillei internaţională. Documentul faţi timbihi că militarizarea ţi s’dizvărteaşti şi tu aestă oară tru regiune slăgheaşti securitatea şi stabilitatea ali regiuni Amarea Lae, denunţă gaereţli ali Rusiei taa să u legitimeadza aputrusearea provizorie şi ar4chearea paranomu şi condamnă călcările a ndrepturilor a omlui tru hamunisie. Tru declaraţie s’caftă ali Moscovă s’asiguripsească şi s’garanteadză că tuti persoanele cari ţănu di comunităţli etniţi şi religioase, inclusiv etniţlli ucraineni şi tătari, au căbilea să s’hărsească acutotalui di ndrepturli a lor.



    România fu reprezentată la lansarea a platformăllei Crimeea di şeflu a guvernului, Florin Cîţu, şi di ministrul di Externe, Bogdan Aurescu. Prim-ministrul român dimăndă asocierea a văsiliillei la Platforma Crimeea şi năpoi adusi aminti agiutorlu constant ti suvearanitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină, cum şi angajamentul susto andicra di politica di nipricunuşteari a arăkearillei paranomu a hamunisiillei.



    Autorităţli di Bucureşti, cundille Florin Cîţu, suntu cabaia dukimăsiti di actualele provocări şi fuvirseri contra a valorilor, stabilitatillei şi securitatillei tru regiunea ali Amarea Lae. Prim-ministrul adusi aminti, tutunăoară ti agiutorlu ali României tră nădiili europene şi euroatlantiţi ali Ucraină, aducănda aminti că România fu primlu stat membru ali Uniunii cari ratifică acordul di asociere anamisa di UE şi Ucraina. Realizarea aluştoru nădii lipseaşti s’hibă andrupăti pritu un proces di reformă cari s’aducă hăirlătică ti tuţ cetăţeañilli ucraineni, inclusiv atelli di etnie română, easti cu minduita şeflu guvernului di Bucureşti. Tru minduita aluştui, fuvirserli şi provocările externe pot s’hibă ma ghini chivirnisiti cara statili cilăstăsescu ti ndridzearea a problemiloru bilaterale.



    Tru marja Summitului, prim-ministrul Cîţu avu ună andamusi cu omologul ucrainean, Dinys Shmyhal, tru cadrul a curi năpoi spusi vrearea ali Românie ta s’da silă a coopeararillei bilatearală, inclusiv prin organizarea tru estan a unei noi sesiuni a Comisiillei mixte interguvernamentale mutrinda coopeararea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. Aţelli doi premieri declarară că vor s-impulsioneadzăe coopeararea sectorială, cu prioritate tru domeniul transporturilor, infrastructurii şi al punctelor di triţeari a sinurloru comune. Florin Cîţu u spsui volea ali Românie ta s’hibă asiguripsită tiñisearea a ndrepturloru a minoritatillei române, lugursită la 400 di ñilli di membri.



    Autoru:Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Platforma internaţională Crimeea

    Platforma internaţională Crimeea

    Ucraina
    încearcă, aşa cum remarcau comentatorii, să menţină Crimeea, peninsula anexată
    de Rusia în 2014, pe agenda internaţională. Platforma Crimeea, al cărei summit inaugural
    a avut loc, luni, la Kiev, şi pe care Moscova l-a calificat imediat drept un
    act antirusesc, este o iniţiativă menită să consolideze politica de
    nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeii şi, în ultimă instanţă, să
    faciliteze revenirea ei în componenţa Ucrainei.


    Reprezentanţii a peste 40 de
    state au adoptat o declaraţie finală în care condamnă ceea ce numesc ocuparea
    temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, despre care spun că reprezintă o
    provocare directă la adresa securităţii internaţionale. Documentul avertizează
    că militarizarea în curs în regiune subminează securitatea şi stabilitatea
    regiunii Mării Negre, denunţă eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia
    provizorie şi anexarea ilegală şi condamnă încălcările drepturilor omului în
    peninsulă. În declaraţie se solicită Moscovei să asigure şi să garanteze că
    toate persoanele care aparţin comunităţilor etnice şi religioase, inclusiv
    etnicii ucraineni şi tătari, au posibilitatea să se bucure pe deplin de drepturile
    lor.


    România a fost reprezentată la lansarea platformei Crimeea de şeful
    guvernului, Florin Cîţu, şi de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Prim-ministrul
    român a anunţat asocierea ţării la Platforma Crimeea şi a reiterat sprijinul
    constant pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi
    angajamentul ferm faţă de politica de nerecunoaştere a anexării ilegale a
    peninsulei.


    Autorităţile de la Bucureşti, a subliniat Florin Cîţu, sunt extrem
    de conştiente de actualele provocări şi ameninţări la adresa valorilor,
    stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre. Prim-ministrul a exprimat,
    totodată, sprijinul României pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale
    Ucrainei, amintind că România a fost primul stat membru al Uniunii care a
    ratificat acordul de asociere între UE şi Ucraina. Realizarea acestor aspiraţii
    trebuie susţinută de un proces de reformă care să aducă beneficii pentru toţi
    cetăţenii ucraineni, inclusiv cei de etnie română, este de părere şeful guvernului
    de la Bucureşti. În viziunea acestuia, ameninţările şi provocările externe pot
    fi mai bine gestionate dacă statele acţionează pentru soluţionarea problemelor
    bilaterale.


    În marja Summitului, prim-ministrul Cîţu a avut o întrevedere cu
    omologul ucrainean, Denys Shmyhal, în cadrul căreia a reafirmat
    disponibilitatea României de a avansa cooperarea bilaterală, inclusiv prin
    organizarea în acest an a unei noi sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale
    privind cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. Cei doi
    premieri au declarat că vor să impulsioneze cooperarea sectorială, cu prioritate
    în domeniul transporturilor, infrastructurii şi al punctelor de trecere a
    frontierei comune. Florin Cîţu a exprimat dorinţa României de a fi asigurată
    respectarea drepturilor minorităţii române, estimată la 400 de mii de membri.



  • Les affres de la surveillance politique dans le monde rural roumain

    Les affres de la surveillance politique dans le monde rural roumain

    La police politique, la Securitate, la Milice, qui était la police communiste, enfin les réseaux dindics ont constitué la triade de la terreur exercée par le régime. Elle sest souvent traduite par des vagues de persécutions et de condamnations à tout va, et dont sont le plus souvent tombaient victimes les innocents. Dautres étaient persécutés pour leurs opinions politiques et pour défendre leur patrimoine, grâce auquel ils gagnaient leur vie. La surveillance et la répression policière étaient en effet omniprésentes à lépoque, le régime ayant commis tous les types dinfractions à légard de la personne, homicides compris.



    La question de la surveillance et de la répression politique exercées dans les grandes agglomérations urbaines a été amplement abordée par les chercheurs, à bon escient dailleurs, car le risque dexplosion était plus important, et pouvait avoir des conséquences dramatiques pour le régime. Et, en effet, cest dans la ville, peuplée par une grande diversité en termes de catégories sociales et bénéficiant dune grande concentration de populations, que la surveillance était ressentie de manière prégnante. Pourtant, le monde rural na pas non plus été dispensé de la présence de lappareil de surveillance et de répression du régime. De fait, historiquement, le début de la répression communiste commence à se faire sentir surtout dans le monde rural, un élément qui se poursuit, sans discontinuer, jusquà la chute violente du régime, fin 1989.



    Le processus de collectivisation de lagriculture, entamé le 2 mars 1949 et impliquant la confiscation des terres agricoles, sétait heurté demblée à la résistance acharnée des petits propriétaires terriens quétaient les paysans de lépoque, organisés à certains endroits dans de véritables troupes paramilitaires anticommunistes, composées danciens militaires opposés au régime et de paysans révoltés. Devant cette résistance, lEtat communiste réplique, en instaurant la terreur, qui a vite fait de gagner les campagnes. Cest là quil développa dabord son réseau dindics, indispensable pour le renseigner sur lidentité des partisans, sur les ressources et les appuis dont ils disposaient, sur leurs moyens de communication. Pour lEtat communiste, la surveillance des campagnes représente ainsi, dès le départ, un enjeu énorme. Et lhistoire de la résistance anticommuniste note le rôle essentiel des informateurs pour la liquidation des groupes de partisans. Les fosses communes découvertes ces dernières années permettent dimaginer lampleur du carnage, laissant apparaître des dizaines de corps de paysans, souvent exécutés sommairement et ensevelis sur place, à proximité des bois, à lécart des villages.



    Lhistorien Gheorghe Miu a longuement étudié les dispositifs de surveillance et de répression mis en place par le régime dans la région de Buzău. Des dispositifs quil croit répliqués à lidentique dans tout le pays. Gheorghe Miu :



    « Ces structures militarisées du régime communiste ont été implantées dans les campagnes roumaines, dans ces villages qui devenaient socialistes, au travers des antennes de la Securitate, et aussi des postes de milice. Ces antennes disposaient dun réseau dindics souvent bien étoffé, de logements conspiratifs, dagents, dune structure informative complexe, et dont faisaient état beaucoup de documents auxquels jai eu accès. Lantenne de la Securitate, établie dans un village, avait pour rôle de renseigner. Elle surveillait et supervisait les réseaux dindics. Le responsable de lantenne pouvait être le chef du poste de milice communale par exemple. Il remontait les informations glanées sur le terrain vers lofficier de la Securitate. »



    Cet appareil complexe ne pouvait évidemment pas fonctionner en labsence dindicateurs. Pour les recruter, la Securitate ratissait large. Certains étaient appâtés par des avantages matériels, dautres cédaient devant les contraintes et le chantage. Ainsi, ceux de la première catégorie pouvaient espérer accéder à un meilleur poste, se voir répartir une belle maison, bénéficier dun meilleur salaire et dautres formes de récompense financière, voire avoir accès au passeport et pouvoir voyager à létranger. Mais souvent en milieu rural, le recrutement des indics se faisait par la peur et la terreur seules. Gheorghe Miu explique :



    « Très souvent, les informateurs étaient affublés dun nom de code, dun sobriquet. Ils étaient issus de toutes les classes sociales, de tous les milieux. La Securitate cherchait à recruter surtout dans le milieu de ceux quelle visait : des voisins, des proches, dautres agriculteurs. Mais lon a découvert aussi des enseignants, voire un employé de banque, de la banque dEtat, envoyé dans les campagnes pour vanter les bienfaits du système dépargne géré par lEtat. Il était pourtant chargé par la Securitate dun certain nombre de missions précises. Ces gens ne bénéficiaient pas davantages matériels à proprement parler en échange de leur félonie. Ils étaient racolés par la peur, par la terreur. On les appelait au poste de milice et ils se mettaient à écrire parce quils avaient peur. »



    Lhistorien Gheorghe Miu a rencontré pourtant des paysans qui ont préféré longuement souffrir plutôt que de trahir. Lun de ces cas fut son propre grand-père :



    « Prenez le cas de mon grand-père, Vasile Miu, un agriculteur qui sétait opposé à la collectivisation des terres. Le régime na pas pu le faire changer davis, il est resté en dehors de la coopérative agricole de production jusquen 1989, mais il en a subi les conséquences. Javais retrouvé un dossier denquête à son nom, il a été poursuivi au pénal. Pourtant, ce nétait pas un propriétaire denvergure. Cétait un paysan, il possédait en tout et pour tout 9 hectares de terre. Malgré cela, il a été accusé dêtre réactionnaire, ennemi du régime. Lenquête a démarré à la suite de la lettre quil avait envoyée au président du Conseil populaire de la commune de Padina, Gigel Stoicescu, lun des artisans locaux de la collectivisation au département de Buzău. La Securitate dresse alors un dossier de vérification et un autre denquête pénale à son nom, et cest là que le calvaire commence. Il sera condamné à trois mois de prison ferme pour avoir vendu au marché un cheval qui avait été placé sous séquestre par le Fisc communiste, suite au non-paiement des quotas auxquels étaient astreints les agriculteurs à lépoque. »



    Lappareil de surveillance et de répression du régime communiste a sévi avec la même brutalité à la campagne comme à la ville. De nombreux paysans ont encore des souvenirs du calvaire que la Securitate, la milice et les indics leur ont fait subir dans les campagnes pendant les longues années noires du régime communiste.


    (Trad. Ionut Jugureanu)

  • Noutăți privind elementele de securitate pentru certificatul de înregistrare

    Noutăți privind elementele de securitate pentru certificatul de înregistrare


    Inspectoratul General pentru Imigrări informează cu
    privire la îmbunătățirea elementelor de securitate pentru certificatul de
    înregistrare, document care atestă dreptul de rezidență al cetățenilor Uniunii Europene pe teritoriul
    României. Titularii documentelor emise trebuie să cunoască faptul că nu sunt
    necesare demersuri de actualizare a certificatelor, acestea continuă să fie
    valabile atâta timp cât dreptul la liberă circulație este unul valid. Noile
    documente vor fi oferite atunci când intervin modificări în situația personală
    a titularului sau la expirarea celor anterioare.




    Astfel,
    începând de astăzi, 02 august, conținutul certificatului de înregistrare,
    document care atestă dreptul de rezidență al cetățenilor Uniunii Europene/Spațiului
    Economic European și Confederației Elvețiene pe teritoriul României, are un nou
    format.


    Modificările au în vedere îmbunătățirea elementelor de securitate a
    documentelor, conform cerințelor Regulamentului (UE) 2019/1157 al
    Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019, privind
    consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a
    documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai
    acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.


    Certificatul de înregistrare este
    tipărit pe hârtie securizată de dimensiune A5 și conține date de identificare și
    elemente de securitate care oferă garanţii suplimentare cetăţenilor,
    asigurându-se un grad de protecţie ridicat împotriva furtului de identitate,
    iar instituţiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă
    documentul este titularul datelor de identificare, înscrise pe acesta.




    Ca element de noutate, codul țării
    format din trei caractere (ROU) se modifică, în sensul că acesta va fi format
    din două litere (RO) și va fi tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru,
    înconjurat de 12 stele galbene.




    Ca urmare a modificărilor survenite,
    posesorii documentelor eliberate anterior datei de 02.08.2021, trebuie să
    cunoască faptul că nu sunt necesare demersuri de actualizare a certificatelor de înregistrare, acestea continuă să fie valabile atâta timp cât dreptul la liberă circulație este
    unul valid. Noile documente vor fi oferite atunci când intervin modificări în
    situația personală a titularului sau la expirarea celor anterioare.

  • Les cartes trompeuses de la Roumanie communiste

    Les cartes trompeuses de la Roumanie communiste

    Le régime communiste avait tout mis en
    œuvre pour réduire au silence les opposants politiques. Quant à ceux qui voulaient
    malgré tout de fuir le paradis sur terre, ils risquaient de perdre leur liberté,
    si ce n’était pas leur vie, au moment où ils tentaient de franchir la frontière
    pour gagner le monde libre. La frontière du bloc communiste, symbolisée par le
    mur de Berlin, était le Rubicon que beaucoup rêvaient de pouvoir franchir à
    l’époque. Mais le régime communiste employait tous les moyens pour empêcher que
    cela se passe, depuis la propagande qui peignait en noir l’Occident, jusqu’aux
    balles que les transfuges risquaient de prendre lors de la tentative. Pourtant,
    une des méthodes moins connues que les régimes communistes de l’Est avaient
    décidé d’utiliser pour empêcher leurs citoyens de quitter le pays était la
    conception et la commercialisation des cartes trompeuses. Déjà au mois de
    septembre 1965, lors d’une conférence des Etats membres du bloc communiste,
    tenue à Moscou, il a été décidé que les cartes de ces pays contiennent des
    inexactitudes et de fausses informations. Ces erreurs volontaires avaient pour
    objectif de tromper les candidats transfuges, de les mener droit dans la gueule
    du loup, soit entre les mains de la police politique, plutôt que vers le pays
    voisin et le monde libre. La méthode était sans doute préférable aux yeux du
    régime à l’emploi des balles contre ceux qui tentaient de le fuir. Ce fut
    l’Allemagne de l’Est qui, la première, mit en œuvre la supercherie, grâce à la
    Stasi, sa police politique. Mais la Securitate roumaine n’a pas non plus trop
    tardé à mettre en pratique cette méthode.






    Le Centre culturel allemand de Bucarest
    a récemment inauguré l’expo intitulée « Fake Maps », basée sur des
    documents cartographiques de l’époque, récupérés dans les archives de la Stasi
    et de la Securitate. Des copies des cartes trompeuses, utilisées en RDA et dans
    la République socialiste de Roumanie font partie des œuvres exposées.








    Le commissaire
    de l’exposition, Adrian Buga, nous explique le rôle de ces cartes inexactes : « Pour
    moi, une carte est synonyme de connaissance. Parce que l’homme, dès qu’il
    découvre un nouveau territoire, que ce soit sur notre planète ou sur une autre,
    il va tout de suite vouloir le cartographier, l’étudier. Connaître c’est
    maîtriser pour mieux pouvoir utiliser. La connaissance est donc synonyme de
    pouvoir. Mais cette connaissance-là, on ne veut pas qu’elle tombe aux mains de
    l’ennemi, donc on va lui en fournir une mensongère. Les gens se fient en
    général aux cartes, on pense que l’information qu’elles nous livrent est
    fiable. On ne se doute pas que l’information puisse être fausse, à bon escient. »






    Falsifier une carte, c’est bouleverser les
    repères intérieurs de l’individu, lui faire perdre le nord, explique Adrian
    Buga : « Si l’on veut, on
    peut dire que la carte faussée soit la marque de fabrique des régimes
    totalitaires. Un tel régime doit falsifier la réalité, la vérité. Il doit
    falsifier la perception que les gens ont du monde extérieur. Il faut leur
    induire l’idée que tout ce qui est à l’extérieur du régime, du territoire
    contrôlé par le régime, est périlleux, est à éviter. Les gens doivent vouloir
    demeurer prisonniers, et pour cela il faut leur altérer la perception de la
    réalité. »






    Mais comment peut-on falsifier une
    carte, de façon pratique ? Comment s’en prend-on pour y parvenir, et pour
    livrer une information crédible de premier abord ? Adrian Buga répond :
    « Il y avait les cartes étalon, des cartes topographiques, censées
    fournir des informations détaillées concernant les localités, les bâtiments,
    les rues, les types de sol, la différence de niveau et ainsi de suite. Seulement,
    ces cartes étaient secrètes. Seules les cartes touristiques étaient publiques,
    et certains éléments présents sur ces cartes étaient faux. L’on pouvait arriver
    à un certain endroit, la carte à la main, et l’on saisissait qu’il y avait tout
    à fait autre chose sur place que ce qui y était représenté sur la carte. Il
    pouvait y avoir des différences de niveau, des cours d’eau qui n’étaient pas
    repris sur la carte, et ainsi de suite. Ces cartes étaient censées dérouter une
    armée ennemie, tout comme le futur candidat à l’asile politique en Occident, et
    qui tentait de franchir la frontière en douce. C’est eux que le régime voulait
    les voir échouer dans leurs tentatives respectives. »






    Pour ce faire, la Securitate s’était servie des récits des
    ceux qui avaient échoué dans leurs tentatives d’évasion du paradis communiste.
    Des récits obtenus à l’occasion des interrogatoires musclés. Adrian Buga, commissaire
    de l’exposition « Fake Maps », raconte: « Nous ne
    disposons pas à proprement parler de cartes trompeuses. Nous disposons en
    revanche de cartes que les auteurs des tentatives échouées étaient forcés de
    fournir aux agents de la Securitate. Ils devaient dessiner avec précision le
    trajet qu’ils avaient suivi. Et les spécialistes de la Securitate utilisaient
    les informations ainsi glanées pour modifier ensuite les cartes mises en
    circulation. Il s’agissait de la frontière ouest de la Roumanie, celle avec la
    Hongrie et celle avec la Yougoslavie, sur le Danube. Il y en avait des
    passages. Et je me souviens du livre de Nadia Comaneci, qui avait traversé la
    frontière yougoslave en 1989 pour échapper au régime, et qui raconte en détail
    l’aventure. Elle avait pris pour passeur un berger du coin. Malgré tout, ils
    rencontraient toute sorte d’obstacles naturels inattendus, et qui n’étaient
    marqués nulle part. »






    Les archives communistes ont par
    ailleurs livré le secret d’un autre type de carte que le régime s’empressait de
    rédiger : la carte personnelle, soit une carte qui reprenait des
    informations personnelles, qui concernaient l’individu et son espace privé.
    Quant à ceux qui étaient visés nommément par le régime, la Securitate
    s’employait à rédiger la carte de leur habitat, celui de leur famille, enfin la
    carte de leurs déplacements et de leur routine quotidienne. C’étaient des
    cartes de surveillance, laissant présager celles de la répression prochaine.
    (Trad. Ionuţ Jugureanu)