Radio România Internațional

Tag: Siria

  • Muncind în România – 30.01.2024

    Muncind în România – 30.01.2024

    Guvernul
    României a aprobat o ordonanţă care reglementează utilizarea aplicaţiei
    informatice portaligi.mai.gov.ro, care permite efectuarea de programări în
    vederea depunerii documentelor necesare la structurile teritoriale ale
    Inspectoratului General pentru Imigrări.     Prin utilizarea
    aplicaţiei informatice, solicitanţii au posibilitatea de a efectua programări
    la formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum
    şi de a încărca, în prealabil, documentele care stau la baza respectivelor
    cereri, pentru a facilita ulterior verificarea la ghişeu a acestora. Încărcarea
    documentelor în portal nu echivalează cu depunerea cererii de prelungire a
    dreptului de şedere, pentru aceasta străinii fiind obligaţi să se prezinte la
    ghişeu, precizează sursa citată. Prin noile reglementări s-a avut în vedere
    asigurarea respectării exigenţelor în ceea ce priveşte protecţia datelor cu
    caracter personal.




    Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva a 17
    state membre ale Uniunii Europene, între care şi România, pentru netranspunerea
    în legislaţiile naţionale a directivei referitoare la atragerea pe piaţa muncii
    a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe.     Cunoscută drept Directiva
    asupra Cărţii Albastre UE, actul stabileşte condiţiile de intrare şi
    rezidenţă pentru cetăţenii înalt calificaţi care vin din ţări non-UE să se
    stabilească şi să muncească într-unul dintre statele uniunii. Este vorba despre
    condiţii de admisie mai flexibile, drepturi suplimentare şi posibilitatea de a
    se deplasa mai uşor între statele membre pentru găsirea unui loc de muncă. În
    afara României, vizate de acest demers sunt Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia,
    Estonia, Finlanda, Franţa, Lituania, Letonia, Luxemburg, Olanda, Polonia,
    Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia. Bruxellesul le-a transmis
    administraţiilor ţărilor meniţonate o scrisoare în care le cere explicaţii
    pentru întârziere, în condiţiile în care data limită pentru transpunerea
    directivei a fost 18 noiembrie 2023. Guvernele în cauză au acum la dispoziţie
    două luni pentru a răspunde scrisorii şi a transpune directiva în legislaţia
    lor naţională, în caz contrar vor primi un aviz motivat, a doua etapă a
    procedurii, care are drept ultimă fază sesizarea Curţii de Justiţie a UE.




    Ministrul român al Muncii, Simona Bucura Oprescu, şi ministrul adjunct al
    Muncii din Vietnam, Le Van Thanh, au semnat un Memorandum de înţelegere privind
    cooperarea în domeniile muncii şi securităţii sociale    . Cooperarea se axează pe
    migraţia forţei de muncă, politici de ocupare a forţei de muncă pentru
    grupurile dezavantajate şi protecţia socială şi asistenţă socială pentru
    grupurile vulnerabile. Documentul a fost parafat la sediul Guvernului de la
    Bucureşti, în prezenţa prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, şi a
    premierului Republicii Vietnam, Pham Minh Chinh, care s-a aflat într-o vizită
    oficială în România. Peste 2.100 de muncitori vietnamezi lucrează legal în
    România, conform Camerei de Comerţ şi Industrie a României.




    Peste 10.000 de cereri de azil au fost înregistrate în anul 2023, transmite
    Inspectoratul General pentru Imigrări.     Cele mai multe solicitări au fost depuse
    de cetăţeni din Bangladesh – 2.821, Siria – 1.955, Pakistan – 1.231, Nepal -
    871 şi Sri Lanka – 528. Inspectoratul arată că are în subordine şase Centre
    Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil, spaţii destinate
    cazării persoanelor care au solicitat o formă de protecţie în România, în
    situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere.
    Centrele au o capacitate totală de cazare de 1.100 de locuri, cu posibilitatea
    de extindere cu încă 262. Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe
    cereri sunt Timiş – 8.295, Bucureşti – 1.128, Maramureş – 245 şi Giurgiu – 242.
    Inspectoratul General pentru Imigrări precizează că, în perioada analizată, au
    beneficiat de programele de integrare 1.500 de cetăţeni străini, majoritatea
    din Siria, Somalia, Afganistan, Ucraina şi Irak.


  • Creștere a numărului cererilor de azil în UE

    Creștere a numărului cererilor de azil în UE


    Numărul cererilor de azil depuse pentru prima dată în ţările Uniunii Europene de către persoane în căutare de protecţie internațională a înregistrat o creștere considerabilă în luna februarie, potrivit agenției Reuters, citată de Agerpres. Astfel, în statele membre au fost depuse 76.505 prime cereri de azil din partea unor cetățeni din afara UE, ceea ce înseamnă o creştere de 41 puncte procentuale față de luna februarie a anului trecut, arată datele Eurostat citate de agenția de presă menționată.



    Patru state UE acumulează peste 75% din cererile de azil



    Cele mai multe solicitări de azil au aparținut unor cetăţenil sirieni, urmaţi de afgani, columbieni şi venezueleni. Germania, Spania, Franța și Italia au înregistrat cele mai multe cereri, cele patru țări UE au acumulat peste trei sferturi din cererile de azil, iar 2.745 au aparținut unor minori neînsoțiți.



    Datele Eurostat mai arată că numărul de solicitări primite din partea ucrainenilor – care crescuse de la 2.105 în februarie 2022 la 12.190 în martie acelaşi an – a scăzut sub nivelul de anul trecut, la numai 1.110 de cereri în februarie 2023. O explicație pentru numărul scăzut ar fi că mulţi refugiați ucraineni beneficiază de protecţie temporară. Mai multe solicitări de azil au venit din partea unor cetățeni ruși (2.385 de cereri), a opta țară după numărul se cereri.



    Uniunea Europeană se confruntă cu un potenţial număr record de tentative de intrări ilegale în acest an. De altfel Agenţia de protecţie a frontierelor UE (Frontex), a raportat la începutul lunii mai cel mai ridicat număr de sosiri neautorizate în spațiul UE pentru perioada de după 2016.



    Numărul cererilor de azil în statele UE, în perioada 2019-2023 / Sursa: Eusrostat


    numar-cereri-azil-ue-2019-2023-eurostat.png



    Negocieri intense privind pactul pentru migrație



    Luna trecută, Joi, Parlamentul European a aprobat demararea negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene în vederea încheierii Pactului European pentru Migrație și Azil. Acesta se bazează pe un set de propuneri care includ, printre altele, o cerere de relocare obligatorie a migraților între statele membre ale UE în situații de criză, conform informațiilor furnizate de agenția EFE.



    Pactul a fost prezentat de către Comisia Europeană încă din septembrie 2020, însă progresele la negocieri au fost lente şi persistă dezacordurile asupra elementelor cele mai conflictuale. Chiar săptămâna trecută, guvernul polonez s-a exprimat împotriva planului prin vocea ministrului pentru afaceri europene, Szymon Szynkowski, a calificat drept dăunătoare şi ineficiente mecanismele de relocare obligatorie a migranţilor” propuse de Comisia Europeană. Ne opunem ferm oricărei încercări de a reveni la acest proiect” al cotelor obligatorii de refugiaţi, a precizat oficialul polonez, potrivit agenției EFE.



    Executivul de la Varșovia își motivează poziția prin cheltuielile cu cei peste un milion de refugiați ucraineni, găzduiți de Polonia, considerând insuficiente ajutoarele europene acordate pentru fiecare refugiat ucrainean.






  • Azzam AlMoataz Billan din Siria

    Azzam AlMoataz Billan din Siria

    Mă numesc Azzam AlMoataz Billan, sunt din Palestina, dar am locuit în Siria, am 23 de ani şi, după terminarea anului pregătitor, vreau să studiez stomatologia aici, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila” din Bucureşti.”


    Limba română Azzam AlMoataz Billan o studiază doar de câteva luni, la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A sosit în Capitală în toamna lui 2022 pentru a începe anul pregătitor. Însă pe la vârsta de 10-11 ani a mai venit în ţara noastră în vizită la rude.


    Am familia mea aici, în România, am rude aici, am mai venit aici înainte, e frumos şi interesant, e vechi şi e frumos, e multă tradiţie, mâncarea tradiţională îmi place, sunt multe parcuri, vremea e minunată, iar oamenii sunt simpli, e interesant.”



    Viitor student la stomatologie, la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila” din Bucureşti, oraş în care trăieşte în prezent, Azzam AlMoataz Billan ne povestea că a mers în Siria în urmă cu aproximativ un an, iar în urmă cu alţi aproape 3 ani a ajuns şi prin Palestina.


    Toată viaţa mea, 20 de ani am locuit acolo, aproape toată viaţa mea. Siria e o ţară interesantă şi e probabil cea mai aproape de inima mea, acolo e ceva război, e ceva politic, nu ştiu, dar sper să fie mai bine. Am multe rude în Palestina, care e ţara de origine pentru mine, şi şi acolo e o situaţie specială, cum ştiţi, şi sper să fie mai bine, să fie pace pentru toată lumea.”



    Pasionat în timpul liber de sport, joacă adesea fotbal cu prietenii, Azzam AlMoataz Billan îşi face timp să şi călătorească. Inclusiv prin România s-a mai plimbat. Un oraş preferat de la noi? Şi totodată un mesaj din partea sa la final:


    Cel mai frumos oraş pentru mine e Constanţa, pentru că am fost acolo de mai multe ori şi e foarte frumos şi interesant. Un mesaj? În opinia mea, România, cu Bucureştiul în special, e o ţară interesantă şi are ceva special şi îi sfătuiesc pe toţi să vină aici dacă vor să studieze sau să locuiască aici.”



  • Ambasador RRI din 07.04.2023

    Ambasador RRI din 07.04.2023

    Invitaţii ediţiei sunt Excelenţa Sa Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, şi Excelenţa Sa Dan Stoenescu, Însărcinat cu afaceri al Uniunii Europene în Siria, cu sediul la Beirut.




  • Jurnal românesc – 13.02.2023

    Jurnal românesc – 13.02.2023

    Ambasada
    României în Siria transmite că, în prezent, în această ţară nu există români
    printre victimele cutremurelor de 7,8 şi respectiv 7,5 grade pe scara Richter
    care au făcut zeci de mii de morţi şi de răniţi în sudul Turciei şi în nordul
    Siriei.     Ambasadorul României la Damasc, Dan Sandovic, a declarat că misiunea
    diplomatică nu a primit solicitări de sprijin din partea vreunor cetăţeni
    aflaţi în dificultate ca urmare a seismelor produse la 6 februarie. Diplomatul
    a amintit că Ambasada României în Siria reprezintă şi interesele consulare ale
    altor state, precum Australia, Canada, Franţa, Portugalia şi Republica Moldova.
    Sandovici a arătat că circa 2.000 de cetăţeni români trăiesc în zonele
    controlate de guvernul de la Damasc, dintre care aproximativ 850 sunt
    înregistraţi la ambasadă. De la începutul crizei umanitare din Siria, în 2011,
    peste 800 de cetăţeni români şi membri ai familiilor acestora au fost evacuaţi
    din această ţară. În prezent, Ministerul de Externe de la Bucureşti face
    demersuri pentru identificarea modalităţilor optime de transport al ajutorului
    umanitar în Siria şi de dirijare a acestuia către regiunile afectate de
    cutremure. Dan Sandovici a mai spus că cel mai recent sprijin, în valoare de
    800.000 de euro, a fost realizat prin mecanisme internaţionale de tip ONU şi
    Crucea Roşie.




    O judecătorie
    din Germania a dispus revocarea măsurii plasării în custodie şi pentru ultimul
    copil al familiei Furdui, transmite Ambasada României la Berlin    . Astfel, toţi
    cei 7 minori români, care în aprilie 2021 au fost preluaţi forţat de
    autorităţile din districtul Heide, în Saxonia Inferioară, au revenit în
    familie. Ministerul de Externe de la Bucureşti arată că reprezentanţa
    diplomatică are în atenţie acest caz din 29 aprilie 2021, când s-a autosesizat,
    ca urmare a informaţiilor apărute în mass-media referitoare la situaţia
    minorilor români. Ambasada i-a oferit familiei sprijin consular şi le-a
    eliberat minorilor acte de stare civilă şi documente de călătorie româneşti.
    MAE român precizează că, pentru a veni în sprijinul familiei, au fost efectuate
    multiple demersuri, pe mai multe paliere, atât la nivel guvernamental, prin
    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, cât şi
    la nivel parlamentar. De asemenea, MAE a pus la dispoziţia autorităţilor locale
    din Germania anchetele sociale efectuate în scopul sprijinirii repatrierii
    minorilor şi reintegrării acestora în familia extinsă din România. În prezent,
    6 din cei 7 minori ai familiei Furdui au revenit acasă, iar fratele cel mare se
    află în România în familia extinsă. În aprilie 2021, Petru şi Camelia Furdui au
    fost suspectaţi de rele tratamente aplicate minorilor, iar toţi copiii acestora
    au fost îndepărtaţi forţat din familie.




    Institutul
    Cultural Român de la Londra inaugurează, pe 14 februarie, noul ciclu
    Români inspirați – Inspirații românești în Albion, dedicat
    personalităților românești afirmate și recunoscute în Marea Britanie în domenii
    de mare importanță    . Periodic, o astfel de personalitate va fi invitată în
    cadrul unei întâlniri cu publicul, la sediul ICR Londra. Primul invitat va fi
    profesorul universitar doctor Marius Turda, care va susţine o prelegere pe tema
    eugeniei, controversata pseudo-ştiinţă care susține îmbunătățirea geneticii
    umane prin diferite mijloace de intervenție. Originar din Maramures, Marius
    Turda locuieşte în Marea Britanie de peste 20 de ani. Este profesor și director
    al Centrului de Medicină Umană, din cadrul Universităţii Oxford Brookes. A mai
    predat la University College London și la Universitatea din Oxford. Este director fondator al Institutului
    Cantemir de la Universitatea din Oxford și fondator al Grupului de lucru pentru
    istoria rasei și eugenicii. În 2020, a înființat primul Centru de Istorie a
    Eugeniei și Rasismului din România la Institutul de Istorie George
    Bariţiu din Cluj. Este autorul, coautorul și editorul a peste 25 de
    volume despre istoria eugeniei, a rasei și rasismului în Europa Centrală, de
    Est și nu numai. Între 2018 și 2022, a curatoriat patru expoziții despre
    eugenie, antropologie rasială și biopolitică. Cel mai recent proiect al său de
    implicare publică este Confront Eugenics.




    Expoziția de
    pictură Culorile Italiei, a artistului George Păunescu, este
    deschisă la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
    Sunt expuse peste 20 de lucrări create recent de artist în baza călătoriilor
    sale de documentare în Italia pe parcursul celor peste 25 de ani de carieră.
    George Păunescu a studiat pictura monumentală la Universitatea Națională de
    Artă din București. Este membru al Filialei Pictură a Uniunii Artiștilor
    Plastici din România și al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice. Este
    conferenţiar universitar titular la Secţia Artă Sacră a Facultăţii de Teologie
    Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti. Între 2000 şi 2001 s-a specializat
    în pictură murală antică la Institutul Pontifical de Arheologie Creștină din
    Roma. Lucrările sale se găsesc în colecţii publice și private, inclusiv în
    muzee din Italia şi România. Expoziţia Culorile Italiei poate fi
    vizitată până pe 23 februarie.



  • Arăvdarea a loclui

    Arăvdarea a loclui

    Când s’faţi vără fănico tru fisi, românii tradiționaliști s’ntreabă naca Pimintul easti nvirinatu pi oamñni și va tra s’ampartă di elli.


    Tru prinţipiu, amărtiili şi arăeţli ahătu multi și greali di itia că ndreptul a oamiñilor ti armăneari tru bană easti curmatu sert, ca ună pideapsă thimilliusită. Lucru di giudico moralu, Pimintul easti acreditat cu axizearea tra s’ampartă di oamiñilli pi cari îlli ț4ne și îlli hărneaște ama cari vrea ş-cheară ndreptul la bănaticu și la bana di familie diitia a amărtiiloru nimisurati ţi li au faptă. Suntu multi argumente cari va s’demonstreadza că aestă idee easti alăthusită. Niţi unu Dumidză, ditu niţi ună pisti, nu easti un arăzbunător, un stăpân di oamiñi și miri cari ș’pidepseasti ahătu greu cilimeañilli di pi Pimintu. Alliumtrea, el ălli va oamiñilli, lli-agiută s’ducă ninti, să’lli corecteadze, s’aibă ună bană mşeată și să’lli va şi să-lli agiută aţelli di aproapea. Lăhtăroasili cutreambur cari agudiră Turcia și Siria, nu yin ca ună pideapsă divină, exercitată nidiscriminatoriu, ama ca un lucru di arada ţi ălli faţi oamiñilli s’hibă cama cu ngătanu ti bănaticlu corectu, s’hibă deadunu anda I greu, dituintea a cataclismilor. Și aesta s-feaţi unăoară cu ascumbusearea a aţiloru dauă văsilii, colaborarea cu văsilii ditu alti l;ocări a lumillei.


    România fu a daua văsilie europeană, cari apăndăsi la căftarea ali Turchie tra s’aibă agiutoru ditu protili minuri ali traghedie. Fu nkisitu mecanismul european cari părăstisi căftărli ali Turchie și turlia di organizare. Deapoa, cu dauă aeronave babageani, salvatorlli, echipamentul a lor greu și ndilicatu, și câñilli specializaț ti căftarea a oamiñiloru acăţaţ sumu armăsăturloru a niscăntoru casi asparti di cutreamburi avrapa nkisiră cătă Turchia. Jurnaliștilli nkisiră şi elli s’nă spună efectili aluştui şingiru di cutreamure vărtoasi. Un kiro, ecranlu a televizoarilor nă-lu spunea, anda zbura româneaște, di pi un aeroport ditu Turchia pi șeful a echipilor israeliene de salvatori, vărnu altă mea aţelu di ma ninti ambasador a Israelului, David Saranga, cari ș-bitisi nu di multu kiro mandatul ditu România. Alăsă ună aduţeari aminti impresionantă, di soţu ali Românie, cari nviţă limba română și alăgă văsilia a noastră tru ditu un capu tu alantu, di s’andămusi cu oamiñilli, di aflară locuri muşeati, di nă spunea entipusili tru cursul a aparițiilor a llei la televiziuni.


    Numirlu a morțălor năstricu protili estimări și tora mutrimu găilipsiţ creastirea a llei, năstriţearea a niscăntoru niveluri greu ti aprukeari. Situația easti stăpuită di un cumul di situații nigative: ună iarnă cu cingrimi cari anvăleaşti sinistru câmpurli di moloz și aspardzi, ună criză a păhadzloru ti energie, greaua organizari hăirlătică, distanțili mări di imnaticu tru ună hauă lăhtăroasă, călliuri asparti di cutreambur, călliuri mplini cu arifugaţ, călliuri nglliţaţ a unăllei irnă ţi canda alăxi loclu cu primveara. Tru Siria situația easti nica ma ndilicată, divizarea și ncrâncenare politică faţi ca agiutarea ali populație și operațiunile di salvare a victimilor a cutreamburlui s’hibă multu angriunate, născănţă căsăbadz sirieañe suntu sumu controlu a opozanțălor regimlui di Damasc, agiutoarile sunt mutriti cu ngătanu cabaia multu, nu sunt vruti ică nu agiungu la sinistraț, maxus că accesul la zonile afectate di cutreambure easti cabaia dificil.


    Nădia easti atea cari armâne, acă după ahătu kiro, nădia tra s’aflli oamiñî tru bană acăţaţ sumu surpături acaţă s’hibă ună thamă. Arădarea ntruchipsită a Loclui s’alăxeaşti tu ună nădie a deapoa yinitorlu acată dimensiunea a unăllei thamă posibilă.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Răbdarea pământului

    Răbdarea pământului

    Când se produce vreo
    calamitate natural, românii tradiționaliști se întreabă dacă nu cumva Pământul
    este supărat pe oameni și vrea să se descotorosească de ei. În principiu,
    păcatele și răutățile oamenilor sunt așa de multe și grele încât dreptul
    oamenilor la supraviețuire este suspendat grav, ca o pedeapsă temeinică. Element
    de judecată morală, Pământul este acreditat cu capacitatea de a se scutura de
    oamenii pe care îi ține și îi hrănește dar care și-ar fi pierdut dreptul la
    supraviețuire și la viață de familie din cauza păcatelor nenumărate pe care
    le-au comis. Sunt multe argumente care ar demonstra că această idee este
    eronată. Niciun Dumnezeu, din nicio credință, nu este un răzbunător, un stăpân
    de oameni și destine care își pedepsește așa grav copiii de pe Pământ.
    Dimpotrivă, el iubește oamenii, îi ajută să progreseze, să îi corecteze, să
    aibă o viață frumoasă și să își iubească și să îi ajute semenii. Teribilele
    cutremure care au afectat Turcia și Siria, nu vin ca o pedeapsă divină,
    exercitată nediscriminatoriu, ci ca o întâmplare care îi determină pe oameni să
    devină mai atenți la trăirea corectă, să se unească la greu, în fața
    cataclismelor. Și asta s-a întâmplat, odată cu mobilizarea comunității din cele
    două țări, colaborarea cu țări din alte părți ale lumii.

    România a fost a doua țară europeană, care a răspuns
    cererii Turciei de a primi ajutor din primele minute ale tragediei. A fost
    declanșat mecanismul european care a prezentat cererile Turciei și modul de
    organizare. Apoi, cu două aeronave uriașe, salvatorii, echipamentul lor greu și
    complicat, și câinii specializați în căutarea oamenilor prinși sub ruinele unor
    case distruse de cutremure au plecat în grabă spre Turcia. Jurnaliștii au
    plecat și ei să ne arate efectele acestui șir de cutremure puternice. La un
    moment dat, ecranul televizoarelor ni-l arăta, vorbind românește, de pe un
    aeroport din Turcia pe șeful echipelor israeliene de salvatori, nimeni altul
    decât fostul ambasador al Israelului, David Saranga, care și-a încheiat recent
    mandatul din România. A lăsat o amintire impresionantă, de prieten al României,
    care a învățat limba română și a colindat țara noastră în lung și lat,
    întâlnindu-se cu oamenii, descoperind locuri minunate, împărtășind aceste
    impresii în cursul aparițiilor sale la televiziuni.

    Numărul morților a depășit
    primele estimări și acum privim cu îngrijorare creșterea sa, depășirea unor
    niveluri greu de acceptat. Situația este stăpânită de un cumul de situații
    negative: o iarnă geroasă care învelește sinistru câmpurile de moloz și
    distrugere, o criză a prețurilor energiei, dificila organizare eficientă,
    distanțele mari de parcurs într-un haos cutremurător, drumuri distruse de
    cutremur, drumuri ocupate de refugiați, drumuri înghețate ale unei ierni ce
    pare a fi schimbat locul cu primăvara. În Siria situația este și mai
    complicată, divizarea și încrâncenare politică face ca ajutorarea populației și
    operațiunile de salvare a victimelor cutremurului să fie mult îngreunate, unele
    orașe siriene sunt sub controlul opozanților regimului de la Damasc, ajutoarele
    sunt privite cu o precauție exagerată, sunt respinse sau nu ajung la
    sinistrați, mai ales că accesul la zonele afectate de cutremure este destul de
    dificil.

    Speranța este cea care rămâne, deși după atâta timp, speranța de a mai
    găsit oameni în viață prinși sub ruine capătă forma unui miracol. Răbdarea
    închipuită a Pământului se transformă în speranță iar viitorul capătă
    dimensiunea unui miracol posibil.

  • Agiutoari româneşti tră Turchia şi Siria

    Agiutoari româneşti tră Turchia şi Siria

    După cutreamburlu lăhtărosu ditu Turchia, România andrupă ună ş-ună pareili internaţionali pitricuti aclo tră s’lli-agiută salvatorllii locali. Bucureştiul pitricu dauă parei di căftari şi salvari tru locărli vărtosu aguditi ditu sudlu ali Turchie. Tru aestu kiro, suntu aproapea 120 di salvatori români pi teren, deadunu cu şapti câñi speţial antrenaţ. Daua parei fu pitricută ñiercuri seară, deadunu şi cu aftukinati ti intervenţie. Şeflu a Departamentului tră Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, spusi cama pi largu:



    Prota parei, noi u pitricumu fără aftukinati; fu multu ma lişor cu echipamentele tru paleţ, cum era ndreaptă pareia, şi aclo autorităţli nturţeşti asiguripsiră aftukinatli di transport şi tut. Tră a daua parei, ama, avânda tru videală că ari ună presie multu mari anamisa di soţ ditu Turchia şi ari multi parei cari agiungu, aleapsimu s’himu şi noi minaţ şi, tră aesta, pitricumu aftukinati tu aţeali locuri, tra s’poată pareili a noastri să s’mină. Va s’armână aclo cătu va s’hibăv ananghi. Ma s’hibă ananghi s’făţemu ună alăxeari di personal ică s’pitriţemu suportu logistic ma largu, aestu lucru va s’aibă loc ntrăoară, cu agiutorlu a soţloru di la Forţele Aerieni cu nădia că va s’putemu s’ascăpămu cătu ma multi persoane şi, cadealiha, s’dămu agiutorlu ţi easti ananghi ti soţlli cari s’ampulisescu cu ună catandisi ţi nu ari precedentu tru kirolu ditu soni”.



    Pareili româneşti cilăstăsescu sumu coordonarea a Protecţillei Civile Europene, mecanism pritu cari aproapea 5.000 di salvatori suntu mintiţ tru intervenţii. Tru ţi mutreaşti Siria, cabaia zñiipsită, tru arada a llei, di cutreaburu, România apufusi s’pitreacă maş agiutoari umanitari, cundille Raed Arafat. Pritu ţi va s’angreacă aesta, cantităţli şi turlia di transport suntu detalii cari va s’hibă apufusiti, nica spusi oficialu di Bucureşti. Di altă parte, ministerlu di Externe u dusi ma largu repatriererea a cetăţeanilor români cari căftară aestu lucrua după cutreambur.



    Ambasada ali Româniillei la Ankara easti tru ligătură cu dzăţ di români cari nu căftară repatrierea, ama vrură tra s’hibă tru ligătură cu autorităţile române ică au ntribări ligate di catandisea ditu Turchia. Nu ari români anamisa di victimili cutreamburlui, declară a postului public purtătorlu di zboru a Ministerlui di Externe, Radu Filip:



    Tilliaharaua, tru aeastă oară nu ari cetăţeni români morţă tu aestu cutreamburu. Cadealihea, lipseaşti s’acăţămu tru isapi şi di cotili a fănicolui di aclo, ama şi di turlia că situaţia easti fluidă. Ari căftări viniti ditu partea a cetăţeañilor români, că s’hibă zborlu ti parei, ică căftări individuale. Aesti căftări, aesti căftări ică fu di asistenţă consulară, ică căftări di repatrieri. Soţlli a melli di la ambasadă va să zburască cu tuţ cari caftă asistenţă, informaţii, caftă repatrieri, a deapoa ca, tru misura tru cari ari căbili, s’lă da cali a tutăloru”.


    Ditu Siria nu vini până tora niţi ună căftari oficială di repatrieri a vărnui cetăţean român.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ajutoare româneşti pentru Turcia şi Siria

    Ajutoare româneşti pentru Turcia şi Siria

    După cutremurul devastator din Turcia, România s-a alăturat prompt echipelor internaţionale trimise acolo pentru a-i ajuta pe salvatorii locali. Bucureştiul a trimis două echipaje de căutare şi salvare în zonele puternic afectate din sudul Turciei. În prezent, sunt aproape 120 de salvatori români pe teren, însoţiţi de şapte câini special antrenaţi. Al doilea echipaj a fost trimis miercuri seară, însoţit şi de maşini pentru intervenţie. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a oferit detalii:



    Prima echipă, noi am trimis-o fără maşini; a fost mult mai uşor cu echipamentele în paleţi, cum era pregătită echipa, şi acolo autorităţile turce au asigurat maşinile de transport şi tot. Pentru a doua echipă, însă, având în vedere că există o presiune foarte mare asupra colegilor din Turcia şi există multe echipe care sosesc, am preferat să fim şi noi mobili şi, pentru asta, am trimis maşini la faţa locului, ca să poată echipele noastre să se deplaseze. Vor rămâne acolo oricât este nevoie. Dacă este nevoie să facem schimb de personal sau să trimitem suport logistic mai departe, acest lucru va avea loc rapid, cu sprijinul colegilor de la Forţele Aeriene, în speranţa că vom putea să salvăm cât mai multe persoane şi, bineînţeles, să acordăm sprijinul necesar colegilor care sunt confruntaţi cu o situaţie fără precedent în ultima perioadă”.



    Echipele româneşti acţionează sub coordonarea Protecţiei Civile Europene, mecanism prin care aproximativ 5.000 de salvatori sunt implicaţi în intervenţii. În ce priveşte Siria, puternic afectată, la rândul ei, de seism, România a decis să trimită doar ajutoare umanitare, a precizat Raed Arafat. În ce vor consta acestea, cantităţile şi modalitatea de transport sunt detalii care urmează să fie stabilite, a mai spus oficialul de la Bucureşti. Pe de altă parte, ministerul de Externe a continuat repatriererea cetăţenilor români care au solicitat acest lucru după cutremur.



    Ambasada României la Ankara este în contact cu zeci de români care nu au solicitat repatrierea, dar au dorit să fie în legătură cu autorităţile române sau au întrebări legate de situaţia din Turcia. Nu există români printre victimele cutremurului, a declarat la postul public purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Radu Filip:



    Din fericire, în acest moment nu există cetăţeni români decedaţi în urma cutremurului. Bineînţeles, trebuie să ţinem cont şi de cotele dezastrului de acolo, dar şi de faptul că situaţia este fluidă. Există solicitări venite din partea cetăţenilor români, fie că au fost grupuri, fie cereri individuale. Aceste cereri, aceste solicitări fie au fost de asistenţă consulară, fie cereri de repatrieri. Colegii mei de la ambasadă vor discuta cu toţi care solicită asistenţă, informaţii, solicită repatrieri, urmând ca, în măsura în care este posibil, să le dea curs tuturor”.


    Din Siria nu a venit până acum nicio cerere oficială de repatriere a vreunui cetăţean român.






  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CUTREAMBURI — Cutreamburli vărtoasi cari zdrunţinară Siria și Turchia luni vătămară pisti 6.300, uidisitu cu atea ditu soni isapi faptă public marță. Echipile di salvare fac eforturi tră s’ascapă cât ma mulţă oamiñi. Tutunăoară, suntu dzăţ di ñilli di pirsoane pliguiti. Uidisitu cu estimărli ditu Ankara, 13 milioane di pirsoane fură zñiipsiti tru Turchia di cutreamburul di 7,8 pi scara Richter, dupu cari fură multi repliţ. Prezidentulu Recep Tayyip Erdoğan declară că 10 provinţii zñiipsiti sunt zone di dezastru”, tutunăoară, apufusi catandisi di urgență tru tută reghiune tră trei meşi. Prezidentulu spusi că 70 di văsilii adusiră până tora asistență tră operațiuni di căftare și salvare. România andrupă efortulu internațional di agiutari tră Turchia și pitricu la Andana 3 avioane militare cu 60 di salvatori profesioniști, yeaţră și asistenți români, și echipamente specializate di salvare.



    CONSILIUL EUROPIAN — Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti marță la ună videoconferință cu prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel, și un grup di lideri europeani, ninti di reuniunea extraordinară a Consiliului European programată ti gioi și viniri la Bruxelles. Tru ședința preliminară di adză, găzduită di prezidentulu a Consiliului European, nă minduimu maxus ti asistența acordată tră Ucraina la tuti nivelurile, pi anvărtuşearea a compititivitatillei economiillei UE și pi implementarea a misurlor limbidz ţi au scupolu s’combată migrația ilegală”, ngrăpsi prezidentulu pi social. mass-media. Consiliul European va s’adună la Bruxelles tru un summit special tra s’acaţă tu isapi agresiunea militară a Rusiei tru Ucraina, aţeali ditu soni evoluții economice la nivelul UE și subiecte ligate di migrație.



    AFACERI EXTERNE – Ministerlu di Externe ali României lu gri marță ambasadorul ali Ungariei tru România tră s’lu hăbărisească că văsilia a noastră condamnă sertu declarațiile fapti di prezidentulu ali Comisie di Externe a Parlamentului Ungariei tu ligătură cu aţea că România vahi ari restricționată afișarea a hlamburăllei tu aşi număsitlt Ținutul Secuiesc. MAE român cundilleadză că legislația română da izini a membrilor aţiloru 20 di minorități naționale să-și spună ti videari seamnili speţifiţi ahât tru ​​privat, cât și tru public. Tru ţi mutreaşti ași-număsitul Ținut Secuiesc, nu ari niţi ună unitate administrativă cari s’poartă aestă numă, atea ţi nseimneadză, că vărnu nu easti justificat s’ufilisească oficial vără semnu. România caftă diznău andirseari tru declarațiile publiţi și s’așteaptă ca oficialii maghiari s’veadă relația strategică anamisa di aţeali dau state.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Fawzia Rehejeh din Siria

    Fawzia Rehejeh din Siria


    De aproape 7 ani Fawzia Rehejeh s-a mutat din Siria în România, la Sibiu.


    Suntem o familie mare, cu cinci copii în total, şi părinţii mei sunt aici, tatăl meu este medic în Sibiu. A fost foarte greu la început, dar cu ajutor, cu implicare, cu curaj pot spune, ne-am integrat foarte bine, toţi lucrăm, am terminat aici şi facultatea, eu am studiat literatură engleză în Siria, nu am reuşit să termin din păcate, am făcut patru ani în Siria, iar în ultimul an nu am mai continuat, erau alte interese acolo, bombe, război, gruparea Statul Islamic, cu totul alte interese şi nu am reuşit să termin. Apoi m-am înscris la facultate în alt domeniu, Comunicare și Relații Publice şi Jurnalism la Facultatea de Științe Socio-Umane din Sibiu şi am terminat şi un masterat în Publicitate și brand. Sora mea a terminat kinetoterapie, lucrează la spitalul din Sibiu, fratele meu a terminat inginerie alimentară, celălalt frate a făcut şi el kinetoterapie şi cealaltă soră a studiat franceza.”



    Fawzia Rehejeh a învăţat limba româna de la zero în aproximativ patru ani, a studiat-o şi în facultate, astăzi are deja cetăţenie română, lucrează într-o multinaţională şi e membră şi fondatoare a unei organizaţii neguvernamentale de suflet, Centrul Cultural Arab din Sibiu.


    Da, am şi cetăţenie română, am drept de muncă, lucrez într-o corporaţie din Sibiu, în cu totul alt domeniu, dar munca de suflet sau ceea ce-mi place cel mai mult e ceea ce fac la Centrul Cultural Arab din Sibiu. Centrul a fost înfiinţat anul trecut, am plecat de la ideea că eu sunt imigrantă, m-am mutat din Siria în 2015 în Sibiu, am făcut şi facultatea aici, am terminat şi masterat. M-a încurajat sincer şi oraşul, fiind un oraş multicultural, multietnic, cu multe festivaluri, multe iniţiative locale şi comunitare şi atunci am zis să încep şi eu să fac ceva ca imigrantă să ajut comunitatea arabă şi am început să facem diferite activităţi, cursuri de limba română, seri interculturale gastronomice şi aşa mai departe.”



    Cum s-a integrat la Sibiu sirianca Fawzia Rehejeh?


    Nu e prea bine să mă laud, dar cred că eu m-am integrat bine, am sentimente aparte pentru România, simt că deja dacă plec din Sibiu îmi lipseşte acest oras, simt că trebuie să mă întorc în oraşul meu. Majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit mi-au fost de mare ajutor, le sunt recunoscătoare colegilor mei de la facultate, de la locul de muncă. Am întâlnit şi oameni rasişti, nu ştiu dacă să folosesc chiar acest termen, poate că sunt oameni care au dat dovadă de ignoranţă, de lipsă de informare, dar am întânit şi oameni cu intenţii rele faţă de imigranţi, refugiaţi, faţă de tot ce e legat de acest subiect. Dar nu îi condamn, probabil comportamentul lor e o consecinţă a lipsei de informare sau a ignoranţei.”



    La începutul lunii septembrie, la Palatul Astra din Sibiu, Centrul Cultural Arab a organizat Festivalul Culturii Arabe, proiect finanțat prin Agenda Culturală 2022 de către Primăria Sibiu, care își propune să creeze o punte de legătură între culturile română și arabă, să promoveze dialogul intercultural prin mijloace artistice și muzicale și să faciliteze integrarea socio-culturală a imigranților din Sibiu proveniți din țările arabe. În acelaşi context, Centrul Cultural Arab a desfăşurat şi conferinţa academică Ipostaze ale culturii arabe: moştenirea tradiţiei şi provocările modernităţii la care au fost invitaţi reprezentaţi ai Agenției ONU pentru Refugiați în România sau ai unor organizaţii neguvernamentale, cercetători, academicieni ori jurnalişti. Mai mult, în octombrie 2022, în calitate de preşedintă a Centrului Cultural Arab din Sibiu, Fawzia Rehejeh a participat la Bruxelles, la Forumul European al Migraţiei, o platformă de dialog privind migraţia, azilul şi integrarea migranţilor, iniţiată de Comitetul Economic şi Social European (CESE), instituţie din sistemul Uniunii Europene. Aceeaşi Fawzia Rehejeh din Siria despre Sibiu şi despre ce îşi propune în viitor.


    Îmi place Sibiul pentru iniţiative, pentru că e un oraş multicultural şi acesta nu e un clişeu, chiar există un spirit care te încurajează să faci şi să fii implicat civic în societate, de exemplu prin Maratonul Internaţional al Sibiului, prin festivalurile care există, prin iniţiativele locale. Pot spune că puţini sibieni sunt conservatori, aşa am observat eu, dar nu toată lumea, bineînţeles, nu putem niciodată generaliza. Am un sentiment foarte aparte pentru Sibiu pentru că am început şi Festivalul Culturii Arabe, pe care l-am prezentat la Networking Village la European Migration Forum, e un festival de suflet, în care eu cred şi autorităţile m-au încurajat prin programul Agenda Culturală din municipiul Sibiu să continui cu acest festival, să mergem mai departe cu el, acum e deja un festival naţional, l-am prezentat în cadrul Formului, deci planul meu e să rămân în Sibiu şi să merg mai departe din Sibiu cu planul acesta. Ne gândim şi la nişte sugestii, anume să extindem parţial conferinţa academică la Bucureşti şi să rămânem cu festivalul la Sibiu.”



  • Mahdi Wardeh din Liban

    Mahdi Wardeh din Liban

    Mahdi Wardeh, născut în Liban, care a trăit în Siria şi în Emiratele Arabe Unite, student la Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca


    Salutare ascultătorilor Radio România, mă numesc Mahdi Wardeh, sunt student la Facultatea de Medicină a Universităţii “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, m-am născut în Beirut, Liban, am locuit acolo 5 ani, după aceea m-am mutat în Siria şi am locuit acolo aproximativ 6 ani, pentru ca pe la 11 ani să mă mut în Emiratele Arabe Unite, unde am trăit până când m-am mutat în România, la sfârşitul anului 2020.”



    Până în 2021, Mahdi Wardeh a urmat anul pregătitor la limba română la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai, Departamentul de limbă, cultură şi civilizaţie românească.


    Anul pregătitor a fost distractiv pentru mine, îmi place să învăţ limbi străine. Mi s-a părut interesantă limba română. La început a fost puţin dificil, dar după ce am început să înţeleg cum să folosesc cuvintele a fost mai uşor. De asemenea, am avut profesoare foarte bune care m-au ajutat să ajung la acest nivel de fluenţă în limba română, iar acum îmi amintesc mereu de anul pregătitor şi îmi doresc mereu să se întoarcă.”



    De ce a ales să vină în România ne explica Mahdi Wardeh.


    După ce am terminat liceul, am căutat o facultate bună de medicină în străinătate, am făcut o cercetare pe internet, am găsit mai multe şi am făcut o comparaţie să pot alege cea mai bună opţiune pentru mine. La final am ales România datorită clasamentului bun.”



    Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca e una dintre puținele din lume care oferă un program de studiu la medicină în trei limbi: română, engleză şi franceză. În 1997, instituţia deschidea prima secţie cu predare în limba engleză din țară, urmată în anul 2000 de inaugurarea liniei franceze. Mahdi Wardeh studiază medicină generală la Cluj-Napoca în limba engleză. S-a adaptat foarte bine la mediul universitar din oraşul transilvănean.


    La început nu aveam prieteni sau rude aici, dar, cum am început facultatea, mi-am făcut atât de mulţi prieteni buni pe care îi consider a doua mea familie. Mie-mi place vremea din România, e destul de asemănătoare cu cea din Liban sau Siria. Şi natura e foarte frumoasă, şi oamenii sunt buni şi amabili, şi drăguţi, şi mă simt ca acasă aici.”



    În timpul liber, Mahdi Wardeh îşi planifică împreună cu prietenii săi noi călătorii.


    Să călătoresc aş spune că e hobby-ul meu preferat. În România am călătorit la Bucureşti, Braşov, Oradea, Sighişoara, la Castelul Bran şi la Constanţa. Un oraş care îmi place foarte mult este Braşovul pentru că e mai diferit, are natura foarte frumoasă, de exemplu Muntele Tâmpa, şi se simte că e un oraş foarte european.”



    În 2027 îşi va încheia studiile la medicină la Cluj-Napoca Mahdi Wardeh din Liban.


    Din copilărie am vrut să fac medicină, m-a fascinat acest domeniu şi iată că astăzi studiez medicina la Cluj. În viitor vreau să fiu medic chirurg mai exact. Scopul meu e să mă întorc în Emiratele Arabe Unite şi să lucrez acolo, pentru că m-am obişnuit cu stilul de viaţă de acolo. Pe lângă medicină mi-ar plăcea să îmi deschid o afacere în viitor, poate un restaurant, pentru că îmi place să am o afacere pentru mine, să am un plan B. Am rude în străinătate care sunt oameni de afaceri în Germania, Spania sau Olanda, bunicul meu a fost om de afaceri în domeniul comerţului. De asemenea există posibilitatea să rămân în România, dacă îmi deschid o afacere aici, pot rămâne.”



    Acelaşi Mahdi Wardeh în încheiere, student la Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, cu un scurt mesaj:


    Vreau să mulţumesc familiei mele pentru tot ce fac pentru mine şi vreau să le spun că mi-e dor de ei, le mulţumesc prietenilor mei pentru că sunt alături de mine atunci când am cea mai mare nevoie de ei, aş dori să le mulţumesc şi profesoarelor mele din anul pregătitor de la Cluj, Lavinia Vasiu şi Cristina Bocoş, pentru că nu aş face acest interviu fără ajutorul lor şi vreau să mulţumesc Radio România Internaţional pentru această oportunitate minunată.”



  • Mohamed Bashir Almonajjed din Siria

    Mohamed Bashir Almonajjed din Siria

    Mohamed Bashir Almonajjed din Siria, student la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca


    Salut tuturor! Ascultaţi Radio România Internaţional. Sunt Mohamed Bashir Almonajjed din Siria. Sunt student în primul an la Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.”


    Născut în 2002 la Damasc, în Siria, Mohamed Bashir Almonajjed locuieşte din 2010 în Emiratele Arabe Unite. În 2020, la Cluj-Napoca, tânărul începe anul pregătitor la limba română la Departamentul de limbă, cultură și civilizație românească (DLCCR) din cadrul Facultății de Litere a Universității Babeş-Bolyai”. Ne povestea de ce a ales România pentru a urma aici studii medicale.


    Am locuit în Siria timp de 8 ani, iar apoi m-am mutat în Emiratele Arabe Unite pentru că tatăl meu e navigator şi el a avut o ofertă de muncă acolo. După ce am absolvit liceul în Emiratele Arabe Unite în 2020, am început să caut universităţi de medicină în Europa şi am aflat că UMF Cluj e bine cotată în clasamentele de specialitatea la nivel global şi că are o reputaţie foarte bună. Când m-am mutat în România m-am simţit ca acasă în Siria, pentru că oamenii aici sunt prietenoşi, sunt foarte primitori şi vremea de aici e foarte asemănătoare cu cea din Siria. Nu am avut prieteni în România înainte de a ajunge aici, dar când am citit pe internet am ştiut că e o ţară foarte bună pentru studenţii străini şi după ce m-am mutat aici mi-am făcut o mulţime de prieteni.”


    Câteva impresii despre România ale sirianului din Emiratele Arabe Unite, Mohamed Bashir Almonajjed?


    În anul pregătitor, când am studiat limba română la Universitatea Babeş-Bolyai”, am avut mai mult timp liber întrucât cursurile erau online, aşa că am putut să ies şi să descopăr Clujul. Am făcut o plimbare prin tot oraşul Cluj-Napoca, m-am bucurat foarte mult de natură şi m-am dus la salina Turda, unde mi-au plăcut activităţile pe care le-am făcut acolo. Nu am ajuns în alte oraşe pentru că nu am avut destul timp, dar cred că voi vizita şi alte oraşe în vacanţa de vară. Clujul e un oraş foarte frumos, m-am simţit ca acasă, mi-am făcut foarte mulţi prieteni din alte ţări, a fost o experienţă foarte interesantă pentru că am descoperit multe lucruri despre alte culturi.”


    În vacanţa de vară Mohamed Bashir Almonajjed plănuieşte să ajungă în câteva oraşe din România despre care a auzit la cursul de limba română predat la Cluj, la Facultatea de Litere a Universității Babeş-Bolyai”: Braşov, Bucureşti şi Alba Iulia. Când are puţin timp liber cum alege să şi-l petreacă?


    Nu sunt un om sportiv, dar sunt un jucător de şah, iar când am timp liber îmi place să merg în Parcul Central din Cluj să joc şah cu oamenii care de obicei joacă acolo. Am învăţat să joc şah online de la vârsta de 8 ani acasă în Siria. Iubesc şi să citesc, de aceea merg la biblioteca de la UMF Cluj o dată pe săptămână să citesc acolo împreună cu prietenii mei. Citim cărţi de science fiction scrise de autori arabi, de exemplu de Abdulwahab Alrifaee.”


    Mohamed Bashir Almonajjed ne explica de ce a ales medicina ca domeniu în care să profeseze, precum şi ce are de gând în viitor, după absolvirea Universităţii de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.


    Mă simt foarte bine când ajut oamenii, mă simt un om bun şi acest lucru mă bucură. În viitor mi-ar plăcea să fiu medic oncolog pentru că sunt interesat să aflu despre tumori şi să ajut pacienţii care suferă de cancer. Nu sunt încă sigur unde voi lucra, dar opţiunile mele sunt să rămân în România sau să mă întorc în Emiratele Arabe Unite.”


    Cu un scurt mesaj revine la microfon în încheiere tânărul student sirian la medicină la Cluj-Napoca, Mohamed Bashir Almonajjed.


    Mi-e dor de părinţii mei, de fratele meu mai mic, pentru că m-am obişnuit să fiu cu ei şi mi-e dor de bunicii mei din Siria, iar când revin în Siria şi în Emiratele Arabe Unite mi-e dor de România şi de prietenii mei de aici. Vreau să mulţumesc familiei mele că m-au susţinut, vreau să le mulţumesc profesoarelor mele, Lavinia Vasiu şi Cristina Bocoş, pentru că m-au învăţat limba română foarte bine şi de aceea eu pot acum să vorbesc româneşte foarte bine, şi le mulţumesc şi profesorilor mei pentru că m-au ajutat să studiez medicina şi la final vreau să mulţumesc Radio România Internaţional.”




  • Studenți străini din Israel, Siria, Belize, Benin

    Mesaje din partea unor studenți străini în anul pregătitor la limba română de la Facultatea de Litere a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi și din partea conf. univ. dr. Ludmila Braniște, şefa Catedrei de Limba Română pentru studenţi străini de la aceeaşi instituţie de învăţământ


    În 1974, la Iaşi, se înfiinţa Catedra de Limba Română pentru Studenţi Străini, care funcţionează şi azi în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Alexandru Ioan Cuza”. Pe lângă cursurile de limba română pentru studenţii străini admiși la studii universitare sau postuniversitare în limba română, Catedra de Limba Română pentru Studenţi Străini organizează cursuri intensive de limbă română pentru studenţii străini care vin să înveţe în cadrul unor programe şi proiecte internaţionale de schimburi academice (Programul Erasmus Plus, Proiectele Erasmus Mundus: AL IDRISI, IANUS, EDEN, EMERGE, SILKROUTE etc.). Detalii aici: https://lrlsuaic.wixsite.com/uaic/lrls.


    Tahrir Zaalouk vine din Israel. E studentă la Iaşi, în anul pregătitor, la Univesitatea “Alexandru Ioan Cuza”. Ne spunea de ce a ales ţara noastră.


    Am decis să învăţ în România pentru că este o ţară plină de cultură. Ceea ce îmi place cel mai mult aici sunt oamenii care îi ajută pe studenţi fără ezitare. Nivelul învăţământului este unul înalt. Profesoarele mele, Ludmila Branişte, Ana-Maria Gheorghiu, Diana Câșlaru şi Elena Andrei, sunt cele mai bune din lume. Un lucru este sigur, îmi voi exprima gratitudinea şi după ce voi termina facultatea, la mii de kilometri distanţă. Vreau să studiez medicina generală la Iaşi şi, dacă am ocazia, să lucrez aici şi, de ce nu, să rămână în România.”


    Din Siria a sosit la Iaşi şi Momayz Aborsheed pentru a urma cursul pregătitor la limba română.


    Am ales să învăţ în România pentru că am mulţi prieteni aici care sunt foarte mulţumiţi. Sunt din toamnă aici şi nu simt că aş fi departe de casă. Oamenii spun că am învăţat română bine şi repede, iar eu le spun că îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dăruit profesoare bune de limba română precum Iolanda Sterpu şi Alexandra Ilie. Vreau să devin medic bun şi, de ce nu, să rămân să profesez chiar la Iaşi.”


    Mergem către o ţară din America Centrală, Belize. De acolo provine Maïte Acuna.


    Voi studia la Universitatea de Agronomie din Iaşi. Am venit în România pentru că am avut ocazia să primesc o bursă. În România mă simt fericită fiindcă ţara şi cultura sunt foarte interesante, iar nivelul de educaţie e foarte ridicat. Un proverb spune să fii recunoscător celui care te-a învăţat o literă. Orice cuvânt dăruit nouă de profesoarele noastre de limbă română, Ana-Maria Gheorghiu, Elena-Mihaela Andrei şi Diana Câșlaru, ne oferă posibilitatea de a înţelege o limbă nouă, e o invitaţie la o cultură diferită. Visul meu e să devin medic veterinar. E posibil să rămân în România.”


    În România, tot la Iaşi, învaţă limba română şi Serginho Segla Cakpo din Republica Benin, o țară din vestul Africii.


    Anul viitor eu voi studia la Universitatea de Agronomie din Iaşi. Am aplicat şi am avut oportunitatea unei burse româneşti. De cum am ajuns în România, am amintiri pe care timpul le îmbogăţeşte cu mult frumos în jurul meu. Sunt la universitate la Iaşi în anul pregătitor. Ce limbă ciudată aveţi! Gata, nu mai pot!” mi-am spus. Dar doamnele profesoare Ludmila Branişte şi Ana-Maria Gheorghiu mă susţin şi, metodic, perseverez. Vreau să devin profesor cercetător în domeniul meu de studiu pentru a aduce un plus dezvoltării României, ţării mele şi a lumii.”


    Anul acesta universitar cvasi-virtual, inedit, provocator, aflat sub semnul pandemiei de Covid 19, studenţi străini de pe 5 continente de la Facultatea de Litere a Universităţii Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi vor participa la colocvii internaţionale adresate lor la Ploieşti, între 27 şi 28 mai, la Iaşi, între 22 şi 23 iunie, şi la Galaţi, între 4 şi 5 iunie. Pe câţiva dintre tineri vi-i vom prezenta la Radio România Internaţional de-a lungul acestui an. Cu dăruire şi profesionalism, ne-a înlesnit contactul cu aceştia doamna Ludmila Branişte, conferenţiar universitar doctor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, şefă a Catedrei de Limbă Română pentru studenţii străini, care are o experienţă în domeniu de aproape 40 de ani.


    Contactele dintre oameni sunt azi nebănuite, numeroase şi variate, fie ele şi în regim online. Ajunşi în ţara noastră, studenţii străini sunt obligaţi să facă faţă diverselor situaţii în probleme de cultură, civilizaţie, viaţă cotidiană ale României moderne. Ştiu că e foarte greu, uneori efortul pare prea mare în raport cu beneficiile, dar mai cred că studenţii noştri, viitori absolvenţi de an pregătitor nu vor găsi singuri drumul spre profesionalizare dacă nu vor avea măcar un mic imbold şi o parte din traseu marcat. Restul depinde de noi, profesorii de limba română. Profit de ocazie şi adresez un profund sentiment recunoscător devotatului nostru colectiv: Gina Nimigean, Diana Câșlaru, Iolanda Sterpu, Elena Andrei, colaboratorilor Arina Chirilă, Ana-Maria Grecu şi Alexandra Ilie. Îmi place să cred că împreună vom putea ajuta şi noi la ridicarea calităţii educaţiei şi învăţământului din România.”




  • Nou sprijin pentru Siria din partea UE

    Nou sprijin pentru Siria din partea UE

    Din cele 5,3 miliarde de euro promise Siriei și statelor învecinate, Uniunea Europeană a anunțat 3,7 miliarde, rămânând, astfel, cel mai mare donator. Mobilizată colectiv de la începutul crizei siriene, în 2011, Uniunea a acordat până acum asistență umanitară, de stabilizare și reziliență în valoare de 24,9 miliarde de euro.

    Șeful diplomației europene Josep Borrell a deplâns faptul că, la un deceniu după ce sirienii au ieșit în stradă în mod pașnic, cerând libertate, justiție și perspective economice, aceste doleanțe nu au primit încă un răspuns, iar țara se află în haos. În ultimii zece ani – a subliniat Borrell -, Uniunea Europeană și statele sale membre au reprezentat împreună cel mai mare furnizor de sprijin pentru sirieni și continuă să creadă că ei trebuie să decidă viitorul propriei lor țări. Prin conferința de la Bruxelles, Uniunea a reunit încă o dată comunitatea internațională pentru a-și reafirma sprijinul politic și financiar în favoarea sirienilor și a țărilor învecinate și pentru a găsi o soluție politică la criză – a precizat oficialul european.

    La rândul său, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că se observă o înrăutățire tragică a situației umanitare din Siria și că un deceniu marcat de acest conflict devastator continuă să afecteze milioane de sirieni, inclusiv femei și copii. Comunitatea internațională nu trebuie să uite situația dificilă a civililor afectați – a insistat comisarul Lenarčič. În consecință, Uniunea Europeană își intensifică asistența umanitară pentru a salva vieți pe teren și își reînnoiește angajamentul de a ajuta poporul sirian și comunitățile-gazdă.

    Nu în ultimul rând, comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat că unul dintre principalele mesaje ale celei de a cincea conferințe de la Bruxelles a fost că, după 10 ani de conflict în Siria, care au avut un impact sever asupra populației siriene și a țărilor învecinate care găzduiesc refugiați sirieni, status quo-ul din regiune nu mai poate fi menținut sub nicio formă. Iar ajutorul oferit de UE nu se va limita la asistența financiară semnificativă, de altfel, confirmată acum. Noua agendă pentru Mediterana prevede un plan economic și de investiții care va contribui la sprijinirea redresării pe termen lung a regiunii și la stabilizarea acesteia – a mai spus comisarul Várhelyi.