Tag: Siria

  • Acum 10 ani, Primăvara arabă

    Acum 10 ani, Primăvara arabă

    I s-a
    spus de la început Primăvara arabă,
    amintind, desigur, de Primăvara de la Praga, din 1968. Atunci, la
    Praga, în Cehoslovacia, la conducerea partidului comunist care domina
    dictatorial puterea politică, a venit un lider reformist, care propunea o față
    umană pentru acest regim. Desigur sunt
    foarte multe diferențe între cele două momente, despărțite de 43 de ani. Atunci,
    în 1968, regimul reformist, cu tot sprijinul popular, a fost înlăturat prin
    intervenția armatelor sovietice și a altor țări comuniste, exclusiv România.

    Acum
    10 ani, regimul tiranic din Tunisia a căzut în urma protestelor de masă,
    generate de sacrificiul unui om. Un tânăr, Mohamed Bouazizi, care se străduia
    să asigure supraviețuirea familiei sale, lucrând ca vânzător ambulant, a fost
    persecutat și umilit de poliția coruptă a unui regim autoritar. Disperat, și-a
    dat foc, la 17 decembrie 2010, și a murit după aproape o lună. Jertfa sa a
    făcut ca nemulțumirea tunisienilor să explodeze și să ducă la căderea regimului
    Ben Ali, care conducea Tunisia, cu mână de fier, de 23 de ani. Gestul tânărului
    tunisian amintește de autoimolarea lui Jan Palach, la Praga, în ianuarie 1969,
    la un an de la începutul Primăverii de la Praga și într-un moment de
    disperare, când tancurile sovietice zdrobiseră orice speranță pentru
    cehoslovaci.

    De fapt, de aici vine titlul de primăvară pentru aceste momente
    dramatice ale luptei pentru libertate. Nu are legătură cu niciun anotimp, toate
    au început, de fapt, în luna ianuarie. Primăvara arabă și Primăvara de la
    Praga reprezintă speranța oamenilor că își vor afla libertatea pentru care tinerii
    i s-au sacrificat. Acum 10 ani, majoritatea țărilor arabe din nordul Africii
    sau din vestul Asiei erau conduse de regimuri de mână forte, multe cu lideri ce
    luaseră puterea înainte de 1989, în logica bipolarității vieții internaționale
    de pe vremea când exista Uniunea Sovietică și statele comuniste. Așa era și președintele tunisian Ben Ali, și
    președintele egiptean, Hosni Mubarak, și liderul libian, Muammar Gaddafi. Cu
    toții aveau să plece de la putere după uriașa revoltă ce s-a răspândit în
    spațiul arab. În ciuda evidentelor asemănări și elemente de unitate din lumea
    arabă, în fiecare dintre aceste țări,

    Primăvara s-a desfășurat altfel. În
    unele state de abia au fost câteva manifestări de protest, repede uitate,
    altele sunt și acum în plin război civil. În Libia, liderul Revoluției din
    1969, ce părea etern și de neclintit, a fost chiar ucis în cursul evenimentelor
    care nu au adus pacea nici până în prezent. Piața Tahir din centrul orașului
    Cairo a devenit un simbol al revoltei egiptenilor. Hosni Mubarak, la putere din
    1981, a fost înlăturat dar mai mulți ani i-a trebuit Egiptului ca să regăsească
    liniștea socială. Ultima țară din dominoul Primăverii arabe este Siria,
    condusă de Bashar al-Assad, fiul lui Hafez al-Assad, căruia i-a urmat,
    dinastic, la putere, în 2000. Data oficială a declanșării războiului civil din
    Siria este 15 martie 2011 dar, la 26 ianuarie, acum 10 ani, un tânăr kurd din
    nordul Siriei, Hasan Ali Akleh, imită gestul tragic al tânărului tunisian, care
    a declanșat Primăvara arabă. Efectul nu este, însă, același. Regimul de la
    Damasc încearcă din răsputeri să evite declanșarea revoltei, așa cum se
    întâmplase în tot Orientul Mijlociu. Represiunea regimului sirian devine din ce
    în ce mai teribilă, cu tot mai multe victime, cu masacre în stradă. În scurt
    timp se ajunge la război civil, intervin mai multe forțe străine. Siria a
    devenit câmpul de bătălie generalizat din zilele noastre, în care regimul
    rezistă iar țara este distrusă de lupta dintre tot felul de facțiuni și grupuri
    armate.

    Din 2014, Siria cunoaște experiența ISIS, organizația teroristă
    islamică cu aspirații de stat, iar din 2015, armata rusă luptă în Siria pentru
    salvarea regimului Bashar al-Assad. La
    10 ani de la declanșarea luptei pentru libertate cunoscută ca Primăvara
    arabă, bilanțul este complicat. Au fost măturate regimuri autoritare ce
    rezistau de zeci de ani, multe guverne s-au schimbat și democrația nu mai este
    o speranță interzisă. Dar situația continuă să fie, în unele țări, neclară și
    dramatică. (Marius Tița)



  • MAE a facilitat revenirea în România a trei cetățeni români și unul sirian

    MAE a facilitat revenirea în România a trei cetățeni români și unul sirian

    Ministerului Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că au fost finalizate procedurile specifice pentru facilitarea revenirii în România, din Republica Arabă Siriană, prin Republica Turcia, a unei familii formate din trei cetățeni români și unul sirian.

    Demersurile pentru revenirea în țară a acestora au fost realizate prin intermediul Ambasadei României la Damasc, Ambasadei României la Beirut și Organizației Internaționale pentru Migrație, sub coordonarea Centralei MAE, precum și cu avizul autorităților române competente în materie.


    Documentele de călătorie pentru cetățenii români au fost emise de Abasada României la Damasc, care a îndeplinit și procedurile de ieșire din Siria pentru toate persoanele repatriate, menținând în permanență legătura cu acestea.


    MAE a întreprins demersuri pe lângă autoritățile libaneze pentru facilitarea tranzitului rutier prin Republica Libaneză în vederea continuării deplasării, pe cale aeriană prin Republica Turcia, către România.

    Măsura de repatriere face parte din demersurile constante de asistență și protecție consulară acordată de MAE cetățenilor români aflați în situații deosebite, prin misiunile diplomatice și oficiile consulare din statele cu risc major de securitate.


    De la debutul operațiunilor de evacuare din Republica Arabă Siriană (anul 2011), prin intervenția directă a Ambasadei României la Damasc, a altor misiuni diplomatice și sub coordonarea Celulei de Criză a MAE au revenit în țară 793 de cetățeni români și membrii de familie ai acestora, informează MAE.

    În prezent, Ambasada României la Damasc acordă asistență și protecție consulară inclusiv cetățenilor din Australia, Canada, Franța, Republica Moldova și Portugalia aflați pe teritoriul Republicii Arabe Siriene, precum și cetățenilor altor state, pe baza unor solicitări punctuale.

    MAE reiterează recomandările ferme adresate cetățenilor români aflați în zonele de conflict de a părăsi aceste zone și de a contacta misiunile diplomatice ale României din teritoriu pentru a-și anunța prezența în regiune, astfel încât să poată beneficia de asistență și protecție consulară și, totodată, de a consulta informațiile furnizate prin intermediul aplicației Călătorește în siguranță (www.mae.ro/app_cs), care poate fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone.

  • Sprijin UE pentru refugiații din Siria

    Sprijin UE pentru refugiații din Siria

    Uniunea
    Europeană continuă să privească cu atenție la criza refugiaților din Siria,
    criză care a devenit una regională și al cărei sfârșit nu se întrevede prea
    curând. Din păcate, problema refugiaților a fost folosită politic și în
    războiul declarațiilor dintre președintele Turciei Erdogan, pe teritoriul
    căreia se află majoritatea refugiaților, și blocul european. Însă oamenii
    suferă și timpul trece dramatic pentru ei care au nevoie zilnice presante.


    În
    acest sens, legislativul european dorește să rectifice proiectul de buget
    rectificativ nr. 5/2020 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020
    pentru a continua sprijinul acordat refugiaților și comunităților-gazdă, ca
    răspuns la criza din Siria, din Iordania, Liban și Turcia.


    Europarlamentarul
    Clotilde Armand de la grupul Renew Europe a detaliat în ce constă rectificarea
    bugetară pentru ajutorarea refugiaților sirieni.

    Situația din Siria nu permite reîntoarcerea masivă a
    refugiaților pe termen scurt și mediu. Țările vecine care au cel mai mai mare
    număr de refugiați, și vorbim aici de milioane de familii, trec și ele printr-o
    criză economică profundă. Prin urmare, este urgent ca Uniunea Europeană să
    ajute la transferarea de fonduri de susținere, așa cum a promis. Vorbim de 100
    de milioane de euro pentru a ajuta Libanul și Iordania în găzduirea de
    refugiați, dar, în același timp, Turcia rămâne principala țară-gazdă cu
    aproximativ 1,7 milioane de refugiați sirieni, inclusiv peste 600.000 de copii
    care au nevoie urgentă de ajutor umanitar.

    Pentru Turcia am prevăzut
    aproximativ 500 de milioane de euro. Uniunea Europeană garantează că finanțarea
    se adresează direct sirienilor care se află pe teritoriul turc și care nu sunt
    responsabili în niciun fel de politica președintelui Erdogan. În plus, Uniunea
    Europeană nu plătește niciun ban guvernului turc ci structurilor gestionate cu
    transparență de ONU și de ONG-uri. Obligația guvernului turc este să permită ca
    aceste ONG-uri și ONU să-și facă datoria să gestioneze aceste fonduri pentru ca
    refugiații să aibă acces la aceste fonduri în mod direct, așa cum este
    prevăzut. Acești bani vor ajunge la copii, sunt două programe care primesc
    acești bani. Un program este destinat copiilor prin care ei să se poată duce la
    școală iar banii sunt primiți direct de părinții copiilor. Un alt program este
    pentru persoanele cele mai vulnerabile, persoanele în vârstă sau mamele
    singure, care primesc un ajutor direct pentru nevoile de zi cu zi.


    Rațiunea
    ajutorării acelor oameni este chiar în scrisoarea Comisiei pentru libertăți
    Civile, justiție și afaceri interne către președintele Comisiei pentru bugete:
    gestionarea sosirii migranților și a refugiaților este un fenomen
    transnațional esențial, iar cooperarea cu țările partenere în materie de
    migrație reprezintă o prioritate pentru Comisie pentru perioada 2019-2024.


  • Propunere: creşterea sprijinului pentru refugiații din Iordania, Liban și Turcia

    Propunere: creşterea sprijinului pentru refugiații din Iordania, Liban și Turcia

    100 de milioane de euro vor merge în Iordania și Liban, care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din lume. 485 milioane de euro vor sprijini, anul acesta, refugiații din Turcia, unde vor continua cele două programe umanitare-pilot ale Uniunii Europene.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a amintit că Uniunea Europeană a susținut constant mulți ani refugiații din Turcia, Liban și Iordania. Însă – a mai spus el -, întrucât coronavirusul îi amenință pe cei mai vulnerabili, europenii nu pot pune capăt programelor de asistență care salvează vieţi. Suportul umanitar al Uniunii Europene va ajuta copiii să urmeze cursurile și va sprijini familiile aflate în nevoie – a mai spus oficialul european.

    La rândul său, comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Várhelyi, a subliniat că Uniunea Europeană continuă să arate solidaritate cu țările partenere Iordania, Libanul și Turcia, precum și cu refugiații pe care îi găzduiesc. Fără a se pune capăt imediat crizei siriene, care continuă să amenințe regiunea, este în interesul Uniunii să crească sprijinul financiar pentru a consolida rezistența refugiaților și a comunităților locale care îi găzduiesc, în special în contextul actual al pandemiei.

    În ce priveşte Turcia, finanțarea umanitară a Uniunii Europene pentru organizațiile partenere va contribui la extinderea a două proiecte stabilite până la sfârșitul anului viitor. Prin intermediul programului Reţeaua de Securitate Socială de Urgență, Uniunea Europeană oferă asistență financiară lunară pentru mai mult de un milion 700 de mii de refugiați. Iar proiectul Transferurile Condiționate de Numerar pentru Educație sprijină peste 600.000 de copii refugiați să frecventeze în mod regulat școala. Suma deblocată acum va ajuta la extinderea celor două programe până la sfârșitul anului viitor.

    Din 2011 şi până în prezent, Uniunea Europeană și statele sale membre au mobilizat peste 20 de miliarde de euro pentru a răspunde crizei din Siria.


  • 32 de români din Liban şi  Siria au revenit în România

    32 de români din Liban şi Siria au revenit în România

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că a 21 de cetăţeni români care se aflau pe teritoriul Republicii Liban şi a 11 cetăţeni români care se aflau pe teritoriul Republicii Arabe Siriene au revenit în România.

    ‘În continuarea demersurilor întreprinse pentru facilitarea revenirii în ţară a cetăţenilor români aflaţi în străinătate şi care au fost afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe informează că, în cursul zilei de 30 mai, a fost facilitată revenirea în ţară a 21 de cetăţeni români care se aflau pe teritoriul Republicii Liban şi a 11 cetăţeni români care se aflau pe teritoriul Republicii Arabe Siriene, ca urmare a demersurilor comune ale Ministerului Afacerilor Externe, ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi ale Ministerului Afacerilor Interne’, se arată într-un comunicat MAE.

    Repatrierea a fost asigurată prin intermediul unei curse aeriene operate de compania Tarom, pe ruta Bucureşti-Beirut-Bucureşti.

    Românii repatriaţi nu şi-au mai putut prelungi şederea pe teritoriul statelor respective din diverse motive. MAE, prin intermediul Ambasadei României la Damasc şi al Ambasadei României la Beirut, a întreprins demersuri pe lângă autorităţile competente din cele două state pentru obţinerea aprobărilor necesare şi facilitarea transportului pe cale rutieră a cetăţenilor români aflaţi în Republica Arabă Siriană către Republica Liban în vederea îmbarcării pe această cursă aeriană.

    Demersurile autorităţilor române au permis revenirea în România a 18 cetăţeni libanezi, şase cetăţeni sirieni, doi cetăţeni palestinieni, un cetăţean irakian, un cetăţean etiopian, membri de familie ai unor cetăţeni români sau posesori de permise de şedere în scop profesional sau familial, precum şi a unui cetăţean francez care s-a deplasat în România în scop profesional.

    Totodată, au fost repatriați și doi cetăţeni bulgari, care şi-au continuat deplasarea către statul de destinaţie.

    Cu aceeaşi cursă aeriană, pe ruta Bucureşti – Beirut, a fost facilitată revenirea în Republica Liban pentru 31 de cetăţeni libanezi, care se aflau pe teritoriul României.

    MAE subliniază importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror deplasări, a informaţiilor postate pe site-ul MAE privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

  • Parlamentul European acordă Greciei asistență financiară

    Parlamentul European acordă Greciei asistență financiară

    Parlamentul European și Comisia
    Europeană au rectificat bugetul blocului comunitar pentru anul în curs pentru a
    face față unei situații de urgență apărute la granița de sud a Uniunii. Este
    vorba de o sumă de 350 de milioane de euro pentru a gestiona situația refugiaților
    care au ajuns în Grecia venind din Turcia. Votată de legislativul comunitar cu o
    majoritate covârșitoare, ea a fost votată pentru a proteja cele mai vulnerabile
    persoane din interiorul acestor comunități, și anume copiii.


    Clotilde
    Armand este eurodeputat din partea grupului Renew Europe și ea a detaliat
    cauzele apariției noii situații din sud-estul Uniunii Europene.

    Ce se întâmplă acolo? Covid 19
    reprezintă o provocare pentru taberele de refugiați din Grecia. Ele nu au
    condiții de păstrare a distanțării sociale, nu sunt suficienți medici,
    medicamente nu sunt suficiente, serviciile medicale sunt nesatisfăcătoare, etc.
    În același timp, Grecia a înregistrat o creștere a numărului de imigranți în
    urma deciziei luate de Erdogan de a redeschide granițele Turciei. În fața
    acestei duble presiuni, vorbesc aici de criza refugiaților și criza
    coronavirus, Comisia Europeană a propus, și noi am acceptat, să mobilizeze
    peste 350 de milioane de euro deoarece resursele prevăzute în bugetul anului
    acestuia nu erau suficiente și această rectificare bugetară era absolut
    necesară.


    La ce vor
    servi banii proveniți din rectificarea bugetară?

    Clotilde Armand: Centrele existente sunt
    supraaglomerate și suma va fi folosită pentru construcția de centre de primire
    și identificare, așa se numesc, pe insulele din Grecia. Rectificarea va fi
    folosită pentru a organiza întoarcerea voluntară a migranților, a acelora care
    acceptă imediat, va fi folosită pentru hrană și asistența medicală, pentru
    transportul pe insulă a refugiaților, în special a grupurilor vulnerabile mai
    ales copiii, și pentru sprijinirea controlului frontierelor. În sfârșit, vom
    crește personalul Frontex pentru monitorizarea frontierelor și asistența
    serviciului de azil din Grecia în examinarea cazurilor. Era absolut necesar să
    alocăm un buget suplimentar, e foarte greu pentru Grecia să facă față în
    același timp presiunii pe care o reprezintă Covid și presiunii crizei cu
    refugiații.


    Parlamentul
    European și Comisia Europeană sunt pregătite să ia aceleași tip de măsuri și
    dacă alte țări care au suportat persiunea migranților o vor cere, așa cum a
    fost Italia. Deocamdată, rectificarea bugetară votată la jumătatea lunii
    aprilie 2020 a fost destinată urgenței situației din Grecia și ea provine din
    toate marjele pentru bugetul pe anul 2020. Iar o mică și ultimă marjă păstrată
    în bugetul pe anul 2020 va rezolva o eventuală situație similară cu cea din Grecia.


  • UE și migrația: provocări în elaborarea unei politici comune (2)

    UE și migrația: provocări în elaborarea unei politici comune (2)

    În ultimii ani, Europa a trebuit să răspundă celei mai severe provocări legate de migrație de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Numărul fără precedent al refugiaților și migranților în situație neregulamentară sosiți în UE, care a atins punctul maxim în 2015, a scos în evidență o serie de deficiențe și de diferențe în politicile UE privind azilul, frontierele externe și migrația.



    Din 2015, politica UE privind gestionarea migrației s-a bazat în mare măsură pe Agenda europeană privind migrația. Concluzia generală a raportului pe 2019 privind punerea în aplicare a Agendei a fost acela că acțiunile întreprinse la nivelul UE, subsecvent crizei migrației și a refugiaților, au pus bazele unei politici a Uniunii în domeniul migrației mult mai solide decât anterior izbucnirii respectivei crize.

    Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timişoara și expert la Consiliul Europei, critică abordarea UE cu privire la situația în special a refugiaților din Siria.


  • Relația UE – Turcia sub spectrul unei noi crize a refugiaților

    Relația UE – Turcia sub spectrul unei noi crize a refugiaților

    Cea mai recent criză s-a declanșat în contextul unei ofensive a forțelor guvernamentale siriene, sprijinite de aviația de război rusă și de miliții pro-iraniene, în provincia Idlib. Acesta e ultimul bastion semnificativ al rebelilor anti-Assad. Rebelii din Idlib reprezintă un amestec dominat de islamiști, iar eliminarea acestora din urmă este pretextul ofensivei guvernamentale.

    În provincie sunt însă și refugiați din alte părți ale Siriei și militari turci care ar trebui să monitorizeze o încetare a focului convenită cu Rusia, care e co-garant. Ofensiva forțelor Damascului a împins un val de de civili către granița cu Turcia și a dus la moartea a zeci de militari ai Ankarei. După cel mai violent incident, în care peste 30 de militari turci au murit, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, îngrijorat și de costul politic al primirii unei noi mase de refugiați -Turcia adăpostește deja 3 milioane și jumătate – a spus că le va da drumul către Europa, iar zeci de mii de persoane s-au îndreptat către granița cu Grecia.

    Erdogan și-a justificat decizia afirmând că UE nu ar fi respectat înțelegerea din 2016 prin care Ankara acceptă să țină refugiați iar Bruxellesul promitea, printre altele, să ajute cu bani, să liberalizeze regimul de vize pentru turci și să redeschidă anumite capitole de negocieri privind aderarea Turciei. Erdogan a amenințat în repetate rânduri în ultimii ani că le va da drumul la refugiați și a acuzat UE că nu își respectă partea de înțelegere, dar numeroși analiști și politicieni afirmă că, de fapt, liderul turc a căutat să forțeze Bruxellesul să nu mai critice derapajele Ankarei. De data aceasta, Erdogan s-a deplasat la Bruxelles, însă nu a obținut concesiile pe care le aștepta, întrucât europenii consideră că și-au respectat angajamentele.

    Președintele Consiliului European, Charles Michel: Am avut posibilitatea să arătăm modul în care Uniunea Europeană și-a îndeplinit angajamentele financiare – promisiunea de a angaja un total de 6 miliarde de euro pentru a sprijini refugiații aflați în Turcia. A fost, de asemenea, o oportunitate de a recunoaște responsabilitatea pe care Turcia și-a asumat-o de a asista migranții aflați pe teritoriul său. De asemenea, am avut posibilitatea să explicăm care e diferența, din punctual de vedere al Uniunii Europene, între fondurile plătite, deoarece procedurile au fost finalizate și proiectele realizate, și cele angajate, adică rezervate ca parte din pachetul de 6 miliarde de Euro pregătiți confortm acestui acord.

    Erdogan nu a reușit să obțină de la Bruxelles decât o promisiune că va fi analizat modul în care a fost implementat acordul privind refugiații, așa că, întors acasă, a menținut granițele Turciei deschise. Până acum, însă, criza din 2015 nu s-a repetat.


  • Noua criză a migranților între Uniunea Europeană și Turcia

    Noua criză a migranților între Uniunea Europeană și Turcia

    Războiul
    din Siria și noua criză a refugiaților și migranților de la frontiera Turciei
    cu Grecia readuce în atenție două chestiuni deja cronicizate: războiul în sine
    și problema celor 3,7 milioane de refugiați sirieni pe care Uniunea Europeană
    și Turcia au convenit să-i protejeze pe teritoriul turc. Însă ultimele evoluții
    militare de pe teren au făcut ca la granița dintre Grecia și Turcia să-și facă apariția
    câteva zecii de mii de refugiați sirieni care cer intrarea în spațiul european
    generând o nouă criză între Uniunea Europeană și Turcia.


    Expertul
    Mihai Sebe crede că actuala situație este o continuare a crizei începută în
    2015-2016 și a implicării militare a Turciei în conflictul din Siria:

    Acordul UE-Turcia privind
    migranții și refugiații a fost mai mult o înțelegere intermediară menit a
    limita presiunea asupra frontierei externe a Uniunii Europene, fără a rezolva
    în fond problema numărului foarte mare de refugiați și migranți economici
    aflați în Turcia. Foarte probabil nu am fi asistat la această evoluție recentă
    a crizei refugiaților și migranților în cazul în care incursiunea turcă în
    nordul Siriei ar fi avut succes sau s-ar fi desfășurat altfel.

    Pe de altă
    parte, acțiunile Turciei ne arată că trăim într-o lume conectată și că nu putem
    ignora pur și simplu ce se întâmplă la frontiera estică a Uniunii Europene și
    că soluțiile temporare în oferirea de asistență financiară pentru găzduirea
    refugiaților sunt doar soluții temporare și nu o soluție adevărată a problemei
    siriene. Nu am făcut decât să câștigăm timp și nu să rezolvăm cauzele
    problemei.


    Ce este
    nou în abordarea chestiunii refugiaților și migranților sirieni de către blocul
    european?

    Mihai Sebe: Asistăm
    la conștientizarea nevoii unei strategii comune la nivel european pentru
    gestionarea crizei refugiaților și migranților. Nu putem să mai avem soluții
    ad-hoc de fiecare dată când apare o nouă problemă ci va trebui să descoperim și
    să dezvoltăm acel mecanism european care să permită să organizeze pe termen
    lung soluții automate în astfel de situații.

    Noua Comisie Europeană, din
    discursul inaugural din Parlament, prin doamna președintă, a vorbit despre
    nevoia unor soluții comune la provocarea migrației și despre necesitatea
    urgentării reformării sistemului de azil și întăririi frontierei Uniunii
    Europene. Cea mai recentă declarație a Consiliului Justiției și Afaceri Interne
    din 4 martie recunoaște încă o dată faptul că frontierele externe ale Greciei
    sunt frontiere comune ale Uniunii Europene. Asistăm în ultima vreme la o
    diplomație intensă a înalților oficiali europenki și nu numai pe patea de
    relații bilaterale cu Turcia în scopul detensionării situației și găsirii celor
    mai bune soluții.


    Soluțiile
    trebuie să fie conforme cu legislația internațională și cazurile umanitare. Iar
    blocul european ar trebui să insiste pentru aplicarea acordului deja existent.


  • UE şi gestionarea crizei migraţiei începând cu 2015 – ce a funcţionat şi ce nu în acordul cu Turcia

    UE şi gestionarea crizei migraţiei începând cu 2015 – ce a funcţionat şi ce nu în acordul cu Turcia

    Iar în ultimii 5 ani, odată cu marele flux de migranţi veniţi în special din Siria, aceasta a devenit o provocare şi mai mare.



    Cum arăta la momentul 2015, moment care a declanşat criza migraţiei în Europa, politica spaţiului comunitar privind solicitanţii de azil şi refugiaţii?




    Comentează Călin Rus, directorul Institutului Intercultural Timişoara, expert la Consiliul Europei.



  • O nouă criză a refugiaților în UE?

    O nouă criză a refugiaților în UE?

    Comisia Europeană pregătește un ajutor suplimentar de 500 de milioane de euro pentru refugiații sirieni din Turcia și mai multe alte măsuri pentru a aplana tensiunile cu Ankara, relatează agenția AFP, citată de Agerpres.



    Anunțul vine după ce președintele turc, Recep Erdogan, a decis să deschidă frontierele pentru migranți și refugiați, iar liderii celor mai importante trei instituții europene au mers să vadă situația de la granița Turciei cu Grecia.



    Principala noastră prioritate este să ne asigurăm de menținerea ordinii la frontiera externă greacă, care este de asemenea frontiera europeană. Sunt total angajată pentru mobilizarea întregului sprijin operativ necesar în favoarea autorităților grecești, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.



    Totodată, Uniunea a alocat un ajutor de urgență de 170 de milioane de euro “pentru cele mai vulnerabile persoane din Siria”, a anunțat Josep Borrell, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, în cadrul unei vizite la Ankara.



    Turcia folosește oameni disperați pentru a-și promova agenda”



    Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a declarat că forțele de ordine au împiedicat peste 24.000 de migranți să intre ilegal în Grecia.


    Aceasta nu mai este o problemă de refugiați. Este o tentativă flagrantă a Turciei de a folosi oameni disperați pentru a-și promova agenda geopolitică și a devia atenția de la situația îngrozitoare din Siria”, a spus Mitsotakis, în vizita efectuată la punctul de frontieră Kastanies împreună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cel al Parlamentului European, David Sasoli.



    Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) a anunțat că va lansa în săptămâna următoare o intervenție rapidă la frontieră Greciei cu Turcia, atât pe uscat, cât și pe mare. Operațiunea se va desfășura pe parcursul a două luni, dar ar putea fi prelungită.



    Ajutor în valoare de 700 de milioane de euro pentru Grecia



    La rândul său, Grecia va primi din partea Comisiei un ajutor umanitar în valoare de 700 milioane de euro, iar jumătate din sumă va fi deblocată imediat.


    În următoarele zile și săptămâni, vom lucra pentru a ne asigura că furnizăm asistența de care este nevoie. Nu este vorba de o problemă care trebuie gestionată doar de Grecia. Este responsabilitatea întregii Europe”, a dat asigurări Ursula von der Leyen, potrivit agenției Reuters.



    Autoritățile de la București au anunțat că vor contribui la gestionarea crizei din Grecia cu bunuri în valoare de peste un milion de lei (220.000 euro). Vom oferi ajutor din rezervele naționale de stat. Acest ajutor se face în baza solicitării primite prin Mecanismul European de Protecție Civilă, conform procedurilor aplicabile în acest caz”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.


  • România, pregătită pentru un posibil val de imigranţi

    România, pregătită pentru un posibil val de imigranţi

    România
    este pregătită, în acest moment, pentru un eventual val de migranţi, dă asigurări
    ministrul interimar al Afacerilor Interne, Marcel Vela, precizând că în ţară sunt gata 1.300 de locuri de
    cazare, cu posibilitatea extinderii până la 2.700. Potrivit lui Vela, în cazul
    apariţiei unui flux masiv de migranţi va fi pus în aplicare un document care
    stabileşte măsuri pentru gestionarea situaţiei, iar pentru sprijin logistic se
    pot utiliza capabilităţi inclusiv de la Ministerul Apărării Naţionale şi Crucea
    Roşie.


    Marcel Vela: La nivel
    naţional, în cazul apariţiei unui flux masiv de migranţi va fi pus în aplicare
    documentul operativ inter-instituţional care stabileşte măsuri concrete pentru
    toate instituţiile statului. Măsurile vizează securizarea frontierei de stat,
    apariţia unor centre integrate care vor tria migranţii, creşterea capacităţii
    de cazare a centrelor Inspectoratului General pentru imigrări şi pentru
    sprijinul logistic se pot utiliza capabilităţi tehnice inclusiv de la
    Ministerul Apărării Naţionale şi de la Crucea Roşie.


    Declaraţia vine pe
    fondul situaţiei de la graniţa Turciei cu Uniunea Europeană, după ce Ankara a
    anunţat, în urmă cu câteva zile, că permite refugiaţilor aflaţi pe teritoriul
    său să se îndrepte, pe pământ sau pe mare, către Uniunea Europeană. Uciderea a 33
    de militari turci într-un atac al forţelor guvernamentale siriene din
    nord-vestul provinciei Idlib a fost resortul care l-a determinat pe preşedintele
    turc Recep Erdogan să permită migranţilor să-şi continue drumul spre Europa, în
    pofida acordului din 2016 prin care s-a convenit ca Ankara să primească de la
    UE şase miliarde de euro pentru programe desfăşurate de ONG-uri în favoarea
    celor circa 3,7 milioane de refugiaţi sirieni în Turcia.


    Recep Erdogan pune
    presiune pe UE şi NATO cu scopul de a obţine sprijinul lor în operaţiunile
    militare ale Turciei în Siria, au scris agenţiile de presă. Dacă ţările
    europene vor să rezolve problema, atunci vor trebui să îşi aducă sprijinul
    pentru soluţiile politice şi umanitare turce din Siria, a declarat preşedintele
    turc. Între timp, Grecia a anunţat că a împiedicat aproape zece mii de migranţi
    să traverseze frontiera dinspre Turcia. Având în vedere noul flux migratoriu,
    Frontex şi-a consolidat prezenţa în Marea Egee. În cadrul unei vizite la Ankara,
    şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat, pe de altă parte,
    deblocarea unui ajutor de urgenţă de 170 de milioane de euro pentru cele mai
    vulnerabile persoane din Siria.


    În acelaşi timp, preşedintele Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că urmăreşte îndeaproape şi cu
    îngrijorare situaţia la frontiera exteră a UE cu Turcia, dând asigurări că
    Grecia şi Bulgaria, care se confruntă cu acest val de migranţi, au întregul
    sprijin al Bruxellesului.

  • Eforturile europene de mediere a crizei din Golf dintre SUA și Iran

    Eforturile europene de mediere a crizei din Golf dintre SUA și Iran

    Irakul a fost principala scenă a ultimului ciclu al violențelor, care a izbucnit odată cu atacarea cu rachete a unei baze în care se aflau și militari americani. Statele Unite au răspuns bombardând bazele din Irak și din Siria ale unei miliții irakiene pro-iraniene, Kata’ib Hezbollah, suspectată că ar fi lansat atacul. Membri ai miliției respective și ai altora aliate au luat cu asalt ambasada americană de la Baghdad, Washingtonul a răspuns printr-un atac, tot la Baghdad, în urma căruia a fost ucis generalul iranian Qassem Suleimani, Teheranul a căutat să îl răzbune pe general bombardând poziții americane din Irak.

    Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a atras atenția că un astfel de ciclu al violențelor riscă să destabilizeze din nou Irakul, în condițiile în care acesta nu și-a revenit complet după sângerosul război cu Statul Islamic; în plus, gruparea jihadistă poate profita de instabilitate pentru a încerca o revenire. Într-un discurs susținut în plenul Parlamentului european, a deplâns și tragedia doborârii avionului ucrainean, care a avut loc la câteva ore după ce Iranul bombardase bazele americane. În sfârșit, un al treilea aspect care preocupă Bruxellesul este cel al Acordului nuclear, dat fiind că Iranul a decis să nu îi mai respecte prevederile. Puterile europene semnatare ale acordului, Franța, Germania și Marea Britanie, au anunțat deja că activează Mecanismul de Reglementare a Disputelor din Acord, iar UE le susține poziția.

    Josep Borrell: Vreau să subliniez că Mecanismul de Reglementare a Disputelor este, în primul rând, un proces menit să rezolve chestiuni legate de implementarea acordului. Obiectivul Mecanismului este, așadar, acela de a găsi soluții pentru revenirea la respectarea completă a acordului. Nu este vorba despre stabilirea de sancțiuni, cum au scris unele publicații. Toate părțile care au rămas în acord au arătat foarte clar că sunt decise să îl mențină. Această poziție unitară este crucială și intenționez să lucrez din greu pentru a o păstra. Poziția noastră, a Uniunii Europene, este clară. Fără acest acord am pierde un element crucial al arhitecturii internaționale a non-proliferăriiși o contribuție importantă la securitatea regiunii.

    Acordul este prioritar pentru europeni dat fiind că, în opinia lor, de respectarea acestuia depind pacea și securitatea în regiune. O soluție durabilă, însă, la criza europeană, poate fi găsită doar la nivel regional, a mai afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell.



  • UE şi Turcia în contextul crizei siriene

    UE şi Turcia în contextul crizei siriene

    Ofensiva Turciei în nord-estul Siriei a fost criticată în mai multe capitale europene, dar și la Bruxelles. Este un al doilea dosar care complică relațiile cu Ankara în această periodă, după cel al forajelor făcute de Turcia în apropierea coastelor cipriote din Marea Mediterană, unde există zăcăminte de gaze natural; poziția UE, în acel dosar, este de susținere a revendicărilor Ciprului, care este stat membru. În ceea ce privește incursiunea din Siria, tensiunile s-au accentuat în contextul în care președitele turc, Recep Tayyip Erdogan, a amenințat că în cazul în care va mai fi criticat de Uniunea Europeană le va da drumul celor 3,6 milioane de refugiați sirieni din Turcia să plece către Europa.


    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a replicat că UE nu va permite ca refugiații să fie transformați într-un instrument pentru șantajarea sa și a calificat drept deplasate amenințările lui Erdogan. Donald Tusk a avertizat, totodată, că acțiunile Turciei pot genera o criza umanitară. Ofensiva Ankarei a dat naștere și la îngrijorări cu privire la o posibilă revigorare a Statului Islamic, după cum a afirmat șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Aceasta a precizat și că miniștrii de externe europeni au convenit ca statele membre să renunțe la exporturile de armament către Turcia.





    Federica Mogherini: Există o condamnare clară din partea Uniunii Europene a acțiunii militare a Turciei în nord-estul Siriei. Cerem o întrunire la nivel ministerial a Coaliției globale de luptă împotriva Statului Islamic întrucât credem că una dintre consecințele acestor acțiuni militare în nord-estul Siriei ar putea fi aceea că Statul Islamic poate primi o gură de oxigen în acea regiune, ceea ce ne îngrijorează enorm. Aceasta este o amenințare directă la adresa securității Uniunii Europene și nu numai, sunt amenințate în primul rând regiunea, apoi comunitatea internațională, așa că vrem ca această problemă să fie reglementată în formatul de Coaliție. Există, de asemenea, un angajament al statelor membre de a avea poziții clare și ferme cu privire la politicile lor privind exporturile de armament către Turcia. Avem o poziție comună cu privire la controlul exporturilor de armament și au fost cu toate de acord să o aplice în ceea ce privește exporturile lor către Turcia.

    Franța, Germania, Olanda și Finlanda au suspendat, deja, exporturile de armament către Turcia, însă măsura este considerată a fi mai degrabă simbolică, dat fiind că acestea reprezintă doar o fracțiune din totalul schimburilor bilaterale dintre UE și Anakara.

  • Aisha Nassar, din Siria

    Aisha Nassar, din Siria

    Invitata
    noastră de astăzi s-a născut la Iaşi în 1997 şi se numeşte Aisha Nassar.
    În limba arabă, Aisha înseamnă cea care trăieşte. Numele mi l-a pus
    mama pentru că i-a plăcut foarte mult, mama fiind căsătorită cu un arab, tata,
    care e medic pediatru. El a făcut facultatea tot la UMF Iaşi şi ei doi s-au
    cunoscut în timpul facultăţii printr-o prietenă a tatei, pur şi simplu s-au
    plăcut, s-au iubit şi s-au căsătorit.



    Primii 4
    ani Aisha Nassar i-a trăit în Iaşi, următorii 10, în Siria, iar în 2011, odată
    cu declanşarea războiului chiar în oraşul Daara, unde locuia famila sa, se mută
    pentru alţi 4 ani în Arabia Saudită, unde lucra deja tatăl său.Era şi atunci destul de
    tensionată situaţia, am stat o lună fără lumină, fără gaz, fără telefoane, fără
    mâncare, am fost înconjuraţi practic de armata siriană fiindcă am făcut
    demonstraţii pentru că voiam să schimbăm, voiam mai multă libertate. După aceea
    eu am plecat, iar la trei zile de la plecarea mea din oraş au intrat cu
    tancurile, au făcut dezastru pe acolo. Deci am scăpat la limită eu şi familia
    mea – fraţii mei, mama şi tata. Dar unchii mei încă locuiesc acolo, şi
    verişorii mei, nu toţi, dar o mare parte din ei.



    În 2014
    Aisha Nassar îşi începe studiile în România, la Universitatea de Medicină și
    Farmacie Grigore T. Popa din Iași. Medicina a atras-o din mai multe
    motive. Mi-a plăcut biologia încă din liceu, îmi plăcea când îl vedeam pe tata
    ca medic, îmi place să ajut oamenii.



    În primul
    an de studenţie la Iaşi, Aishei Nassar i-a fost destul de greu. Eu nu vorbeam româna aşa de bine, româna pe care o ştiam eu nu mă ajuta
    deloc la facultate, pentru că ştiam limbaj de casă, nu ştiam limbaj academic,
    de aceea mi-a fost destul de greu la început. Dar colegii au fost foarte
    drăguţi, amabili, m-au ajutat foarte mult, când aveam nevoie de explicaţii, mi
    le dădeau imediat. În plus mi-am făcut şi o prietenă foarte bună, pe care o
    consider cea mai bună prietenă a mea, de fapt sunt două astfel de prietene, una
    e din Grecia şi una e româncă, Ioana şi Bianca. Sunt bucuroasă că le-am
    cunoscut, sunt prietene de-o viaţă, cred.



    În anii de
    facultate în România, în iulie 2019 mai exact, Aisha Nassar a participat şi la
    un proiect Erasmus+ în oraşul Samsun din Turcia. E o experienţă foarte frumoasă, îţi îmbogăţeşti şi limba engleză,
    cunoşti oameni noi, afli despre diferite culturi. Proiectul era despre violenţa
    împotriva femeilor. Acolo am făcut diferite activităţi, am fost la un centru
    social, unde vin oameni necăjiţi, cu tot felul de probleme legate de violenţa
    împotriva copiilor, împotriva femeilor.



    Aisha
    Nassar s-a plimbat mult prin România. Îşi amintea că a ajuns la Braşov, în
    Bistriţa, Orşova, în judeţul Suceava, la mănăstirile Putna ori Suceviţa. A
    călătorit şi în Italia, Germania sau Elveţia. Mie-mi place cel mai mult aici, sincer, în România, dar am şi amintiri
    frumoase din Siria, cu prietenele mele de la şcoală, cu familia, casa mea în
    care am trăit şi am copilărit, însă îmi place mai mult în România, îmi place
    societatea de aici mai mult, îmi place vremea, îmi place cum e România, mă simt
    mai bine aici şi mă simt în ţara mea.



    Pe lângă
    arabă şi română, Aisha Nassar vorbeşte engleza şi germana. În afară de
    călătoriile – care consideră că îi deschid mintea, Aishei Nassar îi place mult şi
    să citească. Mi-a
    plăcut destul de mult Haruki Murakami, i-am citit două cărţi până acum, dar
    vreau să i le citesc pe toate. Am citit şi Dostoievski, Crimă şi pedeapsă, şi
    cartea aceasta mi-a plăcut mult. Până anul trecut, am citit în limba arabă. Dar
    acum am început să citesc şi în limba română, să-mi îmbogăţesc vocabularul.



    Aisha
    Nassar a trecut în anul V la medicină generală la Universitatea de Medicină și
    Farmacie Grigore T. Popa din Iași. Specializarea, în cardiologie sau
    oftalmologie, ar vrea să o urmeze în Germania. Sora sa lucrează deja în
    Rostock, unde e momentan doctorandă în informatică. Ce-şi doreşte Aisha în
    viitor? În primul rând să rezolv cu specializarea, să ajung în Germania, să-mi
    găsesc un loc de muncă acolo, să-mi fac o familie, să mă căsătoresc şi să am
    copii.



    Foarte
    prietenoasă şi comunicativă, apreciind mai ales sinceritatea la oameni,
    Aisha Nassar ne vorbea cu recunoştinţă şi despre părinţii săi. Tata ne-a învăţat foarte multe lucruri, să am încredere, el are
    încredere în noi, e un om foarte sensibil tata şi îmi place la el acest lucru.
    Şi mama m-a învăţat foarte multe lucruri, îi datorez tot ceea ce sunt acum,
    toate cunoştinţele mele, faptul că sunt în România, că mă descurc destul de
    bine cu limba română, faptul că sunt descurcăreaţă, ne-a învăţat de fapt pe
    toţi, şi pe mine, şi pe fraţii mei, am o soră în Rostock şi doi fraţi mai mici,
    unul e la informatică în anul II la Iaşi, iar celălalt e la liceu, tot la
    informatică, se numesc Maryam, Mahmud şiYaḥyā, Ionuţ, pe româneşte. Mama ne-a învăţat să ne
    descurcăm singuri, să avem încredere în noi, să fim mereu optimişti, să nu ne
    gândim niciodată că nu putem să facem ceva, pentru că mereu ce vrem să facem
    putem să facem. Da, sunt multe lucruri.