Radio România Internațional

Tag: Siria

  • Jurnal românesc – 07.08.2019

    Jurnal românesc – 07.08.2019

    Primăria Generală a Bucureştiului a autorizat desfăşurarea, pe 10
    august, a unei manifestaţii în Piaţa Victoriei. Mitingul este organizat de
    Grupul de Acţiune Civică Diaspora pentru România. Peste 200.000 de oameni sunt
    aşteptaţi să participe, potrivit organizatorilor, iar mobilizarea se face pe
    reţelele sociale. Aceştia au informat că adunarea se doreşte o reacţie față de
    ce s-a întâmplat la protestul din 10 august 2018 şi faţă de evoluţiile de pe
    scena politică și socială. Asociaţia Românilor din Italia a transmis însă că nu
    susţine şi nu va participa la manifestaţiile de la Bucureşti. Reprezentanţii
    acesteia spun că nu vor să fie o masă de manevră în contextul în care, aprciază
    aceştia, protestul este startul campaniei electorale pentru alegerile
    prezidenţiale şi are un caracter partizan politic. Ministrul
    interimar de Interne, Mihai Fifor, a făcut un apel către cei care vor fi
    prezenţi în faţa sediului Guvernului să manifesteze în mod paşnic şi să
    respecte legea. Suntem un stat european, un stat în care cetăţeanul are
    dreptul să se exprime în mod liber (…) Nu ne dorim sub niciun fel de formă
    (…) să mai vedem ceea ce am văzut anul trecut pe 10 august, a declarat
    Fifor. Protestul din 10 august 2018 a fost marcat de violenţe atât din partea
    manifestanţilor cât şi din cea a forţelor de ordine şi s-a soldat cu răniți în
    ambele tabere. Au fost deschise mai multe dosare penale, care sunt
    instrumentate, în prezent, de procurorii DIICOT.




    Un grup de 15 persoane, alcătuit din români şi membrii familiilor
    acestora, cetăţeni sirieni, au fost repatriaţi din Siria, informează Ministerul
    Afacerilor Externe. Acţiunea a fost posibilă cu sprijinul Ambasadelor României
    la Damasc, Ankara, a Consulatului General al României la Istanbul şi a Consulului
    onorific al României la Iskenderun. Oamenii au părăsit Siria luni, pe cale
    terestră către Turcia, de unde şi-au continuat deplasarea spre România, pe cale
    aeriană pe ruta Hatay – Istanbul – Bucureşti. MAE precizează că membrii
    grupului au fost însoţiţi, în permanenţă, de reprezentanţi ai misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare ale României şi că statul român a suportat
    în întregime costurile aferente procedurilor de repatriere. 784 de cetăţeni
    români şi membrii familiilor acestora au fost repatriaţi din Siria din 2011, de
    la începutul operaţiunilor de evacuare. Ministerul de Externe reaminteşte că
    pentru această ţară este publicat, în continuare, un avertisment de călătorie,
    care conţine nivelul maxim de alertă, respectiv Pericol major – părăsiţi
    imediat zona sau ţara!.




    Patru noi puncte fixe de control al valabilităţii rovinietei au fost
    puse în funcţiune în zona vămilor de la Calafat, Nădlac, Turnu şi Săcuieni, a
    anunţat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Prin
    intermediul acestora vor fi înregistrate vehiculele care circulă fără achitarea
    corespunzătoare a tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale şi
    autostrăzi, în vederea sancţionării cu amendă contravenţională. Potrivit CNAIR,
    numărul punctelor fixe de control de pe întreaga reţea a ajuns la 86. Compania
    îi îndeamnă pe şoferi să verifice valabilitatea rovinietei pe portalurile web
    www.cnadnr.ro şi la adresa www.erovinieta.ro, unde există un instrument prin
    care se poate efectua verificarea prin introducerea datelor de identificare a
    maşinii. Pentru neplata taxei de drum, amenzile sunt cuprinse între 250 şi
    4.500 de lei, în funcţie de categoria autovehiculului.



  • Uniunea Europeană şi criza umanitară din Siria

    Uniunea Europeană şi criza umanitară din Siria

    Uniunea Europeană
    şi Organizaţia Naţiunilor Unite au coprezidat cea de-a treia conferinţă
    de la Bruxelles dedicată sprijinirii viitorului Siriei şi al regiunii. Zilele
    de dialog, care au avut loc la mijlocul săptămânii trecute, au reunit peste o
    mie de participanţi: reprezentanţi ai societăţii civile din Siria şi din
    regiunea afectată de conflict, miniştri şi factori de decizie din ţările
    învecinate cu Siria, ţări donatoare, organizaţii regionale, agenţii ale Organizaţiei
    Naţiunilor Unite, precum şi Mişcarea de Crucea Roşie şi Semiluna Roşie. Federica
    Mogherini,     Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate al
    Uniunii Europene    , despre răspunsul internaţional la criza din Siria.

    Susţinem astăzi, alături de Naţiunile Unite, cea de-a treia conferinţă,
    la care se alătură 80 de delegaţii internaţionale din mai mult de 50 de ţări. În
    primul rând, ne propunem menţinerea Siriei şi a poporului sirian în topul
    agendei internaţionale. Uniunea Europeană a sprijinit poporul sirian în
    interiorul şi în exteriorul Siriei încă de la începutul crizei. Uniunea
    Europeană a intervenit atât din punct de vedere politic, cât şi umanitar. 17
    miliarde de euro au fost mobilizate în acest scop doar din partea Uniunii
    Europene. Ne dorim ca acest conflict să nu fie uitat, ne dorim ca oamenii din
    Siria să nu fie uitaţi într-un moment în care comunităţilor internaţionale pare
    să le pese tot mai puţin de acest lucru.


    Conferinţa de la
    Bruxelles a reuşit să mobilizeze ajutor pentru sirieni, atât în
    interiorul ţării, cât şi în ţările învecinate, inclusiv pentru comunităţile-gazdă,
    prin angajamente care se ridică la un total de 6,2 miliarde de euro pentru
    2019, precum şi prin angajamente multianuale însumând mai mult de două miliarde
    de euro cel puţin pentru 2020.

    Federica Mogherini: Aici, ne-am adunat
    atât de mulţi, din întreaga lume, pentru a reafirma că trebuie să rămânem
    concentraţi pe găsirea unor soluţii politice pentru rezolvarea conflictului din
    Siria, care încă nu s-a terminat. Oamenii au nevoie de ajutorul nostru. Situaţia
    militară de la faţa locului ar putea să evolueze, într-un sens sau altul, dar
    ceea ce este clar pentru toată lumea este faptul că a câştiga pacea înseamnă un
    proces politic deţinut de Siria şi condus de Naţiunile Unite, la Geneva. Suntem
    aici pentru a sprijini acest proces, pentru a sprijini reprezentanţa specială a
    Naţiunilor Unite şi pentru a aduce laolaltă orice posibil sprijin internaţional
    pentru găsirea unei soluţii la Geneva, care să pună punct conflictului. Vrem să
    menţinem ritmul susţinut al livrării ajutoarelor umanitare.


    Nevoile umanitare
    din zonele de conflict sunt în continuare extrem de însemnate. Aproximativ 11
    milioane de sirieni au nevoie de asistenţă umanitară    , iar peste cinci milioane
    şi jumătate de refugiaţi sirieni sunt strămutaţi în afara ţării.


  • Problemele lumii arabe sunt în atenţia UE

    Problemele lumii arabe sunt în atenţia UE

    Problemele lumii arabe, de la conflictele din țări ca Siria și Yemen la procesul de pace din Orientul Mijlociu, se află în atenția Uniunii Europene. Aceasta a avut, recent, primul summit cu statele Ligii Arabe iar părțile intenționează să permanentizeze formatul.

    Uniunea Europeană și Liga Arabă intenționează să își aprofundeze colaborarea, în condițiile în care în actualul context global crizele locale au tendința nu doar să se extindă la nivelul unei întregi regiuni, ci și de la o regiune la alta. Date fiind circumstanțele, soluțiile multilaterale sunt considerate a fi cele mai adecvate, după cum a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk:

    Este timpul să luăm în serios parteneriatul dintre lumea arabă și Europa. Ne confruntăm, în multe cazuri, cu aceleași provocări, într-un context geopolitic care a devenit chiar și mai periculos și instabil. Provocări ca gestionarea crizelor internaționale de securitate și terorismul, lupta împotriva schimbării climatice și strămutările în masă ale populației sau asigurarea investițiilor și creșterii durabile într-o economie globală nesigură. Ca vecini apropiați nu avem nicio alternativă decât să lucrăm împreună asupra acestor probleme și a altora. Ordinea bazată pe reguli globale este, în mod clar, amenințată. Am convenit aici, în Sharm al-Sheikh, ca părțile să coopereze pentru a o apăra. Soluțiile multilaterale rămân cea mai bună metodă pentru a răspunde la amenințările la adresa păcii și securității internaționale. Acest lucru este adevărat fie că vorbim despre situația din Siria, Libia și Yemen, fie că ne referim la procesul de pace în Orientul Mijlociu. Și sunt încântat să spun că, așa cum am scris în declarația summitului, ne-am reînnoit angajamentul de susținere a tuturor aspectelor legate de reglementările internaționale privind drepturile omului.

    Țările europene au fost afectate direct, de-a lungul timpului, de diversele crize din lumea arabă, o regiune care s-a aflat mult sub dominația colonială europeană și a cărei configurație actuală a fost stabilită, în mare măsură, de puterile europene. Embargoul impus de exportatorii arabi de petrol în 1973 pe fondul conflictului cu Israelul reprezintă un exemplu al unei crize care se întinde dincolo de regiune.

    Mai recent, conflictele din Siria și din Libia, declanșate în contextul protestelor Primăverii Arabe, au avut și ele un impact direct asupra Europei. Războiul civil sirian a generat uriașul val de refugiați care s-a îndreptat spre Europa și care a avut un impact politic major asupra statelor membre, ducând la o creștere a formațiunilor populiste; tot pe fondul războiului civil sirian, s-a înregistrat explozia Statului Islamic, care a reușit să recruteze mii de europeni, să organizeze sau să inspire atacuri teroriste pe continent și să forțeze, practic, puterile europene să se implice în războiul împotriva sa. Unele state europene au fost implicate și în conflictul din Libia însă nu au avut și un plan post-conflict, astfel încât țara a ajuns în haos ceea ce a permis transformarea sa în punct de lansare pentru a doua mare rută a migranților peste Mediterană. Astfel de exemple nu aveau cum să treacă nerezolvate, astfel încât una dintre prioritățile cooperării dintre Uniunea Europeană și Liga Arabă o reprezintă gestionarea crizelor din regiune.


  • Continuitate în politica externă europeană

    Continuitate în politica externă europeană

    Nu
    sunt puţine temele recurente pe
    agenda diplomaţiei comunitare, de la relaţiile post-Brexit cu Londra la raporturile
    tot mai complicate cu Statele Unite. Situaţia din zonele de conflict din
    apropierea Uniunii Europene revine la fel de frecvent în discuţiile dintre
    miniştrii de Externe din statele membre. Şi luni, la reuniunea de la Bruxelles a Consiliului Afaceri
    Externe, Ucraina şi Siria au ocupat prim-planul. Potrivit ministrului român de
    Externe, Teodor Meleşcanu, toată lumea a fost de acord că e nevoie ca Uniunea să se implice mult
    mai activ în găsirea unei soluţii politice la criza din Siria, care durează de
    aproape un deceniu şi care are un impact direct asupra Europei, în special prin
    valurile de migranţi şi prin revenirea pe continent a unor combatanţi de acolo.
    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a cerut ca Uniunea să emită, din nou, un
    mesaj foarte clar privind respectarea suveranităţii, unităţii şi integrităţii
    Ucrainei, vecină cu România.

    Potrivit corespondentei Radio România la
    Bruxelles, era de aşteptat ca Uniunea să interzică circulaţia în spaţiul comunitar
    şi să îngheţe bunurile celor opt cetăţeni ruşi implicaţi în incidentul de anul
    trecut din Strâmtoarea Kerci, care s-a încheiat cu arestarea unor marinari
    ucraineni. Ministrul Meleşcanu a explicat de ce aceste sancţiuni nu au fost adoptate încă Ele sunt în analiză la nivelul
    UE, dar principala prioritate pe care o avem acum la nivelul UE sunt
    demersurile pentru eliberarea marinarilor care au fost arestaţi în Strâmtoarea
    Kerci. Şi s-a considerat probabil că principala prioritate trebuie să fie
    eliberarea marinarilor ucraineni care sunt arestaţi şi, în paralel, sigur, să
    se discute şi despre persoanele care ar fi într-un fel implicate în această
    operaţiune de arestare.

    Celălalt stat ex-sovietic vecin României,
    Republica Moldova, a figurat, de asemenea, pe agenda
    reuniunii Consiliului Afaceri
    Externe al Uniunii. Acolo sunt programate, duminică, alegeri parlamentare,
    despre care analiştii spun că vor avea, ca de fiecare dată, nu doar o miză
    politică, ci şi una geopolitică. Potrivit sondajelor privind intenţiile de vot,
    favoriţi sunt socialiştii
    filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon, creditaţi cu aproape 40% din sufragii, urmaţi
    de blocul ACUM, un cartel electoral al dreptei pro-europene, cu circa 25 de
    procente, şi de Partidul Democrat, centru-stânga, vioara-ntâi a actualei
    guvernări declarat pro-occidentală, cu 15. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti nu
    şi-a ascuns speranţa ca alegerile să decanteze o majoritate care să continue
    parcursul european al Chişinăului. România, a mai spus el, consideră că Uniunea
    ar greşi dacă ar renunţa la investiţiile financiare şi politice făcute până
    acum în Republica Moldova.

  • Cooperarea dintre UE şi Liga Arabă

    Cooperarea dintre UE şi Liga Arabă

    Primul summit dintre Uniunea Europeană și Liga Arabă va avea loc, la sfârșitul lunii, la Șarm al-șeikh, în Egipt. Summitul este organizat în contextul în care Europa și regiunea învecinată în care se află statele arabe sunt afectate de un set de probleme comune.

    Summitul de la Șarm al-Șeikh a fost precedat de o reuniune la nivel ministerial care a avut loc la Bruxelles. În cadrul reuniunii miniștrii au discutat și despre viitorul summit, iar șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a apreciat în deschiderea lucrărilor că niciodată cooperarea dintre Europa și lumea arabă nu a fost atât de importantă și de necesară. Federica Mogherini:

    Regiunea noastră comună se confruntă, deja, de aproape un deceniu cu războaie și tulburări. Este posibil ca acum să ne aflăm la o răscruce între și mai multă instabilitate și suferință, pe de-o parte, și drumul dificil către pace și reconciliere, pe de altă parte. Credem că este în interesul nostru comun să răspundem la apelul populațiilor noastre pentru pace, securitată sustenabilă și creștere economică. Știm foarte bine că pacea, securitatea și creșterea economică în regiunea noastră sunt inter-conectate pentru că împărțim același spațiu și aceeași istorie. Acest lucru este incompatibil cu o logică bazată pe confruntarea între puterile regionale. Confruntarea nu poate să ducă decât la o mai mare polarizare, mai multă instabilitate și o escaladare a violențelor. Cooperarea este baza unui viitor mai bun și în acest domeniu pot avea impact parteneriatul și prietenia noastră: în primul rând, asupra aspectelor concrete unde este evident că avem aceleași interese. Înțelegem că împreună putem crea mai multe locuri de muncă mai bune pentru tinerii noștri dar și noi oportunități pentru educație, putem să gestionăm fluxurile migratoare mai sigur și mai uman, să ne adaptăm la schimbările climatice și să investim în mediu, să combatem radicalizarea și să cooperăm în lupta împotriva terorismului. În toate aceste domenii avem nevoie unii de alții: Europa are nevoie de cooperare cu lumea arabă și lumea arabă are nevoie de cooperare cu Europa.


    Șefa diplomației europene s-a referit și la principalele conflicte care afectează regiunea. În teritoriile palestiniene, obiectivul comun al Uniunii Europene și Ligii Arabe este protejarea soluției celor două state și evitarea abandonării acesteia. În ceea ce privește Siria, Federica Mogherini a pledat pentru o mediere a conflictului sub auspiciile ONU, dar și pentru sprijinirea țărilor din regiune care au acceptat un număr important de refugiați sirieni. În sfârșit, oficialul European s-a referit și la situațiile din Libia – unde populația pare să sprijine procesul electoral, văzut ca o cale de a depăși conflictul care s-a perpetuat după îndepărtarea lui Muammar Ghaddafi – și din Yemen, unde există speranțe după semnarea, în decembrie, a unui acord de încetare a focului la Stockholm.

    Uniunea Europeană și-ar fi dorit ca, la summitul cu Liga Arabă, să fie semnat un acord de cooperare, însă Ungaria și-a exprimat opoziția față de un astfel de document din cauza referirilor la migrație.


  • Proiectul “Move together”

    Proiectul “Move together”

    Proiectul Move together – Sportul ca instrument de integrare şi incluziune socială a refugiaţilor a ajuns la Constanţa.

    Sportul – cel puţin
    teoretic – formează caractere. Asta pentru că ne învaţă ce înseamnă fair-play
    şi lucru în echipă. Cei de la Fundaţia Terre des Homme Elveţia au descoperit
    încă o utilitate a sportului – integrarea şi incluziunea socială a
    refugiaţilor.


    În luna septembrie,
    la Palatul Copiilor din Constanţa, au avut loc două evenimente sportive, la
    care au participat zeci de femei refugiate şi copiii lor, împreună cu membri ai
    comunităţii locale. Totul pentru a putea comunica, pentru a putea coopera şi a
    învăţa unii de alţii. Este un prim pas pentru a se înţelege reciproc, pentru a
    se accepta şi pentru a nu se mai teme, spune Rodica Novac, managerul de proiect:


    Noi organizăm de câteva vreme, activităţi dedicate
    jocului, mişcării şi sportului. Adulţi şi copii din aşa de multe ţări au
    socializat. Copiii vorbesc deja româneşte, sunt integraţi în şcoli publice, în
    marea lor majoritate. S-au împrietenit foarte repede. Nu fac diferenţe de
    naţionalitate sau cetăţenie. Adultele, mamele sunt mai izolate şi vorbesc mai
    puţin limba română. Acum s-au cunoscut, s-au împrietenit. Avem grupuri de
    whatsapp, vreo 5. Este o activitate foarte vie, care a adus un plus de bucurie
    copiilor şi o şansă pentru străinii din România să se integreze în societatea
    românească.



    La evenimentele de la
    Constanţa, au participat imigranţi, veniţi de curând în România, dar şi
    imigranţi care şi-au clădit deja o viaţă aici: lucrează, au copii şi …
    vorbesc româneşte:




  • Orientul Mijlociu, din nou în atenţia UE

    Orientul Mijlociu, din nou în atenţia UE

    În discuţiile privind Orientul Mijlociu, miniştrii europeni de Externe au abordat cu precădere evoluţiile recente din regiune, cu accent pe Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, Siria şi Iran.



    În ce privește conflictul israeliano-palestinian, miniştrii au constatat lipsa Procesului de Pace şi au reafirmat poziția fermă cu privire la necesitatea unei soluții bazate pe două state, ca singura soluție realistă. Potrivit şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini, discuţiile s-au concentrat, în special, pe sprijinul acordat eforturilor pe care Naţiunile Unite și Egiptul le depun în Gaza.



    Iar aceste convorbiri vor continua, mai ales în perspectiva Adunării Generale a ONU, care va avea loc la New York, în câteva săptămâni, după cum va continua şi sprijinul acordat Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinieni, pe care Uniunea Europeană o finanțează în mod foarte consistent. Federica Mogherini a subliniat că europenii vor continua să susțină nu numai refugiații palestinieni din Gaza, ci și Iordania și Libanul.



    Situația din Siria a ocupat un loc central în dezbaterile privind Orientul Mijlociu — a mai spus Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Securitate Comună:


    “În primul rând, un mesaj puternic despre Idlib: este absolut necesar să prevenim o acțiune militară în Idlib, despre care credem că ar deveni o catastrofă umanitară. Am discutat, de asemenea, modalități prin care putem crește și mai mult asistența noastră umanitară pentru sirieni, inclusiv în Siria, păstrând în același timp o poziție foarte clară asupra faptului că banii Uniunii Europene pentru reconstrucție în Siria vor veni doar odată ce procesul politic va fi în curs de desfășurare sub egida ONU. Vom avea o întâlnire ministerială cu privire la Siria, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Și vom lucra împreună cu Președinția austriacă pentru a o pregăti bine.”



    Dinamica regională este esențială pentru pacea din Siria și am discutat, în acest context, și comportamentul regional al Iranului, care este foarte preocupant pentru noi toți. Am discutat acest lucru în detaliu — a mai spus Federica Mogherini.



    În același timp, miniştrii europeni de Externe lucrează încontinuu pentru a păstra acordul nuclear cu Iranul. Chiar în timpul discuţiilor în formatul Gymnich, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, cu sediul la Viena, a publicat cel de-al 12-lea raport care atestă că Iranul respectă încă angajamentele sale în domeniul nuclear.



    Este o veste bună — a apreciat Mogherini, care a adăugat că diplomaţii lucrează, alături de toate statele membre și de alți parteneri din lume, pentru a se asigura că autorităţile de la Teheran și cetățenii iranieni pot beneficia de relațiile economice nu numai cu ţările membre ale Uniunii Europene, ci și cu alte state din lume.



  • UE sprijina viitorul Siriei si al regiunii ​

    UE sprijina viitorul Siriei si al regiunii ​

    Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, spune că deblocarea tratativelor de la Geneva este obligatorie pentru a se putea pune capăt războiului civil izbucnit în această ţară în 2011.

    Nu se poate ajunge la pace în Siria decât prin serioase negocieri politice, a susţinut Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, în cadrul unei conferinţe pe tema conflictului din Siria ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. Ea a precizat că ajutarea sirienilor, atât a celor rămaşi în ţară, cât şi a celor care s-au refugiat în străinătate, este necesară şi va continua, dar nu contribuie la încetarea ostilităţilor şi la obţinerea unei păci durabile în regiune.

    Federica Mogherini: Mi se pare că ne-am împotmolit într-un ciclu de violenţă, care se tot repetă, la nesfârşit. Scopul nostru comun este sau ar trebui să fie să rupem acest cerc al violenţei şi al escaladărilor. Şi ştim cu toţii că există o singură cale de a face asta. Şi permiteţi-mi să spun că ţările din regiune, ţările din vecinătatea Siriei ştiu asta mai bine decât oricine. Soluţia la acest război poate veni doar din negocieri politice reale şi semnificative între părţile implicate, sub auspiciile ONU. Nu poate exista decât o soluţie negociată politic. Trebuie să deblocăm tratativele de la Geneva. Propunerea de a înfiinţa, la Geneva, un Comitet Constituţional, condus de sirieni, sub supravegherea ONU, ar trebui transformată acum în realitate, ca o chestiune de maximă urgenţă.

    Procesul politic, drumul spre pace şi reconciliere nu va fi uşor – nu suntem naivi, ştim asta bine. Dar a crede în ceea ce e corect nu înseamnă să fii naiv, înseamnă să contribui la soluţie. Şi noi credem că aceasta este singura cale reală de a obţine o pace durabilă, o Sirie unită, liberă, democratică şi inclusivă, care să aparţină tuturor sirienilor şi de care să aparţină toţi sirienii.

    Alături de Federica Mogherini, la conferinţa de la Bruxelles, s-a aflat reprezentantul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, care a declarat că situaţia din această ţară s-a deteriorat în ultimele săptămâni, având în vedere atacul chimic şi raidurile aeriene ale Franţei, Marii Britanii şi Statelor Unite.

    Şefa diplomaţiei europene a subliniat, în context, că este necesară oprirea de urgenţă a ostilităţilor pentru a permite acordarea de ajutor umanitar. Ea a precizat că donatorii internaţionali care au participat la conferinţa de două zile din Bruxelles şi-au luat angajamentul de a dona peste şase miliarde de dolari către Siria.

    Rusia şi Iranul, doi aliaţi apropiaţi ai preşedintelui sirian Bashar al-Assad, nu au participat la conferinţă, dar reprezentantul ONU pentru Siria a făcut apel către cele două ţări să ajute la discuţiile pentru pace.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu un război civil în care şi-au pierdut viaţa până acum 350.000 de oameni.


  • La Bruxelles, conferinţă privind Siria

    La Bruxelles, conferinţă privind Siria

    UE și ONU au coprezidat cea de-a doua conferință Sprijinirea viitorului Siriei și regiunii, care a avut loc la Bruxelles. La conferință au fost reprezentate 85 de ţări si organizaţii ministeriale, precum şi peste 200 de organizaţii neguvernamentale. De altfel, prima zi a fost dedicată dialogului cu ONG-urile din Siria și din regiune, pentru recomandări operaţionale concrete. În cadrul pregătirilor pentru Conferință, Uniunea a consultat peste 100 de ONG-uri care activează în Siria, Liban, Turcia și Iordania. Potrivit Comisiei Europene, conferinţa a fost o ocazie de a anunța noi angajamente și eforturi suplimentare, în vederea permiterii accesului la locurile în care nevoia de ajutor este urgentă. Pentru că mulţi copii afectați de conflict nu au acces la un învățământ de calitate, au fost analizate probleme legate de educație.

    Prezent la aceste discuţii, comisarul pentru Politică Europeană de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, a declarat: Uniunea Europeană este cel mai important donator. Este o obligaţie să fim acolo, (n.red în Siria), să sprijinim, să investim, în cele din urmă. Nu doar în pace, în securitate, ci şi în tineri. Pentru că tinerii reprezintă viitorul, oriunde în lume. Nu putem să riscăm să pierdem nicio generaţie, în nicio regiune a lumii.

    Cu ocazia Conferinţei, a fost organizat un eveniment care s-a concentrat pe rolul copiilor, al tinerilor și al învățământului superior, precum și pe oportunitățile antreprenoriale din regiune. De asemenea, a avut loc o dezbatere deschisă cu tineri, cu studenți și cu tineri antreprenori care sunt sprijiniți financiar de Uniune. Prima conferinţă dedicată Siriei a avut loc în aprilie 2017, în cursul căreia donatorii internaţionali au promis un ajutor de 5,6 miliarde de euro pentru 2017 şi de 3,5 miliarde de euro pentru perioada 2018 – 2020. Uniunea şi statele sale membre sunt cei mai mari donatori în Siria şi în regiune, cu peste 10,6 miliarde de euro pentru ajutor umanitar şi asistenţă pentru stabilizare începând cu 2011, anul în care a debutat conflictul sirian, indică datele Consiliului Uniunii Europene. Acesta apreciază că nu poate exista o soluţie militară la conflictul sirian şi susţine puternic activitatea emisarului special al ONU, precum şi convorbirile inter-siriene.


  • Război sau pace

    Război sau pace

    Cu o săptămână în urmă credeam că a început războiul, unul de dimensiuni pe
    care ne temem să le pronunţăm. Bombardamentele americano-franco-britanice
    împotriva unor ţinte ale regimului sirian oficial au fost precedate de
    degradări fără precedent. Relaţiile Rusiei cu SUA şi ţările occidentale s-au
    degradat grav şi constant, Rusia se află sub un regim de sancţiuni din partea
    Uniunii Europene şi a Statelor Unite, Rusia se consideră persecutată de
    Occident. În acest contex, a neînţelegerii generalizate, confruntarea se poartă
    deasupra Siriei, a oamenilor şi pământurilor acestei ţări arabe şi levantine,
    cu o istorie fabuloasă şi o civilizaţie incredibilă.

    Siria a fost ultima ţară lovită
    de valul primăvăratic al schimbărilor în lumea arabă. În urmă cu 7 ani, în
    martie 2011, revolta împotriva puterii oficiale a izbucnit şi în Siria, ca o
    răbufnire împotriva abuzurilor la care populaţia a fost supusă în timpul
    regimului celor doi preşedinţi Al Assad. În acelaşi timp, însă, Siria a fost
    lovită, ca un val negru, de insurecţia islamică fundamentalistă. Incredibil de
    repede, o mare parte a teritoriului sirian a căzut sub ocupaţia malefică a
    organizaţiei ce se intitula singură Statul Islamic. A început un cumplit
    proces de atrocităţi comise împotriva sirienilor, omorâţi în cele mai teribile
    şi greu de imaginat feluri. Valorile culturale şi istorice ale Siriei au fost
    şi ele greu lovite în tot acest timp, fiind distruse sistematic şi programatic.

    Cu toată mobilizarea internațională, înfrângerea organizației teroriste, pe
    care nimeni nu declara că o susține și toată lumea lupta împotriva ei, s-a
    dovedit o sarcină complicată și de lungă durată. Mai mult, prin intermediul
    mijloacelor moderne de comunicare, terorismul fundamentalist a fost exportat și
    a ieșit la suprafață în capitalele vieții occidentale. A merge în Siria, țara
    unde turismul avea un viitor pe măsura istoriei acelor pământuri, a devenit
    sinonim cu aderarea la teroarea organizației care își spunea și se comporta ca
    Stat Islamic. În timp ce tinerii occidentali veneau în Siria, într-o aventură
    care i-a costa viața pe mulți dintre ei, sirienii erau obligați să-și
    părăsească țara și casa. Pentru a-și salva viața, sirienii au fost obligați să
    plece într-un exil pentru care, foarte mulți dintre ei, au plătit cu viața.
    Este deja mult timp de când sirienii fac aceste plăți supreme, deși nimeni nu
    are dreptul să le ceară așa ceva.

    Înfrângerea declarată a Statului Islamic, acestui
    pericol mortal pentru lumea civilizată, este una dintre puținele vești bune
    primite de comunitatea internațională în ultimul timp. Cu toate acestea, puțini
    sunt cei care se așteptau ca pacea să revină în Siria. Dimpotrivă, peisajul momentului
    este complicat acum cu o implicare internațională care face din Siria, țară a
    culturii și a civilizației de mii de ani, butoiul cu pulbere al omenirii. Rusia
    se implică masiv în Siria, cu o prezență militară ce amintește de alte momente
    de acest fel din istoria sovietică. Vecina de la nord, Turcia, a ezitat mult
    timp să participe semnificativ la efortul de luptă împotriva Statului Islamic,
    deși acesta era condus de aliatul strategic american. Ankara a realizat, însă,
    o masivă schimbare de orientare, fiind mult mai apropiată de Rusia decât de
    americani și ceilalți aliați din NATO. Iar implicarea militară în Siria vecină nu
    s-a mai împiedicat de nimic.

    După dispariția sau transformarea Statului
    Islamic, luptele continuă în Siria de parcă nimic nu s-a fi schimbat. În linii
    mari, regimul Al Assad se confruntă cu forțele opoziției, fiecare parte are o
    serie de mari puteri în spate și cu toții bombardează. Miza nu este prea clară,
    cum nesigur este și numărul victimelor acestor confruntări, civili în cea mai
    mare parte. În Siria nu se mai construiește ci se bombradează cu temeinicie, de
    parcă toată lumea vrea să își testeze armele pe acest colț de lume. Doar că,
    acolo, pe pământ sau sub pământ, în adăposturi disperate, sunt oameni ai căror
    copii aflați la vârsta primelor clase de școală nu au cunoscut pacea, ci doar războiul.

  • Bucureştiul, despre situaţia din Siria

    Bucureştiul, despre situaţia din Siria

    Prin şeful statului, Klaus Iohannis, şi Ministerul de Externe (MAE), România nu a ezitat să-şi exprime poziţia după loviturile occidentale din Siria, de sâmbătă, intervenite la o săptămână după atacul chimic din Douma, imputat regimului de la Damasc. Imediat după operaţiunea comună a Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei, preşedintele Iohannis a reiterat că România rămâne solidară cu acţiunile partenerilor săi strategici. România condamnă, din nou, folosirea armelor chimice în Siria, fapt ce nu are nicio justificare, a apreciat şeful statului.



    La rându-i, MAE susţine că operatiunea occidentală este o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, confruntată cu consecințele devastatoare ale unui război care trebuie încheiat cât mai curând. Diplomaţia de la Bucureşti reafirmă necesitatea soluționării conflictului din Siria, care a provocat suferință populației civile, şi consideră că este esențial ca toate părțile implicate să continue să sprijine activ acţiunile ONU destinate încheierii acestei crize. De asemenea, MAE susţine că atacul cu arme chimice din Douma trebuie investigat de urgență, de o manieră independentă și imparțială şi solicită tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate.



    Despre ţintele operaţiunii din Damasc, ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a declarat că acestea au fost principalul centru de cercetare şi două centre de producţie din programul chimic clandestin al regimului lui Bashar al-Assad. După operaţiune, preşedintele american, Donald Trump, a folosit expresia “misiune îndeplinită”, în timp ce reprezentantul Washingtonului la ONU, Nikki Haley, a afirmat, la o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate, că Statele Unite sunt pregătite de noi lovituri, în cazul unui alt atac chimic în Siria.



    De partea sa, premierul de la Londra, Theresa May, a afirmat că nu a existat alternativă la acţiunea militară şi a descris intervenţia occidentală ca fiind limitată şi ţintită. Pe de alta parte, experţii internaţionali ai Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) au început, duminică, ancheta asupra presupusului atac chimic de la Douma, în care şi-au pierdut viaţa câteva zeci de persoane. Munca pe teren se anunţă complicată pentru anchetatori, care au ajuns la o săptămână după evenimente, într-o zonă trecută sub controlul autorităţilor de la Damasc şi al poliţiei militare ruse şi devastată de cinci ani de asediu. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în Douma, aproximativ 500 de persoane au prezentat simptome care relevă o expunere la substanţe chimice toxice.

  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    XXX — Prezidentul Klaus Iohannis spusi, sâmbătă, tru un mesaj pi Twitter, că România condamnă ma largu ufiisirea a armatlor chimiti tru Siria şi easti solidara andicra di acţiunile a partenerlor a l’ei strateghit. Si Ministerlu roman di Externi condamnă susto ufilisirea a armatlor chimiti tru iti circumstanţi, tru itido kiro, deapoa fatearea a nascantor ahtari acti nu au niti un thimel’iu, şi cundil’eaza tra s-da giueapi, dupu ancheta, a persoanilor stipsiti ti fatearea a unlui ahtari actu. Declaratiile s-fac dupu ti Statili Unite, Marea Britanie şi Franţa lansara, asarnoaptea, nai ma vartoasa ataca contra a nascantor tinti siriene di anda nckisi polimlu tivil, ca apandisi la asi dzasa ufilisiri a armatlor chimiti di regimlu di Damascu contra a cetatean’ilor a lui. Prezidentul american, Donald Trump, dimanda că s-featira atacuri di precizie, cu rachete, contra a nascantor ţinti asociate cu amplasamenti di armati chimiti a guvernului sirian. Premierlu britanic, Theresa May, declara că atacurli fura limitate şi concepute s-nu da sila a mintireasilor dit reghiune, a deapoa prezidentul francez, Emmanuel Macron, lugursi că acţiunile siriene era una fuvirseari contra a securitatil’ei colectivi. Rusia, care ndrupasti regimlu al Bashar Al-Assad, cutugursi ataca fapta contra a unui stat suveran, ama cundil’e că facilităţli a l’eo militari dit Siria nu fura zn’iipsiti di bombardamente. Tru teren, tut sambata, forţi di securitate a regimlui sirian intrara tru casabalu Douma, atel dit soni fief a aribel’ilor tru Ghouta di Estu, ninga Damasc. Aoa si una stamana, casabalu fu tufichisitu cu una ataca chimica, tu cari fura cama di 40 di oamin’i vatamat. Regimlu sirian nega iti turlie di responsabilitati.




    BUCURESTI – Comisia Europeană varnaoara nu feati interventie tra dizvartearea individuală a proceselor ti suntu pi rolu ali justitie dit Romania — cundil’e prezidentul a aistei, Jean Claude Juncker. El apandasi, ase, a cartil’ei ti u apruke, meslu ti tricu, di la premierlu roman, Viorica Dăncilă, prit cari aesta cafta limbidzari a executivlui comunitar tu ligatura cu una adresă dit 2012, pitricuta a ministrlui român ali Justiţie di atumtea, tru ligătură cu nascanti dosari. Juncker cundil’eadza că informaţiile caftati aoa si şasi an’i avura scupolu tra s-agiuta ndridzearea a misiunil’ei tehniti dit brumar 2012, fără ca Bruxellesul s-caftă informaţii ligati di substanţa a cazurlor. El aduti aminti că Mecanismul di Cooperare şi Verificare ti Justitia romaneasca cafta nica dit ahurhită cooperarea anamisa di Comisia Europeană şi autorităţli di Bucuresti.




    BUCURESTI – Gruplu ArcelorMittal spuni că ari cabilea tra s-vindă Combinatlu siderurgic di Galaţi (sud-estul Romaniei). Deadun cu alti tinti unităţ di producţie, dit Italia, Macedonia, Cehia, Luxemburg şi Belgia, uzina di Galaţi easti pi una listă pi cari gruplu u niinta la Comisia Europeana. Până tru 23 di mai, specialiştil’i european’i va s-faca isapi desi vindearea a aistor şasi unităţ siderurghiti va s-poata ica nu s-u ndreaga producţia di cileki a gruplui ArcelorMittal, sinfirisitu s-ancupăra nai ma marli combinat siderurgic dit Europa, di Ilva, Italia. Executivlu comunitar lugurseasti că, prit ancupararea a combinatului italian, ArcelorMittal va s-aiba una poziţie dominantă pi pazarea continentală di cileki, catastisi ti poati s-hiba echilibrată masi cara va s-traga mana di la alti combinati ti li ari gruplu tru Europa. Arcelor Mittal eastiuna companie multinaţională, lugursita nai ma marli producător di cileki dit lumi, cu 310.000 di lucratori tru 60 di vasilii. Gailipsiti ca va s-yina un altu investitor, cari poati s-adra restructurări, sindicatili di pi platforma siderurgică di Galati, iu lucreadză aproapea 7000 di lucratori, caftara să zburasca ti aesta catastisi cu premierlu Viorica Dăncilă.



    Autor: Udălu a Hâbărilor/ Camera Ştirilor


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Reacţii româneşti la situaţia din Siria

    Reacţii româneşti la situaţia din Siria

    Autorităţile de la Bucureşti au reacţionat faţă de situaţia din Siria, după acţiunile militare occidentale. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, că România condamnă în continuare folosirea armelor chimice în Siria şi exprimă solidaritate faţă de acţiunile partenerilor strategici. România condamnă în continuare folosirea armelor chimice în Siria, care este dincolo de orice justificare. Suntem solidari cu acţiunile partenerilor noştri strategici, a scris Iohannis, pe Twitter.



    Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat o operaţiune militară în contra Siriei, împreună cu Franţa şi Regatul Unit, pentru a pedepsi regimul lui Bashar al-Assad pe care îl acuză de atac cu armă chimică împotriva civililor. Ofensiva a constat în trei atacuri asupra instalaţiilor utilizate pentru producerea şi depozitarea armelor chimice, a informat Pentagonul.



    România susţine şi este solidară cu acţiunea fermă de răspuns a SUA, Marea Britanie şi Franţa în Siria, ca urmare a atacului chimic din 7 aprilie, a anunţat Guvernul de la Bucureşti. Guvernul României reiterează condamnarea atacului chimic din 7 aprilie 2018, soldat cu victime în rândul populaţiei civile, în termenii cei mai categorici. România susţine şi este solidară cu acţiunea fermă de răspuns a SUA, Marea Britanie şi Franţa în Siria, ca urmare a atacului chimic şi reiterează sprijinul ferm pentru orice efort al comunităţii internaţionale destinat încetării conflictului din Siria, se precizează în comunicatul Guvernului.



    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti reiterează condamnarea fermă a utilizării armelor chimice în orice circumstanțe, în orice împrejurare, comiterea unor asemenea acte neavând nicio justificare. Rapoartele îngrijorătoare privind un atac cu arme chimice la 7 aprilie 2018, împotriva populației din localitatea Douma din Siria, trebuie investigate de urgență, de o manieră independentă și imparțială. MAE pledează pentru tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unui asemenea act.



    Acțiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie și Franța, la data de 14 aprilie, constituie o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, confruntată cu consecințele devastatoare ale unui război care trebuie încheiat cât mai curând. România este solidară cu aliații şi partenerii săi strategici.



    MAE reafirmă necesitatea soluționării conflictului din Siria, care a provocat suferință populației siriene. Consideră, de asemenea, esențial ca toate părțile implicate în dosarul sirian să continue să sprijine activ demersurile ONU destinate încheierii acestei crize, pe baza rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în special a Rezoluției 2254/2015 și a Comunicatului de la Geneva (2012).

  • UPDATE Reacţia MAE la situaţia din Siria

    UPDATE Reacţia MAE la situaţia din Siria

    UPDATE



    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti reiterează condamnarea fermă a utilizării armelor chimice în orice circumstanțe, în orice împrejurare, comiterea unor asemenea acte neavând nicio justificare. Rapoartele îngrijorătoare privind un atac cu arme chimice la 7 aprilie 2018, împotriva populației din localitatea Douma din Siria, trebuie investigate de urgență, de o manieră independentă și imparțială. MAE pledează pentru tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unui asemenea act.



    Acțiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie și Franța, la data de 14 aprilie, constituie o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, confruntată cu consecințele devastatoare ale unui război care trebuie încheiat cât mai curând. România este solidară cu aliații şi partenerii săi strategici.



    Ministerul Afacerilor Externe reafirmă necesitatea soluționării conflictului din Siria, care a provocat suferință populației siriene. Consideră, de asemenea, esențial ca toate părțile implicate în dosarul sirian să continue să sprijine activ demersurile ONU destinate încheierii acestei crize, pe baza rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în special a Rezoluției 2254/2015 și a Comunicatului de la Geneva (2012).


    ——-


    Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel sâmbătă la statele membre să dea dovadă de reţinere şi să se abţină de la orice acţiune care ar putea conduce la o escaladare a situaţiei după atacurile occidentale asupra Siriei. El şi-a amânat o vizită în Arabia Saudită pentru a gestiona urmările acţiunii militare lansate de SUA, Marea Britanie şi Franţa.



    Cele 3 ţări occidentale au lansat atacuri asupra unor obiective în Siria, susţinând că au atacat în special unităţi de producţie de arme chimice de care, conform Occidentului, ar dispune regimul lui Bashar al-Assad. Această operaţiune comună a avut loc la o săptămână după anunţul privind un atac chimic la Douma, în apropiere de Damasc, atribuit de Occident forţelor guvernamentale şi care s-ar fi soldat cu peste 40 d emorţi.



    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că Uniunea Europeană va rămâne alături de aliaţii săi de partea justiţiei. Atacurile SUA, Franţei şi Marii Britanii arată clar că regimul sirian, alături de Rusia şi Iran, nu poate continua această tragedie umană, cel puţin nu fără costuri, a scris Tusk pe Twitter.



    Cancelarul german Angela Merkel a declarat sâmbătă că guvernul său susţine atacurile occidentale care au vizat regimul sirian, o intervenţie militară necesară şi corespunzătoare. Israelul şi Turcia şi-au exprimat sprijinul sâmbătă pentru atacurile desfăşurate de SUA, Marea Britanie şi Franţa în Siria, în timp ce Iranul, aliat al Damascului, le-a condamnat ferm, atrăgând atenţia asupra consecinţelor regionale.



    Rusia nu şi-a folosit sistemele de apărare antiaeriană din Siria pentru a contracara atacurile occidentale asupra unor instalaţii ale regimului de la Damasc, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova. Anterior, Ministerul a spus că SUA şi aliaţii lor au lansat peste 100 de rachete asupra Siriei, iar un număr semnificativ dintre ele au fost interceptate de forţele siriene.



    Rusia a anunţat sâmbătă convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU după atacurile desfăşurate de SUA, Marea Britanie şi Franţa împotriva regimului de la Damasc.

  • UE pregăteşte o nouă strategie pentru a sprijini Irakul după înfrângerea ISIS

    UE pregăteşte o nouă strategie pentru a sprijini Irakul după înfrângerea ISIS

    Statul Islamic a pierdut și ultimele teritorii pe care le controla în Irak, iar premierul irakian, Haider al-Abadi, a anunțat săptămâna trecută victoria împotriva grupării jihadiste. Un anunț similar fusese făcut, anterior, și de guvernul de la Damasc. Dispariția așa-numitului califat, proclamat de Abu Bakr al-Baghdadi în vara lui 2014, nu înseamnă, însă, că a dispărut și gruparea teroristă, iar membrii și simpatizanții acesteia continuă să amenințe Europa. Pe de altă parte, victoria împotriva jihadiștilor nu înseamnă și sfârșitul problemelor Irakului, care intră acum în etapa de reconstrucție, etapă în care are nevoie de sprijin international. Și aici, Uniunea Europeană are de jucat un rol important.

    Irakul a reușit să elibereze și ultimele teritorii pe care Statul Islamic le mai controla în apropierea graniței cu Siria, iar forțele loiale Baghdadului controlează, acum, întreg teritoriul țării, situație în care guvernul nu s-a mai aflat de la începutul lui 2012, când Statul Islamic a ocupat Fallujah. Marea provocare o va reprezenta, acum, reconstrucția numeroaselor orașe distruse în urma războiului cu Statul Islamic, dar și evitarea apariției unor noi fracturi între musulmanii șiiți și cei sunniți, dar și între arabi și kurzi.

    Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie pentru a sprijini Irakul în perioada complicată​ care urmează, afirma șefa diplomației europene, Federica Mogherini, după Consiliul Afaceri Externe din 11 decembrie: Observăm, în teren, evoluții în înfrângerea Statului Islamic și credem că acesta nu este momentul în care să uităm de Irak. Din contra, acesta este momentul să intensificăm activitatea comună cu acea țară. Vom lucra pentru păstrarea unității, suveranității și integrității teritoriale a Irakului, și vom oferi ajutor pentru includerea minorităților și păstrarea diversității societății printr-o mai bună guvernare. Munca noastră de sprijinire a Irakului se va intensifica în lunile următoare, în special pentru a ne asigura că relațiile dintre Baghdad și Erbil se vor axa pe cooperare și că țara va reuși să evite o serie de greșeli care au fost făcute în trecut – cum ar fi subestimarea unor probleme care s-au transformat în ceva major cu care, după aceea a trebuit să ne confruntăm cu toții.

    Subestimarea anumitor probleme a permis, de altfel, explozia fulgerătoare a Statului Islamic în Irak. Gruparea jihadistă era prezentă acolo încă din perioada ocupației americane, când iordanianul Abu Musab al-Zarqawi și-a afiliat organizația la rețeaua Al Qaida și a declașat un jihad împotriva forțelor Washingtonului, guvernului de la Baghdad și comunității șiite a țării. Gruparea lui Zarqawi – ucis în 2006 – a suferit o serie de transformări și a pierdut numeroși luptători, mai ales în 2007 – 2008, fără a fi pe deplin eradicată. Jihadiștii au profitat de războiul civil sirian pentru a-și extinde operațiunile dincolo de graniță iar, ulterior, au revenit în Irak unde au fost beneficiarii a 2 mari greșeli – discriminarea sunniților de către guvernul de atunci al șiitului Nuri al-Maaliki și o slabă instruire a armatei. Sunniții aveau să tolereze sau chiar să sprijine prezența jihadiștilor, iar armata s-a dezintegrat, practic, în fața acestora în vara lui 2014. Mai mult, ideologia jihadiștilor s-a dovedit atrăgătoare pentru zeci de mii de tineri din întreaga lume, inclusiv din Europa, care au plecat să lupte în Siria și în Irak. Occidentul a devenit o țintă a acestor luptători și simpatizanți ai Statului Islamic, care au lansat atacuri teoriste în țări ca Statele Unite, Franța, Belgia, Marea Britanie, Germania și Spania.

    Numeroși experți au atras atenția că luptătorii străini care au supraviețuit ofensivelor din Irak și Siria împotriva Statului Islamic încearcă acum să revină în țările de origine – inclusiv State Europene – ceea ce înseamnă noi riscuri de securitate pentru acestea. Deocamdată, însă, după cum dădea asigurări coordonatorul Uniunii Europene pentru contra-terorism, Gilles de Kerchove, fluxul este unul redus.

    Pe de altă parte, grupările jihadiste, de la Al Qaida la Statul Islamic, au arătat de-a lungul timpului că au capacitatea de a se adapta la evoluțiile din teren și de a le folosi pentru a câștiga noi adepți – au profitat de neglijarea Afghanistanului după retragerea sovietică, de invazia americană a Irakului, de războiul civil sirian sau de problemele cu care s-au confruntat sunniții irakieni. Toate aceste cazuri și multe altele arată că războiul cu extremismul este departe de a se fi încheiat, iar evoluțiile din Orient produc efecte și în Occident.