Radio România Internațional

Tag: Siria

  • Primii refugiaţi repartizaţi în România

    Primii refugiaţi repartizaţi în România

    15 refugiaţi, provenind din Siria şi Yemen, două ţări aflate în conflict,
    unde activează gruparea teroristă Statul Islamic, au ajuns, joi, la Centrul
    Regional din Galaţi. Sunt primii din totalul celor peste
    6 mii pe care Bucureştiul s-a angajat să îi primească, în baza cotelor de
    relocare stabilite la nivelul Uniunii Europene pe fondul actualei crize a
    refugiaţilor. Centrul de cazare şi proceduri pentru solicitanţi
    de azil este înfiinţat încă din 2004. El găzduieşte, deja,
    persoane din Siria, Afganistan, Irak, Iran sau Algeria. Alături de ei, în centru au fost cazaţi şi cei 15. Au cerut azil politic într-o ţară europeană, iar cu acordul lor au fost
    repartizaţi în România.

    Până să ajungă la Galaţi, refugiaţii au stat timp de
    mai multe luni în Grecia, perioadă în care statul elen şi cel român au
    corespondat pentru a identifica persoanele care au nevoie de protecţie internaţională.
    Bucureştiul a acceptat propunerile Atenei doar după
    analize specifice şi verificări de securitate.

    Potrivit Inspectoratului General
    pentru Imigrări, grupul de 15 persoane sosit la Galaţi este compus din 10
    tineri, alături de care se află şi o familie – părinţi şi trei copii minori,
    din care cel mai mic are doar 7 luni. Până la primirea, în
    30 de zile, a unei decizii privind acordarea sau nu a statutului de azilant,
    refugiaţii vor rămâne în centru şi vor beneficia de asistenţă medicală,
    psihologică, juridică şi materială, precum şi de alte forme de sprijin din
    partea organizaţiilor neguvernamentale din domeniul azilului şi integrării.
    După eventuala obţinere a dreptului de şedere, ei vor avea libertatea de a se
    mişca în toată ţara.

    Ca în toate statele europene, şi în România opinia publică
    este divizată în privinţa găzduirii refugiaţilor. Or, venirea, la Galaţi, a celor 15 i-a nemulţumit pe unii dintre localnici: Statul cât plăteşte pentru un migrant în fiecare lună?
    Undeva la o mie şi ceva de lei, mai mult decât minimul pe economie. Deci este în regulă? Nu este în regulă.

    Este greu pentru noi, dar să mai primim şi pe alţii?
    Eu vin la dumneavoastră la masă, o zi, două.     Îmi aduc şi nevasta. Ai să mă ţii o săptămână, dar în a
    doua nu mai poţi, domnule.

    Fiecare trebuie să-şi
    ţină oamenii aproape. Ai noştri pleacă în străinătate şi noi trebuie să-i
    primim pe imigranţi? Mi se pare ciudat    .

    În perioada următoare, încă 115 refugiaţi din Italia şi 120 din Grecia vor veni
    în România. Între timp, la nivelul Uniunii Europene, profund divizate, se fac
    eforturi politice importante pentru gestionarea crizei imigranţilor, aflată la limita dezastrului
    umanitar.

    La summitul special UE-Turcia de pe 7 martie, România va fi
    reprezentată de premierul Dacian Cioloş. Bucureştiul va puncta că este nevoie de un control mai
    riguros al graniţelor externe ale Uniunii, de colaborare şi solidaritate la
    nivel european, precum şi de măsuri ferme, convenite de comun acord, pentru a
    fi găsite soluţii la fenomenul migraţionist.

  • Refugiaţii – o problemă globală

    Refugiaţii – o problemă globală

    În tabăra de la
    Calais, din nordul Franţei, în special sirieni, afgani şi sudanezi aşteaptă să
    poată trece Canalul Mânecii înspre Marea Britanie. Situaţia este încordată:
    autorităţile din Hexagon încearcă, cu greu, să închidă tabăra şi să îi
    repartizeze pe migranţi în centre de pe întreg cuprinsul ţării.

    La capătul opus
    al Europei, valuri de refugiaţi continuă să intre pe continent prin Grecia.
    Mulţi sunt blocaţi la graniţa greco-macedoneană după restricţii impuse de mai
    multe ţări, inclusiv de Macedonia, privind numărul de persoane autorizate să
    intre pe teritoriile lor.

    Subiectul divizează, de altfel, profund Uniunea
    Europeană. Aceasta vrea să ajute financiar, în următorii ani, ţările membre
    care se confruntă cu sosiri masive de refugiaţi.

    Grecia singură estimează că
    are nevoie de aproape 500 de milioane de euro pentru organizarea primirii
    migranţilor şi pentru gestionarea unei situaţii extrem de dificile, la limita
    dezastrului umanitar marcat de încălcări ale dreptului internaţional sau ale
    unei minime decenţe umane. De la începutul lunii ianuarie, peste 130 de mii de
    oameni au sosit, de pe coastele Turciei, via Marea Mediterană, în Europa. Iar
    numărul lor îl depăşeşte pe cel înregistrat în primele cinci luni ale anului
    trecut ! Înaintea unui summit UE-Turcia, pe 7 martie, preşedintele Consiliului
    European, Donald Tusk, face un turneu balcanic. Bruxelles-ulinsistă că singura
    soluţie viabilă este una colectivă, europeană.

    În acelaşi timp, nave ale NATO
    au fost trimise în Marea Egee pentru a supraveghea reţelele de călăuze care
    transportă refugiaţi între Turcia şi Grecia. Şi pentru ca tabloul să fie
    întregit, să redăm şi declaraţia comandantului forţelor NATO în Europa,
    generalul Philip Breedlove, care a acuzat Rusia că sprijină forţele
    guvernamentale din Siria,pentru
    a genera o criză a refugiaţilor pe care să o utilizeze ca armă de război
    împotriva Europei.

    O contribuţie în rezolvarea extrem de complicatei crize
    siriene ar putea-o avea Iranul, pe care l-a vizitat ministrul român de externe,
    Lazăr Comănescu. Acesta a declarat: Situaţia din Siria a
    fost generată de factorii interni, dar, în acelaşi timp, nu poate să fie
    ignorată existenţa unor actori inclusiv regionali, din păcate cu abordări
    divergente, cu rivalităţi, ori pentru a găsi o soluţie care nu     poate
    să fie militară în Siria, ci doar pe cale politică, este absolută nevoie ca toţi
    actorii din regiune să ajungă la un numitor comun. Iranul poate să aibă o
    contribuţie deosebită şi, de altfel, a fost unul dintre mesajele pe care le-am
    transmis atât ca ministru de externe al României, dar şi ca ministru de externe
    al unei ţări membre a UE.

    România este una din puţinele ţări
    occidentale care au păstrat deschisă o ambasadă la Damasc. De aceea, în ceea ce îl priveşte, Bucureştiul
    poate avea un rol, chiar dacă nu de mediator principal, în rezolvarea crizei
    siriene.

  • Pacea ruinelor

    Pacea ruinelor

    În
    Siria, pacea pare a fi adusă
    de marile puterii ale lumii bipolare de după al doilea război mondial, Statele
    Unite ale Americii şi, acum, Federaţia Rusă. Acordul lor intră în funcţiune cu
    mari speranţe şi pare a concentra atenţia şi eforturile, poate şi bombele, pe
    distrugerea teroriştilor din organizaţia autotintitulată Statul Islamic. Peisajul
    războiului din Siria seamănă cu o scenă nebună în care toată lumea luptă cu
    toată lumea, până la moarte. Până la moartea combatanţilor sau a civililor care
    vor să trăiască în Siria, nu să moară sau să omoare. Şi chiar până la moartea
    oricui nu îi place vreunui judecător ad hoc din organizaţia teroristă, pentru
    că aceasta este filosofia teroriştilor musulmani care au ocupat o mare parte a
    Siriei. Nemusulman sau musulman, credincios sau indiferent, tânăr sau bătrân,
    străin sau cunoscut, rudă sau turist în Paris, oricine merită să moară, în
    concepţia teroriştilor ce şi-au făcut stat în Siria şi Irak. Acolo chiar şi
    trecutul merită să moară, chiar şi ruinele sunt măcelărite, asemenea oamenilor.
    Nu este o figură de stil, statuile şi ruinele antichităţii aurite de pe aceste
    locuri, cele care au străbătut veacurile ca să ne îmbogăţească viaţa şi
    civilizaţia, sunt decapitate, spânzurate, împuşcate, aruncate în aer şi în foc,
    exact ca oamenii.

    Mai mult de atât, în Siria acţionează sute de grupări
    militarizate care au cele mai diverse intenţii. În primul rând, sunt forţele de
    opoziţie care luptă împotriva regimului preşedintelui Bashar al-Assad, sau a
    ceea ce a mai rămas din el. Ei au început primii lupta, nemaisuportând
    situaţia, şi tot ei sunt primii care au acceptat acordul de încetare a focului
    negociat de ruşi şi americani. Fără a avea neapărat America de partea sa,
    opoziţia faţă de liderul de la Damasc a avut de suportat, în schimb,
    bombardamentele aviaţiei ruse care a decis să intervină în războiul confuz din
    Siria. Paradoxal, puterile externe care au decis să pună capăt coşmarului
    terorist din Siria şi Irak s-au concentrat mai mult pe teritoriul unor
    adversari tradiţionali. Supărată, de decenii, pe kurzii de pe propriul său
    teritoriu, Turcia îi bombardează pe kurzii din Siria, care s-au dovedit cam
    singurii luptători serioşi până la eroism împotriva teroriştilor Statului
    Islamic. Rusia a adus o însemnată forţă aeriană care şi-a făcut o ţintă din
    opoziţia anti-Bashar iar America se arată gata oricând să îl bombardeze pe
    preşedintele de la Damasc.

    În acest timp, teroriştii din aşa-numitul Stat
    Islamic, inamicul comun a tot ce înseamnă civlizaţie omenească, prosperă pe
    drumul transformării acestui nume în realitate concretă. Au capitală,
    administraţie şi armată, au bănci şi instalaţii petroliere, fac justiţie de ev
    mediu sângeros dar comerţ internaţional modern, au presă şi cam tot ce i-ar
    trebui unui stat adevărat. Teroriştii omoară oameni, distrug civilizaţie, atacă
    statele europene acasă la ele, circulă unde vor ei, se extind în alte ţări şi
    continente. Şi toate acestea par a nu fi deranjate de munţii de bombe pe care
    marile puteri implicate în războiul din Siria se jură că i-au aruncat împotriva
    lor sau de măsurile luate de Europa însângerată faţă de teroriştii din Siria
    sau de pe propriul teritoriu.

    Este un spectacol sinistru, neprevăzut de
    analişti sau clarvăzători, care continuă cu o virulenţă de serial aflat în cea
    mai bună perioadă a sa. Nu se ştie prea bine cine face războiul din Siria dar
    să sperăm că măcar vom ştii cine a făcut pacea. Acordul negociat de SUA şi
    Rusia are ocazia să spună lucrurilor pe nume şi să aducă pace oamenilor şi
    istoriei din frumoasa Sirie, şi să îi alunge pe terorişti în negura gândirii de
    unde un accident absurd al civilizaţiei umane le-a permis să iasă

  • Jurnal românesc – 16.02.2016

    Jurnal românesc – 16.02.2016

    România susţine respectarea liberei circulaţii a lucrătorilor şi nediscriminarea acestora. Dreptul românilor din Marea Britanie la beneficii sociale nu trebuie pus în discuţie – a afirmat, la Bucureşti, şeful statului român, Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. La rândul său, oficialul european a precizat că mecanismul de salvgardare cu privire la accesul la prestaţii sociale nu este destinat să se aplice cetăţenilor Uniunii care lucrează în prezent în Marea Britanie. Declaraţiile survin in contextul in care Londra cere limitarea beneficiilor sociale acordate muncitorilor veniţi din alte state comunitare. Întâlnirea de la Bucureşti a avut loc înaintea Consiliului European din 18 -19 februarie, unde este posibil să se încheie un acord politic privind planul formulat recent de Bruxelles si propus Marii Britanii pentru evitarea iesirii Londrei din UE.




    Plenul Parlamentului de la Bucuresti a aprobat, luni, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind participarea Armatei României la activităţi de instruire a forţelor de securitate irakiene, în cadrul Coaliţiei internaţionale împotriva grupării teroriste Statul Islamic. România va trimite 50 de militari, instructori, personal de stat major şi de sprijin din domeniile forţe speciale, informaţii militare şi forţe terestre care vor antrena armata irakiană. Misiunea se va desfăşura doar în 2016. Armata României participă în prezent cu peste 700 de militari la misiunile Alianţei Nord-Atlantice, ale UE şi ale ONU. Dintre aceştia, aproximativ 600 sunt dislocaţi în Afganistan, cea mai importantă misiune NATO.




    Aproape 100 de persoane au depus cereri de azil în România, de la începutul anului 2016 până în prezent. Principalele state de proveninenţă sunt Pakistan, Siria şi Irak, iar majoritatea solicitantilor sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. Poliţiştii de la Imigrări examinează fiecare cerere în parte, luând în considerare documentele de la dosar, datele declarate de solicitant în cadrul interviului, coroborate cu informaţiile din ţara de origine, în vederea acordării unei forme de protecţie sau de respingere a cererii. În Romania sunt inregistrati, în prezent, circa 2.600 de beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională.




    Compania aeriană Wizz Air a lansat, luni, o nouă rută între Cluj-Napoca (vest) şi Munchen, cu o frecvenţă de operare de două zboruri pe săptămână. Operatorul low-cost a anunţat această rută ca parte a programului de vară 2016, încă din luna septembrie a anului trecut. Compania va opera zborurile între Cluj-Napoca şi Memmingen, aeroportul regional din vestul oraşului München, în zilele de luni şi vineri, iar tarifele biletelor încep de la 25 de euro. Wizz Air va adăuga cea de-a 5-a aeronavă la baza sa din Cluj-Napoca din luna iuli, orarul de vară incluzând bilete de avion spre destinaţii precum Alicante, Billund, Doncaster/ Sheffield şi Berlin, toate începând în săptămânile următoare.




    Institutul pentru Politici Publice a solicitat DNA să informeze opinia publică cu privire la stadiul anchetei în cazul obstrucţionării dreptului de vot al românilor din diaspora la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, precizând că au trecut 440 de zile de când a fost preluat cazul. ONG-ul doreşte ca DNA să investigheze acuzaţiile aduse membrilor Guvernului de la acea vreme cu privire la încălcarea în mod deliberat a dreptului la vot al românilor prin organizarea unui număr prea mic de secţii de votare, în afara graniţelor, în ciuda cererilor de la ambasade şi a situaţiei votului din primul tur. La ambele tururi ale alegerilor din 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

  • Mobilizare internaţională pentru Siria

    Mobilizare internaţională pentru Siria

    Agenţiile Naţiunilor Unite care gestionează criza umanitară din Siria
    vor primi, până în 2020, 11 miliarde de dolari de la state donatoare. Banii au
    fost promişi în cadrul unei conferinţe care a avut loc, joi, la Londra, iar
    gazda reuniunii, premierul britanic David Cameron, a anunţat că donatorii au
    decis ca mai bine de jumătate din sumă, adică şase miliarde de dolari, să fie
    livrată în regim de urgenţă, în următoarele luni, şi să finanţeze, prioritar,
    programe de educaţie şi crearea de locuri de muncă. Astfel, alimentate pecuniar
    de donatori, Iordania, Libanul şi Turcia, vecine Siriei, s-au angajat să
    asigure acces la educaţie pentru un milion de copii sirieni refugiaţi,
    categoria cea mai vulnerabilă în faţa radicalizării şi propagandei jihadiste.

    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a insistat că liberalizarea pieţei
    muncii pentru refugiaţii sirieni de către statele care-i găzduiesc este, de
    asemenea, vitală. A fost luată în calcul şi finanţarea pe termen lung, pentru
    ca atât Siria, cât şi alte state din regiune, afectate de conflicte militare,
    să îşi poată regândi sistemul economic pentru a genera creştere şi a-şi reface
    infrastructura.

    Uniunea Europeană va face tot ce îi stă în putere pentru a
    acorda o serie de facilităţi comerciale statelor care găzduiesc refugiaţi
    sirieni, a anunţat şi cancelarul german, Angela Merkel, personajul politic
    căruia deciziile legate de criza siriană i-au afectat cel mai grav
    popularitatea.

    Membră relativ recentă şi relativ pauperă a Uniunii, România se
    va implica, la rându-i, în efortul umanitar al comunităţii internaţionale cu
    echivalentul a circa 120 de mii de dolari. Potrivit unei hotărări adoptate
    miercuri,Guvernul tehnocrat de la Bucureşti a alocat această sumă ca ajutor
    umanitar de urgenţă pentru refugiaţi. România se alătură statelor donatoare,
    iar ajutorul umanitar va fi acordat pentru programele coordonate la nivelul
    Organizaţiei Naţiunilor Unite, respectiv Planul pentru Răspuns Umanitar în
    Siria şi Planul regional pentru refugiaţi şi rezilienţă, instrumente
    instituţionale, de cooperare inter-agenţii ONU, instituite ca urmare a
    amplificării crizei refugiaţilor     – precizează un comunicat al Guvernului.

    Comentatorii salută deciziile adoptate la
    Londra, dar avertizează că sumele oferite de donatori sunt departe de a acoperi
    costurile economice ale războiului din Siria şi ale consecinţelor sale asupra
    ţărilor din regiune. Potrivit estimărilor publicate, joi, de Banca Mondială,
    acestea se ridică la circa 35 de miliarde de dolari. Iar amploarea tragediei
    umanitare e incomensurabilă.

    Declanşat în martie 2011, după manifestaţii
    iniţial paşnice împotriva preşedintelui Bashar al-Assad, conflictul sirian s-a
    soldat cu peste 260 de mii de morţi. Mai bine de 13 milioane de oameni sunt
    strămutaţi sau în situaţii vulnerabile. Iar în teren carnagiul continuă,
    alimentat şi de trupele regimului, şi de aşa-numita opoziţie moderată şi, mai
    ales, de ucigaşii fără scrupule afiliaţi grupării teroriste care-şi spune
    Statul Islamic.

  • România condamnă atentatele teroriste

    România condamnă atentatele teroriste

    Romania condamnă atentatele teroriste care au avut loc luni şi marţi în Irak şi Turcia, soldate cu zeci de morti şi răniţi.

    Terorismul face, din păcate, numeroase victime la început de an, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, care a condamnat atentatele şi a exprimat solidaritatea României cu statele afectate. El a reiterat determinarea Bucureştiului de a lupta, alături de comunitatea internaţională, împotriva terorismului şi a apreciat că este nevoie de mai multă fermitate şi coordonare a eforturilor tuturor statelor lumii pentru a combate acest flagel.

    Si Ministerul român de Externe a condamnat cu fermitate atacul terorist care a avut loc în districtul istoric Sultanahmet din Istanbul, soldat cu morţi şi răniţi şi a exprimat susţinerea pentru eforturile autorităţilor turce în combaterea tuturor formelor de terorism. MAE a precizat ca printre victime nu se află cetăţeni români.

    Premierul turc Ahmet Davutoglu afirmă că gruparea Statul Islamic se află în spatele atacului. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa este prima tinta a tuturor grupurilor teroriste din regiune dar a promis că Ankara va lupta împotriva acestora în mod egal. Autorităţile turce au anunţat că atentatorul este un tânăr sirian de 27 de ani, care ar fi intrat recent în Turcia din Siria. Experţii turci sustin că locul şi ţintele atentatului arată încărcătura simbolică pe care, ca de obicei, Statul Islamic vrea să o transmită. In opinia acestora, atacul din Istanbul arată ca o acţiune de pedepsire a Turciei pentru că s-a alăturat coaliţiei internaţionale antijihadiste. Acesta a survenit în condiţiile în care Turcia se afla deja în stare de alertă după cel mai sângeros atentat din istoria sa, comis în octombrie 2015 în faţa gării centrale din Ankara şi soldat cu 103 morţi. Şi acel atac a fost atribuit grupării jihadiste Statul Islamic.

    O alta serie de atentate revendicate de grupare au avut loc luni in Irak, soldate cu morti si raniti. Cele mai multe au vizat Bagdadul, unde oameni înarmaţi au detonat un vehicul capcană, au deschis focul într-un cartier frecventat al capitalei şi au luat sute de ostatici într-un centru comercial.

    Despre grupările teroriste a vorbit şi preşedintele american Barack Obama în ultimul său discurs despre starea natiunii pronunţat în faţa Congresului. Obama a spus că politica externă a SUA trebuie să se concentreze asupra ameninţării pe care o reprezintă reţelele teroriste Statul Islamic şi al-Qaeda, dar nu trebuie să se oprească aici. El a avertizat că instabilitatea va continua timp de zeci de ani în multe părţi ale lumii – în Orientul Mijlociu, în Afganistan şi Pakistan, în părţi ale Americii Centrale, Africii şi Asiei, iar unele din aceste locuri ar putea deveni adăposturi sigure pentru noi reţele teroriste.

  • Turcia: restricţii în punctele de frontieră cu Siria sau Irak

    Turcia: restricţii în punctele de frontieră cu Siria sau Irak

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care tranzitează frontierele terestre dintre Turcia-Siria şi Turcia-Irak că autoritățile de la Ankara au transmis următoarele detalii cu privire la situaţia acestor frontiere, astfel:



    – La frontiera turco-siriană funcţionează două puncte de frontieră, conform unui regim restricţionat şi selectiv, respectiv Cilvegözü/Bab Al Hava în Hatay şi Öncüpınar/Bab Al Selame în Kilis. Aceste puncte pot fi utilizate pentru cetăţeni, ajutor umanitar şi bunuri comerciale, însă trecerea nu este garantată, întrucât există o comisie specială care analizează fiecare solicitare de trecere a frontierei. Suplimentar, punctul de frontieră Nusaybin/Kamışlı în Mardin este deschis doar pentru ajutor umanitar venit din partea Naţiunilor Unite.



    – La frontiera turco-irakiană, punctul de frontieră Ibrahim Khalil (Habur) rămâne închis pe o perioadă nedeterminată, ca urmare a operaţiunilor militare/de securitate turce în zonă și nu există alte rute alternative.



    Se recomandă cetăţenilor români să evite deplasările terestre în zonă, având în vedere imprevizibilitatea închiderii acestor puncte de trecere a frontierelo

  • Un conflict cu implicaţii majore

    Un conflict cu implicaţii majore

    Efectele
    pe care lumea le resimte din cauza războiului din Siria înseamnă mai mult decât
    criza refugiaţilor sau numărul mare de victime din această ţară. Înseamnă, în
    egală măsură, ameninţarea ISIS asupra lumii întregi, atentate în inima Europei
    sau necesitatea gândirii unor noi reguli de funcţionare pentru Uniunea
    Europeană. Problemele de la graniţele europene sunt în cea mai mare parte o
    consecinţă a situaţiei dramatice din Siria, confruntată de mai bine de patru
    ani cu un război civil şi una dintre ţările unde gruparea teroristă ISIS şi-a
    consolidat poziţiile.

    Jihadiştii folosesc femei şi copii fără apărare drept
    scuturi umane, noi îi lovim mai puternic ca niciodată în Irak şi Siria, dar
    progresele trebuie să fie mai rapide    , a declarat recent preşedintele american,
    Barack Obama. Potrivit trezoreriei SUA, în doar câţiva ani, ISIS a devenit cea
    mai bogată structură teroristă din istorie – face contrabandă cu antichităţi,
    trafic de carne vie şi cere răscumpărări de sute de mii sau milioane de dolari
    pentru eliberarea celor răpiţi. Sume importante primeşte şi din donaţii făcute
    de oameni influenţi din lumea arabă. Cei mai mulţi bani vin, însă, de pe piaţa
    neagră a produselor petroliere, care ar aduce circa 40 de milioane de dolari pe
    lună pentru ISIS – sau Daesh, acronim din arabă pentru statul islamic, termen
    interzis în teritoriile controlate de terorişti, dar tot mai utilizat în
    Occident.

    Chiar la scurt timp după atentatele teroriste din noiembrie de la
    Paris, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a folosit, nu întâmplător,
    această variantă pentru a condamna acţiunile revendicate de terorişti. În limba
    arabă cuvântul stat – dawla poate însemna atât un stat în sensul
    modern al cuvântului, dar poate avea legătură şi cu califatele medievale, iar
    experţii spun că ISIS a folosit intenţionat această titulatură pentru a crea
    ambiguitate, respectiv pentru a-şi încuraja adepţii să privească Statul Islamic
    în Irak drept un protocalifat, întâiul califat. Indiferent de titulatură,
    organizaţia teroristă şi-a dezvoltat o reţea de susţinători în Europa şi în
    SUA, inclusiv prin folosirea Internetului, a reţelelor de socializare şi în
    general, a mijloacelor moderne de comunicaţii.

    Analistul politico-militar
    Claudiu Degeratu explică: Nu este vorba numai de o reţea de
    sprijin, discutăm de celule active, de oameni antrenaţi care vin periodic sau
    revin din zonele de instruire din Orientul Mijlociu, în special din Siria şi
    pregătesc în continuu planuri de atac. De aceea, nu mai există o diferenţă
    între – să zicem – profilul terorist al regiunii Orientul Mijlociu şi profilul
    terorist al Europei. După părerea mea, cel puţin pentru grupul Daesh, ar trebui
    să discutăm despre un profil asemănător şi în Europa şi în Orientul Mijlociu.
    Discutăm despre un protostat, cu instituţii care operează cu anumite proceduri,
    de aceea tendinţa este nu doar să considerăm ca fiind un grup terorist Daesh,
    dar şi ca un stat cu funcţii specializate, cu reţele specializate. Nu discutăm
    doar de simple celule care acţionează după un plan autonom.

    Putem spune că
    în interiorul UE sunt ţări mai expuse şi altele mai puţin expuse? Claudiu Degeratu: Cred că, în acest moment, chiar dacă ne-am uita
    la statistici şi la orice model, oricât de sofisticat ar fi, interconexiunea
    este atât de mare încât cred că există o zonă comună de ameninţări şi riscuri
    şi, de asemenea, există şi o altă zonă să zicem diferenţiată de la ţară la ţară.
    Este greu să facem o ierarhie în ceea ce priveşte ţintele posibile şi nivelul
    de expunere. Expunerea este foarte mare pentru că libertatea de circulaţie în
    zona UE este mult mai mare şi atunci sigur că expunerea este, statistic
    vorbind, semnificativ apropiată.

    Chiar în această săptămână, Comisia
    Europeană a propus înfiinţarea unei noi agenţii responsabile cu paza de coastă
    şi supravegherea frontierelor externe ale Uniunii. Aceasta se va baza pe
    resursele Frontex şi pe cele ale statelor membre, dar îşi va achiziţiona
    propriul echipament şi va putea mobiliza o forţă de reacţie rapidă în cel mult
    trei zile la graniţele externe, în caz de necesitate. Decizia a fost luată după
    ce criza refugiaţilor plecaţi din zona de conflict a scos în evidenţă punctele
    slabe ale mecanismelor Uniunii Europene de gestionare a frontierelor externe.

    Răspunsuri la ameninţarea crescândă reprezentată de teroriştii organizaţiei
    Stat Islamic vin şi din partea lumii musulmane. Arabia Saudită a anunţat că a
    format o alianţă militară cu alte 34 de state majoritar musulmane pentru a
    lupta împotriva terorismului. Alianţa îşi va coordona eforturile pentru a lupta
    împotriva grupărilor extremiste din Irak, Siria, Egipt şi Afganistan.
    Această decizie este un efect al vigilenţei lumii islamice în lupta
    împotriva acestei boli, extremismul islamic, care a afectat lumea islamică şi
    chiar şi comunitatea internaţională ca întreg. Centrul de coordonare al
    operaţiunilor va fi la Ryad    , a precizat ministrul saudit al apărării,
    Mohammad bin Salman.

    Pe de altă parte, la Washington, Barack Obama a exclus,
    încă o dată, trimiterea de trupe terestre în număr mare în regiune, deşi,
    potrivit unui recent sondaj de opinie, mai mult de 50% dintre americani spun,
    acum, că ar trebui trimise trupe terestre în regiune.

  • Repatrieri ale românilor din Siria şi Liban

    Repatrieri ale românilor din Siria şi Liban

    Trei cetăţeni români şi doi membri de familie cetăţeni sirieni au fost evacuaţi, miercuri, la cerere, din Siria şi repatriaţi pe cale aeriană din Liban, cu sprijinul misiunilor diplomatice române la Damasc şi Beirut şi al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), anunţă MAE.


    Marţi, grupul a părăsit Siria în condiţii de siguranţă, pe cale terestră, către Liban. Misiunea diplomatică de la Damasc a eliberat documentele de călătorie necesare repatrierii celor trei cetăţeni români, iar filiala de la Damasc a OIM a asigurat transportul grupului prin suportarea costurilor aferente repatrierii. De asemenea, grupul a fost asistat de către reprezentanţi ai Ambasadei României la Beirut şi ai OIM pentru îndeplinirea formalităţilor de îmbarcare în aeronava cu care au fost repatriaţi.


    Tot miercuri, un cetăţean român şi doi membri ai familiei acestuia, cetăţeni sirieni — refugiaţi din 2012 din Siria pe teritoriul Libanului, în localitatea Rayak din Valea Bekaa – au fost repatriaţi pe cale aeriană din Liban, tot cu sprijinul misiunii diplomatice române la Beirut şi al OIM.


    Până în prezent, 709 cetăţeni români şi membri de familie au fost evacuaţi și repatriaţi din Siria cu ajutorul misiunilor diplomatice româneşti şi al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.



    Sursa: MAE

  • Europa noastră – 24.10.2015

    Europa noastră – 24.10.2015

    Comisia Europeană sprijină Slovenia în problema migranţilor şi este gata să-i acorde suport tehnic şi financiar.Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, a estimat că este crucială includerea preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad, într-o tranziţie politică în Siria.Comisia Europeană a anunţat concluzia unei anchete în cazul avantajelor fiscale acordate pentru Fiat în Luxemburg şi pentru Starbucks în Olanda.


  • Siria, un conflicto lejos de su final

    Siria, un conflicto lejos de su final


    Un balance provisional de la situación de Siria informa acerca de 250.000 muertos y casi 12 millones de personas que han abandonado el país. Es una situación complicada, con impacto en la seguridad regional y europea. Zona beligerante para los rebeldes que se oponen al régimen de Damasco, (como los fundamentalistas del Estado Islámico, o la organización Al Qaeda, pero también las fracciones moderadas), y las fuerzas leales a Bashar al- Assad, Siria, como teatro de operaciones militares, se ha complicado desde el momento en que Moscú ha contestado a la solicitud del líder sirio de efectuar bombardeos en su beneficio.



    Actor importante en el conflicto, Washington respalda a los rebeldes que se oponen a Bashar al-Assad, pero tiene al mismo tiempo un enemigo común con el régimen de Damasco: los yihadistas del autoproclamado Estado Islámico y las milicias de Al Qaeda de la zona.


    Pese a las diferencias de opinión, Moscú y Washington han logrado llegar a un acuerdo para evitar unos incidentes no deseados entre las partes en el frente sirio. El corresponsal de Radio Rumanía en Moscú, Alexandru Beleavschi explica la situación:




    “El documento se llama “Memorando de prevención de los incidentes y garantía de los vuelos de aviación durante las operaciones de Siria”. El viceministro ruso de Defensa, Anatoli Antonov, ha declarado que el memorando reglamenta las acciones de los aparatos de vuelo con y sin piloto, es decir, también de los drones en el espacio aéreo sirio, e incluye reglas y restricciones que persiguen prevenir los incidentes entre la aviación rusa y la estadounidense. El ministerio ruso de Defensa subraya que las reglas previstas en el memorando se refieren también a los pilotos de otros países aparte de EE. UU. que integran la coalición anti-ISIS. El ministerio ruso de Defensa declara al mismo tiempo que si Rusia está legalmente presente en Siria, a invitación del líder de este país, no ocurre lo mismo con la coalición encabezada por EE. UU.“




    La operación militar de Rusia en Siria se ha ampliado tras desatar el ejército sirio la ofensiva terrestre. En opinión del ministerio ruso de Defensa, la aviación rusa ha destruido cientos de objetivos de ISIS y de otras organizaciones terroristas en las cuales se han registrado despistes y deserciones. Por otra parte, en las ciudades, área donde la aviación rusa no se implica, la ofensiva siria terrestre ha registrado resultados modestos, porque los islamistas se benefician de posiciones bien fortalecidas y de redes de comunicaciones subterráneas muy desarrolladas. La corresponsal de Radio Rumanía en EE. UU., Doina Saiciuc nos dirá seguidamente, cómo se ve desde Washington la situación de Siria:




    “La administración estadounidense trata de reanudar las negociaciones de paz en el caso sirio, con Rusia, Turquía, Arabia Saudí, e incluso con Irán, para detener las luchas entre el ejército del presidente Assad y las fuerzas moderadas de la oposición, y permitir a todas las partes que centren la atención en cómo derrotar a los militantes del Estado Islámico. En el Departamento de Estado, el portavoz John Kirby ha insistido en que el memorando de entendimiento entre el Departamento estadounidense de Defensa y el Ministerio ruso de Defensa con respecto a las reglas de vuelo en condiciones de seguridad en el espacio aéreo sirio de los pilotos de la coalición no cambia el objetivo estadounidense con respecto a una transacción política en Siria, a saber, la salida del poder del presidente Assad.”




    Si miran los blancos que Rusia sigue apuntando y el respaldo que éste país concede al régimen sirio en el terreno, sacarán la conclusión de que Rusia intenta apoyar al régimen de Assad, lo que conllevará la escalada del conflicto e inflamará las tensiones sectarias, y aumentará el extremismo también en otras partes de la zona. Quiero decir, sin lugar a dudas, que la firma de este memorando importante para la seguridad de los pilotos no hace nada para calmar nuestras inquietudes con respecto a las actividades militares rusas en Siria, ha añadido John Kirby.


    Por otra parte, la Casa Blanca ha criticado a Rusia tras la visita efectuada esta semana por el presidente sirio Bashar al-Assad a Moscú, para encontrarse con el presidente Vladimir Putin.



    “Nosotros consideramos que la extensión de la alfombra roja para acoger a Bashar al-Assad que utilizó armas químicas contra su propio pueblo, está en contradicción con el objetivo declarado por los rusos de efectuar una trasacción política en Siria”, ha declarado el portavoz de la Casa Blanca, Eric Schultz. Bucarest considera que la paz se puede reinstaurar en Siria solamente a través del diálogo. Escuchemos al presidente Klaus Johannis:




    “El hecho de que últimamente Rusia está comprometida militarmente en Siria no ayuda a la solucionar la crisis, sino que complica la situación. La única modalidad de salir de esta crisis es la vía de las negociaciones. Este es el punto de vista oficial de Rumanía y lo damos a conocer a todos. No es un punto de vista simplemente teórico. Rumanía figura entre los escasos países que cuenta con personal diplomático en la embajada de Damasco. No somos uno de los grandes protagonistas, pero nuestra presencia allí puede facilitar un diálogo que conduzca a la instauración de la paz en la zona.”




    Algunos analistas consideran que la intervención de Rusia en Siria es un intento de Moscú de cambiar el paisaje estratégico de Oriente Medio y que Vladimir Putin aprovecha la débil reacción de la administración estadounidense para restaurar el papel que Rusia perdió en Oriente Medio en los años 70.

  • Siria – un conflict departe de a se stinge

    Siria – un conflict departe de a se stinge

    Peste
    250.000 de morţi şi aproximativ 12 milioane de persoane care au părăsit ţara -
    este bilanţul, provizoriu încă, al situaţiei din Siria. Una din ce în ce mai
    complicată, cu impact asupra securităţii regionale şi europene. Zonă de război
    pentru rebelii care se opun regimului de la Damasc – precum fundamentaliştii
    din Statul Islamic sau Al-Qaeda, dar şi fracţiunile moderate – şi forţele
    loiale lui Bashar al-Assad, Siria, ca
    teatru de operaţiuni militare, s-a complicat din momentul în care Moscova a
    răspuns solicitării liderului sirian de a efectua bombardamente în sprijinul
    său.

    Actor important în conflict, Washingtonul îi susţine pe rebelii care se
    opun lui Bashar al-Assad, având însă un duşman comun cu regimul de la Damasc -
    jihadiştii din autoproclamatul Stat Islamic şi miliţiile Al-Qaeda din zonă. În
    pofida divergenţelor de opinie, Moscova şi Washingtonul au reuşit totuşi să
    ajungă la un acord privind evitarea unor incidente nedorite între părţi pe
    frontul sirian.

    Corespondentul Radio România la Moscova, Alexandru Beleavschi,
    explică situaţia: Documentul se numeşte . Viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat că el
    reglementează acţiunile aparatelor cu şi fără pilot, deci şi a dronelor în
    spaţiul sirian, şi conţine un fel de reguli şi restricţii care au ca scop prevenirea
    incidentelor între aviaţia rusă şi cea americană. Ministerul rus al apărării
    subliniază că regulile stipulate în acest memorandum se extind şi asupra
    piloţilor din alte ţări decât Statele Unite, care fac parte din coaliţia
    anti-ISIS. Ministerul rus al Apărării afirmă, în acelaşi timp, că dacă Rusia se
    află în Siria în mod legal, la invitaţia conducerii de acolo, coaliţia condusă
    de Statele Unite, nu.

    Operaţiunea militară a Rusiei în Siria
    a crescut în intensitate după declanşarea ofensivei terestre a armatei siriene.
    Potrivit ministerului rus al Apărării, aviaţia rusă a distrus sute de obiective
    ale ISIS şi ale altor organizaţii teroriste în rândurile cărora se
    înregistrează derute şi chiar dezertări. Rezultatele la sol ale armatei siriene
    sunt, însă, modeste în oraşe, unde aviaţia rusă nu acţionează, islamiştii
    dispunând de poziţii bine întărite şi de reţele foarte dezvoltate de
    comunicaţii subterane.

    Cum este privită la Washington situaţia din Siria? Corespondentul Radio România în SUA,
    Doina Saiciuc: Administraţia americană încearcă să relanseze
    convorbirile de pace pentru Siria cu Rusia, Turcia, Arabia Saudită şi în mod
    potenţial chiar cu Iranul, convorbiri care să conducă la încetarea luptelor
    între armata preşedintelui Assad şi forţele moderate de opoziţie şi care să
    permită tuturor părţilor să se concentreze asupra înfrângerii militanţilor
    Statului Islamic. La Departamentul de Stat, purtătorul de cuvânt John Kirby a
    insistat că memorandumul de înţelegere dintre Departamentul American al
    Apărării şi Ministerul Rus al Apărării privind regulile de navigaţie în
    siguranţă în spaţiul aerian sirian a piloţilor coaliţiei nu schimbă obiectivul
    SUA privind o tranziţie politică în Siria, adică plecarea de la putere a
    preşedintelui Assad.

    Dacă vă uitaţi la ţintele pe care Rusia continuă să
    le lovească şi la sprijinul pe care îl acordă regimului sirian pe teren nu
    puteţi ajunge decât la concluzia că Rusia intenţionează să susţină regimul
    Assad, ceea ce nu va face altceva decât să exacerbeze conflictul, să inflameze
    tensiunile sectare şi să conducă mai mult extremism acolo şi în alte părţi ale
    regiunii. Vreau să spun fără niciun echivoc, semnarea memorandumului important
    pentru siguranţa piloţilor nu face nimic pentru a calma îngrijorările noastre privind
    activităţile militare ruseşti în Siria    , a mai spus John Kirby.

    Casa Albă a
    criticat, pe de altă parte, Rusia după rara vizită, din această săptămână, a
    preşedintelui sirian Bashar al-Assad, la Moscova, pentru a se întâlni cu
    preşedintele Vladimir Putin.

    Noi vedem primirea cu covorul roşu a lui Assad,
    care a folosit arme chimice împotriva propriului popor, în contradicţie cu
    scopul declarat de ruşi pentru o tranziţie politică în Siria    , a afirmat
    purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Eric Schultz.

    Bucureştiul consideră că
    pacea în Siria poate fi restabilită doar prin dialog. Preşedintele Klaus
    Iohannis: Faptul că în ultima vreme Rusia s-a angajat militar în
    Siria, nu ajută la soluţionarea crizei, după părerea noastră, ci complică
    situaţia. Singura cale de ieşire din această criză este calea negocierii.
    Acesta este punctul de vedere oficial al României şi acest punct de vedere îl
    facem cunoscut peste tot. Nu este un punct de vedere simplu teoretic. România
    este printre puţinele ţări care mai are personal la Ambasada din Damasc. Nu
    suntem unul din marii actori, însă prin faptul că suntem acolo putem fi
    facilitatori în discuţii care pot duce spre pace în zonă.

    Intervenţia
    Rusiei în Siria este văzută de unii analişti drept o încercare a Moscovei de a
    modifica peisajul strategic al Orientului Mijlociu, Vladimir Putin profitând de
    o reacţie slabă a administraţiei americane pentru a restaura rolul pe care
    Rusia l-a pierdut în Orientul Mijlociu în anii ’70.

  • Rumanía, posible negociador en el Oriente Medio

    Rumanía, posible negociador en el Oriente Medio





    La crisis de los refugiados y la situación de Siria
    dominan también la agenda del Consejo Europeo de otoño que tiene lugar este
    jueves y viernes en Bruselas. Los líderes de los 28 Estados miembros de la UE, incluido
    el presidente rumano Klaus Iohannis, están buscando soluciones nuevas para
    frenar la ola de migrantes llegada a Europa de Oriente Medio y del norte de
    África. Antes de llegar a Bruselas, el jefe del Estado rumano ha hablado sobre
    el fenómeno migratorio que ha causado situaciones complicadas y tensas en el
    interior de la Unión. Iohannis ha afirmado que Rumanía es
    solidaria con los     demás Estados de la UE, pero para resolver la crisis de
    los refugiados es importante indentificar la fuente. Obviamente la fuente más
    importante es Siria, siendo el conflicto de este país la causa de un gran
    número de refugiados. Klaus Iohannis:




    El conflicto de Siria es la causa de un número enorme de
    refugiados, tanto en los países de Oriente Medio como en la UE. La solución es
    evidente, la paz en Siria. Para esto todas las partes implicadas tienen que colaborar. El hecho de
    que últimamente la presencia militar rusa ha crecido en Siria no resuelve la
    situación, sino por el contrario la complica. La única
    modalidad para salir de esta crisis es la negociación. Todas las partes
    implicadas deben negociar para buscar soluciones.






    Debido a que Bucarest todavía cuenta con una plantilla en
    la embajada de Damasco, Rumanía podría considerarse un mediador
    de la paz     en la zona, según piensa el presidente Iohannis. Opinión
    compartida también por el embajador estadounidense ante la
    OTAN, Douglas     Lute, quien declara que Bucarest podría contribuir a una
    solución política en la crisis siria.


    Sobre el papel de mediador de Rumanía en la región de
    Oriente Medio ha hablado también el presidente de la Comisión de Política Exterior
    del Senado, Petru Filip. El presidente Filip dirige estos días una delegación
    parlamentaria que ha emprendido una
    visita oficial a Israel y a los territorios palestinos. En una declaración
    concedida al corresponsal de Radio Rumanía en Jerusalén, Petru Filip :




    Estamos tratando de
    mantener, digamos, el papel de mediador que Rumanía, políticamente hablando, ha
    venido desempeñando desde hace decenas de años en la zona. Al menos desde el punto
    de vista político estamos tratando de ser más activos en la zona, es decir,
    volver a manifestar la disponibilidad diplomática y ser un impulsor en lo que
    significa la paz y la estabilidad en la zona.




    Petru Filip ha vuelto a afirmar la intención de Rumanía
    de apoyar las perspectivas del proceso de paz de Oriente Medio, al lado de los
    socios internacionales.

  • România, negociator în Orientul Mijlociu?

    România, negociator în Orientul Mijlociu?

    Criza refugiaţilor şi situaţia din Siria domină şi agenda Consiliului European de
    toamnă, care are loc joi şi vineri la Bruxelles. Liderii celor 28 de state
    membre UE, inclusiv cel român, Klaus Iohannis, caută noi soluţii pentru a
    stopa valul de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu şi nordul Africii, în
    Europa.

    Inaintea plecării la Bruxelles, şeful statului român a vorbit despre
    fenomenul migraţiei, care a dus la situaţii complicate, tensionate, în
    interiorul Uniunii. Iohannis a spus că România
    este solidară cu celelalte state din UE şi doreşte să fie în continuare parte a
    soluţiei. Important în rezolvarea crizei migraţiei,
    afirmă preşedintele, este să se identifice sursa acestor valuri de refugiaţi
    şi clar că
    sursa cea mai importantă este Siria, conflictul din această ţară fiind cauza
    unui număr imens de refugiaţi.

    Klaus Iohannis: Conflictul din Siria
    este cauza unui număr imens de refugiaţi, atât în ţările din Orientul Mijlociu
    cât şi în Uniunea Europeană. Soluţia este evidentă, pacea în Siria. Pentru asta
    trebuie să colaboreze toate părţile implicate. Faptul că, în ultima vreme,
    Rusia s-a angajat militar în Siria nu ajută la soluţionarea crizei, după
    părerea noastră, ci complică situaţia. Singura cale de ieşire din această criză
    este calea negocierii. Toate părţile implicate trebuie să fie aduse la masa
    negocierilor, şi atunci se vor găsi soluţii.

    Faptul că
    Bucureştiul mai are personal la ambasada din Damasc face ca Romania să
    poată fi un mediator pentru pace în zonă, crede preşedintele Iohannis. Opinie împărtăşită, recent, şi de ambasadorul american la NATO, Douglas Lute,
    care susţine că Bucureştiul ar putea contribui la o soluţie politică la criza
    siriană.

    Despre rolul de mediator al României în regiunea Orientului
    Mijlociu a vorbit şi preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat,
    Petru Filip. El se află în aceste zile, în fruntea unei delegaţii parlamentare, într-o
    vizită oficială în Israel şi teritoriile palestiniene.

    Intr-o declaraţie
    acordată corespondentului Radio România la Ierusalim, Petru Filip a dat mai
    multe detalii: Încercăm să păstrăm, să zicem, rolul de
    mediator pe care România, politic vorbind, l-a avut de zeci de ani în zonă, zic
    eu, cu beneficiu pentru România şi pentru poziţia diplomatică pe care România a
    avut-o în zona Orientului Mijlociu, nu mă refer numai la zona statului Israel
    cu această realitate palestiniană, dar mă refer şi la celelalte state din zonă.
    Încercăm, din punct de vedere politic, cel puţin, să fim activi în zonă, adică
    să ne remanifestăm disponibilitatea diplomatică de a fi, să spunem, un
    catalizator în ceea ce înseamnă pacea şi stabilitatea în zonă.     Petru Filip
    a reafirmat intenţia României de a sprijini perspectivele procesului de pace
    din Orientul Mijlociu, alături de partenerii internaţionali.

  • Diplomaţia europeană şi criza siriană

    Diplomaţia europeană şi criza siriană

    Reuniţi la Luxemburg, miniştrii de externe ai Uniunii Europene au cerut Rusiei să înceteze imediat atacurile aeriene împotriva opoziţiei siriene moderate. Diplomaţia europeană consideră că nu se poate ajunge la o pace durabilă în Siria dacă preşedintele Bashar al-Assad rămâne la putere. Nu de aceeaşi părere este şi Moscova, care, la cererea liderului de la Damasc, bombardează, de câteva zile, în Siria, poziţii despre care afirmă că sunt ale Statului Islamic.



    Escaladarea militară în zonă a dus la plasarea dosarului sirian în prim-planul politicii internaţionale, subiectul fiind tratat în regim de urgenţă. Şefii diplomaţiilor europene au accentuat faptul că trebuie evitată cu orice preţ crearea unui vid politic în Siria, similar cu cel existent în Libia. În opinia oficialilor europeni, problema unei tranziţii politice în Siria trebuie rezolvată prin păstrarea principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acestei ţări, în care să coexiste toate minorităţile religioase – sunniţii, şiiţii şi creştinii.



    Ministrul luxemburghez de externe, Jean Asselborn, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene, a avertizat că, în cazul în care Statele Unite ale Americii şi Rusia nu se înţeleg pentru a tranşa situaţia din Siria, nu se va ajunge la o soluţie. Jean Asselborn:


    Trebuie ca Uniunea Europeană să încerce să aducă Rusia în coaliţia internaţională împotriva organizaţiei Statul Islamic, în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Nu trebuie deci să tăiem punţile de comunicare cu Rusia. Rusia se implică şi îl ajută acum pe Assad ca să joace o carte la finalul perioadei de tranziţie politică din Siria.”



    Regimul Assad poartă cea mai mare responsabilitate pentru cei 250 de mii de morţi cu care s-a soldat până acum conflictul şi pentru milioanele de persoane care au părăsit această ţară – se menţionează în textul adoptat de miniştrii de externe la Luxemburg. Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a apreciat în timpul reuniunii că acţiunile Rusiei în Siria contribuie la radicalizarea teroristă în regiune, iar implicarea Moscovei în această ţară nu trebuie să distragă atenţia de la situaţia din Ucraina.



    România este gata să se implice activ în facilitarea dialogului, inclusiv prin folosirea ambasadei sale la Damasc, care este funcţională, a mai spus Aurescu, adăugând că Bucureştiul sprijină activitatea şi planul emisarului special al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Staffan de Mistura, pentru soluţionarea conflictului sirian.