Tag: Siria

  • MAE: Repatrierea unui grup de cetățeni români din Siria prin Liban

    MAE: Repatrierea unui grup de cetățeni români din Siria prin Liban

    În urma
    demersurilor complexe susținute la nivelul Celulei de Criză a Ministerului
    Afacerilor Externe (MAE), la data de 29 septembrie 2017 au fost finalizate
    procedurile specifice de repatriere din Siria, prin Liban, a unui grup format
    din trei cetățeni români (dintre care doi minori) și un cetățean sirian, membru
    de familie al acestora.


    Repatrierea s-a realizat cu
    sprijinul Ambasadei României la Damasc, în cooperare cu Ambasada României la
    Beirut.


    Cu
    sprijinul Echipelor Consulare Mobile ale misiunilor diplomatice române de la
    Damasc și Beirut, cele patru persoane au părăsit teritoriul sirian la data de
    28 septembrie 2017, iar în dimineaţa zilei de 29 septembrie 2017, grupul a fost
    repatriat pe cale aeriană, pe ruta Beirut – Otopeni, unde a fost întâmpinat de
    reprezentanți ai Celulei de Criză a MAE.


    Precizăm
    că Ministerul Afacerilor Externe a suportat în întregime costurile aferente
    transportului terestru şi aerian pentru fiecare cetățean repatriat.


    Măsura
    de repatriere face parte din demersurile constante de asistență și protecție
    consulară acordată de MAE cetățenilor români aflați în situații deosebite, prin
    misiunile diplomatice și oficiile consulare din statele cu risc major de
    securitate.


    Reamintim
    faptul că, de la debutul operațiunilor de evacuare din Siria (anul 2011), prin
    intervenția directă a Ambasadelor României la Damasc si Beirut si sub
    coordonarea Celulei de Criză a MAE, au fost repatriați 739 de cetățeni români
    și membrii de familie ai acestora.


    În
    prezent, Ambasada României la Damasc acordă asistență și protecție consulară
    inclusiv cetățenilor din Australia, Canada, Franța, Republica Moldova și
    Portugalia, aflați pe teritoriul Siriei.


    Ministerul
    Afacerilor Externe reiterează recomandările ferme adresate cetățenilor români
    aflați în zonele de conflict de a părăsi zona și de a contacta misiunile
    României din teritoriu pentru a-și anunța prezența în regiune, astfel încât să
    poată beneficia de asistență și protecție consulară.


    Totodată,
    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea informațiilor furnizate
    atât prin intermediul aplicației Călătorește în siguranță ce poate fi
    descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone, cât și al serviciului de
    alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva
    viața!.

  • MAE: Repatrierea unui grup de cetățeni români din Siria prin Republica Libaneză

    În urma demersurilor complexe susținute la nivelul Celulei de Criză a MAE, au fost finalizate procedurile specifice de repatriere din Siria a unui grup de 5 cetățeni români și un cetățean sirian membru de familie al acestora, informează Ministerul Afacerilor Externe.

    Repatrierea s-a realizat cu sprijinul Ambasadelor României la Damasc și Beirut și suportul susținut al Organizației Internaționale pentru Migrație.

    În cadrul procedurii de repatriere, o echipă consulară mobilă din cadrul misiunii diplomatice române la Beirut s-a deplasat în punctul de trecere a frontierei siriene, pentru a asigura asistența și protecția consulară necesare.

    Precizăm că Ministerul Afacerilor Externe a suportat în întregime costurile aferente eliberării vizelor pentru fiecare cetățean repatriat, în vederea intrării acestora pe teritoriul Republicii Libaneze. De asemenea, pe perioada procesului de repatriere, Ambasada României la Damasc a asigurat cazarea persoanelor repatriate.

    Măsura de repatriere face parte din demersurile constante de asistență consulară acordată de MAE cetățenilor români aflați în situații deosebite, prin misiunile diplomatice și oficiile consulare din statele cu risc major de securitate.

    În prezent, Ambasada României la Damasc acordă asistență și protecție consulară inclusiv cetățenilor din Australia, Canada, Franța, Republica Moldova și Portugalia, aflați pe teritoriul Siriei.

    De la debutul operațiunilor de evacuare din Siria, (anul 2011) s-a reușit repatrierea unui număr de 735 de cetățeni români și membrii de familie ai acestora, prin intervenția directă a Ambasadelor României la Damasc si Beirut si sub coordonarea Celulei de Criză a MAE.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în zonele de conflict de a părăsi zona și de a contacta misiunile României din teritoriu pentru a-și anunța prezența în regiune, astfel încât să poată beneficia de asistență și protecție consulară, de asemenea, recomandă consultarea informațiilor furnizate atât prin intermediul aplicației Călătorește în siguranță ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone, cât și al serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.

  • România şi cotele obligatorii de refugiaţi

    România şi cotele obligatorii de refugiaţi

    Conform mecanismelor de relocare a
    refugiaţilor stabilite în 2015 de Comisia Europeană, România ar fi trebuit să
    găzduiască până în acest an peste 4.000 de persoane ajunse din Africa şi Orientul
    Mijlociu în Grecia şi Italia – ţările pe care presiunea este maximă.

    Cifra
    refugiaţilor care au ajuns în România în baza mecanismelor de colaborare
    intracomunitare este, însă, mult mai mică. Astfel, în România au fost trimise
    până în prezent 710 persoane care au statut de refugiat şi care ajunseseră prin
    migraţie ilegală în cele două ţări amintite. Cei mai mulţi provin din Siria,
    dar sunt şi refugiaţi din Irak, Eritreea sau Yemen. Numărul mai mic se
    datorează, în principal, faptului că migranţii ilegali eligibili pentru mutarea
    în altă ţară europeană sunt ceva mai puţin numeroşi decât estimase iniţial
    Comisia Europeană. La momentul respectiv, România şi-a exprimat solidaritatea în problema privind refugiaţii, dar s-a opus aşa-numitelor cote obligatorii
    şi a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei şi Slovaciei.

    Problema
    migraţiei şi cea a refugiaţilor sunt două categorii distincte, a explicat şeful
    diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu – primii sunt refugiaţi din
    motive politice, din cauze de război, dar există şi o migraţie cu caracter
    economic, mai ales din ţările cu regimuri eşuate, cu condiţii de viaţă foarte
    grele. România şi-a exprimat solidaritatea, deşi am mers pe ideea că nu este
    normal să avem cote fixe. În acelaşi timp, ne-am manifestat disponibilitatea de
    a primi un anumit număr de refugiaţi, a adăugat ministrul, precizând că
    România îşi va face datoria de stat membru al UE. Săptămâna trecută,
    Bucureştiul s-a oferit să primească 1.942 de refugiaţi din Grecia şi Italia, iar
    ministrul de externe a amintit, pe de altă parte, că România participă masiv la
    operaţiunile din Marea Neagră pentru oprirea fluxului de refugiaţi şi salvarea
    celor care se încumetă la asemenea acţiuni. Meleşcanu a mai arătat că
    Bucureştiul are în lucru o iniţiativă privind trimiterea a 50 de jandarmi şi
    poliţişti pentru pregătirea forţelor de securitate irakiene în lupta împotriva
    grupării teroriste Stat Islamic. România şi-a asumat obligaţia de a contribui
    cu 800 de mii de euro la coaliţia luptei împotriva statului islamic şi
    ajutorarea victimelor populaţiei civile din aceste zone. Mai avem şi o
    contribuţie de 340 de mii de euro destinată în primul rând celor din Siria,
    oamenilor care suferă. Este, mai ales, un ajutor umanitar şi, de asemenea, vom
    avea o contribuţie, nu am stabilit-o încă, la Fondul UE pentru ajutorarea
    refugiaţilor din Siria care se află în Turcia la ora actuală, a explicat
    ministrul de Externe.

  • Siria, un algoritmo cada vez más complicado

    Siria, un algoritmo cada vez más complicado

    “El presidente Bashar al-Asad es un hombre sin conciencia que junto con Rusia e Irán no desean la paz en Siria. Esta declaración pertenece a la embajadora estadounidense en la ONU, la señora Nikki Haley, después de que una reunión del Consejo de Seguridad dedicada al reciente ataque químico de Siria finalizara sin que se adoptara alguna resolución. Calificado de “inhumano y considerado “una crueldad sin equivalente y “un crimen de guerra por el secretario general de la ONU, Antonio Guterres, el ataque químico del pasado 4 de abril en la provincia rebelde de Idlib en el noroeste de Siria, se saldó con la muerte de decenas de civiles entre ellos muchos niños y más de 150 heridos, según el Observatorio Sirio de Derechos Humanos. “No podemos cerrar nuestros ojos a estas imágenes, ha declarado delante del Consejo de Seguridad la embajadora de EE. UU. a la hora de presentar imágenes de las víctimas del ataque con gas tóxico de Siria.


    Más detalles al respecto nos proporciona a continuación desde Washington la corresponsal de Radio Rumanía, Doina Saiciuc:



    “El ataque fue cometido por el régimen de Asad que ha atacado con armas químicas a su propia población tres veces hasta ahora, ha dicho la señora Haley. Nikki Haley también ha sugerido que si el Consejo de Seguridad fracasa repetidamente en su deber de actuar de forma colectiva, a veces los Estados se ven impulsados a emprender su propia acción. En nombre de las víctimas espero que los demás miembros de este Consejo deseen actuar.



    Dos días después, decenas de misiles crucero estadounidenses destruían la base aérea de Siria desde la que se originó el ataque químico. El presidente estadounidense, Donald Trump, ha explicado que ordenó bombardear esta base porque el régimen de Asad utilizó armamento químico contra personas inocentes infringiendo los convenios internacionales. Sin embargo Rusia no comparte la misma opinión y afirma que “el ataque contra un Estado cuyo Gobierno lucha contra el terrorismo sólo favorece a los extremistas y crea amenazas suplementarias de la seguridad regional y global. Asimismo, Moscú considera que las acusaciones según las cuales el ejército sirio hubiera utilizado armas químicas contra los civiles en la localidad de Idlib el pasado 4 de abril no se corresponden con la realidad.



    En Moscú, el Ministerio ruso de Defensa ha presentado su propia versión del ataque con armas químicas. Según el Ministerio, la aviación siria bombardeó un depósito de municiones en la periferia de la localidad de Jan Sheijun donde también había una fábrica de proyectiles de armas químicas. Desde este arsenal los insurgentes transportaban la munición al territorio de Irak, donde la utilización de armas químicas por los terroristas ha sido confirmada por las autoridades y las organizaciones internacionales. Los mismos proyectiles químicos habían sido utilizados por los rebeldes en otoño del año pasado en Alepo. Lo han confirmado los expertos militares rusos, según ha declarado Moscú. En Siria, la oposición ha advertido que el ataque podría afectar a las negociaciones mediadas por la ONU en Ginebra y que hasta ahora, no han tenido ningún resultado, mientras que en Bruselas la jefa de la diplomacia europea, Federica Mogherini, ha abogado a favor de un esfuerzo fuerte para conseguir la paz en las negociaciones. ¿Qué oportunidades hay para estabilizar la situación en el territorio sirio, donde las cosas son cada vez más complicadas? En una entrevista para Radio Rumanía, el catedrático Ştefan Popescu, doctor en historia de las relaciones interncionales contemporáneas, ha explicado:



    “Desafortunadamente, Siria, que era un modelo de estabilidad, desde los años 80, con Hafez al-Asad, al que todos elogiaban por su sabiduría de gran estratega en Oriente Medio y Próximo, se ha convertido en el epicentro de una crisis de larga duración, en una plataforma de donde se propagan las ondas que desestabilizan todo el territorio de Oriente Medio en su sentido más amplio. Esta crisis casi no tiene final, ya que se trata de una mezcla de intereses, no solo de los países de esta región, sino también de las potencias regionales y las grandes potencias del mundo. Lo cierto es que el Estado Islámico no es un producto de la teología islámica en absoluto, sino de la geoestrategia en Oriente Medio y Próximo. También se trata del deseo de los sunitas de vengarse de los chiitas, ya que los sunitas han perdido su influencia en el Líbano, en Palestina y Siria.“



    Y también en Irak. A pesar de la preocupación general por encontrar una solución, la situación en Siria se ha vuelto cada vez más complicada. Y esto porque, según los analistas, no hay solo enfrentamientos internos, entre varios grupos y facciones, sino también hay intereses regionales, intereses geopolíticos y geoestratégicos en esta zona, que son cada vez más importantes. A finales del pasado marzo, en Ginebra finalizó la última ronda de negociaciones de paz en Siria, pero sin ningún resultado significativo.

  • Siria – un algoritm din ce în ce mai complicat

    Siria – un algoritm din ce în ce mai complicat

    Preşedintele
    Bashar al-Assad este un om lipsit de conştiinţă care împreună cu Rusia şi
    Iranul nu doresc pace în Siria. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul american
    la Organizaţia Naţiunilor Unite, doamna Nikki Haley, după ce o reuniune a
    Consiliului de Securitate consacrată condamnării recentului atac chimic din
    Siria s-a încheiat fără a fi adoptată vreo rezoluţie. Catalogat
    drept inuman, de o cruzime fara echivalent şi crimă de razboi de către
    secretarul general al ONU, Antonio Guterres, atacul chimic din 4 aprilie din
    provincia rebelă Idleb, din nord-vestul Siriei, s-a soldat cu moartea a zeci de
    civili, între care şi copii, şi peste 150 de răniţi, potrivit Observatorului
    Sirian pentru Drepturile Omului.

    Nu putem închide ochii în faţa acestor
    fotografii, a declarat în faţa Consiliului de Securitate ambasadorul
    Statelor Unite ale Americii, prezentând imagini cu victime ale atacului cu gaz
    letal din Siria. Relatează din Washington corespondentul Radio România, Doina
    Saiciuc: Atacul poartă marca
    regimului Assad care şi-a atacat propria populaţie cu arme chimice de trei
    ori, a spus doamna Haley. Oameni murind, încercând să se agaţe de
    încă o respiraţie. Nikki Haley a sugerat că în cazul în care Consiliul de
    Securitate eşuează încă o dată în a acţiona, Statele Unite ar putea să o facă:
    când Consiliul de Securitate eşuează în mod constant să acţioneze în mod
    colectiv, există momente în care statele sunt nevoite să acţioneze în nume
    propriu. În numele victimelor, sper că ceilalţi membri ai acestui Consiliu vor
    dori să acţioneze.

    Ceea ce s-a
    şi întâmplat, două zile mai târziu zeci de rachete de croazieră americane
    distrugând o bază aeriană din Siria, de unde ar fi fost
    lansat atacul chimic pus pe seama guvernului de la Damasc. Preşedintele
    american, Donald Trump, a explicat că a ordonat bombardarea acestei baze pentru
    că regimul Assad a folosit incontestabil armament chimic împotriva unor oameni
    nevinovaţi, cu încălcarea convenţiilor internaţionale. Nu de aceeaşi părere
    este, însă, şi Rusia, care afirmă că atacul
    asupra unui stat al cărui Guvern luptă împotriva terorismului este conform
    aşteptărilor extremiştilor, creează ameninţări suplimentare ale securităţii
    regionale şi globale. De asemenea, Moscova consideră ca acuzaţiile
    potrivit carora armata siriana ar fi folosit arme chimice asupra civililor în
    provincia Idlib, pe 4 aprilie, nu corespund cu realitatea.

    La Moscova,
    Ministerul rus al Apărării a prezentat
    propria sa variantă a incidentului cu arme chimice. Potrivit acestuia, aviaţia
    siriană a bombardat un mare depozit de muniţie din estul localităţii Khan
    Sheihun pe teritoriul căruia se afla şi o facilitate de fabricat proiectile
    umplute cu substanţe toxice. Această muniţie era livrată şi în Irak, unde
    folosirea armelor chimice de către terorişti a fost demonstrată de autorităţi
    şi organizaţiile internaţionale. Aceeaşi muniţie chimică a fost folosită şi de
    radicalii sirieni toamna trecută la Alep, cazurile respective fiind documentate
    de experţii militari ruşi, susţine Moscova. În
    Siria, opoziţia a avertizat că atacul pune în discuţie negocierile mediate de
    Organizaţia Naţiunilor Unite la Geneva care, până acum, nu au condus nicăieri,
    în timp ce la Bruxelles şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, a pledat
    pentru un efort puternic în favoarea negocierilor de pace. Care sunt şansele
    de stabilizare a teritoriului sirian, în toată această matrice din ce în ce mai
    complicată?

    Invitat la Radio România, profesorul universitar
    Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane,
    explică : Din păcate, Siria, care era un exemplu de stabilitate, chiar până în
    anii ’80, cu Hafez al-Assad, pe care toată lumea îl elogia pentru înţelepciunea
    sa de mare strateg în Orientul Mijlociu şi Apropiat, a devenit epicentrul unei
    crize de durată, placa turnantă din care se propagă unde care destabilizează
    întregul Orient Mijlociu în sensul larg al său. Este o criză aproape fără
    sfârşit, pentru că atâtea interese se întretaie, nu numai ale actorilor locali,
    dar şi ale puterilor regionale vecine şi ale marilor puteri. Este clar că Statul Islamic nu este un produs
    al teologiei islamice, absolut, ci al geostrategiei din Orientul Mijlociu şi Apropiat.
    Este şi dorinţa suniţilor de revanşă împotriva şiiţilor, pentru că suniţii
    vedem că şi-au pierdut puterea în Liban, în Palestina, în Siria.
    Şi în Irak, desigur. În pofidapreocupăriigenerale
    pentru găsirea unei soluţii, situaţia din Siria devine tot mai complicată. Şi
    aceasta pentru că, spun analiştii, nu este vorba doar de confruntările interne,
    de diferitele facţiuni şi tabere, este vorba şi de interesele regionale, de
    interesele geopolitice şi geostrategice din acea zonă, din ce în ce mai accentuate.
    Cea mai recentă rundă de convorbiri pentru pace în Siria, la sfîrşitul
    lunii martie, s-a încheiat, la Geneva, fără nicio reuşită semnificativă.

  • Jurnal românesc – 13.04.2017

    Jurnal românesc – 13.04.2017

    Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu,
    dezaprobă comentariile făcute
    de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor din Italia, Luigi di Maio, potrivit căruia Italia nu a făcut bine susţinând extinderea UE, pentru că a importat criminalitatea din Est.
    Cătălin Predoiu aminteşte că
    drepturile cetăţenilor români sunt încălcate în această ţară, cu
    referire la cazurile de sclavie. Luigi Di Maio, membru al formaţiunii populiste
    italiene Mişcarea 5 Stele, a afirmat pe o reţea de socializare că Italia
    a importat din România 40% din infractorii acesteia, postând ca argument
    un video cu un procuror italian care afirmă că 40% dintre mandatele de arestare
    pentru românii din Uniunea
    Europeană îi vizează pe românii din Italia. Ambasadorul român în Italia, George
    Gabriel Bologan, a subliniat că aceste remarci, lăsând la o parte
    opiniile personale, sunt ofensatoare. Şi eurodeputata Claudia Ţapardel a
    făcut apel la un limbaj decent şi
    a reamintit că sutele de mii de
    lucrătorii români au contribuit semnificativ la
    economia italiană. La rândul său, Gianni Pittella, liderul grupului socialist
    din Parlamentul European şi membru al Partidului Democrat, aflat la guvernare în Italia, a respins remarcile lui Di
    Maio, calificându-le drept
    prostie. Di Maio a revenit cu o nouă postare în care susţine că sistemul ineficient de justiţie al ţării sale atrage infractori străini, încurajându-i în acelaşi timp pe antreprenorii
    italieni să meargă în ţări unde
    (legea) funcţionează mai bine,
    cum este România.




    Premierul
    Sorin Grindeanu i-a cerut ministrului de Interne, Carmen Dan, să găsească soluţii
    urgente, inclusiv prin deplasări
    în teren şi discuţii cu autorităţile din Ungaria şi Bulgaria, pentru
    asigurarea, în perioada Paştelui,
    a fluenţei traficului în punctele de frontieră, în special cele de la Nădlac,
    care asigură legătura cu Ungaria, şi de la Giurgiu, care asigură legătura cu Bulgaria. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
    a anunţat că traficul s-a aglomerat în vămile României, după intrarea în
    vigoare, săptămâna trecută, a unui nou regulament european care înăspreşte
    controalele la frontiere şi în contextul Sărbătorilor Pascale. Aproximativ 10
    ore este timpul de aşteptare pentru camioanele care intră în ţară pe la vama
    Siret, din nord-est. Probleme sunt şi la vămile Giurgiu (sud) şi Petea
    (nord-vest), unde se aşteaptă 90, respectiv 60 de minute, iar la Albiţa, în
    nord-est, şi Ostrov, în sud-est, timpul de aşteptare pentru tranzitarea
    frontierei este de cel puţin 30 de minute. Pentru autoturisme, rămân relativ
    aglomerate punctele de trecere de la Giurgiu şi Petea. Autorităţile de
    frontieră spun că încearcă să găsească un echilibru între securitatea
    cetăţenilor şi fluenţa traficului.




    Exporturile
    româneşti în Siria au fost, anul trecut, cu 80% mai mici decât în 2011, anul
    începutului războiului civil în această ţară, în cinci ani România înregistrând
    pierderi de cel puţin 500 de milioane de euro, potrivit Ziarului Financiar.
    Publicaţia aminteşte că România s-a ţinut departe de războiul din Siria, iar în
    2012 preşedintele de atunci Traian Băsescu a refuzat retragerea ambasadei de la
    Damasc pe motiv că există o importantă comunitate românească în această ţară.
    Potrivit MAE de la Bucureşti, în Siria sunt 10.000-12.000 de români, majoritatea
    femei măritate cu sirieni. Ambasada României le oferă protecţie şi asistenţă
    consulară nu numai lor, ci şi cetăţenilor din ţări precum Canada, Franţa sau
    Australia.

  • Drama siriană

    Drama siriană

    Este
    prea târziu să se pună acum titluri precum Siria în război!
    Războiul în această ţară a Orientului este o stare de realitate tragică de
    câţiva ani, cel puţin 5. Dar în acest spaţiu, străbătut de legendarul Eufrat, vorbeam
    mai degrabă de istorie, cultură, artă şi spiritualitate. Capitala Damasc este
    unul dintre cele mai vechi oraşe ale lumii cu locuire continuă, de milenii, şi
    a văzut lumina mai multor imperii, dar şi întunericul mai multor războaie şi
    distrugeri. În Siria convieţuiau, alături de arabii suniţi majoritari, mai
    multe minorităţii etnice şi religioase, şi ele foarte vechi, făcând parte din
    memoria spirituală a omenirii. Ghilgameş a căutat nemurirea pe aici, iar
    romanii au venit după asirieni, ridicând Levantul.

    Siria modernă a fost tot
    timpul o republică, iar acum 60 de ani era constituită chiar o confederaţie
    pan-arabă, formată din Siria şi Egipt. Recent, şi după ce Hafez al Assad a preluat
    puterea, Siria a participat la războaiele împotriva statului israelian. În
    1990, Siria se alătură coaliţiei internaţionale împotriva lui Saddam Hussein. Pentru
    un timp s-a crezut că Siria va scăpa de valul Primăverii arabe, care
    înlăturase de la putere dictatorii de neatins ai Maghrebului. La Damasc, Bashar
    al Assad, un tânăr cu educaţie occidentală, îi urmase la putere, dinastic,
    tatălui său care condusese ţara cu puterea unui dictator militar.

    În primăvara
    lui 2011, acum 6 ani, un incident care
    opune populaţia civilă comportamentului brutal şi abuziv al militarilor declanşează
    revolta populară. La fel începuse întrega revoltă arabă, în Tunisia, în
    decembrie 2010. La scurt timp, revolta populară a fost depăşită de implicarea
    extremistă tot mai acută, Siria devenind punctul de atracţie pentru grupări
    extremiste sau chiar teroriste. Opoziţia siriană împotriva regimului lui Bashar
    al Assad a crescut cu greu, în schimb au apărut forţe puternice, bine dotate
    militar, care au ridicat steaguri fundamentaliste străine de viaţa sirienilor.

    În tot acest timp, poporul sirian a fost victima permanentă, cu sute de mii de
    morţi, milioane de refugiaţi şi distrugeri totale. Civilii au căzut mereu între
    luptele tuturor împotriva tuturor. În linii mari, avem armata oficială a
    regimului, opoziţia armată împotriva acestuia, mai este şi opoziţia kurdă din
    nordul statului, dar şi o puzderie de grupuri islamiste, rupte din alte grupuri,
    venite din afară sau efemer create în Siria. Apariţia explozivă în peisaj a
    grupării autointitulate

    Statul islamic al Levantului şi Irakului a dat peste
    cap tot ce ştiam până atunci şi toate previziunile specialiştilor. Daesh se
    comportă ca un stat care se întinde unde vrea el, în Irak şi Siria, dar şi
    oriunde în lume unde cineva este gata să ucidă în numele său. Lumea întreagă se
    străduieşte să rezolve situaţia din Siria, dar ceea ce reuşeşte este agravarea
    stării de fapt. Este greu de înţeles, pentru cetăţenii obişnuiţi, de ce
    comunitatea internaţională, inclusiv America şi Rusia, sunt atât de incapabile
    să aducă pacea pe pământul Siriei. Sau de ce un grup cu porniri demente poate
    uza de toate utilităţile unei lumi globale pe care vor să o distrugă, pentru
    a-şi mediatiza acţiunea şi propaganda.

    Mai este puţin şi vom vedea ambasade
    deschise în acest incredibil Stat islamic ce se întinde ca o cangrenă peste o
    parte din Siria şi o parte din Irak. Siria a cunoscut implicarea directă a
    Rusiei vecine, iar de câteva ore chiar pe cea americană, fără ca vreun pas spre
    pace să fi fost făcut. În tot acest timp, civilii mor, sunt bombardaţi şi
    înfometaţi, sunt torturaţi şi măcelăriţi sau sunt gazaţi pur şi simplu, ca în
    aceste zile, de armata oficială, de grupurile şi grupuscurile extremiste sau de
    armatele marilor puteri. În câţiva ani, Siria a devenit un pământ unde nu se
    mai poate trăi, un poligon de trageri necontrolate unde civilii cad mereu la
    mijloc.

  • Civilii – victime inocente

    Civilii – victime inocente

    Opoziţia siriană,
    în conflict deschis cu regimul preşedintelui Bashar
    al-Assad, susţine că acesta din urmă se află la originea atacului de marţi cu obuze
    conţinând gaz chimic, din nord-vestul Siriei, soldat cu moartea a zeci de oameni,
    inclusiv copii. În schimb, via Moscova, care îl sprijină pe al-Assad, parvin
    informaţii ce lasă să se înţeleagă că teroriştii din zonă ar fi vinovaţi de
    cumplita tragedie, ruşii declarând că aviaţia siriană a bombardat ulterior un
    depozit al insurgenţilor ce conţinea substanţe toxice.

    Sub focul încrucişat la
    propriu, dar şi la figurat – al acuzelor şi dezminţilor, civili inocenţi îşi pierd, zilnic, viaţa,
    fiind victime ale unui conflict complicat ce pare că nu se va termina prea
    curând.

    Războiul civil sirian durează de şase ani, fără a exista vreun semn că
    s-ar putea ajunge la o soluţie politică! Aproape 5 milioane de sirieni au fugit
    din ţară, foarte mulţi către Europa, şi mai mult de 250 de mii au fost ucişi!

    La
    câteva de mii de kilometri spre nord, în al doilea oraş ca mărime al Rusiei – la Sankt Petersburg – numeroase familii îşi plâng şi ele morţii, victime ale teribilului atac de luni, din
    metrou. Teroristul, un tânăr de 22 de ani de origine kârgâză, a plasat două
    dispozitive explozibile: una a fost detonată într-un
    vagon aflat în mişcare între două staţii centrale, cealaltă,
    lasată într-o altă staţie, a fost dezamorsată.

    Doresc să exprim sincere condoleanţe
    dumneavoastră, poporului rus şi familiilor îndoliate ca urmare a atacului revoltător de la
    metroul din Sankt Petersburg, care a făcut victime în rândul populaţiei civile, curmând vieţi
    nevinovate şi rănind grav alţi pasageri
    – se arată în mesajul preşedintelui român Klaus Iohannis transmis omologului
    rus, Vladimir Putin.

    Întreaga noastră compasiune – mai spune spune şeful statului român – se îndreaptă către familiile
    greu încercate ale victimelor, cărora le suntem alături, şi către cei răniţi, cărora le urăm însănătoşire grabnică.

    Klaus Iohannis reiterează, în egală măsură, importanţa continuării
    eforturilor conjugate şi coordonate în lupta cu flagelul terorismului şi extremismului
    violent, pentru prevenirea şi combaterea acestora.

    Nicio ţară din lume,
    oricât ar fi ea de dezvoltată, nu a fost, însă, capabilă să învingă terorismul de
    una singură. Nici chiar Franţa, Germania sau Marea Britanie, pradă, şi ele, terorii: Parisul, Nisa, Berlinul
    sau Londra sunt tot atâtea puncte pe trista hartă a atacurilor de dată recentă,
    cărora le-au căzut victime inclusiv cetăţeni români, turişti sau rezidenţi. Sigur,
    declaraţiile de compasiune şi solidaritate sunt importante. Cu mult mai
    importantă este, însă, acţiunea concretă împotriva terorismului, de care cel
    puţin Europa era, până în urmă cu câţiva ani, relativ străină.

    Pentru moment, ca urmare a atacului de la
    Sankt Petersburg, de pildă, liderii Rusiei, Franţei şi Germaniei au convenit să
    intensifice schimburile de informaţii între serviciile secrete.

  • Premiul Saharov pentru victimele Statului Islamic

    Premiul Saharov pentru victimele Statului Islamic

    Coşmarul umanităţii, denumit, cel puţin la început, Statul Islamic al Levantului şi Siriei, a început acum numai doi ani, în 2014, cu ofensiva unor forţe venite din neant dar care au ocupat cu o incredibilă viteză şi violenţă mari suprafeţe din Siria şi Irak. Reacţiile Occidentului au fost slabe, inerţia şi indignarea virtuală luând locul unei acţiuni eficiente. A trecut mult timp până ca strategia internaţională să se trezească din şoc, să se ia primele măsuri care nici în prezent nu sunt decisive.



    De la început, organizaţia teroristă cu prezenţii de stat a demonstrat că este capabilă de o violenţă incredibilă, greu de suportat de orice fiinţă umană. De asemenea, a demonstrat că deţine şi ştie să folosească mijloace moderne de comunicare, fiind o adevărată revelaţie a internetului. La scurt timp a ocupat oraşe întregi, rafinării, baraje, a început să deruleze afaceri şi activităţi comerciale în care aflăm parteneri din cele mai neaşteptate zone ale lumii civilizate. La scurt timp, ISIS a început să lovească şi în Europa, în capitala Franţei de unde vin numeroşi terorişti din ISIS. Ulterior, Bruxelles-ul avea să fie lovit.



    După masacrarea redacţiei Charlie Hebdo, în ianuarie 2015, atrăgeam atenţia că statisticile plasau Belgia în fruntea listei cu ţări ai căror cetăţeni participă cu trup, suflet şi bani la insurgenţa islamistă din Siria, Irak sau Afganistan”. În aceşti ani, teroriştii au distrus tot ce au putut – ţări, oraşe şi, mai ales, oameni — în zone chinuite de mult timp de războaie şi conflicte. Extremismul islamic a ucis mulţi musulmani iar alte religii nu au avut nicio şansă în faţa demenţei.



    La un moment dat au început să vină ştiri despre alungarea şi masacrarea unei minorităţi puţin cunoscute şi puţin numeroase, numită yazidi. Este una dintre cele mai vechi populaţii din zona unde se întâlnesc Turcia, Siria şi Irakul, exact acolo unde domneşte şi omoară organizaţia auto-intitulată Statul Islamic. Yazidi au o religiea lor, aparte, şi faptul că nu sunt musulmani le-a atras ura Daesch.



    Satele yazidi au fost distruse iar populaţia alungată sau luată în sclavie. Informaţiile rare venite de acolo vorbesc despre atrocităţi incredibile, despre crime dar şi abuzuri cărora le-au căzut victime femeile şi copiii. Nu mai este un secret pentru nimeni că Daesch practică sclavia sexuală iar femeile yazidi au fost primele care au aflat aceste manifestări demente.



    În aceste zile, această dramă revine în actualitate odată cu ştirea că două femei yazidi, care au cunoscut aceste atrocităţi, sunt laureatele Premiului Saharov din aceast an. Nadia Murad şi Lamiya Aji Bashar sunt din satul Koch din Irak, cunoscut pentru faptul că a fost distrus, în august 2014, de teroriştii Statului Islamic, bărbaţii au fost ucişi iar femeile torturate şi luate în sclavie. Nadia şi Lamiza au trecut şi ele prin aceste orori dar au avut şansa să evadeze şi să poată arăta lumii ce se întâmplă în Siria şi Irak, acolo unde teroriştii ISIS stăpânesc.



    Lupta lor a fost apreciată în întreaga lume iar Premiul Saharov vine cât se poate de potrivit pentru a le răsplăti dar şi a sublinia această cauză. Premiul Saharov pentru libertate de gândire este acordat anual de Parlamentul European şi îşi propune să onoreze personalităţi care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Premiul Saharov a fost acordat prima dată în 1988 iar primul laureat a fost Nelson Mandela. De atunci, el a venit mereu să acorde confirmare dar şi vizibilitate unor cauze nobile pentru care oamenii sunt asasinaţi, torturaţi, închişi sau persecutaţi, cauze care, aşa cum spune şi titlul premiului şi viaţa celui al cărui nume îl poartă, sunt dedicate libertăţii de gândire şi drepturilor omului.

  • Copiii Siriei

    Copiii Siriei

    Din când în când,
    istoria omenirii este marcată de către o imagine. De fix 177 de ani de când a
    apărut fotografia, imaginea surprinsă de obiectiv este cea care ne pune în faţă
    realitatea. În ultimul timp, Siria ne oferă imagini dintre cele mai dramatice,
    greu de suportat, cu distrugeri şi suferinţă umană de neînchipuit şi de
    neacceptat. Deja de câţiva ani, sirienii sunt victimele oamenilor înarmaţi care
    slujesc tot felul de ţeluri politice, geopolitice şi religioase. Armata
    regimului oficial de la Damasc bombardează cartierele civililor presupuse a fi
    controlate de rebelii care luptă împotriva preşedintelui Al Assad. Mai multe
    grupări ale acestor opozanţi trag cu tunul în oraşele controlate de armată.

    Peste toate acestea, planează demenţa Daech, organizaţia teroristă cu nume de
    stat islamic care omoară cu cruzime localnicii peste care au năvălit. Aviaţia
    rusă bombardează şi ea poziţiile teroriştilor, apărate şi cu scuturi umane, dar
    şi oraşe şi cartiere controlate de opozanţii regimului oficial, aliat al Moscovei.
    Altfel spus, în Siria, civilii reprezintă duşmanul tuturor, copii, femeile,
    bătrânii şi bărbaţii neînarmaţi sunt ucişi prin orice metodă de orice grupare
    deţinătoare de arme.

    În Siria se desfăşoară o crimă continuă, un genocid
    înfiorător, internaţionalizat dar pe care nimeni nu reuşeşte să îl oprească. În
    Siria sunt ucişi oameni dar şi istorie şi spiritualitate, sunt distruse, în cel
    mai propriu sens al cuvântului, oraşe ale prezentului dar şi metropole ale
    antichităţii, oraşe ce au strălucit cu mii de ani în urmă. Sunt bombardate
    case, spitale, şcoli, muzee, situri arheologice, sunt ucişi oameni,
    civilizaţie, memorie. Din Siria ne vin şi ne rămân imagini terifiante, care ne
    arată direct, cutremurător, această realitate despre care auzim la ştiri dar nu
    o înţelegem la întreaga sa dimensiune.

    Două dintre fotografiile care au marcat conştiinţa umană reprezintă doi copii
    sirieni care au trecut prin experienţe pe care niciun om nu ar trebui să le
    cunoască. Acum aproape un an, imaginea unui copil sirian aruncat de valuri pe o
    plajă din Turcia, înecat în încercarea disperată a familiei sale de a se salva
    peste mare, în Europa, a schimbat concepţiile şi istoria Uniunii Europene.
    Acum, imaginile sunt mai multe, sunt în mişcare şi arată scena salvării de sub
    dărâmăturile casei sale a unui băieţel de 4 ani. Este adus în braţe de un
    salvator din echipele ce fac fapte de eroism la Alep, oraşul milenar din Siria,
    acum distrus în cea mai mare parte. Este aşezat pe un scaun portocaliu din
    ambulanţă, plin de praf şi de sânge, în pantalonii scurţi ai vârstei jocului,
    acum o clipă de viaţă şi de moarte. În inocenţa sa a descoperit deja
    dramatismul supravieţuirii pentru că scurta sa viaţă este sinonimă cu războiul
    ce a distrus Siria.

    Copiii sirieni care nu cunosc zâmbetul şi au impresionat
    întreaga lume au vârsta acestui război, început acum 5 ani ca o revoltă civilă
    faţă de asasinarea unor copii de către militarii sirieni. I-am revăzut recent
    pe copii fără zâmbet din Siria, la ei acasă, în imagini cu pokemoni. Am putea
    spune că nici ei nu au fost ocoliţi de acest joc la modă dar ar însemna să nu
    înţelegem ce se întâmplă cu aceşti copii, să credem că au timp de preocupările
    actuale ale generaţiei lor. De fapt, ei vor să atragă atenţia unei lumi întregi
    că ne interesează mult mai mult lumea virtuală de-a dreptul infantilă a
    vânătorii de personaje electronice decât situaţia unor copii care ne privesc
    acum, fără zâmbet, din fotografii şi filme venite din Siria, dar mâine ar putea
    pieri prin 1001 de feluri în care se moare curent în Siria.

    Spre deosebire de
    simpaticii monştrii virtuali, copii din Siria şi oamenii, în general, au o
    singură viaţă, şi până acum nu au înţeles nimic din ea. Aşadar, nu mai căutaţi
    pokemoni verzi pe pereţi ci interesaţi-vă de copii fără zâmbet ai Siriei, de-o
    seamă cu războiul ce le distruge ţara.

  • Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Când s-cându, istoria a laolui easti sum semnul a unal’ei imagine. Tamam di 177 di ani di anda isi tru migdani cadhurlu, imaginea surprinsă di obiectiv easti atea cari na aduti dininti realitatea. Tru kirolu dit soni, Siria na aduti dininti imagini dit arada a nai cama dramatitilor, zori tra straxeari, cu aspardzeri si tradzear uminească ti nimindueari şi ti nistraxeari. Di vara ndoi an’i, sirien’il’i suntu victimili a oamin’ilor armatusiţ cari mbartiteadza len turlii di scupadz politit, geopolitit şi religioase. Askerea a regimului ufitial di Damasc aruca topi tu mahaladzl’I a civililor minduiti ca ghio taha suntu controlate di aribelii cari alumtă contra a prezidentului Al Assad. Ma multi parei a aistor opozanţa amina cu topili tu casabadzl’I controlat di armată. Pisti tuti aesti, planeadză demenţa Daech, organizaţia teroristă cu numa di stat islamic cari vatamă cu priscavil’e banatorl’I ti al’I aputrusira.




    Aviaţia arusă bombardeadză şi ea poziţiile a teroriştilor, apărati şi cu scuturi uminesti, ama şi casabadz şi cartiere controlate di opozanţal’ii a regimului ufitial, aliat ali Moscova. Alta turlie spusa, tru Siria, civil’ii reprezintă duşmanlu a tutulor, cilimean’i, mul’erili, ausl’i şi bărbaţl’ii nearmatusiţ suntu vatamat prit iti metodă di iti parei ti ari armati. Tru Siria s-dizvarteasti una crimă niacumtinată, un genocid lahtarosr, internaţionalizat ama ti varnu nu poati sa-lu danaseasca. Tru Siria suntu vatamat oamien’i ama şi istorie şi spiritualitate, suntu asparti, tru noima isisi a zborlui, casabadz a prezentului ama şi metropoli a antichitatil’ei, casabadz ti yilipsira cu n’ml’ di an’i nainti. Suntu bombardati casi, spitale, şculii, muzee, situri arheologice, suntu vatamat oameni, civilizaţie, memorie.




    Dit Siria na yin şi na armân imagini lahtaroasi, cari spun ndrepu, ti cutreambura, prit aesta realitate dispri cari avdzam la habari ama nu u akicasimu tru a l’ei dimensiuni pan di mardzina. Doauă dit cadurli cari u marcara conştiinţa umană reprezintă doi cilimean’i sirieni cari tricura prit experienţe pe cari niti un om nu lipseasti s-li canoasca. Aoa si aproapea un an, imaginea a unui cilimean sirian arcat di daldza pi o plajă dit Turchie, nicat anda cu mari lahtari fumeal’ea a lui cilastasea tra s-ascapa pisti amari, tru Europa, alaxi concepţiile şi istoria ali Uniuni Europeana. Tora, imaginile suntu ma multi, suntu tru minari şi spun stena ali ascapari di su surpaturli a casil’ei a lui a unui cilimean di 4 ani. Easti adus tru braţi di un salvator dit echipili ti fac fapti di eroism tru Alep, casaba milenar dit Siria, tora aspartu tru ma marea parti. Easti bagat pi un scamnu portocaliu dit ambulanţă, mplin di arina şi di sândzu, tru pantalon’il’i scurţa a ilikiil’ei a agioclui, tora un stic di bană şi di moarte. Tru inocenţa a lui alu vidzu dramatismul ti armanearea tru bana cate scurta a lui bană easti idyealui cu polimlu ti u asparsi Siria.




    Cilimean’ii sirieni cari nu cunoscu sumaraslu şi u ciudusira lumea tuta au ilikia a aistyui polim, ahurhitu aoa si 5 an’i ca una cumitie civilă andicra di vatamarea a nascantor cilimean’i di cătra askirladzl’I sirieni. Napoi al’I vidzum cilimean’il’i ti nu stiu sumaraslu, atel’I dit Siria, la el’i acasă, tru imagini cu pokemoni. Putem sa spunem ca niti el’I nu fura alas at nanaparti di aestru agiocu la modă ama va s-dzatem ca nu va s-akicasim ti s-fati cu aesti cilimean’i, s-pistipsim ca au kiro di atea ti s-fati tru arada a barnului a lor pi a lor ilikie.




    Pan tru soni el’I vor s-facă timbihi a lumil’ei că avem sinfer multu ma multu lumea virtuală cadealithea infantilă tra chiniyea a nascantor personaje electroniti andicra di catastisea a nascantor cilimean’i cari na mutrescu tora, ama nu cu sumaraslu, dit caduri şi filmi vinite dit Siria, ama mâni pot tra s-keara prit 1001 di turlii tru cari s-moari di arada tru Siria. Andicra di simpatitl’ii monştrii virtuali, cilimean’i dit Siria şi oamin’i, ngheneral, au masi una bană, şi până tora u akicasira cici tiva di ea. Dimec, numata căftaţ pokemoni verdza pi stizn’i ca sa spunet sinfer tra cilimean’il’i fără sumarasu ali Sirie, tru idyiul kiro cu polimlu ti la aspardzi vasilie.




    Autor: Marius Tiţa


    Armanipsearea: Tascu Lala




  • MAE: Repatrierea unui grup de cetăţeni români din Siria prin Turcia

    MAE: Repatrierea unui grup de cetăţeni români din Siria prin Turcia

    Ministerul Afacerilor Externe informează că cinci cetăţeni români (dintre care patru minori) au fost evacuaţi la 11 august 2016, la cerere, din Siria şi repatriaţi pe cale terestră şi aeriană, cu sprijinul Ambasadei României la Damasc, Ambasadei României la Ankara, Consulatul General al României la Istanbul şi al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

    Consulatul General al României la Istanbul a eliberat documentele de călătorie necesare repatrierii grupului de cetățeni români și a oferit asistenţă consulară pe parcursul întregii repatrieri, asigurând întregul suport logistic. Grupul format din 5 cetăţeni români a sosit, în siguranță, la Bucureşti, la 11 august 2016.

    Măsura face parte din demersurile constante de sprijin consular acordat de MAE, prin Ambasadele României la Beirut și Damasc, cetățenilor români aflați în situații deosebite, în statele cu risc major de securitate.

    MAE precizează că, încă din 2011, a intervenit în mod direct pe linia asigurării asistenței și protecției consulare, facilitând până în prezent, evacuarea și repatrierea din Siria a unui număr de 722 cetăţeni români şi membri de familie.

    Reamintim faptul că, în prezent, Ambasada României la Damasc acordă asistenţă şi protecţie consulară inclusiv cetăţenilor din Australia, Canada, Franţa şi Republica Moldova, aflaţi pe teritoriul Siriei.

    Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandările ferme adresate cetăţenilor români aflați în zonele de conflict, să contacteze misiunile României din teritoriu pentru a-şi înregistra prezenţa în regiune, astfel încât să poată beneficia de asistenţă și protecție consulară.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea informaţiilor furnizate atât prin intermediul aplicaţiei Călătoreşte în siguranţă ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smart phone, cât și al serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Retrospectiva săptămânii 24.07-30.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.07-30.07.2016

    Măsuri după CSAT


    În prezent, în România nu există motive pentru ridicarea nivelului de alertă teroristă, a declarat şeful statului, Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). El a afirmat că, în conditiile multiplicării atentatelor din Europa, precum evenimentele tragice din Franta şi din Germania, în CSAT a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României, din perspectiva riscurilor si amenintărilor de natură teroristă. O altă temă de pe agenda Consiliului a fost Turcia, despre care preşedintele a spus că rămâne un partener strategic al României şi al UE şi un aliat indispensabil al NATO, dar şi un actor a cărui stabilitate este vitală pentru securitatea regională. De asemenea, la şedinţa CSAT au fost analizate consecinţele, pentru România, ale deciziilor luate la summitul NATO de la Varsovia, din 8, 9 iulie. Şeful statului a anunţat că brigada multinaţională decisă la summit şi găzduită de România va fi constituită în martie-aprilie 2017, potrivit planurilor Bucureştiului, cel puţin şase aliaţi fiind interesaţi de participare, printre care Polonia şi Bulgaria. La rându-i, ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, a precizat că brigada multinaţională se va dezvolta în jurul unei brigăzi româneşti existente, cu peste trei mii de militari şi care se află la un nivel de pregătire foarte ridicat, după standardele NATO. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, un batalion de elită al Armatei Române, Rechinii albi, a plecat în Afganistan, cu misiunea de a asigura protecţia bazei militare din Kandahar (sud) şi de a consilia forţele afgane de securitate.



    România în scandalul exporturilor de arme


    România respectă cu stricteţe cele mai înalte standarde de control al exporturilor de produse militare, susţine Ministerul de Externe de la Bucureşti (MAE). Potrivit instituţiei, exporturile sunt controlate prin legislaţia internă şi reflectă angajamentele internaţionale asumate de Romania ca membru al UE, NATO, ONU şi OSCE şi ca stat parte la Tratatul privind comerţul cu arme. Autoritatea Naţională de Control aprobă licenţele de export în urma unei analize riguroase, iar România participă cu promptitudine la orice investigaţie privind destinatia unor arme fabricate în ţară, precizează MAE. Reacţia apare după ce The Guardian a publicat o amplă analiză potrivit căreia ţări est-europene, între care şi România, au aprobat, în ultimii patru ani, vânzarea discretă a unor arme către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania şi Turcia. În valoare de peste un miliard de euro, armele ar fi ajuns în Siria, a mai scris publicaţia britanică.




    Viceguvernator BNR acuzat de trafic de influenţă


    Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), sub acuzaţia de trafic de influenţă. Olteanu este bănuit că în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi a primit de la un controversat om de afaceri, Sorin Ovidiu Vîntu, suma de un milion de euro şi sprijin electoral. În schimb, Olteanu ar fi făcut demersuri pe lângă membrii Executivului de atunci pentru numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Potrivit procurorilor anticorupţie, Olteanu ar fi primit banii printr-un intermediar, la sediul unui partid politic.





    Scăderea deficitului bugetar


    Deficitul bugetar este, la jumătatea anului, mult mai mic faţă de cel prognozat, a anunţat Ministerul de Finanţe de la Bucureşti. Astfel, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de circa 850 de milioane de euro, adica 0,5% din Produsul Intern Brut, faţă de 1,9%, cât a fost estimat. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au înregistrat creşteri la încasările din impozitul pe profit, accize, contribuţii de asigurări sociale, impozitul pe salarii şi venit, precum şi din taxa pe utilizarea bunurilor. Încasările din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) au scăzut cu 9,5% faţă de primul semestru al anului precedent, pe fondul reducerii cotei standard de TVA şi al introducerii unei cote reduse la alimente.




    Nicio victorie pentru echipele româneşti în Europa


    Patru echipe româneşti de fotbal au jucat, săptămâna aceasta, în cupele europene. În prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Campionilor, Astra Giurgiu a remizat, 1-1, acasă, cu danezii de la FC Copenhaga, iar Steaua Bucureşti a încheiat cu acelaşi scor partida din deplasare cu Sparta Praga (Cehia). În schimb, formaţiile româneşti care au evoluat în prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Europa, Pandurii Târgu-Jiu şi Viitorul Constanţa, mai păstrează doar şanse teoretice de calificare, în urma infrângerilor severe suferite.


    Pandurii a pierdut, pe teren propriu, scor 1-3, întâlnirea cu Maccabi Tel Aviv, din Israel, în timp ce Viitorul a fost surclasată, în deplasare, scor 0-5, de belgienii de la Gent. În aceeaşi competiţie, o altă echipă românească, CSMS Iasi, a fost eliminată de croaţii de la Hajduk Split în turul precedent.

  • Le château de Bohus d’Arad

    Le château de Bohus d’Arad

    Située dans l’ouest du pays, la localité de Şiria est connue notamment pour sa valeur culturelle, tout comme d’autres localités de la région de Banat. Sa renommée est due notamment à l’écrivain Ioan Slavici, un des classiques de la littérature roumaine, qui est né à Şiria en 1848. De nos jours, un musée entier est dédié à Ioan Slavici, dans un bâtiment également important pour l’histoire et la culture des lieux : le château de Bohus. L’histoire du château commence par l’anoblissement de la famille d’origine slovaque Bohus par la maison impériale de Habsbourgs qui lui à offert aussi un domaine à Şiria. C’est sur ces terres que la famille Bohus a fait construire trois résidences, dont la plus importante fut érigée entre 1824 et 1838 par Janos Bohus, le plus célèbre membre de cette famille.

    Anca Majaru, architecte spécialiste du patrimoine, a étudié l’histoire du château de Bohus et nous fournit davantage de détails : « Janos Bohus fit construire sa résidence en style néoclassique, sobre, spécifique tant à son époque qu’à la zone où elle a été érigée. Initialement, la résidence Bohus a été imaginée comme un bâtiment à sous-sol et rez-de-chaussée, avec quatre ailes liées autour d’une cour intérieure. L’édifice devait accueillir tant des espaces habitables, telles les salons et les appartements, que des espaces secondaires desservant les pièces principales et d’autres annexes. Le corps principal, celui des appartements proprement-dits, était en U, avec la partie la plus courte donnant sur la rue. C’est ici que se trouvaient les salons d’accueil, l’entrée principale étant décorée d’un fronton de temple classique aux colonnes doriques. les annexes qui desservaient le ménage donnaient sur le jardin. Les modifications infligées à ce bâtiment ont visé notamment ces annexes, qui fermaient ce périmètre rectangulaire. Malheureusement, elles ont connu un processus d’effondrement rapide après la Deuxième Guerre Mondiale et le coin nord-est de l’immeuble a été finalement démoli. »

    Si le style de la maison se faisait remarquer par son classicisme, par la sobriété et la conformité aux habitudes de l’époque, ses propriétaires avaient en échange des penchants révolutionnaires.

    Anca Majaru évoque les membres de la famille Bohus : «Janos Bohus et Antonia Szögény Bohus sont les personnages principales de cette famille. Les deux ont activement participé à la Révolution de 1848 – 1849, en Transylvanie. Ironie du sort, ce fut précisément leur château qui a accueilli la signature de la capitulation des troupes hongroises, après la bataille de Seleus – Şiria contre les troupes russes, appelées en renfort par les commandants de l’armée autrichienne. L’implication de la baronne de Bohus dans la culture locale et dans celle du royaume de Hongrie a également été importante, puisqu’elle était connue comme une féministe de proue, impliquée dans l’éducation et l’amélioration du niveau de vie des gens des lieux. Le fils de ce couple, Laszlo Bohus, a été, lui aussi, important, se faisant remarquer tant par son activité politique que par l’inauguration à Arad de plusieurs institutions de culture. »

    Prosateur talentueux, journaliste, activiste politique, ami du grand poète roumain Mihai Eminescu et du plus important dramaturge roumain Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici a vécu en Transylvanie et à Bucarest, avant l’Union de 1918. La maison où il avait habité à Bucarest n’existe plus. On connait seulement son emplacement, tout comme ce fut aussi le cas de la maison natale de Şiria. C’est pourquoi, au début des années 1960, le château Bohus semblait être l’endroit idéal pour accueillir un musée dédié à Ioan Slavici.

    Anca Majaru évoque la fin de la famille Bohus : « Avec la mort de Laszlo Bohus, la lignée masculine de la famille s’éteint, puis avec les changements historiques du début du 20e siècle, le domaine de Şiria a été abandonné par la famille Bohus. Après la seconde guerre mondiale, le château sera placé sous une gestion publique, qui décidera, dans les années 1960, de l’aménagement d’un musée à la mémoire de la grande personnalité culturelle roumaine de la commune de Şiria, l’écrivain Ioan Slavici. Aujourd’hui, le château abrite une collection consacrée à l’écrivain et une autre dédiée au compositeur Emil Montia. L’espace consacré à Slavici présente des éléments qui décrivent ses années d’étude à Arad, Budapest et Vienne. Le bureau où il travaillait, les meubles de son salon de Bucarest ainsi que plusieurs manuscrits de ses œuvres sont à retrouver au château de Bohus. »

    De nos jours, le château est bien conservé et son parc vient d’être remis à neuf. Autant de raisons de le visiter. (Trad. Alex Diaconescu)

  • Siria, cinci ani de conflict

    Siria, cinci ani de conflict

    Pe 15 martie 2011, iluzionaţi de Primăvara Arabă, în Siria lui
    Bashar al Assad protestatarii ieşeau în stradă încrezători că vor reuşi să
    democratizeze ţara. Acum, la mai bine de cinci ani, la Damasc este tot Bashar
    al Assad, iar lucrurile par mai complicate ca niciodată. În cifre, cei cinci
    ani de război înseamnă 470 de mii de persoane decedate, din care 70 de mii din
    cauza foametei şi a bolilor, 1,9 milioane de răniţi, câteva milioane de
    refugiaţi şi alte milioane de persoane care şi-au pierdut căminul şi au fost
    strămutate în interiorul ţării.

    Analistul de politică externă Iulian Chifu
    atrage atenţia asupra gravităţii situaţiei din zonă: Avem faţă în
    faţă nu numai principalele puteri nucleare, pentru prima dată după Cuba, 1962 -
    SUA şi Federaţia Rusă, dar avem acolo toate puterile regionale cu capabilităţi
    militare şi cu posibilitatea ca între ele să se nască în orice moment un
    incident de unde să ajungem la o escaladare a conflictului. Avem acolo şi
    Arabia Saudită, şi Iranul, şi Turcia, şi toate facţiunile, de toate culorile,
    ţinând de al Qaida, frontul al Nustra, Statul Islamic – practic o adunare, o
    furtună perfectă în care nu trebuie decât chibritul pentru a arunca în aer
    Orientul Mijlociu.

    Intervenţia militară a Moscovei în Siria, începută în
    septembrie 2015, a introdus o coaliţie alternativă la cea formată deja
    împotriva Statului Islamic, alcătuită din state sunnite din Golf, Turcia, SUA,
    state occidentale, aminteşte Iulian Chifu. Noua coaliţie, legală, pentru că a
    venit la cererea lui Bashar al Assad, alcătuită din Rusia, Iran, guvernul
    proşiit de la Bagdad, Hezollahul libanez, respectiv alawiţii, tot de factură
    şiită, ai lui Bashar al Assad, nu a făcut decât să introducă o nouă axă, şiită
    de data aceasta, a crescut relevanţa ISIS, care a reuşit să recruteze în şase
    luni alţi 30 de mii de combatanţi şi să adune fonduri enorme pentru susţinerea
    sunniţilor din regiune, mai spune Iulian Chifu. El face o analiză a deciziilor
    luate de preşedintele Putin de a interveni militar în Siria, respectiv de a
    retrage, la jumătatea lui martie, majoritatea trupelor şi armamentului din
    această ţară: Combaterea Statului Islamic şi reducerea valului de refugiaţi către
    Europa, cele două obiective anunţate formal de preşedintele Putin la începutul
    acestei campanii, nu au fost atinse – ISIS este bine mersi şi în continuare
    funcţionează chiar cu capacitate de proiectare a forţei în miezul Europei, în
    inima Europei, Pe de altă parte, vedem că valurile de refugiaţi, din contră,
    s-au accentuat şi nu s-au diminuat în această perioadă. Care sunt deci
    obiectivele atinse de Rusia? Păi vedem că a înfiinţat o zonă de interdicţie de
    acces aerian în Siria, practic în întreaga Sirie dar cu certitudine în estul
    Mediteranei, dar în egală măsură o zonă de interdicţie navală în zona portului
    Tartus şi în vestul Siriei. Iată acesta este un obiectiv major, strategic,
    militar, este formula de acces la mările calde, iar din acest punct de vedere
    şi portul Novorosiysk
    şi zona introdusă în
    Crimeea, care acoperă întreaga Mare Neagră, au jucat un rol important de
    proiecţie. Acesta este un obiectiv strategic al Rusiei. Un al doilea obiectiv
    care pare atins – Rusia a ieşit din izolare. Izolare în care ajunsese în urma
    anexării Crimeei şi agresiunii militare din estul Ucrainei. Ba mai mult,
    Federaţia Rusă are şi ambiţia de a-şi impune puncte în ceea ce priveşte
    situaţia din Orientul Mijlociu.

    Intervenţia
    militară rusă în Siria – împotriva terorismului, potrivit declaraţiilor
    Kremlinului – a schimbat jocurile în războiul civil sirian, ajutând armata să
    reintre în ofensivă şi să recâştige teritorii, forţându-i pe rebeli să caute o
    încetare a ostilităţilor şi dându-i lui Bashar al Assad oportunitatea de a
    negocia în proprii săi termeni, spun analiştii. Coaliţia internaţională condusă de SUA nu a reuşit
    în Siria pentru că nu s-a coordonat cu regimul. Rusia a fost victorioasă pentru
    că s-a coordonat cu noi. Suntem pentru crearea unei coaliţii internaţionale
    antiterorism, dar numai în coordonare cu guvernul sirian
    , a declarat oficialul
    sirian Bashar Ja’afari, la negocierile de pace de la Geneva.

    A solicita, astăzi, SUA, Occidentului în general, o negociere cu
    Bashar al-Assad, este incalificabil, consideră, însă, analistul Iulian Chifu: Înseamnă, practic, abandonarea deplină a întregii opoziţii siriene
    şi menţinerea de fapt a marii probleme siriene, care nu datează de acum. În
    Siria majoritatea este, totuşi, sunnită. Şi era condusă de o minoritate
    alawită, de înalţi reprezentanţi în jurul lui Bashar al Assad, cu o mână forte.
    Era un echilibru care oricum urma să se rupă. Iar Primavara Arabă nu a fost
    decât o oportunitate pentru ca acest tip de echilibru să se rupă şi să ajungă
    să se reaşeze pe criterii de natură democratică. Care din nou reclamă că, fie
    statul sirian va arăta altfel, fie că majoritatea sunnită va fi cea care va da
    în mod natural conducerea acestui stat. Sau, evident, există şi varianta unor
    înţelegeri, cum am văzut în Irak sau în Liban, de împărţire a atribuţiilor
    între diferitele grupuri religioase şi entice.

    Fragilul
    acord de încetare a focului de acum are nevoie de mult mai mult pentru a duce
    la o formulă de pace. Oricum, orice guvern de tranziţie de la Damasc va trebui
    să reflecte realitatea etnică şi religioasă din Siria, mai crede Iulian Chifu.