Radio România Internațional

Tag: şomaj

  • Şomajlu – un cadhuru ti ți s-fați tora di oarâ

    Şomajlu – un cadhuru ti ți s-fați tora di oarâ

    Rata a şomajlui tu Românie criscu niheamâ tu agustu andicra di melsu alunaru, cu 0,1 puncti proțentuali, ş-agiumsi la 5,5%, deadi hâbari Institutlu Naţional di Statisticâ. Ași, numirlu a oamiñlor cu ilikia anamisa di 15 şi 74 di añi fârâ unu locu di lucru fu luyursitu la 452.300, pi crișteari andicra di agustu 2023. Ti oamiñilli mări, dimi ti ațelli ți au ilikia anamisa di 25-74 di añi, rata aşomajlui fu luyursitâ la 4,4% tu agustu.
    A că aestu indicator aspuni cama di trei cirecuri ditu numirlu acutotalui a şomerilor, România nu easti tu unâ catastisi lài, aşi cumu furâ ațeali pritu cari ari tricutâ aoa ș-ndoi añi, dzâsi analistul icunumic Aurelian Dochia. El luyurseaști că țifrili suntu unâ tâmbihi, câțe apunu unâ ayâliseari a activitatillei icunomicâ.
    Aurelian Dochia: A că tutâ duñeaua s-aşteaptâ la scâdearea a toțlor, ți u ahurhi Banca Naţionalâ di unu kiro ș-âncoa, ți va s-ducâ la unâ crișteari ali activitati icunumicâ, ari mulțâ factori, prota di turlíi externâ, dzâcu mini, ațea ți s-fați tu icunumiili evropeani, ș-dapoaia, ți s-fați tu lumi, tensiuñili gheopolitiți şi polimurli, ți agudescu vârtosu icunumia. Tuti lucrâli aestea pot s-nâ aducâ galieadz tu ți mutreaști icunumia. Videmu kiola că ari ș-tu Românie turlii di firmi ș-di companii xeani ică naţionali ți dau hâbarea că va s-tragâ mânâ di la planurli di investiţii i că va li amânâ, ațea ți aspuni nica unâ oarâ aestâ tendinţâ di ayâliseari ali icunumíi şi gâilipsearea ti ți va s-facâ tu bitisita a anlui ș-cum va s-hibâ tu anlu 2025.
    Tu ți mutreaști şomajlu la tiniri, aestu agiumsi tu agustu la 23,2%, cu aproapea 2 proțenti ma mari di cum eara tu idyul mesu tu anlu ți tricu. Analistul icunumic scoasi tu padi că unâ ditu itii easti că mulțâ tiniri pot ta s-hibâ aileaț, dimi s-aibâ unu kiro di inactivitati, tu cari-și mutrescu perspectivili, câtrâ ți turlíi di zânati s-ducâ ș-ți activităţ s-uidisescu cu doarâli a loru.
    Aurelian Dochia: easti un lucru ligat, ti amârtíi, ş-di calitatea a andridzearillei profesionalâ a tinirlor. Nu ari totna unâ uidiseari a structurâllei di andridzeari profesionalâ a tinirlor cu ațea ți s-caftâ pi pâzarea di lucru ş-atumțea ari mulţâ tiniri ți bitisescu unâ turlíi di praxi/educație, ama nu-și aflâ lucru ti praxea ți u adrarâ. Ş-aoa lipseaști s-adrămu gaireț ta s-u adrămu ma bunâ catastisea, emu ditu partea a sistemlui educaţional, emu ditu partea ali dumeni câtâ cari s-ducu tinirlli, că elli lipseaști s-hibâ agiutaț ta s-ducâ câtrâ zânăț ș-tehnuri ți suntu câftati pi pâzarea di lucru.
    Valorli tu ți mutreaști şomajlu ditu Româníi suntu aguditi ş-di numirlu criscutu a româñlor ți aleg s-lucreadzâ tu xeani. Gollu adratu di elli pi pâzarea di lucru easti umplut di lucrâtori xeñi, ma multu di ațelli ditu vâsilii extra-comunitari, cata cumu Nepal, Turchia, Ripublica Moldova, Sri Lanka ş-India. Uidisitu cu unu studiu adratu di Fundaţia ti Dezvoltari ali Suțietati Țivilâ, cama di 200.000 di lucrâtori xeñi ş-dizvârtea activitatea tu Româníi, tu 2023. Vârâ 80% ditu elli adra lucru nicalificatu tu construcţii/mirimetipseri, serviții, HoReCa şi retail.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

    zanati, pazarea a lucurlui, tehnuri, şomaj

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Rata şomajului
    înregistrată la nivelul Bucureştiului a fost de 0,86% în decembrie 2023, în
    uşoară scădere faţă de luna anterioară, arată datele Agenţiei Municipale pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă. În luna noiembrie a anului
    trecut, rata şomajului în capitala României a fost de 0,88%. ANOFM arată că, la
    sfârşitul lunii decembrie 2022, în evidenţele sale erau înregistraţi 10.811 de
    şomeri, dintre care 6.294 femei. Din totalul persoanelor înregistrate, 1.462
    erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 9.349 erau şomeri neindemnizaţi.
    Structura şomajului pe grupe de vârste relevă o pondere ridicată pentru
    persoanele din categoria de vârstă 40 – 49 de ani (peste 2.750 de şomeri),
    urmată de segmentul 30 – 39 de ani – cu 2.500 şomeri, şi de cel cuprins între
    50 şi 55 de ani (circa 2.450 de şomeri). Şomerii cu studii liceale au ponderea
    cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AMOFM Bucureşti
    (32,23%), urmaţi de cei cu studii superioare (28,77%) şi de cei care au
    absolvit şcoala profesională/de arte şi meserii – 18,91%. Totodată, şomerii
    care au studii gimnaziale reprezintă 17,04% din totalul şomerilor înregistraţi,
    cei cu studii postliceale sunt 2,17%, în timp ce persoanele cu studii primare
    şi fără studii deţineau 0,88% din total. În prezent, în Bucureşti sunt
    disponibile 13.335 de locuri de muncă.




    Managerii români au în plan să majoreze salariile angajaţilor lor în 2024,
    arată un studiu de specialitate realizat de compania de impresariat Pronext.
    Astfel, 7 din 10 manageri iau în calcul creşteri salariale cuprinse între 1 şi
    10% şi spun că îşi doresc de la angajaţi implicare. Pe de altă parte, doar 2
    din 10 şefi de companii mizează pe măriri salariale cuprinse între 10 şi 20 de
    procente, în timp ce aproximativ 4% se gândesc la creşteri peste acest nivel.
    Există însă şi 8% din manageri care estimează că nu vor creşte remuneraţiile în
    2024. Potrivit studiului, peste jumătate dintre cei chestionaţi spun că vor
    face angajări anul acesta, dar există şi 5% care afirmă că vor reduce numărul
    de lucrători. Cele mai importante lucruri pentru managerii români, sunt
    motivarea echipei coordonate, echilibrul dintre viaţa personală şi cea
    profesională şi delegarea competenţelor către persoanele potrivite. La studiul
    Pronext au răspuns 110 directori de firme din România.




    Aproape 300 de locuri de muncă sunt disponibile în luna ianuarie, la
    nivelul judeţului Maramureş, majoritatea în domeniul producţiei şi serviciilor,
    a informat Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Printre posturile
    disponibile se află cel de brand manager, vânzător, curier, tâmplar, medic,
    îngrijitor, mecanic utilaje, şofer, inginer mecanic, cofetar, mecanic auto,
    recepţioner hotel sau zidar.




    Inspectoratul
    General pentru Imigrări transmite că, în perioada 13 – 14 ianuarie, 43 de
    poliţişti de imigrări din Bucureşti şi din cadrul altor 7 structuri din vestul,
    cetrul, sudul şi estul ţări au fost angrenaţi în activităţi specifice. Astfel, în perioada amintită, au fost soluţionate 942 de
    cereri depuse de străini, dintre care 761 de cereri pentru prelungirea
    dreptului de şedere. De asemenea, au fost soluţionate alte 176 de cereri pentru
    eliberarea avizului de angajare, 3 invitaţii şi 2 cereri pentru reîntregirea
    familiei. Poliţiştii de imigrări, au verificat şi 169 de decizii de returnare,
    pentru a stabili dacă a fost îndeplinit termenul de plecare voluntară de pe
    teritoriul României, iar Inspectoratul precizează că astfel de activităţi vor
    continua şi în perioada următoare.




    Poliţiştii de frontieră de la Nădlac, la graniţa de vest a României cu
    Ungaria, au prins 26 de migranţi din şapte ţări care au încercat să iasă ilegal
    din ţară, ascunşi într-un microbuz şi o camionetă. Cele două autovehicule au
    fost verificate la Punctele de Trecere a Frontierei Nădlac I şi II iar şoferii,
    un român şi un ceh, sunt acum cercetaţi penal pentru trafic de migranţi.
    Conform documentelor de însoţire a mărfii, şoferii transportau piese auto şi
    polistiren pentru societăţi comerciale din Spania şi Cehia. În urma
    cercetărilor, s-a constatat că migranţii sunt din Bangladesh, India, Siria,
    Irak, Nepal, Egipt şi Pakistan, majoritatea intraţi legal în România îm baza
    unor vize de muncă. Aceştia unt acum cercetaţi pentru tentativă de trecere
    frauduloasă a frontierei de stat.




  • Muncind în România

    Muncind în România


    Aproape 13.000 de locuri de muncă sunt vacante în luna noiembrie în capitala României, cele mai multe pentru muncitori calificaţi şi necalificaţi, potrivit datelor transmise de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, din totalul job-urilor disponibile, 507 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 602 celor cu studii medii, 6.089 sunt pentru muncitorii calificaţi, iar 5.755 de locuri de muncă pentru muncitorii necalificaţi. AMOFM Bucureşti precizează că baza de date a locurilor de muncă vacante este dinamică şi actualizată zilnic. Aceasta poate fi consultată pe site-ul instituţiei anofm.ro.



    Judeţul Timiş, în vestul României, are o rată a şomajului de sub 1%, iar angajatorii se confruntă cu o lipsă a forţei de muncă. Este motivul pentru care caută şi chiar aduc angajaţi din aşa-zisele ţări terţe, aflate în afara Uniunii Europene. În total, există aproape 6.100 de persoane din ţări non-UE care îşi desfăşoară activitatea în această regiune a României. Majoritatea lucrătorilor străini sunt din Asia, a transmis Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş. Potrivit instituţiei, cei mai mulţi, 733, provin din Sri Lanka, urmaţi de 555 de cetăţeni ai Republicii Moldova. ITM Timiş a mai precizat că, pe parcursul întregii luni noiembrie, organizează controlale la agenţii economici şi verifică respectarea securităţii şi sănătăţii în muncă.



    Numărul total de locuri de muncă de pe piaţa din România a crescut cu peste 20%, în octombrie faţă de septembrie, cu preponderenţă în retail, transport şi logistică şi call-center, arată o analiză realizată de o platformă de recrutare online. Astfel, conform datelor centralizate, aproape 34.000 de joburi noi au fost postate de la începutul lunii octombrie, iar angajatorii au făcut demersurile necesare pentru a putea ţine pasul cu intensificarea activităţii din luna noiembrie, atunci când au loc campaniile de “Black Friday”. Cea mai mare creştere lunară a numărului de joburi este în transport şi logistică, de 40%, în timp ce pentru retail şi call-center evoluţia a fost de 15% şi, respectiv, de 18%. Cel mai căutaţi sunt curierii, lucrătorii comerciali, lucrătorii în depozite şi operatorii call-center. În prezent, sunt disponibile circa 1.100 posturi de curier, 3.700 de joburi de operator call-center, 3.300 de locuri de muncă pentru lucrători comerciali şi 3.700 pentru lucrători în depozit. Salariile în domeniile menţionate sunt, în medie, de 2.900 de lei pe lună (aproximativ 585 de euro) pentru curieri, 2.800 de lei pentru un operator call-center (circa 560 de euro) şi 2.700 de lei (aproape 545 de euro) pentru un lucrător comercial sau un lucrător în depozit.




    Peste 100 de cetăţeni străini au fost depistaţi, săptămâna trecută, în timp ce încercau să treacă ilegal graniţa României cu Serbia şi cu Ungaria, transmit poliţiştii de frontieră. Majoritatea au fost descoperiţi în Puncul de Trecere a Frontierei Nădlac II, pe sensul de ieşire din România către Ungaria, ascunşi în mijloace de transport marfă conduse de cetăţeni români, turci şi bulgari. Autovehiculele urmau să ajungă în state din vestul Europei. Persoanele descoperite provin din ţări precum Bangladesh, Siria, Egipt, India, Nepal, Etiopia, Sri Lanka şi au intrat legal în ţara noastră în baza unor permise de muncă. Alte grupuri de persoane care au încercat să treacă ilegal frontiera, de data aceasta pe jos, au fost identificate în apropierea graniţei cu Serbia. Oamenii, originari din Nepal, au intrat legal în România în baza unor vize de muncă şi intenţionau să ajungă în Serbia şi ulterior în state din vestul Europei. Şoferii mijloacelor de transport sunt acum cercetaţi penal pentru trafic de migranţi, iar cetăţenii străini pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat.



    Aproape 13.000 de locuri de muncă sunt vacante în luna noiembrie în capitala României, cele mai multe pentru muncitori calificaţi şi necalificaţi, potrivit datelor transmise de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă.



  • Muncind în România – 07.11.2023

    Muncind în România – 07.11.2023

    Rata şomajului
    în România a scăzut uşor la 5,4% în luna septembrie comparativ cu august şi
    faţă de aceeaşi perioadă anului trecut, potrivit datelor Agenţiei Naţionale
    pentru Ocuparea Forţei de Muncă.     Astfel, în septembrie
    se înregistrau 444.400 de persoane fără un loc de muncă, în scădere cu 2.200
    faţă de august şi cu 3.800 comparativ cu septembrie 2022. Cei mai mulţi şomeri
    au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani. La polul opus se află persoanele
    între 25 şi 29 de ani. Numărul şomerilor bărbaţi este mai mare decât al
    femeilor, iar majoritatea celor fără loc de muncă provin din mediul rural.
    Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată
    în totalul persoanelor înregistrate. De asemenea, şomajul în rândul tinerilor
    rămâne la un nivel ridicat, de 22,3 procente.




    Peste 160.000 de oameni apţi de muncă rămân inactivi în România, deşi ţara
    se confruntă cu un deficit de mână de lucru, atrag atenţia reprezentanţii
    Reţelei Române a Întreprinderilor Sociale de Inserţie, care preiau date
    dintr-un raport european.     Întreprinderile sociale de inserţie sunt mecanisme
    instituţionale care le oferă persoanelor vulnerabile, fără educaţie sau cu
    dizabilităţi, o formare adecvată la un loc de muncă adaptat, însă în România nu
    există măsuri concrete şi eficiente în sprijinul acestora, transmite Asociaţia.
    Aceasta arată că nu există o definiţie legală pentru lucrătorii defavorizaţi,
    iar angajarea asistată a persoanelor cu nevoi de sprijin nu este reglementată.
    La nivel european doar puţin peste jumătate din persoanele cu dizabilităţi sunt
    angajate, faţă de aproape trei sferturi dintre cele care nu au dizabilităţi,
    iar diferenţa se resimte cel mai mult în statele din Europa Centrală şi de Est.




    Bucureştiul conduce în clasamentul regiunilor din România cu cele mai mari
    salarii acordate în 2023, cu o medie de 5.000 de lei net (puţin peste 1.000 de
    euro), potrivit datelor comparatorului salarial elaborat de site-ul eJobs.
    Capitala este urmată de Timiş, cu 4.700 de lei (aproape 950 de euro),
    Cluj, cu 4.500 de lei (peste 900 de euro), Ilfov, în sud, Iaşi, Braşov şi Sibiu, cu 4.000 de lei (peste 800 de euro).
    Alte judeţe în care salariul mediu net depăşeşte pragul de 3.500 de lei net,
    echivalentul a puţin peste 700 de euro, sunt Bihor, 3.950 de lei
    (aproape 800 de euro), Prahova şi Argeş,şi Alba, 3.800 de
    lei (peste 760 de euro).

    De cealaltă parte a clasamentului, se află judeţe
    precum Vâlcea, Gorj, şi Ialomiţa, unde media salarială
    netă este de 3.200 de lei pe lună (aproximativ 640 de euro) sau Caraş -
    Severin, şi Vaslui, cu 3.100 de lei (circa 620 de euro).
    Spre deosebire de anul trecut, în 2023 nu există niciun judeţ cu o medie
    salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună (aproape 600 de euro). Domeniile cu
    cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt în retail, servicii, turism sau
    industria alimentară.

    Cele mai mari salarii sunt primite de IT-şti, în medie
    6.500 de lei pe lună (peste 1.300 de euro). Managerii de proiecte ocupă cea
    de-a doua poziţie, cu o medie salarială de 6.000 de lei (circa 1.200 de euro).
    Angajaţii din construcţii şi instalaţii câştigă, în medie, 5.000 de lei pe lună
    (puţin peste 1.000 de euro), la fel ca cei din audit, consultaţă, petrol şi
    gaze. Aceştia sunt urmaţi de cei din inginerie, telecom şi din domeniul bancar.




    Poliţiştii de imigrări din Alba, în centrul României, au emis 2.755 de
    permise de şedere şi aproape 3.500 de avize de angajare în muncă pentur
    cetăţeni străini în primele zece luni ale acestui an.     Din cele 2.775 de permise
    acordate, 2.061 au fost eliberate pentru străini din state terţe. Cei mai mulţi
    provin din Nepal – 634, Sri Lanka – 345, Moldova – 252 şi India – 201. Lor li
    se adaugă cei 714 cetăţeni ai Uniunii Europene şi ai Spaţiuilui Economic
    European, majoritatea din Italia şi Germania. Pe linia combaterii şederii
    ilegale, în perioada ianuarie-octombrie, au fost organizate 209 verificări, în
    urma cărora au fost depistaţi în situaţii ilegale 20 de străini. Dintre
    aceştia, cei mai mulţi provin din Bangladesh şi Sri Lanka – 6, Moldova – 5, iar
    diferenţa sunt din alte state. Totodată, au fost aplicate 122 de sancţiuni
    contravenţionale, în valoare totală de peste 81.000 de lei.


  • Protecția locurilor de muncă și a lucrătorilor: SURE, un rol esențial

    Protecția locurilor de muncă și a lucrătorilor: SURE, un rol esențial

    SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență — s-a încheiat la 31 decembrie 2022.



    În 2020, instrumentul în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia de COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.



    În ultimul raport semestrial privind punerea în aplicare a instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021.



    19 state membre au beneficiat de asistența financiară SURE. Între acestea, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin acest instrument, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.



    Ajutorul a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.



    Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.



    Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE.



    Instrumentul a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.



  • România, statul UE cu cei mai mulți tineri fără activitate

    România, statul UE cu cei mai mulți tineri fără activitate


    Peste o zecime (11,7%) dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 ani din Uniunea Europeană nu erau ocupaţi, în educație sau formare, anul trecut, potrivit datelor oferite de Eurostat. Cifrele variază mult în rândul statelor membre cu România pe prima poziție unde 1 din 5 tineri (19,8%) făceau parte din categoria NEET, termen folosit pentru categoria de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. La celălalt pol se situează Regatul Țărilor de Jos cu o proporție de numai 4,2% din categoria de vârstă menționată.



    Nouă state membre se aflau încă de anul trecut sub obiectivul propus pentru anul 2030 ca blocul comunitar să aibă o proporție a NEETs de cel mult 9%. Alături de Ţările de Jos se află Suedia cu 5,7% dintre tineri, Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) şi Irlanda (8,7%).



    În același timp, majoritatea statelor membre înregistrează diferențe între proporția de NEETs în rândul tinerelor şi tinerilor. La nivelul UE27, 13,1% dintre tinerele cu vârsta între 15 şi 29 de ani din UE erau NEETs, în timp ce în rândul tinerilor proporția era de 10,5%. Din nou, Țările de Jos aveau cele mai mici cifre cu o proporție de 3,8% în rândul tinerilor, respectiv 4,6% în rândul tinerelor. De cealaltă parte, Italia a înregistrat cea mai mare proporţie de NEETs în rândul tinerilor (17,7%), iar România avea cea mai mare proporție în rândul tinerelor România (25,4%).

    Tinerele (albastru) și tinerii (violet) din statele UE care nu erau angajați, la școală sau în formare în 2022 / Sursa: Eurostat

    tineri-fara-ocupatie-2022-eurostat.jpg



    Datele Eurostat mai arată că, la nivelul UE, proporţia tinerilor care care nu învaţă şi nici nu lucrează a scăzut cu 1,4 puncte procentuale în 2022 comparativ cu anul precedent. De altfel, proporţia de NEETs din UE a scăzut cu 4,3 puncte procentuale în ultimii 10 ani, de la 16% în 2012 până la 11,7% în 2022.



    Cele mai semnificative scăderi ale proporţiilor de NEETs între 2012 şi 2022 s-au înregistrat în Irlanda (o scădere de 12,9 puncte procentuale), Grecia (-11,4%), Bulgaria (-9,6%) şi Spania (-9,5%). Singurele state care au avut un avans al ponderii de tineri nu care nu erau ocupaţi, în educație sau formare sunt România, cu o creștere de 0,5 procentuală și Austria cu 0,9% mai mult față de 2012.



    Cifrele îngrijorătoare pentru România sunt confirmate și de șomajul crescut în rândul tinerilor. Potrivit Institutului Național de Statistică, cea mai ridicată rată a șomajului din țara noastră se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta sub 24 de ani care a atins valoarea de 22,8% luna trecută. Tot în rândul tinerilor români, rata șomajului de lungă durată (persoane fără loc de muncă timp de cel puțin șase luni) a înregistrat o valoare de 12,6%.




  • Cum a arătat piața muncii anul trecut și la ce să ne așteptăm anul acesta

    Cum a arătat piața muncii anul trecut și la ce să ne așteptăm anul acesta

    Pentru piața muncii, anul 2022 a fost foarte bun, spun specialiștii din
    recrutare, referindu-se la oportunitățile de joburi. Practic, numai cine nu a
    vrut nu a muncit. Asta s-a întâmplat în ciuda crizei energetice și a unor
    perturbări cauzate de războiul din Ucraina.


    La sfârșitul lunii martie, de exemplu, Agenția Națională pentru Ocuparea
    Forței de Muncă înregistra 230,3 mii de șomeri, rata şomajului fiind atunci de
    2,64%. Era puțin, dacă ne raportăm la faptul că ofertele de muncă au crescut,
    practic, de la lună la lună. Între timp, rata şomajuluia crescut uşor, fiind de
    2,96% în octombrie 2022. Pe platforma de recrutare ejobs, de exemplu, au fost
    postate cele mai multe joburi din ultimii douăzeci de ani. Ana Călugăru, Head
    of Communications pe ejobs, detaliază:


    «2022 a fost cel mai bun an de până acum pentru piața muncii și când
    spunem cel mai bun ne referim în primul rând la numărul de oportunități care au
    apărut pe piață pentru candidați. A fost anul cu cel mai mare număr de joburi
    din ultimii 20 de ani încoace, respectiv au fost postate aproximativ 420.000 de
    joburi pe ejobs.ro de la începutul anului și până acum. Domeniile cu cele mai
    multe poziții deschise sunt retailul, servicii, industrie alimentară, turism,
    call-center, BPO (Business Process Outsourcing – servicii externalizate) și
    transport logistică. În ceea ce privește aplicările, cei mai mulți candidați
    și-au depus CV-urile pentru joburile din retail, call-center, BPO, IT, telecom,
    servicii și banking. Peste 10 milioane de aplicări au fost înregistrate pe
    parcursul acestui an. Competențele cele mai căutate de angajatori au fost, cu o
    creștere destul de mare pentru acest an, cele digitale, însă nu vorbim despre
    un segment de competențe exclusiviste. Au fost căutați în 2022 candidați din
    absolut toate domeniile profesionale, pe toate nivelurile de experiență și
    pentru toate domeniile».



    Fără îndoială,
    a fost anul candidaților. Aceștia au umblat la
    acordul fin al pieței muncii. Oamenii au devenit mai selectivi și au știut ce
    să ceară. Criteriile de căutare a unui job au fost împărțite pe multe categorii
    – de la atmofera de lucru, până la cât de sigură e clădirea în care lucrează
    sau cât e de departe față de casă. Nu doar salariul a fost determinant. Asta a
    îngreunat sarcina recrutorilor, care nu și-au mai găsit oameni chiar atât de
    ușor. Ana Călugăru:


    «A fost un an, să spunem,
    ceva mai greu pentru recrutori, pentru că nu au fost atât de ușor de găsit
    oameni pentru pozițiile pe care le aveau deschise pentru 2021 și chiar pe anul 2020,
    dar faptul că au apărut atât de multe joburi noi în piață arată că a fost un an
    bun pentru companii, până la urmă, pentru că business-urile au mers la turație
    maximă».


    Interesant de observat cum dinamica pieței muncii se schimbă, uneori,
    radical. Am asistat, spun specialiștii în recrutare, la răsturnări de situație
    cu adevărat neașteptate. Exercițiul acesta fin de putere a înclinat balanța
    înspre candidați, dar specialiștii se așteaptă acum la altceva. Iată ce
    prognozează Ana Călugăru:


    Dacă vorbim despre dinamica angajat-angajator, da, ea s-a
    schimbat. Din păcate, vedem, în ultimii doi-trei ani, întoarceri la 180 de
    grade foarte bruște și o ciclicitate cu un timp de răsturnare destul de scurt.
    Dacă în 2019 era o piață a candidaților, în 2020 a devenit o piață a
    angajatorilor, în 2021 a reînceput să devină o piață a candidaților și în 2022
    a fost exclusiv o piață a candidaților. Semnalele economice, cumva, ne fac să
    credem că 2023 va înclina un pic balanța în favoarea companiilor. Lucrurile acestea
    nu sunt neapărat semnale foarte bune pentru piață, pentru că orice mișcare de
    acest gen creează dezechilibre care îi afectează pe unii sau pe alții.


    După pandemie, multe dintre companii și-au chemat oamenii înapoi la
    birouri. După experiența lucrului de la distanță, puțini se mai așteptau la
    asta. Cei mai fericiți au fost cei care au reușit să-și negocieze un mod de
    lucru hibrid. Ana
    Călugăru:


    În ceea ce privește joburile remote, da, 2022 a fost un an în
    care companiile și-au chemat oamenii înapoi la birouri, însă nu în măsura în
    care ne așteptam. La nivelul anului 2022, 7,3%
    din numărul total de joburi postate, respectiv 30.000, au fost joburi remote.
    Rămâne un număr în continuare mare. Vedem, totuși, că spre finalul anului a
    început să scadă numărul de joburi care pot fi făcute de acasă, semn că 2023 va
    fi un an în care vom vedea deja o reîntoarcere masivă și poate chiar
    definitivă, la birouri».



    Candidaţii au fost în 2022 mult mai
    activi în căutarea de noi oportunităţi profesionale faţă de 2021, aceştia
    aplicând, în medie, la 6 joburi pe lună, de două ori mai multe decât în 2021,
    arată datele unei alte platforme de recrutare online, BestJobs România. În
    plus, numărul total al candidaţilor a fost cu 62% mai mare în 2022 faţă de anul
    precedent. Dintre candidaţii care şi-au completat CV-ul pe această platformă, 54%
    au menţionat cel puţin o experienţă profesională anterioară. 35% dintre ei
    specificau cel puţin o limbă străină printre cunoştinţe şi 14% că au permis de
    conducere. Aproape jumătate (47%) doreau să fie
    contactaţi de recrutori cu oferte de angajare, chiar dacă nu îşi caută activ un
    loc de muncă, iar 5% erau dispuşi să se relocheze pentru noul job. 98% dintre
    candidaţi au declarat că îşi doresc să ştie salariul sau intervalul salarial
    pentru jobul la care aplică, iar cei mai mulţi dintre ei au aplicat mai ales la
    joburi cu salariu la vedere.


  • Generația Z: Munca precară

    Generația Z: Munca precară

    Tinerii din România născuți după 1995 se află în topul șomerilor din Uniunea Europeană, fiind destul de greu de angajat. Și asta pentru că Generația Z își dorește să muncească, dar în termeni diferiți față de generațiile anterioare. Vor salariu mare, program flexibil și posibilități de dezvoltare profesională.



    Suntem pe primul loc în UE la nepotrivirea domeniului studiat cu cel în care ne angajăm. Acest lucru vine din lipsa unor ore de consiliere profesională în școli” (Raluca Dumitra, reprezentant al celei mai mari platforme de recrutare din România).



    Dacă înainte de 1989, românii aveau un loc de muncă la 18-20 de ani, acum situația este alta. O vină o are și familia, este de părere sociologul Dan Petre: … atâta vreme cât există această mentalitate de sprijin al copilului mult timp după ce termină studiile, situație care are un specific cultural pentru România, prin comparație cu alte țări din lume, țările anglo-saxone sau Statele Unite, unde, odată ce ai ajuns la o anumită vârstă, ai datoria de a deveni independent și de a părăsi casa, ca să te descurci. Deci, până când nu vor exista aceste nevoi acute care să determine depășirea unor așteptări, eu cred că lucrurile vor continua în mare măsură în acest fel”.




  • Grecia iese de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

    Grecia iese de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

    Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a evidenţiat, într-un discurs către naţiune, momentul istoric pentru Grecia şi pentru greci, după 12 ani de monitorizare de la Bruxelles.

    Un ciclu de 12 ani care a provocat durere cetăţenilor, a făcut economia să stagneze şi a divizat societatea se încheie. Un nou orizont clar de creştere, unitate şi prosperitate se deschide pentru toţi – a subliniat, în discursul său, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis. Acesta a punctat că Grecia de astăzi este una diferită: avem o creştere economică puternică şi o scădere a şomajului de 3% de anul trecut şi de 5% din 2019.

    Anterior, ministrul grec al Finanţelor Christos Staikouras declara că Grecia revine la o normalitate europeană şi nu va mai fi o excepţie în zona euro.

    Potrivit acestuia, faptul că autorităţile de la Atena şi-au îndeplinit cea mai mare parte a angajamentelor şi promisiunilor asumate faţă de Bruxelles a fost confirmat într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis şi de comisarul european pentru Afaceri Economice Paolo Gentiloni.

    Ministrul Staikouras mai sublinia că ieşirea Greciei de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene va însemna un grad de libertate mai mare în implementarea politicii economice şi va aduce ţara mai aproape de obiectivul său de a redobândi un rating de tip investment grade, adică, recomandat pentru investiţii.

    Din 2018, evoluţiile şi politicile economice ale Greciei au fost monitorizate de Comisia Europeană, în regim de supraveghere extinsă, după ce, între 2010 şi 2015, Atena a avut nevoie de trei pachete internaţionale de asistenţă de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Monetar Internaţional, cu o valoare totală de aproape 290 de miliarde de euro. Pensiile şi salariile au fost tăiate, impozitele au crescut, angajările în sectorul public au fost îngheţate, bugetele administraţiilor, ale spitalelor şi ale tuturor instituţiilor publice au fost amputate.

    În aceast an, Comisia Europeană se aşteaptă la o creştere economică de 4%, în condiţiile în care, în medie, în zona euro creşterea va fi de 2,6%. Însă şomajul continuă să fie unul dintre cele mai ridicate din zona euro, salariul minim este unul dintre cele mai scăzute, iar datoria de 180% din PIB rămâne o corvoadă pentru economia ţării – notează presa internaţională.


  • Radiografie a forței de muncă

    Radiografie a forței de muncă

    Rata de ocupare pe piaţa muncii din UE ajunsese în 2019 la recordul istoric de 73,9% în rândul persoanelor între 20 și 64 de ani, iar perspectivele economice indicau atingerea, prin menținerea ritmului, a ambițioasei ținte de 75%, fixată în Strategia Europa 2020. Cum se prezenta piaţa forţei de muncă la acel moment? Creionată de Raportul privind Condițiile de viață și de muncă în Europa, radiografia pieţei muncii arăta că, din 2014, numărul joburilor dispărute anual a fost depășit de cel al locurilor de muncă nou create, conform anunțurilor de restructurări făcute de companii.

    Paternul identificat la nivel sectorial, în cazul restructurărilor anunțate de marile companii, arăta o transformare a economiei prin transferarea accentuată a joburilor spre servicii și digitalizare. Cifrele arătau că peste 70% din forța de muncă a UE lucra în servicii, servicii care însumau 90% din joburile noi. Pe segmentul larg denumit alte servicii private, care include tehnologia informațiilor și comunicațiilor, consultanță în afaceri, imobiliare, hoteluri și restaurante, se anunța cel mai mare număr de joburi create în 2018.

    Restructurările anunțate în domeniul serviciilor financiare – puternic lovit de criza din 2008 – au însemnat, cel mai adesea, dispariția unor locuri de muncă pentru a face loc unor noi tipuri de joburi, mai puține și cu accent mai mare pe digitalizare. Nu în ultimul rând, industria prelucrătoare a înregistrat în 2018 un plus semnificativ de locuri de muncă, deși ocuparea în această industrie se află în declin în economiile dezvoltate. Conform datelor, industria a înregistrat două milioane de joburi noi, din 2013 până în 2018, în pofida faptului că anunțurile de restructurare au consemnat disponibilizări importante.

    În documentul amintit se mai arată că diferențele dintre capitale și restul regiunilor s-au adâncit în Europa, fapt reflectat în contribuția în creștere pe care capitalele o au în PIB-urile naționale. Un alt lucru remarcat este acela că aproape jumătate din joburile din orașele capitală din UE sunt locuri de muncă bine plătite, sigure și cu condiții de muncă ridicate. Acestea reprezintă, însă, doar 30 – 35% în restul regiunilor, ca medie la nivelul Uniunii.

    Discrepanțele sunt mai accentuate în unele state, printre care se numără România, Bulgaria și Croația. Tendinţele pe aceste direcţii s-au menţinut şi după 2019, dar, pe fondul crizei covid, rata şomajului a crescut în multe state. Inclusiv în România, unde cea mai afectată regiune a fost cea de nord-est. Ocolită de investitorii industriali din cauza infrastructurii de transport, în această regiune locurile de muncă sunt adesea fragile, în companii sensibile la schimbările mari din mediul extern.

    Conform datelor Institutului Naţional de Statistică privind rata șomajului, între trimestrul al doilea din 2019 şi acelaşi trimestru din 2021 diferenţa înregistrată a fost de 4,4 puncte procentuale, de la 1,8 la 6,2%. Cele mai recente date oficiale arată în 2022 pentru România o rată a şomajului, la finalul lunii aprilie, de 2,57%, în scădere faţă de martie. Potrivit datelor prezentate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă numărul total de şomeri a depăşit 224.000 în perioada menţionată.

    Analistul economic Constantin Rudniţchi : Ne arată statistica faptul că undeva la peste 200 de mii de persoane sunt aşa-numite inactive, adică fie nu îşi caută de lucru, fie caută de lucru dar nu găsesc. Ceea ce sigur că e un semnal important pentru că ne arată că suntem într-un oarecare paradox. Pe de o parte, companiile spun că au nevoie de forţă de muncă, pe de altă parte, există o forţă de muncă disponibilă, dar ea nu se întâlneşte pe piaţa muncii cu cererea. În România, în ciuda tuturor aparenţelor şi în ciuda faptului că mulţi români sunt plecaţi în afara ţării, există o pătură de oameni care practic nu lucrează, fie că nu vor, fie că nu pot, fie că nu găsesc. Pe de altă parte, există – ne arată statistica – şi aşa-numite persoane care sunt subocupate, asta însemnând că ele lucrează cu timp parţial de muncă şi ar putea fie să-şi prelungească programul de lucru, dar probabil că angajatorul lor nu le oferă această variantă, fie să-şi mai găsească un job. Cred că aceste date ne arată că, în România, forţa de muncă nu este folosită la capacitatea sa.

    România, asemenea altor țări, se confruntă cu un deficit de forță de muncă în anumite domenii, urmare, în mare parte, a fenomenului migrației. Patru milioane de români sunt înregistraţi oficial că lucrează în afara ţării în statele din UE, însă cifra ar putea fi undeva în jurul valorii de 5 milioane, pentru că sunt şi români care nu sunt înregistraţi oficial, spun autorităţile. Principalul motiv pentru care pleacă românii în străinătate, în special cei care făceau în ţară o muncă necalificată sau slab calificată, este salariul mai mare pe care îl pot lua în state din vestul Europei. Totuși, pentru medici sau IT-ști și, în general, pentru angajații calificați, motivele principale sunt altele. Ei își doresc educație și servicii publice de calitate, atrag atenția specialiștii. Indiferent de motivație, plecarea acestora definitivă în străinătate, la care se adaugă șicei care pleacă să lucreze sezonier în afara țării, creează vulnerabilități pe piața muncii din România.

    Conform estimărilor mediului de afaceri, ar fi vorba în prezent de un necesar suplimentar de forţă de muncă în economie, de exemplu, cuprins între 600 de mii şi 800 de mii de persoane. Se estimează, totodată, că activitatea de recalificare a persoanelor ar trebui să fie descentralizată la nivel de judeţe şi de ramuri economice, astfel încât, odată ce este semnalat un deficit pentru un anume tip de forţă de muncă, instituţiile statului să se poată pune rapid în mişcare.


  • Economia europeană revine puternic din recesiune

    Economia europeană revine puternic din recesiune

    Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile s-au ridicat, din primăvară s-a reluat creşterea economică. Se preconizează că economia Uniunii Europene în ansamblu va atinge o rată de creștere de 5% în 2021, 4,3% în 2022 și 2,5% în 2023. Pentru Zona Euro, anul acesta ne aşteptăm ca ratele de creștere să fie identice cu cele de la nivelul întregii Uniuni Europene şi să atingă 2,4 % în 2023. La aproape 14% pe an, rata de creștere a Produsului Intern Brut în UE, în al doilea trimestru al anului 2021, a fost cea mai bună înregistrată vreodată. În al treilea trimestru, economia europeană a ajuns din nou la nivelul de dinaintea pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune. Comisia preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune.

    Rata şomajului. După relaxarea restricţiilor, piaţa muncii s-a ameliorat semnificativ. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă şi mulți oameni şi-au reluat lucrul. Ne aşteptăm ca rata şomajului la nivelul întregii Uniuni să scadă de la 7,1% anul acesta, la 6,7% anul viitor și la 6,5% în 2023. Pentru Zona Euro, rata șomajului este estimată la 7,9% anul acesta, 7,5% anul viitor și 7,3% în 2023.

    Inflaţia. După mai mulți ani cu un nivel scăzut, rata inflaţiei a ajuns acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie. Se preconizează că inflația în zona euro va atinge un maxim de 2,4% anul acesta, 2,2 % anul viitor și 1,4 % în 2023. La nivelul întregii Uniuni, Comisia estimează că inflația va atinge 2,6% anul acesta, 2,5% la anul și 1,6 % în 2023.

    Comisia avertizează în final că incertitudinile și riscurile legate de perspectivele de creștere în Uniunea Europeană rămân foarte ridicate. Pandemia nu a fost încă înfrântă, o eventuală reintroducere a restricţiilor ar afecta economiile, sunt în continuare blocaje în aprovizionarea globală, iar creşterea preţurilor la energie poate afecta consumul şi investiţiile. De asemenea, inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase.


  • Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene

    Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene

    Pandemia de coronavirus a reprezentat un şoc istoric pentru economia Uniunii Europene, care s-a contractat în 2020 cu 6,1%. Zona Euro a avut o scădere de 6,6%. Deşi multe sectoare s-au adaptat restricţiilor, sunt şi domenii care continuă să sufere, precum turismul.

    După ce au cunoscut o oarecare revenire în vara lui 2020, economiile europene au fost blocate din nou în trimestrul 4 2020 şi trimestrul 1 2021, odată cu reintensificarea restricţiilor.

    Iată principalele previziuni economice de primăvară 2021 publicate de Comisie:

    – Piaţa Muncii îşi revine; schemele de sprijin public au împiedicat creșteri masive ale şomajului. La nivelul Uniunii, rata şomajului este prognozată la 7,6% în 2021 şi la 7% în 2022. Pentru Zona Euro, cifrele sunt 8,4%, respectiv 7,8%. Şomajul rămâne peste nivelul pre-pandemic;

    – Inflaţia a crescut puternic în 2021, din cauza creşterii preţurilor la energie şi a ajustărilor anuale pentru ponderea bunurilor şi serviciilor în coşul minim de consum al populaţiei. Şi creşterile de taxe din Germania au influenţat inflaţia. Acest indicator va varia puternic însă de la ţară la ţară. La nivelul Uniunii, prognozele Comisiei sunt 1,9% pentru 2021 şi 1,5% pentru 2022. Pentru Zona Euro, ne aşteptăm anul acesta la o inflaţie de 1,7%, iar anul viitor de 1,3 procente;

    – Deficitul guvernamental agregat al Uniunii – care însumează deficitul public plus alte cheltuieli şi arierate – va creşte anul acesta cu jumătate de punct procentual, ajungând la 7,5% din PIB, iar pentru Zona Euro este prognozat la 8%. Se aşteaptă ca toate statele membre, cu excepţia Danemarcei şi Luxemburgului, să aibă un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în acest an. Până în anul 2022 însă, ne aşteptăm ca deficitul bugetar agregat să se înjumătăţească şi să ajungă la 4% din PIB, atât la nivelul Uniunii cât şi în Zona Euro.

    – Datoria publică medie a statelor Uniunii este prognozată să atingă anul acesta maximul de 94% din PIB, iar la anul – 93%. Pentru Zona Euro, maximul va fi de 102% din PIB în 2021 şi de 101% în 2022.


  • Creștere economică pentru statele UE

    Creștere economică pentru statele UE

    Comisia Europeană a publicat, săptămâna aceasta, previziunile economice de primăvară, conform cărora economia UE va crește cu 4,2 % în 2021 și cu 4,4 % în 2022. Anul trecut, economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 %, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19.



    Consumul și creșterea exporturilor, factori principali ai creșterii economice



    Chiar dacă a dat semne de revigorare încă din vara lui 2020, economia a stagnat în al patrulea trimestru al anului 2020 și în primul trimestru al anului 2021, ca urmare a noilor măsuri impuse de statele membre pentru a limita numărul de îmbolnăviri în al doilea val al pandemiei.



    Însă, vaccinarea populației și relaxarea restricțiilor va duce la o redresa puternică a economiilor statelor UE. Creșterea economică va fi determinată de consumul privat, de investiții și de creșterea cererii de exporturi ale UE din partea unei economii mondiale consolidate, precizează Executivul comunitar.



    Totodată, se preconizează că investițiile publice vor atinge anul următor cel mai înalt nivel din ultimii zece ani în 2022, ca procent din PIB cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin Mecanismul de redresare și reziliență.



    Datoria publică atinge nivelul maxim în 2021



    Prognoza Comisiei arată că ponderea datoriei publice în PIB va atinge nivelul maxim în acest an, la valoarea de 94 %, urmată de o ușoară scădere 93 % în 2022. Pentru zona euro, ponderea datoriei în PIB va crește la 102 %, urmată to de o scădere de un punct procentual anul viitor (101%).



    Deficitul public general agregat va crește cu aproximativ jumătate de punct procentual până la 7,5% din PIB în UE, respeciv la 8 % din PIB în zona euro, conform prognozei. Cu excepția Danemarcei și a Luxemburgului, toate statele membre vor înregistra un deficit de peste 3 % din PIB, mai anunță Comisia Europeană.



    Totuși, se preconizează că deficitul bugetar agregat va scădea până la puțin sub 4 %, atât în UE, cât și în zona euro, în 2022.



    Șomajul intră pe o pantă descendentă



    Pandemia a adus și o creștere a șomajului în cele 27 de țări, însă ocuparea forței de muncă a crescut în a doua jumătate a anului 2020, iar ratele șomajului au scăzut față de nivelurile lor maxime în majoritatea statelor membre, mai menționează Comisia Europeană. Pentru perioada următoare, rata șomajului în statele UE este estimată la 7,6% în acest an și la 7% în 2022. În zona euro, rata șomajului este estimată la 8,4 % în 2021 și la 7,8 % în 2022.



    Aceste rate rămân mai ridicate decât nivelurile din perioada anterioară crizei, conform Executivului european care mai menționează că schemele de sprijin public, inclusiv cele sprijinite de UE prin instrumentul SURE, au împiedicat o creștere dramatică a șomajului.



    Comisia mai precizează că inflația a crescut puternic la începutul acestui an și va varia semnificativ în cursul acestui an, deoarece prețurile estimate ale energiei și variațiile ratelor TVA generează fluctuații semnificative ale nivelului prețurilor. În UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 1,9 % în 2021 și la 1,5 % în 202, cu valori mai mici în zona euro, 1,7 % în 202, respectiv, 1,3 % în 2021.



  • Programul Comisiei Europene “O punte către locuri de muncă”

    Programul Comisiei Europene “O punte către locuri de muncă”

    Programul Comisiei Europene O punte către locuri de muncă – sprijin pentru tinerii europeni în ocuparea unui loc de muncă, inclusiv în contextul provocărilor cauzate de pandemie.


  • Sprijin european pentru menţinerea locurilor de muncă

    Sprijin european pentru menţinerea locurilor de muncă

    Mai întâi, să cunoaştem mecanismul SURE. Acesta este Instrumentul temporar al Uniunii Europene pentru atenuarea riscurilor de şomaj pe durata crizei generate de pandemia de COVID 19. SURE a fost gândit să ofere ţărilor Uniunii Europene asistenţă financiară de până la 100 de miliarde de Euro în total, sub formă de împrumuturi în condiţii favorabile, pentru a le ajuta să facă faţă unor creşteri rapide ale cheltuielilor publice în eforturile de menţinere a locurilor de muncă, afectate de pandemia de coronavirus.

    SURE urmăreşte asadar protejarea locurilor de muncă în Europa, acordă sprijin financiar temporar statelor membre care au nevoie şi are avantajul că banii ajung rapid acolo unde sunt necesari.

    Banii sunt atraşi de Comisia Europeană prin lansarea de emisiuni de obligaţiuni sociale pe diverse termene. Au fost lansate până acum 4 astfel de emisiuni – ultima, la 26 ianuarie anul acesta. Anul trecut, România a primit un împrumut de 3 miliarde de euro, plătibili în 15 ani, bani proveniţi din cea de-a treia emisiune de obligaţiuni europene sub instrumentul SURE.

    Recent, în urma celei de a patra emisiuni de obligaţiuni, Comisia Europeană a alocat încă 14 miliarde de euro prin acest mecanism, bani de care vor beneficia 9 state membre: Belgia, Ciprul, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovenia, Spania, Grecia şi Italia.

    Ediţia aceasta a cuprins două emisiuni diferite: una în valoare de 10 miliarde de euro – scadentă în iunie 2028 – şi cealaltă, de 4 miliarde, cu maturitatea în noiembrie 2050. Comisia a declarat că aceste obligaţiuni s-au bucurat de o mare atenţie din partea investitorilor, fapt care a permis obţinerea unor condiţii foarte bune de creditare.

    S-a precizat că emisia de obligaţiuni de 10 miliarde de euro a avut chiar un randament negativ, de minus 0,497, aceasta însemnând că pentru fiecare 105 euro pe care un stat membru îi primeşte ca împrumut, va plăti numai 100 de euro la maturitatea creditului.

    Fondurile atrase până acum prin cele patru emisiuni de obligaţiuni SURE au ajutat executivul european să acorde sprijin financiar în valoare totală de 53,5 de miliarde de euro pentru 15 state membre, între care şi România.
    O evidenţă a tuturor împrumuturilor acordate de Uniunea Europeană până acum statelor membre sub mecanismul SURE poate fi consultată pe site-ul Comisiei Europene.