Radio România Internațional

Tag: şomaj

  • Sprijin pentru sectorul economic

    Sprijin pentru sectorul economic

    Guvernul de la
    București a adoptat, joi, o ordonanţă de urgenţă care vine în ajutorul
    companiilor aflate în dificultate în această perioadă. Actul normativ prevede
    două scheme de ajutor pentru întreprinderile mici și mijlocii privind
    asigurarea capitalului de lucru sau a celui pentru investiţii. Guvernul pune la
    dispoziţia IMM-urilor 15 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro).


    Au fost
    adoptate şi normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă care
    suspendă plata ratelor bancare pentru români în contextul crizei
    economice generate de pandemia COVID-19. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu
    susține că România are cele mai bune condiţii dintre toate ţările care au luat
    decizia amânării ratelor. Potrivit oficialului, impactul acestei decizii asupra
    Produsului Intern Brut este estimat la 3%.


    La rândul său, premierul Ludovic Orban a vorbit despre
    impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei, care deja ar fi ajuns la
    30%, ceea ce înseamnă că între 800.000 şi 1 milion de persoane se vor afla în
    şomaj tehnic. Şeful guvernului a menţionat că nu este adeptul unor măsuri de
    austeritate şi nici de plafonare a preţurilor.


    Ludovic Orban: Peste
    30% din economie este afectată, existând un risc clar de reducere a creşterii
    economice, a veniturilor la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale,
    inclusiv la bugetul de şomaj. Măsurile de austeritate nu numai că nu au oferit
    o soluţie la ultima criză, ci dimpotrivă, au întârziat revenirea economică şi
    poate chiar au mărit dimensiunea crizei. Trebuie menţinută o putere de
    cumpărare a populaţiei, să existe o cerere care să fie asigurată.


    Printre măsurile ce ar trebui luate în contextul pandemiei de COVID-19,
    preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, amintește de renunţarea la
    cheltuieli ce pot fi amânate, absorbţia la maximum a fondurilor UE, precum şi utilizarea
    de împrumuturi pe termen lung de la instituții financiare internaționale, care
    să sprijine investiţiile și activitatea economică.


    Într-un articol, Daniel
    Dăianu arată că mărirea deficitului
    bugetar trebuie să fie strict legată de lupta contra COVID-19, şomaj şi sprijin
    pentru unele activităţi economice. El precizează că Banca Centrală poate ajuta
    ungerea circuitelor financiare interne şi poate relaxa condiţiile monetare
    (prin rata de politică monetară şi gestionarea lichidităţii), dar nu poate
    injecta lichidităţi. Acesta afirmă că după ce va trece pandemia, trebuie
    gândită o strategie care să mărească robusteţea economiei, să îi asigure
    rădăcini interne trainice în sectoare de bază, în industrie şi agricultură,
    ‘care să formeze un buget public robust, cu venituri fiscale adecvate, care să
    asigure bunuri publice esenţiale, să permită o finanţare corespunzătoare a
    sănătăţii şi educaţiei’.

  • Piaţa muncii în UE

    Piaţa muncii în UE

    Pe fondul redresării economice modeste din ultimii
    ani, numărul total al locurilor de muncă din UE a crescut și șomajul a scăzut.
    Cu toate acestea, rata șomajului pe termen lung și a șomajului în rândul
    tinerilor rămâne mare. Prioritatea principală a Europei trebuie să fie de a
    crea mai multe locuri de muncă de calitate. Aceasta este o piatră de încercare,
    în special în contextul schimbărilor legate de inovare tehnică și globalizare,
    care reprezintă atât oportunități, cât și provocări pentru piața forței de
    muncă.


    Comisia Europeană face eforturi pentru a crea o
    cât mai eficientă strategie europeană de ocupare a forței de muncă, motiv
    pentru care consultă Comitetul Economic şi Social European (CESE) cu privire la
    aceste aspectele. CESE a adoptat avize cu privire la toate inițiativele
    principale de la nivelul UE (de exemplu, pilonul european al drepturilor
    sociale, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, pachetul
    privind ocuparea forței de muncă, garanția pentru tineret).


    Astfel, după cum afirma Arno Metzler, Preşedintele
    grupului 3, Diversitate Europa:

    Avem mari speranţe pentru
    viitorul Europei, (…) CESE şi organizaţiile societăţii civile au contribuit
    şi avem Pactul Verde, care este necesar. Avem şi reprezentanţi ai grupărilor
    pentru protecţia mediului în grupul nostru , aşa că noi susţinem de peste 20 de
    ani că ar trebui să existe anumite activităţi, investiţii, care să contribuie şi
    la protecţia mediului şi la eradicarea sărăciei. Şi cu toţii trebuie să ne
    asigurăm că există banii necesari pentru a face acestea. Pentru că atunci când
    se vorbeşte despre 3 miliarde de euro ce urmează să fie investiţi în deceniul
    următor, (…) trebuie să ai capacitatea să foloseşti banii eficient, aşa că
    trebuie să dezvoltăm tehnologii ce nu sunt încă la nivelul optim, să dezvoltăm
    cercetarea. (…) Şi după cum văd Comisia a început promiţător!


    Arno Metzler, Preşedintele, a precizat că grupul
    3, Diversitate Europa, al cărui preşedinte este sprijină coordonarea dintre
    statele membre în ceea ce privește asigurarea ocupării transfrontaliere a locurilor
    de muncă:

    În Grupul al 3-lea
    avem reprezentanţii instituţiilor de învăţământ. Şi când ne uităm la toate
    pieţele muncii din UE vedem că există o legătură clară între educaţie şi
    calificările pe care le-ai căpătat pe parcursul vieţii profesionale. Aşa că vom
    pune un accent deosebit pe acest aspect, vor fi fonduri regionale investite în
    sistemele de învăţământ, astfel încât să fie posibil să calificăm după nevoi. Pe
    de altă parte, mulţi cetăţeni din UE se plâng că avem şomaj în multe ţări şi că
    avem o lipsă de lucrători calificaţi în alte ţări. Aşa că este momentul să
    discutăm despre o piaţă a muncii unitară şi despre mobilitate. Ştiu că nu e o
    idee foarte populară, dar dacă vrem să combatem sărăcia nu e de ajuns să dăm
    bani celor care nu au. Există soluţii mai complexe, cu implicări mult mai
    multe.


    În prezent, 17 milioane de cetățeni ai UE locuiesc
    și muncesc în străinătate într-o altă țară a UE, 1,4 milioane de cetățeni ai UE
    fac naveta către alt stat membru în fiecare zi pentru a merge la lucru şi există
    2,3 milioane de operațiuni de detașare pentru prestarea de servicii în alt stat
    membru.


  • Dreptul la indemnizaţia de șomaj pentru lucrătorii mobili din UE

    Dreptul la indemnizaţia de șomaj pentru lucrătorii mobili din UE

    Uniunea Europeană ar putea îmbunătăți
    condițiile privind dreptul la indemnizația de șomaj acordată cetățenilor
    europeni care lucrează într-un al stat comunitar. Astfel, perioada petrecută în
    câmpul muncii, din țara UE de proveniență, va trebui luată în considerare de
    statul membru în care se află lucrătorul mobil, conform unei propuneri susținute
    de eurodeputatul Dragoș Pîslaru:





    Lucrez
    în acest moment ca raportor din umbră al grupului Renew Europe pe dosarul de coordonare a sistemelor de securitate
    socială, un dosar din pachetul mai larg de mobilitate și vizează modul în care
    cetățenii europeni pot circula în diverse țări membre UE și pot beneficia de
    drepturile care li se cuvin de pe urma muncii pe care o depun. Unul dintre
    subiectele care se află pe ultima sută de metri a negocierilor este durata de
    calificare pe care un cetățean european
    trebuie să o aibă pentru a beneficia mai apoi de indemnizație de șomaj.

    Discuția este în modul următor: lucrezi în România timp de șapte luni și mergi
    în Spania , iar în acel stat, să spunem, trebuie să ai o perioadă de zece luni
    care trebuie lucrate pentru a beneficia de indemnizația de șomaj. Propunerea e
    ca, dacă vei lucra în Spania minim trei luni, dar ai în spate șapte luni lucrate în România sau
    alt stat membru, te vei putea califica pentru indemnizația de șomaj. Acest minim trei luni este foarte important
    pentru că, până acum, dacă ai fi vrut să obții indemnizația de șomaj în Spania,
    trebuia să lucrezi toate cele zece luni în acea țară pentru că, altfel, nu ți
    s-ar fi recunoscut acest drept. Mi se pare o modificare legislativă care este
    clar în interesul românilor și al tuturor cetățenilor mobili, la nivelul
    Uniunii Europene.





    Rata șomajului în spațiul Uniunii Europene
    s-a situat la 6,3% în luna octombrie a
    anului în curs, cu 0,4% mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut.
    Potrivit Agerpres, acesta este cel mai redus nivel al ratei şomajului
    înregistrat în UE de când Eurostat publică statisticile lunare privind şomajul,
    respectiv ianuarie 2000. România se situează sub media spațiului comunitar, cu
    o rată a șomajului de 4,1%.


  • Stadiul de negociere al dosarulului referitor la coordonarea sistemelor de securitate socială

    Stadiul de negociere al dosarulului referitor la coordonarea sistemelor de securitate socială

    Unul dintre subiectele importante şi de
    interes pentru cetăţenii UE se referă la drepturile lor sociale – pensie,
    ajutorul de șomaj, alocații…


    Aspectele abordate, analizate şi dezbătute sunt constituite într-un dosar,
    aflat în stare avansată de negociere, despre care aflăm de la europarlamentarul
    Dragoş Pâslaru, raportor din umbră al legislației despre coordonarea sistemelor
    de securitate socială.




    Dragoş Pâslaru: Mulțumesc mult pentru invitația de a
    vorbi la radio pentru ca cetăţenii români să afle cât mai multe despre Uniunea
    Europeană!


    Acest dosar reprezintă un Regulament, un element de legislaţie care devine
    obligatoriu, menit să aducă la zi legislaţia europeană pentru coordonarea
    sistemelor de securitate socială. Cu alte cuvinte, este dedicat acelor cetăţeni
    din Europa care călătoresc în mai multe ţări şi care pot astfel să beneficieze
    mai bine de drepturile lor, exact cum aţi menţionat, scopul fiind tocmai de a
    uşura libera circulaţie în piaţa europeană în ceea ce priveşte piaţa muncii. Şi,
    în acest mod, practic este un ajutor direct atât pe zona economică, pentru că
    vom avea mai mulţi lucrători care pot să schimbe statul membru şi vom avea, în
    acelaşi timp, beneficii sociale pentru familiile lor şi pentru ei înşişi.


    Care credeţi că este perioada în care se va
    finaliza, va fi aprobat, în Plen, acest Regulament?


    Dragoş Pâslaru: Acest Regulament este destul de avansat,
    practic a fost lucrat în bună măsură de Preşedinţia României la Consiliul
    Uniunii Europene şi aici ecourile pe zona acesta tehnică au fost pozitive faţă
    de Preşedinţia României. În acest moment au mai rămas doar două capitole de
    discutat pentru finalizare şi cred că există şanse ca dosarul să fie finalizat
    până la sfârşitul anului, după care, evident, va mai dura până când va intra în
    implementare propriu zis, dar undeva anul viitor, deja este posibil să avem
    primele beneficii, care vor deriva din adoptarea acestei legislaţii, pentru
    cetăţenii români şi cetăţenii europeni, în general.


  • Previziuni ale Băncii Mondiale

    Previziuni ale Băncii Mondiale

    Banca Mondială a revizuit în creştere estimările privind avansul
    economiei româneşti, la 4,2 la sută, anul acesta, apoi la 3,6% anul viitor,
    respectiv 3,2% în 2021. Specialiştii spun că se aşteaptă o moderare a creşterii
    economice pe termen mediu, mai ales în contextul creşterii ratei de angajare a
    persoanelor cu studii postliceale în defavoarea celor cu o educaţie mai
    scăzută, evoluţie care va accentua inegalităţile. Instituţia financiară
    consideră, pe de altă parte, că guvernul va avea dificultăţi în menţinerea
    deficitului bugetar sub 3% din PIB.


    Nou promovata Lege a pensiilor şi
    planificatele majorări salariale în sectorul public vor pune o presiune pe
    deficitul bugetar consolidat şi vor reduce spaţiul fiscal disponibil pentru
    investiţii. Banca Mondială recomandă ca pe agenda de priorităţi a guvernului să
    se afle reforme în administraţia publică şi în companiile de stat, precum şi
    politici adecvate pentru rezolvarea disparităţilor sociale şi spaţiale. De
    asemenea, instituţia recomandă reînnoirea eforturilor pentru îmbunătăţirea
    participării pe piaţa forţei de muncă şi măsuri pentru reducerea şomajului
    ridicat în rândul tinerilor şi al celor cu calificare scăzută, ceea ce va ajuta
    la atenuarea constrângerilor în ceea ce priveşte oferta şi la îmbunătăţirea
    sustenabilităţii creşterii.


    Pe termen mediu, punctul central al politicii
    fiscale ar trebui reechilibrat, de la majorarea consumului spre mobilizarea
    investiţiilor, în special din fondurile europene, pentru a sprijini o
    convergenţă sustenabilă spre UE şi incluziunea socială. Reformele în
    administraţia publică şi în companiile de stat, sporirea predictibilităţii
    reglementărilor, precum şi politici adecvate pentru rezolvarea disparităţilor
    sociale şi spaţiale ar trebui să fie pe agenda de priorităţi a Guvernului,
    susţine instituţia financiară.


    Pe de altă parte, tot un raport al Băncii
    Mondiale arată că aproape 40% dintre emigranţii români au studii superioare.
    Specialiştii atrag atenţia că, din acest motiv, în ţările de origine apar
    probleme legate de forţa de lucru calificată, ceea ce duce la încetinirea
    creşterii economice a zonelor respective. Potrivit raportului, ponderea
    imigranţilor din Europa a crescut rapid în ultimele patru decenii, unul din
    trei imigranţi din întreaga lume îndreptându-se spre acest continent.


    Migraţia
    intraregională este, de asemenea, ridicată în Europa şi Asia Centrală, 80%
    dintre oameni alegând să se mute în alte ţări din regiune. Migraţia dă naştere
    unor preocupări legate de ‘exodul creierelor’, al mâinii de lucru calificate
    din ţările de origine, deoarece persoanele cu un nivel superior de educaţie
    tind să emigreze mai des în cadrul regiunii – mai precizează Banca Mondială.

  • Comisia Europeană va continua să monitorizeze cu atenţie situaţia din sistemul bancar elen

    Comisia Europeană va continua să monitorizeze cu atenţie situaţia din sistemul bancar elen

    Comisia Europeană va continua să monitorizeze cu atenţie situaţia din sistemul bancar al Greciei, afectat de un nivel ridicat al creditelor neperformante. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele executivului comunitar, Valdis Dombrovskis, la mai bine de 7 luni de când Grecia a ieșit de sub tutela creditorilor internaționali.

    Criza elenă se încheie. Am ajuns în sfârșit la capătul unui drum lung și dificil. Sunt cuvintele cu care comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici, anunța în vara anului trecut sfârșitul programului de asistență financiară pentru Grecia, după 8 ani în care care statul elen a fost sub atenta supraveghere a creditorilor externi.

    Și tot Pierre Moscovici a ținut să adauge: Este un moment istoric pentru Grecia mai ales, pentru că au fost opt ani de eforturi și sacrificii care se încheie. Dar și pentru zona euro este un moment important pentru că încheierea programului pune capăt în mod simbolic unei crize existențiale pentru moneda unică europeană a cărei integritate a fost amenințată. A fost însă o criză căreia i-a supraviețuit.

    În toată această perioadă, Grecia a beneficiat de peste 273 de miliarde de euro. În schimbul ajutorului a trebuit să pună în practică numeroase reforme, adesea dureroase, să reducă, printre altele, pensiile și salariile din sectorul public.Au trecut mai bine de 7 luni de când a ieșit de sub tutela creditorilor internaționali, iar Grecia urmează să înregistreze în acest an o creştere economică de 2,2 la sută şi de 2,3 la sută în 2020. Și 2018 a fost un an bun în multe sectoare ale economiei. Turismul și-a revenit, iar şomajul a început să se reducă.

    Am văzut progrese semnificative. Vom continua însă să monitorizăm situația din sistemul bancar elen, unde nivelul creditelor neperformante este de peste 10 ori mai mare decât media europeană. Este nevoie așadar de multă muncă pentru a îmbunătăți nivelul de colectare a datoriilor și de o mare disciplină, atrage atenția vicepreşedintele Comisiei Europene,.

    Potrivit celor mai recente cifre, băncile greceşti au cea mai ridicată pondere a creditelor neperformante din zona euro, 44,8 la sută din totalul împrumuturilor acordate, mult mai mare decât în Italia, unde ponderea creditelor neperformante este de 9,7 la sută.

    Cu toate acestea, reunite recent la București, miniştrii de finanţe din zona euro au anunţat acordarea unei tranşe de aproape un miliard de euro Greciei. Pentru a primi banii, Guvernul de la Atena trebuie să respecte însă mai multe condiţii, printre care o nouă legislaţie privind creditele neperformante. Grantul face parte dintr-un pachet de 4,8 miliarde de euro, pe care creditorii au acceptat să îl acorde Greciei ca parte a programului post-salvare şi care să îi permită să continue reformele.


  • Semestrul european – pachetul de iarnă

    Semestrul european – pachetul de iarnă

    Comisia Europeană a dat publicităţii evaluarea sa anuală a situației economice și sociale din statele membre. Bruxelles-ul subliniază necesitatea de a promova investițiile, de a urma politici fiscal-bugetare responsabile și de a pune în aplicare reforme bine concepute. Provocările variază semnificativ de la o țară la alta și necesită măsuri adecvate și hotărâte.

    Această analiză a provocărilor specifice fiecărei țări se înscrie în contextul unei economii europene care, în 2019, ar urma să crească pentru al șaptelea an consecutiv, dar într-un ritm mai temperat. Finanțele publice s-au îmbunătățit sub toate aspectele, deși unele țări se confruntă în continuare cu niveluri ridicate ale datoriei. Cu toate acestea, există în continuare provocări: nivelurile de productivitate rămân scăzute, îmbătrânirea populației se intensifică, iar schimbările tehnologice rapide au un impact semnificativ asupra piețelor forței de muncă. În unele state membre, veniturile reale ale gospodăriilor rămân sub nivelurile din perioada anterioară crizei financiare din 2008. Șomajul în rândul tinerilor s-a redus în mod semnificativ, dar este în continuare inacceptabil de ridicat în unele state membre.

    Într-o perioadă de incertitudine mondială accentuată, este esențial ca statele membre ale Uniunii Europene să își intensifice măsurile menite să stimuleze productivitatea, să îmbunătățească rezistenţa economiilor lor și să se asigure că toți cetățenii beneficiază de creșterea economică – afirmă Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă:

    Întâi de toate, economia noastră este, per ansamblu, sănătoasă, iar dezechilibrele ei se pot corija. Ne aflăm într-o fază de încetinire, însă trebuie să ţinem la un nivel ridicat economia Uniunii Europene şi zona euro – ele nu au stat niciodată mai bine după criza financiară. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut până la un nivel record, iar rata șomajului a înregistrat un minim istoric de la criza financiară încoace şi continuă să scadă în toate statele membre, cu unele excepţii. În ce priveşte deficitele bugetare, ele s-au redus masiv, investiţiile publice şi private au crescut, iar băncile sunt mult mai robuste decât înainte de 2008 – a explicat Pierre Moscovici în prezentarea sa.

    Ca element de noutate al pachetului prezentat la Bruxelles, Comisia lansează o discuție privind provocările și prioritățile în materie de investiții în statele membre și prezintă primele idei cu privire la modul în care fondurile Uniunii Europene, în special fondurile politicii de coeziune, pot fi de ajutor în viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Acest element de noutate va contribui şi la asigurarea unei coerențe sporite între coordonarea politicilor economice și utilizarea fondurilor Uniunii, care reprezintă o parte semnificativă a investițiilor publice în mai multe state membre.


  • Buget 2019

    Buget 2019

    Criticat de opoziţia politică de dreapta pentru o
    întârziere în opinia ei nepermisă, Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti a dat, joi, publicităţii
    proiectul Bugetului de stat pe anul în curs. Potrivit Ministerului Finanţelor
    Publice, Bugetul este construit pe un Produs Intern Brut care depăşeşte
    pentru prima dată 1.000 de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), pe o creştere
    economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar
    estimat la 2,55% din PIB. Veniturile proiectate pentru 2019 sunt estimate la peste
    341 de miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor
    autorităţilor, cele mai mari sunt prevăzute să provină din contribuţiile la
    asigurări sociale, TVA, accize, precum şi din impozitul pe salarii şi venit. Cât
    despre cheltuieli, acestea sunt estimate la peste 367 de miliarde lei, adică
    35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi le au cheltuielile cu asistenţa socială,
    de personal şi cu investiţiile.

    Rata şomajului va scădea uşor în acest an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea
    ce înseamnă că, la sfârşitul lui 2019, numărul şomerilor din România va fi de
    287 de mii. Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei (circa 656 euro),
    în 2019, de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat
    să crească la puţin peste 6,6 milioane de persoane. Principalele obiective ale
    bugetului pe acest an sunt susţinerea investiţiilor publice, Educaţiei şi Sănătăţii. Cheltuielile cu investiţiile reprezintă
    4,57% din Produsul Intern Brut şi vizează, între altele, Programul Naţional de
    Dezvoltare Locală, investiţii ale operatorilor din industria de apărare, în
    infrastructura de transport sau în domeniul apelor. Suma prevăzută pentru
    Sănătate a fost majorată cu aproximativ 12% faţă de 2018, pentru aparatură în
    spitale, în special pentru achiziţia de incubatoare, ecografe, echipamente de
    screening, RMN şi radioterapie.

    În Educaţie, mărirea cu 47% a bugetului are
    drept scop acoperirea creşterilor salariale. Bani sunt destinaţi şi investiţiilor
    şi proiectelor în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu
    ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării. În Buget mai este
    prevăzută o nouă majorare cu 15% a pensiilor din toamna acestui an. Totodată, Apărarea
    primeşte 2% din Produsul Intern Brut, ca urmare a angajamentelor asumate faţă
    de NATO. Ca de fiecare dată, la publicarea proiectului de buget, există şi
    nemulţumiţi. Deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru administraţia locală,
    primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare parte din cheltuielile
    sociale. Or, primarii au precizat că aceasta ar genera diminuări semnificative
    ale bugetelor majoritatăţii primăriilor. Ministerele pentru Mediul de Afaceri,
    Comunicaţii şi Energie primesc, şi ele, sume mai mici faţă de 2018.

  • Jurnal românesc – 21.12.2018

    Jurnal românesc – 21.12.2018

    Moţiunea de
    cenzură iniţiată de PNL, USR şi PMP a picat la votul din plenul Parlamentului.
    În favoarea moţiunii şi a înlăturării guvernului condus de Viorica Dăncilă s-au
    înregistrat 161 de voturi, în vreme ce 3 parlamentari s-au exprimat
    împotrivă. Documentul fusese semnat de 163 de senatori şi deputaţi,
    iar pentru ca initiativa opoziţiei sa reuşească erau necesare 233 de voturi.
    Reprezentanţii PSD, ALDE şi UDMR au fost prezenţi în sală, dar s-au abţinut de
    la vot. Cabinetul Dancilă s-a aflat pentru a doua oară în faţa unei moţiuni de
    cenzură, prima fiind respinsă la 27 iunie a.c. când s-au înregistrat 166 de
    voturi pentru şi 4 împotrivă.






    Ministerul
    Afacerilor Externe a lansat Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile de iarnă
    2018. Documentul conține recomandări utile pentru călătoriile în afara
    graniţelor României, precum și un set de informații de interes pentru cele mai
    frecventate destinații turistice din această perioadă, respectiv Austria,
    Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi Ungaria. Românii
    pot consulta materialul pe pagina web a Ministerului de Externe www.mae.ro, la
    rubrica Sfaturi de călătorie, secţiunea Ghiduri de
    călătorie, precum şi pe pagina de Facebook a Departamentului Consular.
    MAE reamintește că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la
    dispoziţie şi aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, ce poate fi
    descărcată de pe site-ul instituţiei şi care oferă informaţii, sfaturi de
    călătorie şi posibilitatea de alertare în cazul în care apar situaţii speciale
    în țara în care aceştia se află.










    Rata şomajului în
    România a scăzut la 3,9% în trimestrul trei din 2018, cu 0,2 puncte procentuale
    sub cea înregistrată în trimestrul anterior, anunţă Institutul Naţional de
    Statistică. Rata şomajului a fost de 4,3 procente în rândul bărbaţilor, de 3,3%
    în rândul femeilor, de 4,5% în mediul rural şi de 3,3% în mediul urban. Şomajul
    în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 si 24 de ani a rămas la cote
    ridicate, de 16,4%. În ceea ce priveşte rata de ocupare a populaţiei în marja
    de vârstă 20 – 64 ani, aceasta a fost de 71,3%, şi a depăşit ţinta naţională de
    70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020, transmite INS. Populaţia activă a României era, în al
    treilea trimestru al anului, de 9,214 milioane de persoane, din care 8,857
    milioane erau ocupate şi 357.000 erau şomeri.




    Ambasadorul
    României în Statele Unite al Americii, George Cristian Maior, a transmis un
    mesaj disaporei româneşti din SUA cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în care a
    subliniat contribuţia constantă a comunităţii româno-americane la promovarea
    identităţii şi tradiţiilor româneşti, precum şi la întărirea şi dezvoltarea parteneriatului
    strategic România – Statele Unite. Puternica legătură dintre România şi
    SUA este şi rezultatul contribuţiei dumneavoastră, remarcată pozitiv şi de
    prietenii americani în cadrul contactelor diplomatice şi politice ale ambasadei
    noastre, apreciază ambasadorul. George Maior i-a amintit în mesaj pe
    românii din SUA, care acum 100 de ani au pus bazele Ligii Naţionale Române,
    condusă de căpitanul transilvănean Vasile Stoica, cel ce a militat pentru o
    Românie unită, inclusiv la Casa Albă, în faţa preşedintelui Woodrow Wilson.
    Ambasadorul român a evocat totodată memoria celor care, cu 29 de ani în urmă,
    au ieşit în stradă împotriva regimului comunist, au crezut în valorile
    libertăţii şi în reîntoarcerea ţării în familia euro-atlantică. În
    aceleaşi valori continuăm să credem şi noi, astăzi, în parteneriatul cu Uniunea
    Europeană şi cu Statele Unite ale Americii, care conferă cele mai puternice
    garanţii de securitate, suveranitate şi prosperitate din istoria
    României, a mai spus George Maior.

  • Prognoze ale BNR

    Prognoze ale BNR

    Banca Naţională
    a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an.
    Măsura s-a bazat nu doar pe evoluţia inflaţiei, spun specialiştii BNR. Potrivit
    acestora, au fost luate în calcul şi creşterea economică de 4,1% din trimestrul
    II şi faptul că se înregistrează o reducere a ritmului anual al consumului
    gospodăriilor populaţiei, o creştere a productivităţii şi una semnificativă a exporturilor.
    Au mai contat în luarea deciziei de politică monetară contribuţia negativă a
    investiţiilor la creşterea economică şi reducerea dinamicii anuale pozitive a
    creditului acordat sectorului privat. În ce priveşte inflaţia, BNR estimează că
    aceasta îşi va continua evoluţia descendentă, cu o nouă scădere în acest an.
    Tendinţa se va menţine şi anul viitor, chiar dacă scăderea va fi mai lentă, anticipează
    responsabilii Băncii centrale.


    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că
    informaţiile vor fi confirmate peste o săptămână şi de Comisia Naţională de
    Statistică. Mugur Isărescu: Prognoza noastră este că în următoarele
    luni inflaţia îşi va continua tendinţa descendentă şi va urma – rezultă asta chiar
    din datele care sunt preliminate pentru săptămâna viitoare – o scădere
    sensibilă a ratei inflaţiei până spre limita de sus a intervalului, spre 3,5%.
    Datele din prezent analizate de noi arată că tendinţa va continua şi anul
    următor, de scădere mai atenuată; acum au loc scăderile cele mai pronunţate de
    la 5 spre 3,5 şi scăderea va continua şi anul următor.


    Guvernatorul BNR a
    declarat că acea componentă a inflaţiei formată din preţurile asupra cărora au
    efect instrumentele de politică monetară se află, deja, într-un proces de
    reducere. Este vorba – a precizat Mugur Isărescu – de inflaţia care rămâne dacă
    se elimină influenţa preţurilor administrate, a celor volatile, a preţurilor
    produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, asupra cărora influenţa
    politicii monetare este foarte puţin semnificativă sau chiar nulă.


    Pe plan
    intern, incertitudinile şi riscurile asociate inflaţiei au ca principale surse
    preţurile gazelor şi energiei electrice, preţurilor produselor alimentare şi a
    celor din tutun, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii
    fiscale şi de venituri – a subliniat Mugur Isărescu. Relevanţi sunt însă – a
    adăugat el – şi factorii externi, ce ţin de evoluţia preţurilor combustibililor
    pe plan mondial, de ritmul de creştere a economiei zonei euro şi a celei
    globale, în contextul tendinţelor protecţioniste şi al incertitudinilor legate
    de Brexit, precum şi de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene şi ale
    băncilor centrale din regiune.


    Guvernatorul BNR a salutat, pe de altă parte, modul
    aprofundat în care se realizează analiza privind aderarea la euro şi faptul că
    dezbaterea a fost extinsă la nivelul societăţii civile, al institutelor de
    cercetare şi al universităţilor. Luna aceasta, Comisia naţională creată cu
    acest scop este aşteptată să prezinte     calendarul şi planul de adoptare a monedei unice europene.

  • Eurostat – creştere economică, şomaj, inflaţie

    Eurostat – creştere economică, şomaj, inflaţie

    Economia europeană se comportă bine, chiar dacă se înregistrează o creştere mai lentă decât în ultimii ani.

    Cea mai bună veste pe care o dă EUROSTAT este că veniturile europenilor au crescut uşor, atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în ansamblu. Potrivit datelor aferente trimestrului doi al acestui an, gospodăriile au avut un venit cu 0,4 la sută mai mare şi au consumat cu 0,3 la sută mai mult decât în primul trimestru. Iar economia europenă îşi menţine rata de creştere uşoară, după cum a explicat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, Christian Spahr: Cifrele publicate de EUROSTAT indică 0,2% creştere în zona euro şi 0,3 la sută în Uniunea Europeană per ansamblu. Aşadar, este al 22-lea trimestru cu creştere economică succesivă. Este adevărat, creşterea este acum mai lentă, dar elementele fundamentale pozitive se menţin. Economia europeană continuă să profite de condiţiile monetare bune şi de comportamentul bun al pieţei comune. Comisia Europeană va publica previziunile sale economice pentru perioada următoare pe 8 noiembrie.

    Rata şomajului în Uniunea Europeană a fost de 6,7% în septembrie, stabilă comparativ cu luna precedentă, dar cu aproape un procent mai mică decât aceeaşi lună a anului trecut.

    Este cel mai redus nivel al ratei şomajului înregistrat în Uniune de când Eurostat publică statisticile lunare privind şomajul, respectiv ianuarie 2000. În zona euro, 1,3 milioane de persoane şi-au găsit de lucru în ultimele 12 luni, iar numărul actual al şomerilor a scăzut la 13 milioane. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului sunt în Grecia (19%) şi Spania (15%). La polul opus, se situează Cehia, cu 2,3% şomaj, apoi Germania şi Polonia, ambele cu 3,4%. România este sub media Uniunii Europene, cu o rată a şomajului de 4,1% în septembrie, în scădere faţă de 4,3% cât era în august şi 4,8% cât era în septembrie 2017.

    Inflaţia a mai crescut uşor în octombrie, la 2,2% în zona euro, faţă de 2,1%, cât fusese luna precedentă. Cele mai semnificative majorări de preţuri în zona euro s-au consemnat la energie, care a avut o creştere anuală de 10,6%, urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări, care au urcat cu 2,2%, şi de cele la servicii, mai mari cu 1,5%.

    România a avut în septembrie, pentru a opta lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,7%. Cel mai semnificativ impact l-au avut preţurile la energie, urmate de servicii, alimente, alcool şi ţigări.


  • Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

    Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

    În condițiile scăderii
    demografice și ale emigrării unui număr foarte mare de români, după cum era
    previzibil, pe piața forței de muncă din România a apărut un deficit. Deficitul
    acesta crescând de la an la an, țara noastră a ajuns în situația de a importa
    personal care să ocupe posturile vacante, momentan aflându-se pe locul doi în Uniunea Europeană în rândul ţărilor cu
    cea mai mare cerere pentru muncitori din afara spaţiului UE, după Cehia. Majoritatea
    cetățenilor străini angajați în România în 2018 provin din Vietnam (35%),
    urmează Turcia, Nepal, Serbia, Sri Lanka, China și Moldova. Criza cea mai acută a forței de muncă se resimte în
    următoarele domenii: restaurante, construcția de nave și structuri plutitoare,
    comerț cu ridicata, îmbrăcăminte și încălțăminte și lucrări de construcții ale clădirilor
    rezidențiale și nerezidențiale. Întâmplător sau nu, acestea sunt, și parțial,
    domeniile unde activează românii stabiliți de mai mulți ani în țări ale UE și
    nu numai. Aici s-ar afla și una din explicațiile deficitului, pe lângă altele
    legate de situația învățământului românesc, subliniază eurodeputata S&D
    Maria Grapini    , la rândul său femeie de afaceri: Trebuie să
    specificăm că această criză a forței de muncă apare la nivelul funcțiilor de
    execuție, nu la nivelul celor care necesită studii superioare. Din nefericire,
    se resimte închiderea școlilor profesionale realizată cu mai mulți ani în urmă,
    deși între timp învățământul dual a început să funcționeze. A fost adoptată și
    legea uceniciilor la locul de muncă. Dar încă nu s-a ajuns la numărul cerut de
    lucrători. Companiile mele activează în domeniul textil, iar acolo e o criză
    extraordinară în activitățile pentru care se formau clase speciale în școlile
    profesionale, cum ar fi țesătoria și vopsitoria. Nu mai vorbesc de meserii
    precum cele de electrician, strungar, sudor etc.



    Importăm, în special, muncă necalificată,
    susțin și reprezentanții firmelor de consultanță și de resurse umane, cum
    este și Dana Ionescu, care precizează că acest import nu e deloc ieftin. Dana
    Ionescu, global mobility manager în cadrul ADECCO România: Nu este deloc mai
    ieftin să aducem cetățeni străini în loc să angajăm cetățeni din România.
    Există niște restricții pentru anumite categorii de lucrători cu privire la
    salariu. Dacă un român poate fi angajat primind salariul minim pe economie, un
    cetățean străin pentru care se obține un aviz de muncă trebuie neapărat să fie
    remunerat cu salariul mediu pe economie. Se adaugă costul formalităților: plata
    firmei de consultanță, traducerea documentelor, taxele notariale și alte taxe.



    Indiferent de cauzele crizei și de costurile ei, angajatori români vor un număr din ce în ce mai mare de
    lucrători străini    , apelând la guvern pentru eliberarea mai multor avize de
    muncă. Specialista în resurse umane, Dana Ionescu ne oferă detalii: Din datele centralizate ale Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței
    de Muncă a rezultat că din totalul locurilor vacante înregistrate în primul
    trimestru al acestui an, puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unei
    slujbe și înregistrate ca primind indemnizație de șomaj, 31.464 de locuri de
    muncă au fost declarate în mod repetat ca nefiind ocupate de către angajatori.
    Tocmai datorită acestui deficit a apărut necesitatea majorării considerabile de
    la an la an a contingentului de cetățeni străini care pot fi angajați pe
    teritoriul României. Acest contingent se aprobă prin hotărâre de guvern la
    începutul anului pentru ca pe parcurs, să se mai modifice pentru a se extinde.


    Anul
    acesta, contingentul aprobat de guvern pe tipuri
    de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă a crescut cu 55%
    față de perioada similară din 2017. Inițial, pentru 2018, acest contingent
    fusese de 7.000 de lucrători, în luna august hotărându-se suplimentarea lui
    până la un număr-record, aflăm tot de la Dana Ionescu: Pentru categoria de lucrători permanenți, contingentul a fost dublat de
    la 4.000 la 8.000, iar pentru cei detașați contingentul a fost majorat de mai
    mult de 4 ori: de la 1.200 la 5.200. Rămâne de văzut dacă până la finele anului
    nu va fi nevoie să se majoreze încă o dată acest contingent.


    Pe lângă soluțiile școlarizării corelate cu nevoile pieței și a aplicării
    legii uceniciilor la locul de muncă, încurajarea revenirii în țară a românilor
    plecați e luată în discuție. Aici, însă, apar alte impedimente, consideră
    eurodeputata Maria Grapini: Există o foarte mare neîncredere. Când am
    mers eu în Spania, m-am întâlnit cu reprezentanți ai românilor de acolo. Nu au
    încredere în sustenabilitatea locului de muncă. Nu au ridicat problema
    nivelului salariului, ci în existența pe termen lung a locului de muncă. Cei
    care au plecat nu mai vor să se întoarcă, tocmai pentru că nu au această
    certitudine a stabilității slujbei. Cred că ne trebuie niște politici publice
    mai bine focusate pe acest aspect.



    Până
    atunci, importul de personal e o soluție din ce în ce mai aplicată.
    Simplificarea legislației pentru aducerea forței de muncă din străinătate este
    deja discutată. Se ia în considerare, de asemenea, eliminarea acestei prevederi
    privind salariul mediu pe economie, fiindcă, odată stabilit salariul minim de
    către guvern, piața ar trebui să fie cea care decide nivelul salariului pentru
    angajați în funcție de pregătirea acestora. Rămâne de văzut, dacă aceste
    intenții se vor concretiza prin acte normative.

  • Evenimentul European de Tineret

    Evenimentul European de Tineret

    Câteva
    mii de tineri din Uniunea Europeană s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute
    la Strasbourg în cadrul unui eveniment iniţiat in 2014 şi organizat la fiecare
    doi ani de Parlamentul European. Organizatorii l-au numit European Youth Event,
    iar acronimul acestuia, EYE, are şi o simbolistică pentru că, această reuniune
    oferă tinerilor şansa de a vedea Europa şi instituţiile sale ceva mai detaliat,
    iar pe de altă parte le oferă politicienilor ocazia de a vedea mai bine
    dorinţele tinerilor. Această reuniune a fost pregătită din octombrie 2017 când
    Parlamentul European a lansat tinerilor invitaţia de a contribui la programul
    acestei manifestări, iar aceştia s-au dovedit extrem de activi şi creativi.
    Pentru programul Evenimentului European de Tineret din acest an, legislativul
    european a selectat nu mai puţin de 80 de activităţi propuse de grupuri de
    tineri.

    La ediţiile din 2014 şi 2016, o echipă de tineri jurnalişti au realizat
    un raport cu 5 mari teme, care a fost distribuit europarlamentarilor pentru a
    le fi o sursă de inspiraţie pentru viitoarele acte legislative. Printre cele
    cinci mari teme s-au aflat, de fiecare dată, dezvoltarea durabilă şi şomajul.
    Mai mulţi politicieni au discutat cu tinerii adunaţi pentru acest eveniment pe
    platoul din faţa Parlamentului European. Printre aceştia, preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani: Voi sunteţi viitorul Uniunii Europene. Pentru aceasta, este
    important să lucrăm acum pentru mai multe locuri de muncă pentru voi, pentru a
    combate şomajul în rândul tinerilor, dar avem nevoie de ajutorul vostru. Vrem
    să ştim ideile voastre!

    Evenimentul
    European de Tineret     a programat dezbateri pe diferite teme, în cursul cărora
    participanţii au încercat să găsească răspunsuri şi soluţii. Tinerii sunt
    preocupaţi şi de problemele globale de securitate. Astfel, tinerii consideră că
    Europa trebuie să joace un rol mai puternic şi să vorbească pe o singură voce
    într-o lume în care: America, pe de o parte, și Rusia, pe de altă
    parte, urmăresc propria lor agendă și interese.     O altă preocupare a tinerilor
    este cea legată de libertate şi de siguranţa persoanei, într-o perioadă când
    trebuie gestionate probleme majore precum criza refugiaţilor şi ameninţarile
    teroriste. De aici, tinerii au încercat să afle unde trebuie trasată linia
    dintre măsurile de securitate şi încălcarea libertăţilor cetăţeneşti.


    Evenimentul European de Tineret reprezintă o
    oportunitate pentru ca tinerii să-şi pună amprenta asupra politicii europene,
    exprimându-şi opiniile cu privire la politicile care influenţează viaţa
    tuturor. Cele mai inovatoare idei vor fi colectate de 10 tineri jurnalişti în
    raportul EYE, care va fi prezentat membrilor Parlamentului European, în format
    digital, în luna iulie, și în format tipărit în luna septembrie.




  • Previziuni FMI pentru România

    Previziuni FMI pentru România

    În cel mai recent
    raport privind perspectivele economiei mondiale, Fondul Monetar Internaţional a
    revizuit în creştere estimările privind evoluţia economiei României în acest an,
    de la 4,4 la 5,1%. Ar fi cea mai bună evoluţie din Europa după cea a Maltei. A
    fost, însă, revizuită în sus şi prognoza privind rata inflaţiei, pană la
    aproape 5%, cu peste un procent mai mult decât se estima în octombrie anul
    trecut. Raportul mai arată că ritmul de creştere a preţurilor se va atenua anul
    viitor, când instituţia financiară internaţională se aşteaptă şi la o
    încetinire a creşterii Produsului Intern Brut până la 3,5%. Fondul Monetar Internaţional
    a modificat şi prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de
    România, în creştere cu aproape un procent faţă de estimările anterioare. Cât
    priveşte şomajul, acesta ar urma să fie atât în acest an, cât şi anul viitor,
    de 4,6 procente.

    Pe de altă parte, un studiu Deloitte România atrage atenţia că
    instabilitatea fiscală ar fi principala ameninţare la adresa afacerilor. Este
    motivul pentru care directorii financiari din ţară spun că se concentrează mai
    mult pe consolidarea companiilor decât pe extinderea lor. Studiul analizează
    diverse aspecte precum perspectiva economică, mediul de afaceri, previziuni
    financiare şi digitalizarea. Majoritatea directorilor financiari anticipează
    că, deşi creşterea economică va continua, în paralel, se vor majora inflaţia şi
    costurile de finanţare. Aproape 60% dintre directorii din România cred că
    instabilitatea climatului fiscal este principala ameninţare la adresa
    afacerilor, astfel că riscurile pe care sunt dispuşi să şi le asume sunt
    limitate.

    Zeno Căprariu, director Deloitte România: Investitorii sunt
    încă mulţumiţi de România, pentru că, dacă nu ar fi, ar fi plecat. Doar că, aşa
    cum reiese din studiu foarte bine, sunt rezervaţi vizavi de viitor. Or, ăsta
    este un semnal de alarmă, că rezerva asta poate să însemne mai târziu eventual
    plecări sau poate să însemne reducerea activităţii, să însemne relocări
    ş.a.m.d. Un mediu fiscal cu mai puţine taxe şi mai clar şi nu atât de încâlcit
    şi foarte consistent este de dorit.

    Pe ansamblu, Europa va înregistra o
    expansiune economică de 2,7% anul acesta, iar Europa emergentă,
    regiune unde este inclusă şi România, va consemna un avans al Produsului Intern
    Brut de 4,3 procente în 2018, estimează FMI, în raportul World Economic
    Outlook.

  • Raport de ţară al Comisiei Europene

    Raport de ţară al Comisiei Europene

    România înregistrează cel mai scăzut nivel al şomajului din ultimii ani
    şi înregistrează o creştere economică peste media UE, însă aceasta se bazează
    mai ales pe consum şi pe împrumuturi. Inegalităţile sociale persistă, iar
    deficitul bugetar riscă să nu se poată încadra în ţinta de 3% din PIB – arată ultimul
    Raport de ţară al UE. De
    asemenea, România are cel mai redus şomaj din ultimii 20 de ani, însă se
    confruntă cu probleme de disponibilitate a forţei de muncă şi cu un risc
    ridicat de sărăcie pentru categoriile vulnerabile. În plus, investiţiile
    publice sunt ineficiente.

    Șeful Reprezentanţei Comisie Europene în România,
    Angela Cristea: România are o
    rată a investiţiilor mai mare, aproape 23% din PIB, decât media din UE, care este
    undeva către 20%, dar eficienţa acestor investiţii este mult mai redusă în
    România decât în restul Uniunii Europene. De obicei se cheltuie mai puţin decât
    se alocă şi se construieşte încă şi mai puţin.

    Pe de altă parte, ministrul
    finanțelor, Eugen Teodorovici, spune că România a înregistrat cifre economice bune, însă
    recunoaşte că trebuie acţionat în direcţia transferului dinspre consum spre
    investiţii a motoarelor de creştere economică. Eugen Teodorovici: Consumul reprezintă principalul element de
    creştere, şi asta trebuie să se schimbe obligatoriu şi pe termen cât mai scurt.
    Felul în care strategia este definită, măsurile din planul de guvernare arată
    foarte clar că asta este sensul.

    Ministrul de Finanțe a explicat că se
    acţionează atât în direcţia
    impulsionării investiţiilor publice, inclusiv prin simplificarea procedurilor
    de achiziţii publice, cât şi în direcţia conturării unui cadru prietenos pentru
    investiţiile private. În ceea ce privește deficitul bugetar, el consideră că acesta nu va fi depăşit și a promis că,
    în cel mai scurt timp, va prezenta un set de măsuri cuantificabile şi cu
    termene clare de realizare despre cum acesta va fi menţinut sub ţinta de 3% din PIB.

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru,
    atrage însă atenţia că nu numai nivelul cheltuielilor pune presiune pe ţinta de
    deficit bugetar. Ionuţ Dumitru: Veniturile
    fiscale sunt foarte mici în România, doar 25,6% din PIB anul trecut, faţă de o
    medie europeană de 40. Deci degeaba discutăm despre infrastructură europeană,
    despre servicii sociale europene, când avem o diferenţă atât de mare, enormă,
    între media europeană şi veniturile noastre colectate din taxe şi impozite.
    Dacă ne uităm la vecinii noştri, Bulgaria are 29,5. Romania daca ar avea
    veniturile Bulgariei ar avea surplus bugetar.

    România a fost inclusă de
    Bruxelles în categoria statelor europene care nu se confruntă
    cu dezechilibre şi care continuă să se afle pe un     trend favorabil. Datele finale
    indică, în 2017, o creştere record a economiei românești de 7%, care a depașit-o
    pe cea a
    Chinei (6,9%).