Tag: şomaj

  • Retrospectiva săptămânii 29.11 – 05.12.2020

    Retrospectiva săptămânii 29.11 – 05.12.2020

    Ziua naţională a României marcată în
    condiţii de pandemie


    1 Decembrie – Ziua
    Naţională a României a fost marcată, în acest an, în ţara şi în comunitățile de
    români din afara graniţelor prin manifestări restrânse, fără parade militare şi alte evenimente cu
    public din cauza pandemiei de coronavirus. La Bucureşti, în Piaţa Arcului de
    Triumf, unde avea loc tradiţionala paradă la care luau parte mii de militari şi
    pe care o priveau mii de oameni, a fost organizată acum o ceremonie militară
    restrânsă, cu aproximativ 150 de militari, în memoria eroilor români care au
    contribuit la formarea României Mari.

    Au fost invitaţi medici, personal medical şi ambasadori străini, alături
    de preşedintele
    Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban și preşedintele interimar al Senatului,
    Robert Cazanciuc. Dragi români, astăzi este nevoie, la fel ca în importantele
    momentele pe care le cinstim de Ziua Naţională, de implicarea fiecăruia dintre
    noi. În întreaga Românie am văzut poveşti copleşitoare despre oameni care îşi
    dau mâna pentru a-i ajuta pe ceilalţi, despre oameni care se oferă voluntari,
    despre oameni care donează continuu pentru spitale aflate în dificultate.
    Aceasta este unirea românilor din anul 2020!,
    a spus şeful statului.

    Ministerul de Externe a sărbătorit,
    anul acesta, Ziua Naţională a României printr-un proiect de diplomaţie
    digitală, inclusiv prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Este vorba
    depre un spatiu de întâlnire şi dialog virtual dedicat prietenilor şi
    partenerilor României, comunităţilor şi cetăţenilor români din străinătate,
    într-un format inedit adaptat la provocările situaţiei sanitare la nivel
    global. Sărbătorirea Zilei Naționale a României a fost marcată de Institutul
    Cultural Român printr-o serie de evnimente online de promovare a culturii și
    civilizației românești.



    România a aprobat Strategia de vaccinare anti-COVID-19


    Strategia de vaccinare
    anti-COVID-19 a fost aprobată, joi, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, într-o
    şedinţă desfăşurată în sistem de videoconferinţă şi condusă de preşedintele
    Klaus Iohannis. Strategia, aprobată anterior şi de guvern, stabileşte întregul
    proces şi lanţ de vaccinare împotriva SARS-CoV-2, de la principiile generale
    până la organizarea vaccinării sau depozitarea vaccinurilor.

    Șeful statului a
    declarat că vor fi vaccinaţi cu prioritate angajaţii din domeniul sănătăţii şi
    persoanele aflate în grupele de risc şi a adăugat că va exista un registru
    electronic unde vor fi înregistrate vaccinările. În prima tranşă va fi vaccinat
    personalul medical şi persoanele din grupe de risc. Seful statului a subliniat
    că vaccinarea este voluntară, este sigură, eficientă, se face planificat, cu
    vaccinuri aflate la cel mai înalt standard European. Şeful statului a mai
    precizat că este foarte posibil ca la începutul anului viitor România să
    beneficieze de prima tranşă de vaccin, de aproximativ un milion de doze.

    Pe de altă parte, premierul roman Ludovic Orban a declarat că, aproape în fiecare zi,
    numărul celor care se vindecă de COVID 19 a ajuns să fie mai mare decât al
    celor care se infectează.Informaţia a fost confirmată şi de ultimul raport publicat de Institutul
    Naţional de Sănătate Publică, care arată că viteza de răspândire a noului
    coronavirus în România s-a redus, săptămâna trecută, cu aproape 10% faţă de
    săptămâna precedentă.



    Alegeri parlamentare în România


    Peste 18 milioane de alegători
    sunt aşteptaţi duminică la urne în cele peste 18.000 de secţii organizate în
    România pentru a-şi alege reprezentanţii în noul Legislativ. Senatorii şi
    deputaţii sunt aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării
    proporţionale. Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi – duminică, de
    la ora 7,00 până la 21,00.Românii cu domiciliul
    în străinătate au la dispoziţie 2 zile pentru a-şi exercita votul – sâmbătă şi
    duminică.

    Numărul de români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept
    de vot la acest scrutin este de 740.367. Dintre ei, peste 39 de mii au optat
    pentru votul prin corespondenţă, iar aproape 4 mii pentru votul într-o secţie
    de votare.La fel ca la scrutinul local, campania electorală pentru cel parlamentar
    s-a desfăşurat în condiţii stricte, impuse de starea de alertă de pe teritoriul
    României, declarată în contextul pandemiei de coronavirus. Pentru prima oară,
    scrutinul se desfăşoară cu mai multe localităţi carantinate, iar premierul
    Ludovic Orban a declarat că persoanele din zonele aflate în carantină vor putea
    merge la vot fără declaraţie pe proprie răspundere. Vor fi aleşi 136 de
    senatori și 329 de deputaţi, diaspora fiind reprezentată de 4 deputaţi şi doi
    senatori.

    Ministerul de Externe a deschis 748 de secţii
    de votare peste hotare, toate respectând condiţiile de distanţare şi igienă
    pentru prevenirea infectării cu noul coronavirus. A lansat, de asemenea, şi o
    hartă interactivă a secţiilor din străinătate şi un call center dedicat alegătorilor
    români din afara ţării.Alegătorii
    care se prezintă duminică la urne pentru a-şi alege reprezentanţii în noul Legislativ
    sunt obligaţi să respecte măsurile speciale de protecţie stabilite de
    autorităţi în contextul pandemiei de coronavirus.



    Fonduri europene pentru România pentru combaterea somajului


    România poate accesa,
    începând de la 1 decembrie, trei miliarde de euro de la Uniunea Europeană, în
    cadrul programului SURE de combatere a şomajului. În total, Bucureștiul va
    primi patru miliarde de euro, în două tranşe, a precizat șefa executivului
    european, Ursula von Der Leyen, pentru Radio România. Preşedinta Comisiei
    Europene, a afirmat că acești bani încurajează firmele sănătoase din România să
    nu îşi concedieze angajaţii, să îi menţină în companie, chiar dacă nu este
    suficient de lucru. Ea a explicat că, prin SURE, vor fi subvenţionate
    salariile, iar la finalul crizei, când piaţa îşi va reveni şi în companie
    există deja personalul calificat, atunci aceasta poate prelua comenzi.

  • Împrumuturi europene pentru piața muncii

    Împrumuturi europene pentru piața muncii

    Comisia Europeană s-a mobilizat pentru a sprijini piața muncii, în condițiile în care aceasta se confruntă cu provocări care şi-au pus puternic amprenta asupra sa. Întrucât pandemia de coronavirus a generat perturbări economice de amploare, executivul comunitar a gândit un set de măsuri, pentru a atenua impactul negativ al crizei asupra nivelului de trai al populației.


    În acest sens, Uniunea Europeană a instituit un instrument de sprijin temporar pentru protejarea lucrătorilor și a locurilor de muncă. Programul SURE oferă tuturor statelor membre sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro. Acest ajutor, sub formă de împrumuturi acordate în condiţii avantajoase, le va permite respectivelor state membre să facă faţă creşterilor bruşte ale cheltuielilor publice efectuate în vederea menţinerii locurilor de muncă.


    Sprijinul financiar va contribui la acoperirea costurilor legate direct de finanţarea sistemelor naţionale de şomaj tehnic şi a altor măsuri similare, instituite ca răspuns la pandemia de COVID-19 şi destinate inclusiv lucrătorilor independenţi. Executivul comunitar a plătit cea de-a treia tranşă, în valoare de 8,5 miliarde de euro, din împrumutul acordat în cadrul instrumentelor SURE către cinci state membre. România şi Portugalia au primit câte trei miliarde de euro, Belgia – două miliarde, Ungaria – 200 de milioane, iar Slovacia – 300 de milioane de euro.


    Împrumutul este acordat pe 15 ani, în aceeaşi termeni financiari în care Comisia s-a împrumutat, la rândul său, de pe piaţă. 16 state membre au primit finanţare în cadrul acestui instrument. Viitoarele tranşe ale sprijinului vor fi acordate în cursul următoarelor luni, odată încheiate respectivele emisiuni de obligaţiuni.


    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a precizat că, în total, România va primi patru miliarde de euro în două tranşe. Banii sunt cu dobândă negativă, adică Bucureștiul va da înapoi mai puţin decât a luat. Ursula von der Leyen a afirmat că acești bani încurajează firmele sănătoase din România să nu îşi concedieze angajaţii, să îi menţină în companie, chiar dacă nu este suficient de lucru. Ea a explicat că, prin SURE, vor fi subvenţionate salariile, iar la finalul crizei, când piaţa îşi va reveni şi în companie există deja personalul calificat, atunci aceasta poate prelua comenzi. Comisia Europeană lucrează la alternative pentru ca statele membre să aibă acces la banii din pachetul de redresare, a mai spus președinta Executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Pachetul este blocat, acum, de Ungaria şi Polonia, care nu acceptă condiţionarea fondurilor de respectarea statului de drept.


    Pe de altă parte, obligaţiunile emise în cadrul programului SURE sunt ‘obligaţiuni cu impact social’. Acest cadru le oferă investitorilor în aceste obligaţiuni certitudinea că fondurile mobilizate vor servi unui obiectiv cu adevărat social.

  • Previziunile economice de toamnă 2020

    Previziunile economice de toamnă 2020

    După cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an și o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenței cazurilor de COVID-19. Creșterea va reveni în 2021, dar va fi nevoie de doi ani până când economia europeană va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie – a arătat comisarul pentru economie Paolo Gentiloni.

    Economia zonei euro va înregistra o contracție de 7,8 % în 2020, apoi creşteri de 4,2 % în 2021 și de 3% în 2022.
    Economia Uniunii Europene în ansamblu se va contracta cu 7,4 % în 2020, urmând să aibă o creștere de doar 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022.

    Măsurile adoptate de statele membre şi iniţiativele Uniunii Europene au atenuat creşterea şomajului, chiar în contextul scăderii activităţii economice. Se estimează însă că șomajul va continua să crească în 2021, însă ar trebui să se îmbunătățească în 2022.

    Rata șomajului din zona euro va ajunge la 8,3 % în 2020 și la 9,4% în 2021, urmând să scadă la 8,9% în 2022. La nivelul Uniunii Europene în ansamblu, rata şomajului va fi de 7,7 % în 2020 și de 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8,0 % în 2022.

    Se așteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în Uniunea Europeană în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale.

    Astfel, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% în 2020; în 2021 va scădea la 6,4%, iar în 2022 va ajunge la 4,7 %.

    Inflația se va menține moderată. În Uniunea Europeană în ansamblu, inflația este estimată la 0,7 % în 2020, 1,3 % în 2021 și 1,5 % în 2022.

    Se menţionează că, pe fondul noilor perturbări generate de valul doi al pandemiei, previziunile economice ale Comisiei fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri.


  • Parlamentul cere statelor membre să exploateze la maximum programul Garanția pentru Tineret

    Parlamentul cere statelor membre să exploateze la maximum programul Garanția pentru Tineret

    Deputații europeni au solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să ia măsuri mai ferme pentru a contracara impactul crizei de COVID-19 asupra tinerilor, în contextul creşterii şomajului în rândul acestora.

    Într-o rezoluție adoptată, săptămâna trecută, Parlamentul European îndeamnă statele membre să se asigure că tinerilor care se înscriu la schemele de garanție li se oferă locuri de muncă, formare sau stagii de bună calitate, variate și adaptate, precizează forul comunitar într-un comunicat.

    Cu o rată a șomajului în rândul tinerilor, la nivelul Uniunii, de 17,6% în luna august, care se așteaptă să crească în continuare, Parlamentul solicită mai multe fonduri pentru consolidarea schemei de garanție pentru tineret pentru 2021-2027.

    Deputații regretă faptul că, în iulie, Consiliul European a redus semnificativ, de la 15 la 10%, resursele Fondului Social European Plus destinate sprijinirii acțiunilor de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, ceea contravine ambiției Uniunii de a investi în tineri.

    Parlamentul condamnă obiceiul de a nu li se plăti tinerilor stagiile de practică sau ucenicie, în care li se exploatează munca şi li se încalcă drepturile. Şi propune Comisiei să întocmească un cadru legal de interzicere a acestor practici, care să fie aplicabil şi eficient.

    Europarlamentarii subliniază că programul Garanția pentru tineret ar trebui să fie încorporat într-un set coerent de politici sociale și de bunăstare pentru a se asigura că au acces la acesta şi diferitele subgrupuri de tineri care nu sunt încadraţi în muncă, dar nici într-un proces de educație sau formare.

    Garanția pentru tineret este un angajament asumat de toate statele membre pentru ca toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani să aibă acces la o ofertă de calitate pentru un loc de muncă, un curs de formare continuă, un program de ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la momentul în care devin șomeri sau își termină studiile.
    Înființat în 2013, acest program a creat oportunități și a ajutat peste 24 de milioane de tineri să își găsească un loc de muncă sau să participe la un program de formare continuă, de stagiu sau ucenicie.


  • Firmele care angajează români concediaţi în străinătate primesc subvenții de 2.500 de lei pe lună

    Firmele care angajează români concediaţi în străinătate primesc subvenții de 2.500 de lei pe lună

    Angajatorii din România pot primi subvenții lunare de până la 2.500 de lei, dacă angajează persoane care au împlinit 50 de ani, care au între 16 și 29 de ani sau care au rămas fără locuri de muncă în străinătate, informează ZIARUL ROMÂNESC (Spania).

    Aceste subvenții vor fi oferite Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANFOM) și au ca scop inserția, sau reinserția persoanelor ale căror contracte de muncă au fost afectate direct de epidemia SARS-CoV-2.

    Subvențiile lunare acordate de stat timp de 1 an acoperă jumătate din salariul persoanei nou-angajate, dar nu mai mult de 2.500 de lei (510 euro).

    Potrivit OUG 92/2020, banii se dau pentru două categorii de vârstă:

    Şomeri care au împlinit vârsta de 50 de ani. Angajatorii care în perioada 1 iunie 2020-31 decembrie 2020 încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane în vârstă de peste 50 de ani ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor, în perioada stării de urgență decretate prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prelungită prin Decretul nr. 240/2020, sau a stării de alertă instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, înregistrați ca șomeri în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

    Şomeri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani. Angajatorii care încadrează în muncă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani înregistrați ca șomeri în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei.

    Pentru acordarea sprijinului financiar, persoanele care fac parte din cele două categorii menționate trebuie să fie înregistrate ca șomeri în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, iar angajatorii au obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă de minimum 12 luni în plus față de perioada de 1 an cât se oferă ajutorul.

    Mai multe informaţii în articolul https://ziarulromanesc.es/firmele-care-angajeaza-romani-concediati-in-strainatate-primesc-subventii-de-2-500-de-lei-pe-luna/

    Sursa: ZIARUL ROMÂNESC (Spania)

  • Cum arată piața muncii în România pandemică

    Cum arată piața muncii în România pandemică

    Cele mai multe dintre persoanele care și-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei au între 45 și 54 de ani, provin din mediul rural sau din orașele mici și au o educație precară. Sunt rezultatele unui studiu IPSOS realizat în perioada 11-17 mai 2020. Potrivit studiului, 19% dintre respondenți și-au pierdut locurile de muncă, 16% au fost trimiși în șomaj tehnic, 14% nu lucrau înainte de pandemie și nu lucrează nici acum, iar 27% dintre ei au spus că nu s-a schimbat nimic la locul de muncă pe fondul pandemiei de Covid-19.



    Multe joburi s-au mutat la domiciliu. Cei mai mulți dintre cei care au lucrat de acasă sunt din București și au studii superioare. Aceștia sunt prepondderent femei, tineri cu vârste între 18 și 34 de ani, persoane cu educație superioară. 22% dintre respondenții la studiu au continuat să meargă la serviciu. Cele mai stabile domenii sunt cele din domeniul IT, HR, marketing.



    Dragoș Gheban, managing partner al platformei de recrutare hipo.ro, sintetizează modul în care arată piața muncii acum, în România. Angajații din contabilitate-financiar, transporturi, turism, call-center caută activ noi joburi, chiar și în afara domeniilor lor de pregătire: În urma unei analize pe portalul de carieră hipo.ro, reiese că domeniile cu cele mai multe joburi în momentul acesta sunt: pe locul I – domeniile IT software, IT hardware, pe locul doi este domeniul financiar, care include și joburile din domeniul bancar și asigurări, pe locul trei – relații clienți, și includ aici serviciile de suport, urmat de vânzări, care a crescut în ultima perioadă, inginerie, producție, achiziții, logistic și resurse umane. Previziunea noastră pentru următoarea perioadă este că deschiderea restaurantelor și a hotelurilor, HoReCa, va crește ca număr de oportunități, mai ales că multe persoane și-au pierdut locurile de muncă și companiile care activează în acest domeniu vor avea nevoie de personal pentru a putea face față unui sezon care se anunță destul de aglomerat peste vară, vânzările vor avea, iarăși o creștere, pentru că firmele își vor reveni – crescând zona de producție. Aceste ultime domenii menționate sunt domeniile despre care credem că vor crește.



    Dragoș Gheban îi anunță pe candidații juniori că platforma hipo.ro lansează un târg virtual de joburi: Și pentru juniori sunt o serie de vești bune. Tocmai lansăm acum un târg virtual prin care am încercat să centralizăm o mare parte dintre oportunitățile dedicate juniorilor din piață și am reușit să atragem în momentul ăsta câteva sute de oportunități. Ce am sugera, totuși, candidaților juniori ar fi să investească mai mult timp în procesul de recrutare. Recomandăm juniorilor să aplice la mai multe programe pentru a fi siguri că nu pierd această vară și câștigă timp pentru cariera lor.



    Din punct de vedere emoțional, nici aici nu sunt constante. După starea inițială de panică, s-a instaurat îngrijorarea, mai ales în rândul femeilor. 40% dintre respondenți au fost optimiști, iar 38% au resimțit tensiune și stres. Bărbații sunt mai rezistenți în fața acestui stres emoțional, mai informați și mai pragmatici. Femeile sunt mai îngrijorate și mai reținute în privința unui plan de adaptare. Persoanele care activează în producție sunt mai pragmatice și mai optimiste. Persoanele care lucrează în servicii sunt îngrijorate și tensionate, însă au sentimentul că se află într-o poziție privilegiată comparativ cu angajații din alte domenii.



    48% dintre cei care au lucrat de acasă spun că își doresc mult sau foarte mult să revină la locul de muncă. 18% spun că-și doresc puțin sau foarte puțin să facă acest lucru. Cei care-și doresc cel mai puțin să revină la serviciu sunt tineri cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, nucleul dur al vârstei active de muncă, cei cu studii superioare și angajații din București. 49% dintre românii care au lucrat de acasă spun că se simt inconfortabil/foarte inconfortabil cu reluarea mersului la serviciu. Mai există un aspect extrem de important – nivelul salariilor din piață. Pentru 39% dintre cei care au răspuns sondajului nivelul salariului e extrem de important. Pentru 38% dintre respondenți, existența cursurilor de perfecționare a abilităților profesionale e extrem de importantă.



    Piața muncii a fost ajutată prin măsuri concrete luate de Guvernul României, prin Ministerul Muncii. Violeta Alexandru, ministrul Muncii, a anunțat menținerea măsurilor de sprijin pentru categoriile profesionale cel mai grav afectate de criză – angajații din domeniul HoReCa, cei din turism sau din domeniul artistic: În primul rând, la inițiativa Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Guvernul a fost de acord ca, pentru angajații companiilor ale căror activități sunt în continuare restricționate, cele câteva care au rămas restricționate, anume restaurante, anume activitățile artistice, activitățile cu public numeros, adică peste 500 de persoane, anume spectacolele în teatre, activitățile de de joacă în spații închise, pentru toate aceste domenii, acolo unde persoanele aflate în concediul de îngrijre a copilului sau persoanele care se aflau aproape de perioada de îngrijire a copilului de doi ani și respectiv trei ani pentru copilul cu dizabilități și erau pe punctul de a se întoarce la serviciu, pentru toate aceste persoane prelungim măsurile de sprijin, în sensul în care acordăm în continuare, pe durata menținerii măsurilor de restricție, indemnizația pentru creșterea copilului, stimulentul de inserție, stimulentul pentru persoanele aflate în concediu de acomodare, în vederea adoptării unui copil.


  • Jurnal Românesc 16.06.2020

    Jurnal Românesc 16.06.2020

    Aproximativ un milion de români erau şomeri la finalul lunii mai din
    cauza pandemiei de SARS-CoV2, potrivit Confederaţiei Naţionale pentru
    Antreprenoriat Feminin.
    Acestora li se adaugă şi cei reveniţi din străinătate
    şi care sunt în căutarea unui loc de muncă. Confederaţia apreciază că
    este de aşteptat ca tot mai mulţi români să decidă să se întoarcă
    acasă în condiţiile în care situaţia economică este în declin în întreaga
    lume. Potrivit datelor Eurostat, ponderea populaţiei active din România care a
    părăsit ţara s-a triplat într-un deceniu, de la 7,5% în 2007, la 19,7% în 2017.

    Statisticile arată că în Italia sunt circa 1,2 milioane de români, în Germania
    – un milion, în Spania – 600.000, în SUA – 500.000, în Marea Britanie -
    450.000, în Canada – 250.000, în Israel – 200.000, în Franţa, Austria şi Belgia
    – câte 100.000, în Grecia, Olanda, Danemarca, Suedia şi Portugalia – câte
    aproximativ 50.000. Potrivit Băncii Mondiale, românii care lucrează în străinătate
    au trimis în ţară, începând din 2007, 36,33 miliarde de dolari, din care 7,235
    de miliarde doar anul trecut. Suma a depăşit totalul investiţiilor străine
    directe din 2019, care potrivit Băncii Naţionale a României, s-au ridicat la
    5,3 miliarde de euro.

    CONAF avertizează că efectele pandemiei asupra economiei
    vor fi puternic resimţite în acest an. Banii pe care lucrătorii români
    din străinătate îi trimiteau în ţară se vor reduce substanţial, iar pe plan
    naţional ne vom trezi, în câteva luni, cu un număr crescut de şomeri, a
    spus şefa Confederaţiei, Cristina Chiriac, care estimează pierderi de 2-3
    miliarde de dolari în 2020. Din punct de vedere economic, dar şi social,
    România are nevoie urgent de o strategie a pieţei muncii pe termen mediu şi
    lung pentru a evita astfel de derapaje în viitor. Forţa de muncă ar trebui să
    reprezinte o prioritate nu doar în anii electorali, ci în genere, iar 2020
    poate fi anul reconstrucţiei economice, a mai spus aceasta. Chiriac
    consideră că o soluţie viabilă nu poate fi găsită decât în urma unei colaborări
    între patronate, sindicate şi autorităţi.




    Guvernul României a aprobat suplimentarea bugetului Ministerului
    Sănătăţii cu 8.5 milioane de lei din fondul de rezervă în vederea acordării
    unui ajutor umanitar Ucrainei în contextul luptei împotriva COVID-19.
    Banii vor
    fi oferiţi cu titlu gratuit şi vor fi utilizaţi pentru achiziţia de
    medicamente, dezinfectanţi, dispozitive şi echipamente medicale şi materiale
    sanitare. Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat că ajutorul umanitar nu este
    dedicat exclusiv comunităţilor de români din statul vecin.

    Există o
    solicitare de sprijin din partea Ucrainei (…), care se confruntă cu un nivel
    ridicat de epidemie, iar răspândirea virusului afectează şi zone care sunt
    locuite de români, în special zona Cernăuţi. Ajutorul nu-l vom acorda în
    exclusivitate, aşa cum au procedat alţii pentru fraţii noştri români din
    Ucraina, ci îl vom acorda pentru Ucraina, pentru arealurile care sunt cele mai
    afectate şi pentru a sprijini Ucraina în lupta pe care o duce cu
    coronavirusul,
    a explicat şeful guvenului de la Bucureşti. Sprijinul pe
    care-l oferă România are la bază Acordul încheiat între ministerele Sănătăţii
    din cele două ţări la Ismail, în martie 1996.




    Autorităţile din Grecia nu au comunicat public o anumită oră pentru
    aplicarea noilor prevederi legislative referitoare la accesul pe teritoriul
    elen, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
    Precizarea vine în contextul în
    care Ambasada României la Atena şi Consulatul General de la Salonic au fost
    sesizate cu privire la situaţia unor cetăţeni români, turişti, blocaţi la
    punctele de trecere a frontierei Kulata/Promachonas şi Makaz/Nymfaia. Potrivit
    MAE, reprezentanţii misiunii diplomatice au contactat, în regim de urgenţă,
    autorităţile pentru clarificarea acestei situaţii, iar un consul s-a deplasat
    la punctul de frontieră Kulata/Promachonas pentru a acorda asistenţă de
    specialitate.

    Ulterior, Atena a informat că situaţia a fost remediată şi că
    toţi turiştii români aflaţi în cele două vămi au intrat pe teritoriul Greciei.
    Ministerul de Externe precizează că atât Ambasada, cât şi Consulatul General al
    României la Atena sunt în dialog cu autorităţile locale competente şi menţin în
    permanenţă legătura cu cetăţenii români, în vederea acordării de sprijin.
    Totodată, MAE reaminteşte faptul că românii care se confruntă cu astfel de
    probleme pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei
    României în capitala Greciei +30 210 67 28 879 şi la numărul de urgenţă al
    misiunii diplomatice +30 697 89 96 222.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Concluziile primei dezbateri
    din acest an, parte a proiectului PACTUL PENTRU MUNCĂ – ÎMPREUNĂ
    RECONSTRUIM ROMÂNIA – derulat de Confederaţia
    Naţională pentru
    Antreprenoriat Feminin.

    Declaraţie vicepreşedintele CONAF, Nicoleta Munteanu.


  • Europenii doresc ca UE să aibă mai multe competențe în abordarea crizelor similare COVID-19

    Europenii doresc ca UE să aibă mai multe competențe în abordarea crizelor similare COVID-19

    Pentru trei din zece europeni chestionați, problemele financiare au apărut odată cu pierderea unei părți din venituri, iar pentru aproape un sfert atunci când au intrat în șomaj. În aceste condiții, doi din 10 participanți la sondaj spun au fost nevoiți să recurgă la economiile personale mai devreme decât se așteptau, iar 14 la sută mărturisesc că au avut probleme cu plata chiriei, a facturilor sau a creditelor bancare. Pentru a trece peste toate aceste dificultăți, unul din zece europeni a fost nevoit să ceară bani cu împrumut de la rudes sau de la prietenii apropiați.

    Problemele financiare au fost mai serioase pentru cetățenii din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania, în timp ce pentru cei din Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Austria nu a fost chiar atat de greu. În aceste din urmă țări, mulţi dintre respondenți spun că nu au avut vreo problemă cu banii. Cel puțin așa au afirmat 66 la sută dintre danezii chestionați sau 57 la sută dintre olandezi.

    În privința măsurilor luate de Uniunea Europeană ca răspuns la criza provocată de pandemie, trei din patru europeni participanți la sondaj au afirmat că au auzit sau au citit câte ceva. Jumătate spun însă nu au fost luate suficiente măsuri și că se putea face mai mult. Cei mai mulți care cred acest lucru sunt din Italia, Spania și Grecia.

    Sondajul s-a oprit și asupra unei chestiuni extrem de sensibile, solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii în combaterea pandemiei de COVID 19, iar aproape 6 din 10 europeni chestionați s-au declarat nemulțumiți de modul cum au reacționat țările în sprijinul celorlalte. Și de această dată italienii, spaniolii și grecii sunt cei mai critici. Li se alătură într-o oarecare măsură austriecii și belgienii.

    Unde ar fi fost nevoie de mai multă și mai rapidă implicare din partea Uniunii? Studiul arată că europenii și-ar fi dorit ca Bruxelles-ul să se concentreze în primul rând pe asigurarea de materiale sanitare suficiente pentru toate statele membre, pe alocarea fondurilor de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin, pe sprijinul financiar direct acordat statelor membre și pe îmbunătățirea cooperării științifice.

    In final, studiul arată că pentru 7 din 10 europeni este important ca Uniunea să dispună de acum încolo de mai multe competențe pentru a face față unor crize precum cea generată de pandemia de COVID 19. Cel mai ridicat nivel de susținere se regăsește în Portugalia, Irlanda și România, iar cel mai mic în Cehia, Suedia și Croația.

    Sondajul a avut loc pe internet, între 23 aprilie și 1 mai, în 21 state membre ale Uniunii (nu au fost incluse cele 3 țări baltice, Malta, Cipru și Luxemburg).


  • CESE propune măsuri împotriva depopulării UE

    CESE propune măsuri împotriva depopulării UE

    Europa are
    nevoie de politici economice și sociale puternice care pot restabili încrederea
    cetățenilor săi în viitor, pentru a anula, în timp, declinul demografic, a
    declarat Comitetul Economic și Social European (CESE) la începutul lunii mai.


    Având în
    vedere inegalitățile economice și de dezvoltare, CESE a spus că o astfel de
    abordare ar trebui să acorde prioritate politicilor active ale pieței forței de
    muncă, pentru a combate șomajul și a ajuta la crearea de locuri de muncă de
    calitate, în special pentru tineri, a căror rată a șomajului rămâne aproximativ
    de două ori mai mare decât media, în fiecare stat membru.


    O altă cheie
    pentru asigurarea tendințelor demografice pozitive sunt politicile familiale
    stabile și proactive și politicile de piață a muncii centrate pe oameni, care
    promovează echilibrul muncă-viață, precum concediul pentru copii și munca
    flexibilă.


    Avizul,
    redactat la solicitarea președinției croate a UE, a fost adoptat la prima
    sesiune plenară a CESE de la izbucnirea COVID-19, desfășurată de la distanță
    pentru prima dată în istoria CESE și cu membrii care și-au exprimat voturile în
    scris.


    Stéphane
    Buffetaut, membru în Comitetul Economic şi Social European (CESE), ne-a spus:

    Sunt două aspecte importante:
    unul este să vedem în ce măsură este posibil să îmbunătăţim politicile, astfel
    încât să reuşim să îmbinăm viaţa privată cu cea profesională. Este unul dintre
    aspectele cele mai importante de luat în calcul când vorbim despre creşterea
    fertilităţii. Dar nu este suficient. După mine, este important ca aceste
    aspecte să funcţioneze împreună: stabilitatea, pentru că proiectele familiale
    sunt pe termen lung, aşa că avem nevoie de certitudinea că politicile familiale
    vor fi menţinute, indiferent de schimbările politice, iar un alt aspect este să
    creăm măsuri de echilibrare dintre viaţa profesională şi viaţa privată.


    Stéphane
    Buffetaut a menţionat că mobilitatea oamenilor, dinspre ţările mai sărace ale
    UE către cele mai bogate este una dintre marile probleme şi a adăugat:

    De fapt politicile europene pot
    avea efect, dar este un proiect pe termen
    lung. Şi ca măsură trebuie atins un standard bun de viaţă în întreaga
    UE, pentru a preveni depopulările zonelor sărace. Trebuie obţinută o egalitate
    între ţările UE. E o problemă dificilă şi de aceea ni s-a cerut opinia. În
    multe state avem o rată mare a şomajului, iar dacă rezolvăm problema locurilor
    de muncă, vom reuşi să contracarăm aceste probleme demografice.


    CESE a
    avertizat şi în privinţa implicațiilor crizei COVID-19 pentru viitoarele
    politici ale UE care vizează provocările demografice și inegalitățile tot mai
    mari între statele membre. De asemenea, a solicitat UE să pregătească urgent
    politicile relevante cu finanțare ambițioasă pentru a proteja cetățenii de
    efectele pandemiei și de impacturile sociale negative ale crizei economice care
    urmează. Acest lucru ar trebui făcut în consultare cu partenerii sociali și
    societatea civilă organizată.


  • Sprijin și recomandări de la Comisia Europeană

    Sprijin și recomandări de la Comisia Europeană

    Consiliul UE a aprobat un regulament care va pune în practică aşa-numitul program SURE, prin care Bruxelles-ul sprijină măsurile active de ocupare a forţei de muncă gândite de guvernele europene. În cazul României este vorba de o sumă cuprinsă între trei și cinci miliarde de euro, în funcţie de mecanismul de repartiţie a fondurilor prevăzute, în valoare totală de 100 de miliarde de euro.



    Pentru acești bani, Bucureștiul va trebuie să ofere o garanţie de până la 400 de milioane de euro, a precizat premierul Ludovic Orban, care a anunțat, miercuri, mai multe măsuri active pentru susţinerea companiilor şi angajaţilor afectați de situația economică generată de pandemia de coronavirus:


    Șomajul tehnic va fi înlocuit de o măsură de susţinere a reluării activităţii de către angajaţi, prin alocarea unui procent din salariu brut al angajatului de până la 41,5% pentru fiecare angajat care îşi reia activitatea în cadrul companiei. Vom acorda un procent de până la 30% din salariul brut companiilor care vor angaja oameni aflaţi în căutarea unui loc de muncă, pe o perioadă de cel puţin trei luni de zile.”



    De asemenea, vor fi dezvoltate instrumente mai generoase de susţinere în cazul angajărilor pentru anumite categorii. Este vorba despre tinerii absolvenți sau despre persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare, a căror angajare este mai dificilă. Pentru acele domenii în care se vor menţine restricțiile după data de 1 iunie, statul va asigura, în continuare, plata şomajului tehnic.



    Potrivit premierului Orban, este vorba de aproape 600 de mii de români în şomaj tehnic şi de până la 700 de mii care vor fi în căutarea unui loc de muncă în perioada următoare. Aproape 350 de mii de persoane se află în situația în care angajatorul a decis să întrerupă raporturile de muncă, iar un număr similar de români s-au întors în ţară şi vor vrea să se angajeze.



    Declarațiile primului-ministru au fost făcute în aceeași zi în care Comisia Europeană a adoptat recomandările de ţară pentru România, pe baza previziunillor de primăvară. Acestea arată că, dacă sunt menţinute actualele politici, deficitul bugetar al României va fi de minus 9,2% din PIB anul acesta, de minus 11,4% anul viitor şi că se va instala recesiunea economică. Bucureștiul e sfătuit să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.



    De asemenea, Comisia recomandă României să extindă măsurile de protecţie socială și accesul la serviciile esenţiale. Între sfaturile date pentru atenuarea impactului crizei pentru ocuparea forţei de muncă se numără sprijinirea consolidării competenţelor digitale şi asigurarea accesului egal la educaţie. Nu în ultimul rând, raportul recomandă sprijin sub formă de lichidităţi pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile şi gospodăriile, în special IMM-urile şi lucrătorii independenţi.

  • Strategii de redresare pentru piața muncii afectată de pandemie

    Strategii de redresare pentru piața muncii afectată de pandemie

    Situaţia
    angajaţilor este şi ea supusă la o grea încercare. România, la fel ca şi
    celelalte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu şomajul tehnic sau
    chiar cu desfiinţarea anumitor posturi. Pandemia cu noul tip de coronavirus a
    însemnat pierderea locurilor de muncă pentru sute de mii de români.


    La începutul lunii
    aprilie, Comisia Europeană a lansat o nouă iniţiativă temporară
    menită să protejeze locurile de muncă şi lucrătorii afectaţi de pandemia
    cauzată de coronavirus. Este vorba despre Instrumentul de sprijin pentru
    atenuarea riscurilor de şomaj într-o situaţie de urgenţă, SURE – Support mitigating
    Unemployment Risks in Emergency.


    În România,
    telemunca a fost însă alternativa des întâlnită pe durata pandemiei, prin care
    angajaţii şi-au continuat activitatea de la domiciliu. Oana Constantinescu,
    specialist în Resurse Umane, despre avantajul lucrului de la distanţă. Cu siguranţă, telemunca va putea înlocui cel puţin o parte dintre
    activităţi. Cred că pandemia a demonstrat ceea ce nu au putut demonstra mulţi
    experţi. Anume, a convins pe mulţi dintre angajatori că munca de acasă poate fi
    cel puţin la fel de productivă ca şi cea desfăşurată la locul de muncă. Bineînţeles,
    nu se poate desfăşura permanent, situaţia în care suntem acum este una
    specială. Unii dintre noi, avem şi copii acasă, şi este mult mai dificil să ne
    organizăm. Dar, acolo unde activitatea permite, cred că se va putea lucra în
    telemuncă cel puţin două-trei zile pe săptămână şi oamenii să fie la fel de
    eficienţi.


    Digitalizarea ar
    putea fi, în viitor, o altă abordare care să permită evitarea contactului uman,
    în caz de urgenţă sanitară. Iar acest lucru ar putea regândi întreaga
    organigramă a companiilor şi a instituţiilor. Oana Constantinescu Dacă ne gândim la instituţiile publice, poate că soluţiile sunt
    digitalizarea în relaţiile cu publicul şi eficientizarea operaţiunilor. Asta ar
    înseamnă, poate, că automatizarea va duce la a nu mai fi necesare anumite
    posturi din organigramă, dar asta nu înseamnă neapărat să renunţăm la oameni,
    ci să îi pregătim pentru alte roluri care ar fi utile în organizaţie. Asta
    înseamnă reprofesionalizare şi transformarea competenţelor, care ar trebui să
    ne intre deja în sânge. Poate, cu ocazia pandemiei, va fi ceva mai des
    întâlnit.


    În telemunca
    eficientă, relaţiile profesionale se bazează, în primul rând, pe încredere. Oana
    Constantinescu consideră că, fiind îndeplinită această condiţie, munca la
    domiciliu poate fi eficientă. Telemunca, din punctul meu de vedere, are
    două laturi. În primul rând, încrederea pe care o acordă angajatorul
    subalternilor, iar în al doilea rând, punerea la dispoziţie a echipamentelor
    necesare pentru ca activitatea să se desfăşoare cel puţin ca la locul de muncă.
    Pentru angajaţi, înseamnă o organizare şi o comunicare foarte bună cu echipa,
    planificare, competenţe de operare a computerului. Într-adevăr, ne solicită mai
    mult în această perioadă telemunca, dar cred eu că, dacă este pregătită cum
    trebuie şi dezvoltate anumite competenţe care în momentul acesta sunt latente,
    lucrurile vor funcţiona.


    Marius Ciucă este unul
    dintre fondatorii platformei Job în Sibiu, prin care îi ajută pe cei rămaşi
    fără locul de muncă să se angajeze. Cu ocazia unui webinar organizat de către
    Asociaţia Young Initiative, a explicat cât de important este să identificăm
    job-ul potrivit.

    Avem câteva instrumente prin care să ne dăm
    seama cine suntem noi, abia apoi să căutăm un job. Avem Testul Holland, care ne
    arată personalitatea pe care o are candidatul şi cam ce domenii i se potrivesc,
    dar şi Analiza SWOT, care ne arată, pentru fiecare candidat, care sunt punctele
    tari, punctele slabe, ce oportunităţi ar putea să îmbrăţişeze şi care sunt
    ameninţările. Pe lângă aceste instrumente, mai facem un exerciţiu de aparenţe,
    de percepţie. Acesta ne arată cum ne percep cei din jurul nostru. Acest lucru
    nu este neapărat important, dar poate să ne dea nişte idei despre ce ni s-ar
    potrivi. Facem o listă cu 10 cunoscuţi din medii diferite şi le punem două
    întrebări, la care îi rugăm să răspundă pe loc, fără să se gândească: Care job
    crezi că mi se potriveşte cel mai bine? Care este calitatea mea cea mai mare?


    Cum ar trebui să
    acţioneze cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi care este atitudinea
    corectă? Revine la microfon Oana Constantinescu. : Este nevoie ca toţi
    cei care îşi caută un loc de muncă să trateze asta cu cea mai mare seriozitate
    şi cu o capacitate de rezilienţă. Lucrurile nu se întâmplă peste noapte.
    Căutarea unui job este, practic, un proiect în sine. Există refuzuri şi frustrarea
    că nu reuşeşti să găseşti un loc de muncă. Dar trebuie să faci şi compromisuri
    şi cred că este important ca fiecare să-şi cunoască foarte bine atuurile şi să
    le pună în evidenţă pe parcursul procesului de căutare a unui job. Răspunsurile
    negative ţin, de foarte multe ori, de nepotrivirea omului cu locul. Este
    valabil 100%: omul potrivit la locul potrivit. Cei mai mulţi recruiteri se uită
    şi la cât de potrivit este ca personalitate omul respectiv în mediul acela. Iar
    tinerii ar trebui să se informeze, să aibă răbdare şi aşteptări realiste.


    Potrivit
    Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului a ajuns, în România, în
    luna martie, la 4,6%, mult peste luna precedentă. În prezent, cele mai multe
    joburi noi sunt disponibile în vânzări, construcţii, call center, IT şi
    logistică, arată datele platformei de recrutare online. În aceste domenii sunt
    peste nouă mii de locuri de muncă care aşteaptă candidaţi din toată România,
    indiferent de nivelul de experienţă.

  • Previziuni economice pesimiste

    Previziuni economice pesimiste

    Uniunea Europeană va trece prin cea mai profundă recesiune din istoria sa, a anunţat, miercuri, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, care a precizat că economia europeană se va contracta cu un procent record de 7,4%. Gentiloni a explicat că pandemia de COVID-19, care va avea efecte severe, sociale şi economice, a alterat semnificativ previziunile economice, iar analiza arată că recesiunea şi recuperarea vor fi inegale în Uniune. El a explicat că o insistenţă prea mare pe ajutoare de stat, de exemplu, riscă să afecteze piaţa unică şi competitivitatea şi, de aceea, Comisia va veni cât de curând cu un plan unitar de redresare.



    Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluţia pandemiei în ţara respectivă, ci şi de structura economiei şi de capacitatea de reacţie prin politici de stabilizare, având în vedere interdependenţa economiilor europene.



    Pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producţia industrială, investiţiile, comerţul, fluxurile de capital şi lanţurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunţă ar trebui să pregătească terenul pentru o redresare, dar nu este de aşteptat o recuperare înainte de sfârşitul anului 2021. Investiţiile vor rămâne modeste, iar piaţa forţei de muncă nu se va redresa în totalitate, mai arată previziunile Comisiei Europene.



    Potrivit acestora, doar câteva țări îşi vor reveni în ultimul semestru al anului – Germania, Austria, Polonia sau Slovacia. Statele care vor suferi cea mai drastică contracţie a economiei vor fi Italia, Spania şi Franţa. Cât privește România, previziunile CE arată că produsul intern brut al țării va scădea cu 6% anul acesta, urmând să crească anul viitor cu 4,2 procente.



    Paolo Gentiloni a declarat că este de aşteptat ca România să înregistreze un deficit bugetar de cel puţin 8%, dar în această situaţie sunt mai toate statele membre, pentru că sunt nevoite să sprijine cu lichidităţi economia şi să protejeze locurile de muncă. Comisarul a avertizat că, deşi au fost luate deja măsuri, iar altele urmează să fie luate, şomajul va creşte şi va scădea numărul de ore de muncă.



    Potrivit previziunilor Comisiei, în România rata şomajului va ajunge la 6,5 anul acesta şi la 5,4 anul viitor. Cât privește inflaţia, aceasta va atinge 2,5% în acest an şi va creşte anul viitor, mai anunță Comisia. Autoritaţile de la București sunt însă convinse că România va ieşi cu bine din criza provocată de pandemia de coronavirus, iar economia îşi va reveni rapid după ce câteva dintre sectoarele economice şi-au reluat deja, zilele acestea, activitatea, iar guvernul anunță mai multe măsuri de sprijin.

  • Măsuri active pentru sprijinirea economiei

    Măsuri active pentru sprijinirea economiei

    Scăderea economică nu a fost aşa de
    gravă cum se aştepta guvernul în această perioadă de stare de urgență, a
    subliniat, la București, premierul Ludovic Orban, în cadrul unei ample
    conferințe de presă. Nici încasările la buget nu au fost atât de mici pe cât
    susţineau unii pesimişti, iar acest lucru se datorează, spune premierul,
    măsurilor bune care au fost luate în economie, cum ar fi rambursarea TVA cu
    control ulterior sau continuarea activităţii în construcţii. Ludovic Orban a vorbit
    şi despre noi măsuri de relansare economică.


    Cred că putem profita de o
    conjunctură economică internaţională în care România poate fi o ţintă atractivă
    pentru relocări importante de capacităţi de producţie din anumite ţări şi noi
    suntem pregătiţi pentru a oferi condiţii cât se poate de bune pentru a putea
    atrage aceste companii care vor să se relocheze. Deja avem semnale favorabile
    în acest sens şi cred că poate fi un motor important de creştere,
    a apreciat
    premierul.


    Cheia revenirii sunt investiţiile, a adăugat Ludovic Orban, care a anunţat şi
    că, în perioada următoare, va fi creat un mecanism de garantare pentru
    capitalul de lucru şi pentru investiţii care va viza companiile mari, după
    modelul IMM Invest.


    Primul-ministru a mai anunţat că BERD va susţine proiecte
    de relansare economică în domeniul privat, dar şi public de până la maximum
    patru miliarde de euro, dar și că va deveni operaţională în curând o schemă de
    ajutor de stat pentru care guvernul de la București a primit susţinerea Comisiei
    Europene. Este vorba despre o măsură care ar viza, în special, marii consumatori
    de energie electrică – un mecanism prin care companiile să poată accesa măcar
    la preţul mediu european gazul natural şi energia electrică.


    Un alt instrument
    pe care Guvernul îl va folosi tot pentru susţinerea investiţiilor îl reprezintă
    ajutorul de stat pentru investiţii greenfield, care, a precizat Ludovic
    Orban, fie sunt realizate de companii noi pe piaţa românească, fie sunt
    proiecte de dezvoltare a unor capacităţi industriale noi ale unor companii care
    sunt active pe piaţa românească. Executivul lucrează şi la o schemă de ajutor
    de stat de garantare şi de implicare în asigurarea creditului comercial,
    mecanism care deja funcţionează în Germania și Italia.


    Guvernul încearcă, totodată,
    să mobilizeze din fonduri europene o sumă cât mai mare pentru susţinerea
    întreprinderilor mici şi mijlocii, mai ales în proiecte de investiţii. Obiectivul
    executivului este să depăşească 6% din PIB alocat investiţiilor publice într-o
    perioadă de maxim doi ani de zile, a mai spus premierul, potrivit căruia, sunt
    avute în vedere creşteri masive pentru toate tipurile de infrastructură – de
    transport, energetică, de sănătate, de
    comunicaţii, în agricultură.

  • Comisia propune o schemă de program redus de lucru

    Comisia propune o schemă de program redus de lucru

    Noul instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situație de urgență are scopul de a contribui la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de COVID-19. Modelul a fost aplicat de Germania în timpul crizei din 2008. Atunci, guvernul de la Berlin a achitat o parte din retribuția salariaților, pentru ca firmele să nu recurgă la concedieri. Pandemia de COVID-19 afectează economiile tuturor statelor membre, iar companiile, deși nu au venituri, trebuie să achite salarii, a spus președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în mesajul în care a anunțat această inițiativă.

    Ne-am învățat lecțiile din criza financiară din 2008. Statele membre care au avut acest instrument au ajutat milioane de oameni să-și păstreze locurile de muncă și companii să treacă prin criza financiară cu toți salariații. Acesta este schema de program redus de lucru sprijinită de stat. A redus efectele recesiunii, a păstrat locurile de muncă și le-a permis companiilor să revină pe piață revigorate.

    Schemele privind programul redus de muncă sunt programe care permit, în anumite împrejurări, întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți economice să reducă temporar numărul de ore lucrate de angajații lor, care sunt plătiți din veniturile publice pentru orele nelucrate. Scheme similare se aplică pentru înlocuirea veniturilor persoanelor care desfășoară activități independente.

    Noul instrument va oferi sprijin suplimentar pentru finanțarea acestor scheme, prin împrumuturi acordate de Uniune statelor membre în condiții favorabile, în cuantum total de până la 100 de miliarde de EUR. Pentru a aduna aceste fonduri, Comisia se va împrumuta de pe piețele financiare. Prin urmare, statele membre ar urma să beneficieze de ratingul de credit puternic al Uniunii și de costuri scăzute de îndatorare.

    Împrumuturile vor fi susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre, angajate față de Uniune. Instrumentul va începe să funcționeze după ce va fi aprobat de Consiliu și toate statele membre vor fi angajat respectivele garanții.