Radio România Internațional

Tag: Sorin Grindeanu

  • Sezon de proteste în România

    Sezon de proteste în România

    Frustrarea și nervozitatea
    par să domine societatea românească, iar politicile sociale și salariale ale
    guvernanților scot tot mai mulți oameni în stradă.     Federaţia
    Sindicatelor Transportatorilor Feroviari a organizat, luni, un miting de
    protest la sediul din București al ministerului Transporturilor    . Organizatorii solicită
    aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli la CFR Călători
    şi CFR Infrastructură, precum şi aplicarea Statutului personalului
    feroviar. Ei acuză degradarea continuă a condiţiilor de muncă şi lipsa unor
    salarii motivante și cer investiții în infrastructura feroviară și mărirea
    lefurilor cu aproape 40%, în funcţie de anumiţi coeficienţi. Dacă guvernanții
    PSD-PNL-UDMR nu le acceptă revendicările,     pe
    1 iulie, adică în plin sezon estival, feroviarii români vor intra în grevă     – avertizează liderii lor
    de sindicat. Va fi cea mai puternică oprire a lucrului din toate timpurile -
    amenință, textual, unul dintre ei, Rodrigo Maxim.

    Ministrul
    Transporturilor, Sorin Grindeanu, recunoaște că salariile de la calea
    ferată trebuie să crească potrivit legii, dar adaugă că se caută bani la buget.

    Nemulțumiți tot de condițiile de muncă și de salariile despre care spun că-s
    mici,     sindicaliștii
    din sectorul sanitar au anunțat, recent, la rândul lor, că ar putea opri lucrul    , iar polițiștii
    cer și ei dreptul de a face grevă    , în prezent interzis prin
    lege.

    Deocamdată, cei din penitenciare poartă la serviciu
    banderole albe, iar pentru miercuri este anunţată atât o întrerupere temporară
    a activităţii timp de două ore, cât şi o acţiune de blocare
    a închisorilor, prin așa-numitul exces de zel al gardienilor.
    Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
    resping creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, plănuită de Guvern,
    întrucât susţin că speranţa de viaţă a angajaţilor din sistem este de numai 62
    de ani.

    Greva
    profesorilor din România     a intrat, tot de luni, în a doua săptămână. Guvernul
    susține că nu are bani să le majoreze salariile, dar le propune, acum,     acordarea sumei de 4.000 lei (echivalentul a circa 800 de
    euro), în două tranşe, pentru personalul didactic de predare şi didactic
    auxiliar.     Marţi a fost programat un nou miting de protest la
    Bucureşti, organizat la Palatul Cotroceni, sediul Președinției României.

    Înainte de a intra în politică, președintele Klaus Iohannis a fost el însuși
    profesor de fizică, în județul Sibiu, iar greviștii par să mizeze pe
    empatia lui. Mai mult, scrie presa, potrivit Constituției, președintele
    României are rol de moderator în societate și e, deci, obligat să intervină în
    acest moment de criză acută, când o întreagă generație de absolvenți de liceu
    nu știe, din cauza grevei, dacă-și va putea susține la timp examenul de
    Bacalaureat.


  • Parlament nimmt Tätigkeit wieder auf

    Parlament nimmt Tätigkeit wieder auf





    Im Vergleich zu den normalsterblichen Beschäftigten in der rumänischen Gesellschaft hatten die Politiker einen ungewöhnlich langen Urlaub über die Feiertage. Die Winterpause begann bereits vor Weihnachten, am 14. Dezember 2022, und wird erst am Mittwoch, dem 1. Februar 2023, enden. Somit kehren die Bukarester Senatoren und Abgeordneten zur ersten Parlamentssitzung des Jahres an die Arbeit zurück.



    Zu ihren Prioritäten gehören laut Presseberichten heikle Gesetzesentwürfe, wie der über die Spezialrenten, die das Gehalt während der aktiven Zeit nicht mehr übersteigen dürfen, oder Vorschläge zur Änderung des Bildungsgesetzes, über die sich die Parteien der Regierungskoalition PSD-PNL-UDMR noch nicht einigen konnten. Das Gesetz über die voruniversitären Bildungseinrichtungen und das Hochschulgesetz werden derzeit noch von den Bildungsexperten der drei Parteien analysiert.



    Beide Gesetze sind Teil des Projekts Bildungsstandort Rumänien“, das vor fast 10 Jahren von Staatschef Klaus Johannis ins Leben gerufen worden war und immer noch im Entwurfsstadium ist. Nach dem von den politischen Entscheidungsträgern festgelegten Zeitplan sollten die Gesetze im Februar von der Regierung verabschiedet werden und dann im März dem Parlament zur Debatte und anschlie‎ßenden Annahme vorgelegt werden. Doch darüber herrscht Uneinigkeit in der Koalition. Der PSD-Senator Vasile Dîncu erklärte kürzlich, er habe den Vorsitzenden der Sozialdemokraten, Marcel Ciolacu, gebeten, sich in der Koalition für die Verlängerung der Frist für die Vorlage der Bildungsgesetze stark zu machen, um weitere Konsultationen zu ermöglichen. Ionuț Stroe, der Sprecher der National-Liberalen Partei (PNL), die nach wie vor dem Staatspräsidenten nahe steht, besteht hingegen auf die Einhaltung des ursprünglichen Zeitplans.



    Ein weiterer Gesetzesentwurf, über den diskutiert und abgestimmt werden soll, betrifft die Dienstaltersrenten für verschiedene Nutznie‎ßer, darunter Richter und Staatsanwälte, Hilfskräfte der Gerichte und Militärangehörige. Im Vorfeld der Wahlen 2024 steht auch ein Gesetzentwurf über eine Frauenquote in der Politik zur Abstimmung im Parlament an; damit soll sichergestellt werden, dass mindestens ein Drittel der Kandidaten auf den Listen für die Parlaments- und Kommunalwahlen Frauen sind.



    Für Zoff in der Koalition könnte auch die geplante Rochade der Liberalen und Sozialdemokraten sorgen, d.h. die Rotation der Ministerpräsidenten und der Austausch von Ministerien zwischen den beiden Parteien. Laut Koalitionsprotokoll soll dieser Wechsel Ende Mai stattfinden, wenn der Sozialdemokrat Marcel Ciolacu den Liberalen Nicolae Ciucă als Regierungschef ablöst und der letztere den Vorsitz im Senat übernimmt, der zurzeit von seiner Parteikollegin Alina Gorghiu kommissarisch wahrgenommen wird. Die Liberalen bestehen darauf, dass das Protokoll buchstabengetreu eingehalten wird, während die Sozialdemokraten die Ressorts behalten möchten, in denen die bisherigen Amtsinhaber nach Auffassung der PSD gute Arbeit geleistet haben, so etwa Sorin Grindeanu im Verkehrsministerium oder Adrian Câciu im Finanzministerium.

  • Singirlu de autostrăzi s’lărdzeaşti

    Singirlu de autostrăzi s’lărdzeaşti

    Di aproapea dauă dekenii, tru cathi campanie electorală, partidele cu ambiţii guvernamentale tăxescu, fără excepţie, că, atumţea cându va ş-bitisească mandatlu, România va s’hibă străbătută di un şingiru di autostrădz ca tru Occident. Iara la bitisita-a mandatlui năpoi facu idyili tăxeri. România, spuni presa, ncllidi nica un an oarfănu tru inaugurări ti infrastructura di transport.


    Gioi, tru ţentrul a văsiliillei, fură daţ tră ufiliseari, nu fără niheamă vazi, 13 di kilometri ditu Autostrada A1, parte a Coridorului IV pan-european. Aeşti s’adavgă la aţelli 40 di kilometri a Drumului Expres Craiova-Piteşti, inauguraţ tru veara aluştui an. Suntu tronsoane ditu autostrada di pi Valea Oltului, cotată ca nai ma importantu proiectu de infrastructură rutieră şi, tutunăoară, prota cali di mari viteză cari va s’treacă pisti Carpaţii, di va u legâ Muntenia de Transilvania.


    Experţălli spun, ama, că tăş tru 2028 tută autostrada di pi Valea Oltului va s’poată s’hibă dişcllisă. Aesta va s’includă 70 di kilometri tru ună zonă di munte, iara lucrărli va s’ahurhească anlu ţi yini. Cara scenariul optimist va s’hibă tiñisitu, tru şasi ani va s’poată surdituă pi călliuri rapide di Constanţa, nai ma mari căsăbă-portu românesc la Amarea Lae, până la sinurlu cu Ungaria, tru ascăpitată. Nu suntu pi lucru, ama aproapea 150 di kilometri tra s’aibă autostradă completă ditu un capu tru alantu a văsiliillei, dimi trei loturi pi Centura Bucureştiului, patru loturi anamisa di Piteşti şi Sibiu şi nica un lot, ñic, ama cu tuneluri laborioase, anamisa di Lugoj şi Deva.


    Decidenţălli ditu ministerlu a Transporturilor spunu că s-feaţi ună jgllioată multu mari şi tră yinmitorlu şingiru cari duţi cătă nord-estul a văsiliillei. Fură simnati contractele de execuţie a secţiunillei Focşani-Bacău, 96 di kilometri pe Autostrada Moldovei, iara constructor easti nai ma vărtosu drumar ditu România, ună firmă tamam ditu judeţul Bacău, tră cari ministrul Sorin Grindeanu nu are că maş zboară di alăvdari.


    Tu ţi mutreaşti Autostrada cunuscută cu numa a Unirillei, ţi va s’nkisească ditu ţentrul a văsiliillei, di la Târgu Mureş, până la Iaşi, tru est, şi deapoa la Ungheni, la sinurlu cu Republica Moldova, tut specialiştilli spun că un vade realistu de finalizare easti anlu 2030. Elli cundilleadză că easti zborlu ti aproapea 300 di kilometri, care va s’ţallie munţăllii anamisa di Transilvania şi Moldova. Neise, ună altă ligătură babageană anamisa di provinţiili istoriţi româneşti, apuntea pisti Dunăre di Brăila, amplasată la limita anamisa di Dobrogea, Muntenia şi Moldova, va s’hibă practicabilă tăş di primveara ţi yini.


    Ministrul Grindeanu pricănoaşti că lucrărli lipsea s’hibă bitisiti nai ma amănatu pi 20 di andreu, aşi cum ş-avea loată borgea constructorlu italian, maş că călliurli di ligătură suntu hăzări maş pi giumitati, iara apuntea niţi barim nu fu asfaltată.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Reţeaua de autostrăzi se extinde

    Reţeaua de autostrăzi se extinde

    De aproape două decenii, în fiecare campanie
    electorală, partidele cu ambiţii guvernamentale promit, fără excepţie, că,
    atunci când îşi vor încheia mandatul, România va fi străbătută de o reţea de
    autostrăzi ca-n Occident. Iar la sfârşitul mandatului promisiunile se reiau la
    indigo. România, remarcă presa, încheie încă un an sărac în inaugurări pentru
    infrastructura de transport.

    Joi, în centrul ţării, au fost daţi în
    folosinţă, nu fără oarecare pompă, 13 kilometri din Autostrada A1, parte a
    Coridorului IV pan-european. Aceştia se adaugă celor 40 de kilometri ai
    Drumului Expres Craiova-Piteşti, inauguraţi în vara acestui an. Sunt
    tronsoane din autostrada de pe Valea Oltului, cotată drept cel mai important
    proiect de infrastructură rutieră şi, totodată, prima şosea de mare viteză care
    va trece Carpaţii, legând Muntenia de Transilvania.

    Experţii
    spun, însă, că de-abia în 2028 întreaga autostradă de pe Valea Oltului va putea
    fi deschisă. Aceasta va include 70 de kilometri într-o zonă de munte, iar
    lucrările vor începe la anul. Dacă scenariul optimist va fi respectat, în şase
    ani se va putea circula pe drumuri rapide de la Constanţa, cel mai
    mare oraş-port românesc la Marea Neagră, până la frontiera cu Ungaria, în vest.
    Lipsesc, însă, circa 150 de kilometri pentru a avea autostradă completă de la un
    capăt la altul al ţării, adică trei loturi pe Centura Bucureştiului, patru
    loturi între Piteşti şi Sibiu şi încă un lot, mic, dar cu tuneluri
    laborioase, între Lugoj şi Deva.

    Decidenţii din ministerul
    Transporturilor susţin că s-a făcut un pas foarte important şi pentru viitoarea
    reţea care duce spre nord-estul ţării. S-au semnat contractele de execuţie ale
    secţiunii Focşani-Bacău, 96 de kilometri pe Autostrada Moldovei, iar constructor
    este cel mai puternic drumar din România, o firmă chiar din judeţul Bacău,
    pentru care ministrul Sorin Grindeanu n-are decât cuvinte de laudă.

    Cât
    priveşte Autostrada cunoscută drept a Unirii, ce va merge din centrul ţării, de
    la Târgu Mureş, până la Iaşi, în est, şi apoi la Ungheni, la frontiera cu
    Republica Moldova, tot specialiştii spun că un termen realist de finalizare
    este anul 2030. Ei subliniază că e vorba de şosea cu o lungime de circa 300 de
    kilometri, care va tăia munţii între Transilvania şi Moldova. În sfârşit, o
    altă conexiune majoră între provinciile istorice româneşti, podul peste Dunăre
    de la Brăila, amplasat la limita dintre Dobrogea, Muntenia şi Moldova,
    va deveni practicabil abia în primăvara viitoare.

    Ministrul Grindeanu
    recunoaşte că lucrările trebuiau încheiate cel mai târziu pe 20 decembrie, aşa
    cum se angajase constructorul italian, doar că drumurile de legătură sunt gata
    doar pe jumătate, iar podul nici măcar nu a fost asfaltat.


  • Autostrada Sibiu – Piteşti, un pas înainte

    Autostrada Sibiu – Piteşti, un pas înainte

    Cu o lungime totală de aproape 580 de km, Autostrada A1
    începe în București și este proiectată să asigure ieșirea spre granița cu
    Ungaria la Nădlac, trecând prin Pitești, Sibiu, Deva, Timișoara și Arad. O
    privire asupra hărții extinse ne arată, în același timp, că, pentru a
    definitiva Coridorul European de la Vama Nădlac 2 la portul Constanța de la
    Marea Neagră, mai lipsesc 10 km de autostradă cu tuneluri între Lugoj și Deva
    și porțiunea de autostradă de 120 de km de pe Valea Oltului. Dacă pentru
    secţiunea lipsă din judeţul Timiş sunt şase constructori care au depus
    oferte, dar semnarea contractului nu poate fi garantată până la sfârşitul
    anului, pe traseul autostrăzii Sibiu – Piteşti, de la 1 august, toate cele
    cinci loturi au contracte semnate. Două dintre acestea, cele de la capete, sunt
    chiar în şantier. Iar potrivit calendarului oficial, adică cel al contractelor
    semnate, în şase ani autostrada Sibiu – Piteşti ar trebui să fie gata.

    România
    va avea prima autostradă care va traversa Carpaţii, spune ministrul Transporturilor,
    Sorin Grindeanu, care a participat la semnarea contractului pentru proiectarea
    şi execuţia secţiunii 3 a autostrăzii Sibiu – Piteşti, de aproximativ 37 de km.
    Este vorba despre un contract de 5,3 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro),
    cu o durată de 12 luni pentru proiectare şi aproape patru ani pentru execuţie. Este
    cel mai dificil dintre cele cinci tronsoane. Antreprenorul trebuie să
    construiască 95 de poduri şi pasaje, un tunel cu două galerii independente, în
    lungime de 1,7 km/galerie, două noduri rutiere şi un ecoduct.     Cel mai avansat lot al întregii autostrăzi este Sibiu
    – Boiţa, cu şanse foarte mari de deschidere până de sărbători, spune ministrul
    Grindeanu:

    Toate cele cinci
    secţiuni ale autostrăzii Sibiu-Piteşti au desemnat câştigători. Una dintre ele,
    secţiunea 1, de la Sibiu la Boiţa, ne aşteptăm ca la finalul acestui an să
    poată fi dată în circulaţie. Iată că, într-un final, cu foarte mare întârziere,
    avem aceste contracte semnate, urmând ca cei care au câştigat aceste licitaţii
    să se ţină de termenii contractului şi să avem, aşa cum spuneam mai devreme,
    într-un final, după zeci de ani, prima autostradă care va traversa Carpaţii.


    Rămâne de văzut în ce măsură vor fi respectate termenele, în condițiile în care
    constructorul lotului 3 lucrează şi pe tronsonul de câmpie de 30 km între
    Piteşti şi Curtea de Argeş, un segment mult mai uşor, dar întârziat.

    Dragoş
    Burlan, reprezentantul antreprenorului explică întârzierile: Pe cei 32 km sunt circa 146 de podeţe,
    ceea ce face ca terasamentul să fi divizat din 30 în 50, în 100 m. Pentru a
    putea să intrăm la partea de terasamente, noi am atacat înainte aceste podeţe. Procentul
    respectiv, de 15%, este dat deoarece până în prezent nu am lucrat foarte mult
    la terasamente, terasamentele le-am început de circa cinci săptămâni.


    Ministrul
    Transporturilor a mai anunţat că luna aceasta se deschid     și două şantiere pe Autostrada Moldovei A7,
    Ploieşti-Paşcani, finanţată prin PNRR.


  • Signature des premiers contrats financés grâce au PNRR

    Signature des premiers contrats financés grâce au PNRR


    Bucarest a signé les sept
    premiers contrats dont le financement sera obtenu grâce au Plan national de
    relance et de résilience. Conclus entre les autorités locales et le Ministère
    du Développement, ces documents visent la rénovation et la modernisation de
    plusieurs écoles et sièges de municipalités locales, tout comme des travauxde rénovation énergétique dans des sièges
    administratifs. Présent à l’événement, le premier ministre Nicolae Ciuca a
    tenu à préciser que 1430 autres projets dont le financement se monte à plus de
    2,4 milliards d’euros attendent leur tour. Et le responsable roumain d’assurer
    que toutes les communautés locales, quelle que soit la région ou la couleur
    politique du maire, ont des chances égales de se voir allouer des fonds via le
    Plan national de relance et de résilience. Nicolae Ciuca :


    « Le processus de dépôt des dossiers, tout comme celui
    de sélection se sont déroulés d’une manière transparente, sur une plate-forme
    numérique. De tels mécanismes modernes facilitent d’une part, l’accès des
    autorités locales au financement et de l’autre, encouragent les citoyens
    roumains à nous faire confiance     ».


    Nicolae Ciuca a précisé qu’à l’heure
    où l’on parle, son gouvernement travaille sur une deuxième demande de
    financement auprès de la Commission européenne afin que le pays bénéficie de
    toute la somme alloué par Bruxelles, c’est-à-dire, 10 milliards d’euros. Une
    partie de cet argent servira à la construction de l’autoroute A7 censée
    traverser la Roumanie du sud au nord sur presque 440 km, jusqu’à la frontière
    ukrainienne. Il s’agit d’un tronçon de 320 km entre Ploiesti et Pascani financé
    grâce au Plan national de relance et de résilience. La Compagnie d’autoroutes
    et de routes de Roumanie a signé déjà le contrat pour la construction de 60 km
    d’autoroute entre Ploiesti et Buzau dont le montant sera de quelque 800
    millions d’euros, tout comme le contrat pour la construction de 28 km d’autoroute
    entre les localités Mizil et Pietroasele, un tronçon censé être au milieu de la
    future A7. Tous les travaux doivent prendre fin avant août 2026 pourque
    le financement via le PNRR soit possible. Rappelons-le, laCommission
    européenne a lancé ce plan pour permettre aux économies européennes de se
    remettre post pandémie.


    Le ministre des Transports,
    Sorin Grindeanu, a demandé à la Compagnie nationale d’administration de
    l’infrastructure routière de signer cette année, les contrats pour toutes les
    13 sections de la future autoroute A7. Un calendrier difficile à respecter, si
    l’on pense que les appels d’offre n’ont pas été encore organisés et donc, leurs
    résultats risquent d’être contestés.


    L’autoroute 7 dite de la
    Moldova est censée absorber une grande partie du trafic de la route nationale
    E85. Considérée comme la route la plus dangereuse de Roumanie, E85 est dotée d’une
    seule voie par sens et d’un accotement un peu plus large que les chauffeurs
    utilisent souvent pour la circulation, en provoquant de nombreux accidents. L’autoroute A7 sera la première
    de Roumanie censée répondre aux normes environnementales européennes. Elle sera
    prévue de 24 stations de recharge pour les véhicules électriques, de 65 rideaux
    forestiers d’une longueur totale de 65 kilomètres qui seront plantés sur une
    superficie de 160 hectares et de pistes cyclables aménagées sur les voies
    auxiliaires.



  • Semnarea primelor contracte prin PNRR

    Semnarea primelor contracte prin PNRR

    La București au fost semnate primele şapte contracte finanţate
    prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă încheiate între autorităţi
    locale şi Ministerul Dezvoltării. Acestea vizează reabilitarea şi modernizarea
    unor şcolii şi primării şi creşterea eficienţei termice a unor sedii
    administrative. Prezent la eveniment, premierul Nicolae Ciucă a precizat că mai
    sunt în aşteptare alte 1.430 de proiecte, în valoare totală de peste 2,4
    miliarde de euro. El a dat asigurări că toate comunităţile locale, indiferent
    de regiune sau de apartenenţa politică a primarului, au şanse egale de
    finanţare prin PNRR.

    Nicolae Ciucă Întreg procesul de
    depunere a proiectelor şi de eligibilitate s-a făcut într-o manieră cât se
    poate de transparentă şi de modernă, folosindu-se o platformă digitală. Prin
    această procedură asigurăm mecanisme moderne prin care să facilităm atât
    accesul autorităţilor locale, cât şi să demonstrăm cetăţenilor români că pot să
    aibă încredere în angajamentele pe care ni le-am asumat.     Premierul a
    mai spus că executivul lucrează la cea de-a doua cerere de finanţare care să
    fie transmisă Comisiei Europene pentru ca România să beneficieze integral de
    suma de 10 miliarde de euro alocată pentru acest an. Cu finanţare de la
    Bruxelles este şi o bună parte din autostrada Moldovei (A7), care leagă sudul de nordul României și care
    are în total aproape 440 km, până la granița cu Ucraina. Tronsonul de la
    Ploiești până la Pașcani, circa 320 de km, este finanțat prin PNRR. Compania Naţională de Drumuri a semnat contractul pentru
    prima secţiune Ploieşti-Buzău (60 km), de aproape 4 miliarde de lei (cca.800
    milioane euro), precum şi pentru execuţia sectorului de mijloc al acesteia,
    Mizil-Pietroasele (28 km).     Toate lucrările trebuie terminate până în august 2026, pentru
    a fi decontate prin PNRR, planul pe termen scurt gândit de UE pentru
    relansarea economiilor post-pandemie.

    Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a cerut
    Companiei de Drumuri să semneze contractele pentru toate cele 13 loturi până la
    sfârşitul anului, un calendar extrem de greu de respectat, tinând cont de faptul
    că nu au fost lansate încă licitațiile, care pot fi contestate. Autostrada Moldovei va prelua mare parte din traficul de pe actualul E85, un
    drum național cu câte o
    bandă pe sens și un acostament puțin mai lat, folosit adesea neregulamentar de
    către șoferi drept încă o bandă de circulație. Din punct de vedere al accidentelor, acesta este, în
    prezent, cel mai periculos din întreaga țară. Autostrada
    Moldovei este prima din România care se va adapta cât mai mult normelor
    europene de mediu. Astfel, ea va avea amenajate pe traseu 24 de spaţii
    destinate încărcării autoturismelor electrice, vor fi plantate 65 de loturi de
    perdele forestiere anti-înzăpezire pe o lungime totală de peste 63 de km şi pe
    o suprafaţă de 160 de hectare, iar drumurile tehnologice vor putea fi folosite
    şi ca piste pentru biciclete.


  • Jurnal românesc – 27.01.2022

    Jurnal românesc – 27.01.2022

    Construcţia
    podului rutier de la Ungheni şi consolidarea podului rutier Galaţi -
    Giurgiuleşti reprezintă două dintre proiectele de infrastructură de interes
    comun care vor asigura tranzitarea frontierei dintre România şi Republica
    Moldova, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, după întâlnirea
    cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă. Oficialul român
    a mai spus că a fost discutată şi organizarea, pe 11 februarie, la Chişinău, a
    Şedinţei Comune a Guvernelor celor două state. Grindeanu a avut apoi o
    întrevedere cu ambasadorul Serbiei în România, Stefan Tomasevic, în cadrul
    căreia a abordat subiectul proiectelor transfrontaliere, în special al
    interconectării autostrăzii care urmează să lege Timişoara de Moraviţa şi care
    va tranzita teritoriul ambelor state. La finalul întâlnirii, ministrul român a
    anunţat că, în perioada următoare, va avea o întâlnire cu omologul sârb pentru
    a pune la punct detaliile proiectelor comune.




    Uniunea Salvaţi
    România consideră că prevederile din proiectul Ministerului de Interne de
    modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 97/2005 privind evidența,
    domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români sunt
    complet absurde şi vor afecta milioane de români, atât din ţară, cât şi
    din străinătate. Parlamentarii USR au declarat că, în cazul în care legea
    ar fi adoptată în forma actuală, milioane de români ar risca să rămână fără
    acte de identitate în cazul în care Poliţia constată că nu locuiesc la domiciliul
    declarat. Dacă proiectul ajunge în forma aceasta în Parlament, vom depune
    amendamente pentru a-l modifica şi pentru a împiedica un abuz din partea
    statului faţă de românii din diaspora,     a declarat senatorul Radu Mihail.
    Acesta consideră că soluţia modernă şi europeană este eliminarea
    domiciliului de pe cărţile de identitate sau acceptarea paşaportului ca act de
    identitate. Parlamentarul apreciază că partidele care alcătuiesc coaliţia
    aflată la guvernare ignoră problemele românilor din diaspora pentru a le
    îngreuna anumitor categorii de cetăţeni accesul la vot. Peste 4 milioane de
    români sunt rezidenți doar în Italia, Marea Britanie, Spania și Germania, iar
    potrivit Autorităţii Electorale Permanente mulţi dintre aceştia şi-au păstrat
    în cărţile de identitate fostele adrese din România.




    Lungmetrajul
    Insula în regia Ancăi Damian și Cum se întinde un nor spre
    altul, scurtmetrajul de debut al lui Daniel Popa sunt prezentate anul
    acesta, în premieră, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la
    Rotterdam, care are loc între 26 ianuarie și 6 februarie. De asemenea, filmul
    Călugăriţa, regizat de Ivana Mladenovic, va fi prezentat în cadrul
    CineMart, forumul de co-producție al Festivalului. Selecția oficială a
    festivalului olandez include 570 de filme din 90 de țări. Pe perioada
    desfăşurării manifestării au loc expoziții, spectacole, masterclass-uri și
    discuții cu cineaștii invitați. Totodată, festivalul este recunoscut ca
    platformă europeană de lansare a filmelor realizate de regizori debutanți, cu
    buget redus. Prezenţa românească este sprijinită de Institutul Cultural Român
    de la Bruxelles, care este partener al evenimentului din 2012. Până în prezent,
    38 de filme românești – producții și co-producții – şi 22 de cineaști români au
    participat la festivalul de la Rotterdam.




    Şase spectacole
    de Matei Mișniec, în regia Alessiei Oteri, vor fi prezentate, în perioada 28
    ianuarie – 6 februarie, de Compania Metis Teatro și Teatrul Marconi din Roma.
    Este vorba despre piesele de teatru Paparazzi, Occident
    Express, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii
    mintal, Richard al III-lea se interzice, Migraaanți sau
    prea suntem mulți pe această nenorocită de barcă și Despre
    ștergătoarele de picioare din punctul de vedere al aricilor. Dramaturg,
    poet și jurnalist român, Matei Vișniec a studiat filozofia la Universitatea
    București și a devenit un membru activ al Generației optzeciștilor, care şi-a
    lăsat amprenta asupra literaturii române. Matei Vișniec a compus poezie, însă
    din 1977 a scris teatru. Piesele sale au fost însă interzise de regimul
    comunist. În 1987, Vișniec a părăsit România pentru Franța, unde a primit azil
    politic. A început să scrie în franceză și să colaboreze cu Radio France
    Internationale. În prezent, piesele sale sunt puse în scenă în peste 20 de țări
    și sunt o prezență constantă la marile festivaluri teatrale europene. În
    România, după căderea comunismului, Matei Vișniec a devenit unul dintre autorii
    cu cele mai multe piese puse în scenă, iar Teatrul Municipal din Suceava îi
    poartă numele.


  • Proteste sociale în România

    Proteste sociale în România

    Salariaţii din mai multe domenii din Romania s-au arătat nemulţumiţi de prevederile bugetare pentru anul următor, legate de veniturile salariale. Angajaţii CFR au declanşat, luni, un protest spontan, blocând timp de mai multe ore, circulaţia feroviară. Mii de oameni au rămas blocaţi în trenuri timp de mai multe ore, după ce peste 100 de garnituri s-au oprit în gări. Nemulţumirile ţin de legea privind statutul personalului feroviar adoptat în 2020, care a fost amânată pentru a treia oară şi odată cu ea o serie de majorări salariale şi alte drepturi.

    După negocieri, Ministerul Transporturilor şi sindicatele de la CFR au căzut de acord asupra unei creşteri salariale de aproximativ 10% de la 1 ianuarie.


    Tot luni, reprezentanţii sindicatelor din educaţie au participat la un miting în faţa Guvernului. Principala nemulţumire o reprezintă subfinanţarea sistemului educaţional și ei solicită respectarea majorărilor salariale prevăzute în legislaţie. În unităţile şcolare, până miercuri, este grevă japoneză. În plus, cele trei federaţii sindicale din educaţie derulează în toate unităţile de învăţământ un referendum prin care salariaţii sunt chemaţi să decidă dacă în ianuarie vor face grevă de avertisment sau grevă generală, în cazul în care Guvernul nu va acorda majorările salariale.


    La rândul lor, bugetarii din sănătate sunt nemulțumiți, Federaţia Sanitas anunţând declanşarea grevei japoneze la mijlocul acestei săptămâni, pe termen nelimitat, tot din motive salariale. Sindicaliștii spun că, executivul actual a promis asigurarea resurselor financiare pentru categoriile de salariaţi din Sănătate şi Asistenţă socială, pentru care creşterile salariale aferente anului 2021 au fost blocate de fosta guvernare. Se află în această situaţie aproape 85.000 de angajaţi, în special infirmiere, brancardieri, personal TESA, asistenţi sociali etc. Ei solicită salarii de bază și sporuri pentru toţi angajații din Sănătate la nivelul anului 2022 și atrag atenţia că pandemia este în plină desfăşurare, iar sistemul este din ce în ce mai afectat de lipsa resurselor, funcţionând cu un personal subdimensionat şi epuizat.


    De asemenea, Sindicatul Naţional al Gărzii de Mediu a remis o scrisoare deschisă adresată şefului statului, Klaus Iohannis, în care îi solicită să facă demersurile necesare pentru salarizarea corectă a angajaţilor din domeniu, pentru evitarea intrării acestora în grevă generală. Sindicaliştii arată că infracţionalitatea creşte alarmant, iar mijloacele celor care fac infracţiuni de mediu, în special în zona transportului de deşeuri ilegale, dar nu numai, devin tot mai sofisticate.

    Săptămana trecută și polițiștii au protestat, din nou, în fața Ministerului de Interne, nemulţumiţi de faptul că Guvernul nu intenţionează să aplice din ianuarie majorările salariale prevăzute de legea salarizării. În semn de protest, ei nu mai dau amenzi. Cei care au de câștigat sunt șoferii care încalcă legea, pentru că ei primesc doar avertisment pentru fapte care în mod normal îi lăsau fără sume mari de bani și chiar fără actele mașinii.


  • Pensionare la cerere, la 70 de ani

    Pensionare la cerere, la 70 de ani

    După
    împlinirea vârstei de 61 de ani la femei, respectiv 65 de ani la bărbaţi, angajaţii
    din sistemul public românesc vor putea, dacă vor dori, să rămână în activitate
    până la 70 de ani, dar nu vor mai avea voie să primească simultan pensie şi
    salariu. Guvernul coaliției de centru-dreapta de la București a aprobat un
    proiect de lege în acest sens, care urmează să fie dezbătut în regim de urgenţă
    în Parlament.


    După adoptarea, în ședință a Executivului, a proiectului,
    ministrul Muncii, Raluca Turcan a explicat:     După împlinirea
    vârstei de 70 de ani, o persoană poate solicita recalcularea pensiei în sistemul
    public, avantajul constând în majorarea punctelor lunare şi anuale. Determină,
    de asemenea, instituţiile să îşi reaşeze politica de resurse umane. Pensionarea
    la stat şi revenirea tot la stat, eventual pe funcţii special create, nu a fost
    niciodată şi nici nu poate să devină o politică de personal modernă, de tip
    european.


    Salariaţii care au optat să îşi continue activitatea pot să renunţe
    oricând la acest angajament. Pe de altă parte, sumele încasate necuvenit vor fi
    recuperate de la pensionari. Există, însă, și excepții de la prevederile
    proiectului de lege – vor putea primi pensie şi salariu în același timp demnitarii,
    personalul didactic plătit cu ora, asistenţii personali și maternali ori
    membrii Academiei Române.


    Din
    opoziţie, vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, anunţă că social-democraţii
    abia aşteaptă documentul în Parlament, ca să îl atace la Curtea
    Constituţională, considerând că are prevederi ce încalcă Legea fundamentală: Am văzut, în ultimele săptămâni, o preocupare deosebită a Guvernului, a
    coaliţiei de guvernare, legată de pensii – ba că vom creşte vârsta de
    pensionare, ba că vor fi îngheţate, ba ceea ce s-au angajat prin PNRR pe zona
    de reforme. Despre acest proiect ştim că are clar vicii de constituţionalitate,
    deci nu vom ezita o secundă să atacăm acest lucru.


    Peste 100.000 de
    persoane de peste 65 de ani au, în prezent, contract de muncă – spune ministrul
    Raluca Turcan, explicând că proiectul care interzice cumulul pensiei cu
    salariul urmăreşte mai multe obiective, între care fructificarea experienţei
    angajaţilor ajunşi în pragul pensionării și echitate pentru personalul din
    sistemul public. În plus – spun autoritățile – pe termen mediu și lung, pe
    fondul dezechilibrului dintre numărul de angajați, respectiv de pensionari, actualul
    sistem public de pensii va acumula datorii şi, în
    câţiva ani, nu ar mai putea face faţă plăţilor. Unul din contra-argumentele
    opozanților este, însă, că, în România, speranța de viață este în scădere și
    este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, astfel că, la 70 de ani, e
    posibil ca multe persoane nici să nu mai apuce să se bucure de o pensie, după
    ce, timp de decenii, au cotizat la sistemul public.


  • Parlamentswahlen: Partein stellen Kandidatenlisten fertig

    Parlamentswahlen: Partein stellen Kandidatenlisten fertig


    Während das Bukarester Parlament über den Vorschlag debattiert, die Parlamentswahlen auf März zu verschieben, bereiten sich alle politischen Parteien auf die Möglichkeit vor, dass die Wahlen dennoch am 6. Dezember stattfinden. Der liberalen Premierminister, Ludovic Orban argumentierte, dass in anderen europäischen Ländern Wahlen während der Pandemie stattgefunden haben. Die dem ehemaligen Präsidenten Traian Basescu nahestehende PMP und die bürgerliche USR unterstützen den Standpunkt der Regierung. Auf der anderen Seite rechnen sich die oppositionellen Sozialdemokraten, die Vertreter der Partei des ehemaligen sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta, PRO Rumänien und die Liberaldemokraten von ALDE mehr Chancen aus, wenn die Wahlen verschoben werden. Weil sich, zumindest jetzt, die Meinung der Machthabenden durchzusetzen scheint, müssen alle politischen Parteien ihre Kandidatenlisten fertigstellen. Spätestens am 29. Oktober sollen diese hinterlegt sein!



    Die Liberalen haben bereits mehr als 700.000 Unterschriften beim Zentralen Wahlbüros eingereicht. Premierminister Orban ist der Erste auf der Kandidatenliste der Abgeordnetenkammer in Bukarest, und im Senat steht Finanzminister Florin Cîţu als Listenerster. Die meisten Minister treten für einen Sitz im Parlament an. Ludovic Orban forderte alle Rumänien auf, am 6. Dezember mit Zuversicht zur Wahl zu gehen und für die Nationalliberale Partei zu stimmen, welche die, seiner Aussage nach, einzige politische Kraft ist, die die Fähigkeit hat, die Sozial Demokratische Partei zu besiegen und Rumänien zu regieren. Die Liberalen werben in diesem Wahlkampf mit dem Motto Wir entwickeln Rumänien weiter“. “Dies ist auch unser Ziel, eine beschleunigte Entwicklung Rumäniens zu gewährleisten, indem wir die Ressourcen der Intelligenz und des Flei‎ßes der Rumänen nutzen.” — sagt der Vorsitzende der Liberalen.




    Die Sozialdemokraten, welche der PNL eine schlechte Verwaltung während der Pandemie vorwerfen, stellen auch einigen Spezialisten auf ihren Listen auf. Unter anderem treten für die PSD Rumäniens Vertreter bei der WHO, Alexandru Rafila und Adrian Streinu-Cercel, Leiter eines Krankenhauses in Bukarest. Der Erste Vizevorsitzende der PSD, Sorin Grindeanu wirbt mit diesen Spezialisten und sagt, dass sie ehrliche, kompetente Menschen sind, die der Öffentlichkeit für ihre beruflichen Leistungen bekannt sind, die wissen, wovon sie reden und die auch Lösungen für die gegenwärtigen Fragen der Gesellschaft haben. Es sind Menschen, mit Berufserfahrung, über das Alter des Parteiausweises hinaus, fügte dieser hinzu.




    Den anderen nationalen Minderheiten als der ungarischen, bestätigte das Zentrale Wahlbüro 52 Kandidaturen. Für die Rumänen im Ausland, wo die Parlamentswahlen zwei Tage lang stattfinden sollen — u. Z. am 5. und 6. Dezember — sind die Kandidaturen von 8 politischen Parteien und zwei Unabhängigen festgesetzt. Rumänen die ihren Wohnsitz oder die Residenz im Ausland haben, können sich noch bis zum 22. Oktober, für die Briefwahl anmelden, die während der Pandemie empfohlen wird. Bis Mittwochmorgen hatten diese rund 32.000 Menschen beantragt.

  • Pregătiri pentru alegeri

    Pregătiri pentru alegeri

    În
    timp ce în Parlamentul de la București este dezbătută propunerea de amânare
    pentru luna martie a alegerilor legislative, toate formațiunile politice se
    pregătesc pentru eventualitatea ca scrutinul să se țină, totuși, la termen, pe
    6 decembrie. Printre argumentele premierului liberal Ludovic Orban figurează
    inclusiv acela că şi în alte state europene afectate de pandemie au avut loc
    alegeri.


    PMP și USR susţin punctul de vedere al Guvernului. Ar dori, în schimb,
    amânarea legislativelor social-democrații din opoziție, precum și
    reprezentanţii PRO România şi ALDE. Cum, cel puțin pentru moment, părerea
    Puterii pare să prevaleze, toate formaţiunile politice trebuie să îşi
    definitiveze listele de candidaţi. Data-limită până la care trebuie depuse este
    29 octombrie! Liberalii au depus, deja, la Biroul Electoral Central peste
    700.000 de semnături de susţinere.


    Premierul Orban deschide lista candidaţilor
    în Bucureşti pentru Camera Deputaţilor, iar la Senat primul pe listă este
    ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. De altfel, majoritatea miniştrilor
    candidează pentru un loc în Parlament. Ludovic Orban: În 6 decembrie,
    românii trebuie să vină la vot cu încredere şi să voteze Partidul Naţional
    Liberal, care este singura forţă politică care are capacitatea de a învinge
    PSD, de a guverna România. Intrăm în campanie sub sloganul simplu:
    Dezvoltăm România. Acesta este ţelul nostru, să asigurăm o
    dezvoltare accelerată a României, utilizând resursele de inteligenţă şi de
    hărnicie ale românilor.


    Social-democrații, care critică vehement modul în
    care PNL gestionează țara pe timp de pandemie, promit mulţi specialişti. Pe
    listele PSD se vor regăsi, între alții, profesorul Alexandru Rafila,
    reprezentantul României la OMS, şi profesorul Adrian Streinu-Cercel, managerul
    Institutului Matei Balş din București, implicaţi
    în lupta cu noul coronavirus. Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu: Noi am continuat, aşa cum am promis, să aducem specialişti pe listele
    noastre, oameni integri, competenţi, cunoscuţi publicului pentru realizările
    lor profesionale, oameni care ştiu despre ce vorbesc şi care au soluţiile
    necesare pentru problemele actuale ale societăţii, oameni care şi-au dovedit
    experienţa în domeniile în care activează, dincolo de vechimea în partid.


    Din partea minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, Biroul Electoral
    Central a constatat rămânerea definitivă a 52 de candidaturi. Pentru diaspora,
    unde alegerile parlamentare ar urma să aibă loc două zile – pe 5 şi 6 decembrie
    – sunt definitive candidaturile din partea a 8 formaţiuni politice și a doi
    independenţi. Românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se mai pot
    înregistra ca alegători prin corespondenţă, preferabilă în această perioadă de
    pandemie, până pe 22 octombrie. Până miercuri dimineață fuseseră depuse circa
    32.000 de cereri.

  • Nachrichten 12.10.2020

    Nachrichten 12.10.2020

    Rumänien meldete am Montag 2.880 neue Infektionen mit Covid-19. In den vergangenen 24 Stunden wurden 53 vom neuen Coronavirus verursachte Todesfälle, darunter auch ein Kind, gemeldet und 628 Menschen werden intensivmedizinisch behandelt. Die Bilanz Rumäniens seit Beginn der Pandemie beläuft sich auf mehr als 155.000 mit Sars-Cov-2 angesteckte Menschen, von denen 5.411 starben. In mehreren Ortschaften Rumäniens hat die Zahl der Menschen, die positiv auf Covid-19 getestet wurden, 1,5 Fälle pro 1.000 Einwohner überschritten, was automatisch zu Einschränkungen führt. Gesundheitsminister Nelu Tataru kündigte an, dass asymptomatische Patienten, die an keiner anderen Krankheiten leiden, zu Hause versorgt werden. Dies würde es dem Gesundheitssystem ermöglichen, einen Teil der Notfalldienste zu entlasten, sagte er. Weltweit hat die Zahl der Coronavirus-Ansteckungen 37 Millionen 700 Tausend Fälle und einer Million Todesfälle überschritten. Die Vereinigten Staaten sind nach wie vor das am stärksten von der Pandemie betroffene Land. Auch in Europa verschlechtert sich die Situation. Acht Großstädte in Frankreich, darunter Paris, wurden in Alarmstufe Rot versetzt, die weitere Einschränkungen nah sich zieht. Laut einer Studie des Landesorden der Krankenschwestern geben 57% des Gesundheitspersonals an, erschöpft zu sein, 37% erwägen, den Gesundheitssektor zu verlassen und 43% sagen, dass sie innerhalb der nächsten fünf Jahre nicht mehr im System arbeiten wollen. In Italien haben die Behörden Maskentragen auch im Freien zur Pflicht erklärt und den Ausnahmezustand bis zum 31. Januar verlängert.



    Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu
    sprach am Montag auf dem Treffen der Außenminister der EU-Mitgliedstaaten in Luxemburg über die Notwendigkeit, eine echte
    Strategie für die Beziehungen zwischen der EU und Russland auszuarbeiten. In
    einem Kommuniqué betonte er die Bedeutung einer eingehenden Diskussion dieser
    Beziehungen im Lichte der jüngsten Entwicklungen – einschließlich der
    Vergiftung des russischen Gegners Aleksei Navalny. Die Erklärung steht im
    Zusammenhang mit der Veröffentlichung des Berichts der Organisation für das
    Verbot chemischer Waffen, in dem seine Vergiftung mit einem chemischen
    Wirkstoff der Noviciok-Gruppe bestätigt wurde. Unter diesen Umständen
    unterstützte der rumänische Minister die Notwendigkeit, rasch zusätzliche
    Sanktionen gegen die an dem versuchten Mord Beteiligten zu verhängen. Andererseits äußerte Bogdan Aurescu die Besorgnis Rumäniens über die
    Eskalation des bewaffneten Konflikts in der Region Berg-Karabach. Er betonte, die
    Reaktivierung des Konflikts zeige, dass es im Schwarzmeerraum einen echten
    Instabilitätsbogen gibt. In Bezug auf Weißrussland äußerte sich der rumänische
    Diplomat besorgt über die anhaltende Verschlechterung der internen Situation,
    da die Behörden kein Interesse am Dialog mit der Bevölkerung und der
    Zivilgesellschaft über einen Ausweg aus der Krise gezeigt haben. Bukarest hatte
    beschlossen, den Botschafter aus Minsk Viorel Moşanu zu Konsultationen
    zurückzurufen.



    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis erhält am Mittwoch, den 14. Oktober 2020 den diesjährigen Kaiser-Otto-Preis Magdeburgs. Die Ehrung erfolgt im Rahmen eines feierlichen Festakts im Magdeburger Dom. Wie die Präsidialverwaltung in Bukarest mitteilte, wird die Laudatio von Bundesaußenminister Heiko Maas gehalten. Magdeburg erinnert mit dem Kaiser-Otto-Preis, aller zwei Jahre, an die Verdienste Ottos des Großen und würdigt Persönlichkeiten, die sich um den europäischen Einigungsprozess, besonders im Hinblick auf die ost- und südosteuropäischen Staaten und die Förderung des europäischen Gedankens verdient gemacht haben. Zuvor wurden u. a. Bundeskanzlerin Angela Merkel und die Hohe Vertreterin der EU für Außen- und Sicherheitspolitik Federica Mogherini mit dem Kaiser-Otto-Preis ausgezeichnet.



    In drei Gemeinden in Rumänien fanden am Sonntag Kommunalnachwahlen statt, bei denen der Bürgermeister in der Wahl vom 27. September nicht bestimmt werden konnten. Die Wahlbeteiligung lag bei 50%. Ursprünglich wegen verfahrensrechtlicher Unregelmäßigkeiten angefochten, wurde das Ergebnis der Abstimmung in der Stadt Moldova-Noua akzeptiert, nachdem das Gericht das Nichtigkeitsverfahren ausgesetzt hatte..



    Bei den Wahlen am 27. September hat die Sozialdemokratin Gabriela Firea das Amt der Oberbürgermeisterin Bukarests an den unabhängigen Nicuşor Dan verloren, der von der (regierenden) Nationalliberalen Partei und der mitte-rechts-orientierten Union Rettet Rumänien unterstützt wurde. Die von der PNL und der USR unterstützten Kandidaten gewannen die Wahlen in drei der sechs Bezirke der Hauptstadt, während die Kandidaten der Linken in den anderen drei Bezirken siegten. Auf nationaler Ebene gewann die Sozialdemokratische Partei 20 Bezirksräte, die PNL – 17 und Ungarnverband – 4.



    Die beiden Kammern des Bukarester Parlaments kommen am Dienstag zu einer gemeinsamen Sitzung zusammen, um den neuen Vorsitzenden der Nationalen Behörde für Management und Regulierung der Kommunikation, ANCOM, zuwählen. Der ehemalige Vorsitzende Sorin Grindeanu hat beschlossen, von seinem Amt an der Spitze der ANCOM niederzulegen und in die Parteistrukturen einzutreten. Grindeanu war kurzzeitig Preminierminister seitens der Sozialdemokraten. Ebenfalls am Dienstag werden Senatoren und Abgeordnete über den Namen des neuen Chefs des Legislativrats nach dem Rücktritt von Serban Iliescu abstimmen. Darüber hinaus hören die parlamentarischen Fachausschüsse in diesen Tagen die Kandidaten für die Posten der rumänischen Botschafter im Ausland an.

  • Jurnal Românesc 22.10.2019

    Jurnal Românesc 22.10.2019

    Autoritatea
    Electorală Permanentă a aprobat înfiinţarea în străinătate a 835 de secţii de
    votare pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, dublu faţă de numărul
    înregistrat la scrutinul europarlamentar din 26 mai şi de aproape trei ori mai
    multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. Spania va găzdui cele mai
    multe secţii de vot – 143, urmată de Italia – 142, Germania – 79 şi Marea
    Britanie – 72. Românii din Franţa vor avea la dispoziţie 50 de secţii de vot,
    cei din Statele Unite ale Americii – 38, iar conaţionalii din Republica Moldova
    – 37. AEP transmite că majoritatea secţiilor vor fi organizate în şcoli, centre
    culturale, hoteluri, restaurante sau spaţii de divertisment pentru copii. De
    asemenea, pe lângă secţiile organizate în bazele militare din Afganistan, la
    Kabul şi Kandahar, va fi înfiinţată o secţie de votare şi în Mali, unde sunt
    detaşaţi militari români care participă la misiunile ONU. Scrutinul
    prezidenţial va avea loc, în diaspora, pe durata a trei zile pentru fiecare
    tur. Primul tur va fi organizat în perioada 8-10 noiembrie, iar cel de-al
    doilea este programat între 22 şi 24 noiembrie.




    Românii au la
    dispoziţe, începând de marţi, instrumentul aisemnal.ro prin care pot verifica
    zonele în care au semnal mobil şi operatorii care oferă cea mai bună conexiune,
    a anunţat şeful Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în
    Comunicaţii, Sorin Grindeanu. Acesta a explicat că, spre deosebire de alte
    aplicaţii, aisemnal.ro nu se bazează pe simulări, nu conţine informaţii
    transmise de către terţi, iar valorile reflectate nu sunt obţinute în condiţii
    de laborator. România are o hartă obţinută pe baza informaţiilor din
    teren culese de către echipele ANCOM, care au mers în localităţi cu mai mult de
    10 locuitori, a spus Grindeanu. Potrivit acestuia, datele din noua
    aplicaţie au fost colectate de echipele ANCOM de pe o suprafaţă de 240.000 de
    km pătraţi, iar măsurătorile vor fi reluate periodic, în funcţie de dezvoltarea
    reţelelor.






    Consiliul
    Național al Românilor din Ucraina, reunit la Cernăuţi, i-a transmis
    preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski o scrisoare prin care îi cere să
    inițieze procedura de anulare a articolului 7 din Legea Educației, care reduce
    semnificativ dreptul la studii în limba maternă pentru minorităţile naţionale,
    transmite Agenția BucPress. Membrii Consiliului, alcătuit din societăți pentru
    cultura românească din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, solicită
    modificarea textului legislativ cu utilizarea normelor prezente în Constituția
    Ucrainei, respectiv în articolele 8, 10, 22, 24, 25 și 53. Consiliul apreciază
    că românii, care formează o comunitate autohtonă ce trăieşte în aceleaşi locuri
    de mii de ani, au tot dreptul să vorbească româneşte, să-și educe copiii în
    limba maternă în școli, să-și păstreze patrimoniul cultural și să se bucure de
    toate drepturile consfințite de legea fundamentală a Ucrainei. Potrivit Legii
    Educaţiei adoptate de parlamentul de la Kiev, toate şcolile aparţinând
    minorităţilor naţionale din Ucraina trebuie să treacă la studiul în limba
    ucraineană începând din septembrie 2023.




    România va fi
    reprezentată de profesorul Erzsebet Windhager-Gered la Festivalul Internaţional
    de Orgă Terra Sancta, care are loc în perioada 29 septembrie – 21
    noiembrie în lăcaşuri de cult din Grecia, Cipru, Iordania şi Israel. Aceasta
    susţine trei recitaluri de orgă în perioada 22-24 octombrie în Yaffo, Nazareth
    şi Ierusalim. Erzsebet Windhager-Gered a absolvit cursurile Academiei de Muzică
    Gheorghe Dima din Cluj, Universităţii de Muzică din Viena şi
    Conservatorului din Paris. Este laureată a numeroase premii şi burse de
    specialitate, iar în prezent este organist la Biserica Luterană din Viena.
    Festivalul Terra Sancta, organizat de reprezentanţa Bisericii
    Catolice din Israel, este unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de profil.
    La ediţia din acest an participă artişti din Italia, Ungaria, Grecia şi
    România.

  • Guvernul României, bilanţ după 6 luni

    Guvernul României, bilanţ după 6 luni


    Al treilea guvern PSD-ALDE de la Bucureşti în decurs de aproximativ un an şi jumătate şi-a făcut bilanţul la şase luni de la instalareaîn fruntea ţării. Dacă precedentele, conduse succesiv de Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, îşi făceau bagajele după circa o jumătate de an fiecare la Palatul Victoria, actualul, păstorit de Viorica Dăncilă, îşi contabilizează succesele şi merge mai departe. Venituri bugetare mai mari, creşterea investiţiilor şi absorbţia mai bună a fondurilor europene – sunt câteva dintre realizările actualului Executiv, prezentate, luni, de premierul Dăncilă, care a amintit, între altele, şi de măsurile de stimulare a pieţei muncii sau de programele de sprijinire a fermierilor. Viorica Dăncilă a precizat că, în primele şase luni ale acestui an, la buget au intrat cu 15 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro) mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut: “Lunar, acest lucru înseamnă o creştere de 2,5 miliarde de lei sau 530 de milioane de euro. Surplusul a fost folosit pentru a susţine creşterile de venituri ale populaţiei, precum şi creşterile cu investiţiile publice.”



    Dublarea salariilor cadrelor medicale şi creşterea cu 25% a celor ale profesorilor au fost incluse la capitolul măsuri sociale, pe care şeful Executivului l-a completat cu informaţii legate de pensii: “Una dintre cele mai importante măsuri sociale a fost majorarea punctului de pensie, la 1 iulie 2018, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, deci cu 10%, aşa cum era prevăzut în programul de guvernare. Anul viitor, punctul de pensie va creşte cu 15% şi va ajunge la 1.265 de lei, iar pensia minimă garantată de la 520 de lei la 640 de lei, deci o creştere cu 23%.” . Au fost aprobate 13 proiecte majore de investiţii strategice, din care patru în infrastructura de transport. Se doreşte şi iniţierea, în domeniul sănătăţii, de proiecte în parteneriat public-privat. Nu în ultimul rând, în acest semestru au fost finalizaţi 192 de km de linii electrice, care permit interconectarea cu statele vecine Ungaria şi Serbia.



    Nedezminţindu-şi rolul de opozanţi parlamentari acerbi, liberalii, prin preşedintele lor, Ludovic Orban, au criticat activitatea Guvernului, afirmând că actualul Executiv a reuşit contraperformanţa de a opri creşterea economică din anii trecuţi. Ludovic Orban susţine, în plus, că prin măsurile luate, Guvernul PSD-ALDE a redus puterea de cumpărare a românilor: “Guvernul Dăncilă a reuşit să atace puterea de cumpărare a românilor, lucrând la o putere de cumpărare mai mică pentru pensii şi salarii în primele şase luni ale anului. Eu, în locul doamnei Dăncilă, mi-aş fi prezentat demisia. Sigur că nu este lăsată doamna Dăncilă să facă ce vrea şi este ţinută cu forţa la Palatul Victoria, în condiţiile în care se vede clar că nu are nicio legătură cu poziţia de premier.” Portavoce a preşedintelui ţării, Ludovic Orban a amintit, prin declaraţia sa, de repetatele cereri ale lui Klaus Iohannis către Viorica Dăncilă de a-şi da demisia din funcţia de premier pentru că nu ar face faţă acestei înalte demnităţi. Este un gest politic – a reacţionat primul ministru, care se declară încurajată de datele cuprinse în bilanţul pe şase luni.