Radio România Internațional

Tag: Sorin Grindeanu

  • Regierende Sozialdemokratische Partei strebt politischen Neuanfang an

    Regierende Sozialdemokratische Partei strebt politischen Neuanfang an

    Im Dezember 2016 haben die Sozial-Demokraten PSD die Parlamentswahl gewonnen und zusammen mit dem Juniorpartner ALDE (Allianz der Demokraten und Liberalen) die Regierung gebildet. Vor den Legislativwahlen, bei denen die PSD als klarer Sieger hervorging, war das Land von einem technokraten Übergangskabinett regiert worden. Weder Anhänger noch Oppositionelle hätten aber erwartet, dass erst nach einem halben Jahr im Amt, die Koalition PSD-ALDE den eigenen Premier und damit das eigene Kabinett durch Misstrauensvotum stürzen wird. Hintergrund war ein Machtkampf zwischen dem ehemaligen Ministerpräsidenten Sorin Grindeanu und dem PSD-Chef Liviu Dragnea. Januar 2018 entzog die stärkste Partei der Regierungskoalition dem neuen Premier die politische Unterstützung und brachte somit zum zweiten Mal die eigene Regierung zum Fall. Die dritte Regierung binnen eines Jahres wurde infolgedessen von der sozialdemokratischen Europaparlamentarierin und engen Vertrauten vom PSD-Chef Vorica Dăncilă gebildet.



    Indes haben die Antikorruptionstaatsanwälte gegen den bereits für Wahlbetrug zu einer Bewährungsstrafe verurteilten Dragnea in zwei neuen Korruptionsverfahren schwere Vorwürfe erhoben. Weil sie den Parteichef heftig kritisierten, wurden zentrale Figuren der Sozial-Demokraten wie der ehemalige Premier Victor Ponta, der Europaabgeordnete Cătălin Ivan oder der Bürgermeister der grö‎ßten Stadt im Nordosten des Landes Iaşi, Mihai Chirica aus der Partei ausgeschlossen. Ein Jahr lang gingen darüber hinaus Hunderttausende bei den grö‎ßten Protesten im postkommunistischen Rumänien auf die Stra‎ße, um gegen die Absicht der regierenden Koalition, die Korruptionsgesetze zu ändern und den Status der Staatsanwälte neuzuregeln zu protestieren. Die Demonstranten warfen der Regierung vor, den Kampf gegen Korruption schwächen zu wollen.



    Die stärkste Partei der sozialliberalen Regierungskoalition hat also ein Jahr politischer Turbulenzen hinter sich. Die PSD brauche aus diesem Grund einen politischen Neustart, glauben sowohl Politikbeobachter als auch Parteimitglieder. Darüber soll am Samstag in Bukarest, bei einem Sonderkongress besprochen werden. Zum Auftakt des bevorstehenden Kongresses der Partei fand am Montag ein Treffen des Exekutivkommitees. Wie der Vorsitz dabei beschloss, sollen mindestens 27 Staatssekretäre durch neue ersetzt werden. Mit dieser Ma‎ßnahme versuchen die Sozial-Demokraten, die Effizienz der Ministerien zu steigern. Auch die Arbeit der Minister soll demnächst bewertet werden. Innerhalb der Partei soll ebenfalls die Struktur des Ständigen Büros neugeregelt werden, ins Exekutivkommitee sollen von nun an acht Männer und acht Frauen gewählt werden. Die zweit-und drittstärksten Stellen in der Partei sollen im Anschlu‎ß durch direkte Abstimmung gewählt werden. Laut Medienberichten, sei es daher nicht ausgeschlossen, dass die Amtsinhaber Nicolae Bădălău Exekutivpräsident bzw der Generalsekräter Codrin Ştefănescu aus dem Amt entlassen werden.



    Das Thema lässt allerdings die Presse darauf spekulieren, dass der Parteichef Liviu Dragnea den bevorstehenden Kongress der Sozial-Demokraten zum Anlass nehmen wird, um den Anhängerkreis der Bürgermeisterin Bukarestrs Gabriela Firea innerhalb der Partei zu schwächen. Laut Umfragen, sei Firea das beliebteste Mitglied der stärksten Partei der Regierungskoalition bei der rumänischen Bevölkerung. Neulich kritisierte die Bürgermeisterin den bitteren internen Kampf in der eigenen Partei und bezeichnete die Arbeit einiger Ministerien als nicht performant. Vor dem bevorstehenden Kongress hat Dragnea allerdings keinen Grund zur Aufregung. Selbst wenn der Parteichef von einer möglichen Abstimmung gesprochen hatte, wodurch er sich im Amt bestätigen lassen sollte, teilte er neulich mit, dass die Vorsitzenden der Parteilfilialen im Land eine solche Abstimmung für unnötig halten.

  • Sinteza evenimentelor interne 2017

    Sinteza evenimentelor interne 2017

    Două guverne, aceeaşi majoritate, o
    unică obsesie – justiţia


    2017 a fost anul instalării
    cabinetului PSD – ALDE condus de Sorin Grindeanu, dar şi anul debarcării lui
    prin moţiune de cenzură. Una introdusă, nota bene, de aceeaşi majoritate, ca
    pedeapsă pentru gestul de nesupunere politică a primului ministru faţă de omul
    forte din PSD, Liviu Dragnea. Locul lui Grindeanu este luat, din a doua
    jumătate a anului, de Mihai Tudose. Aştept – le spunea, în ianuarie, preşedintele
    Klaus Iohannis membrilor cabinetului Grindeanu – să faceţi tot ce se poate să
    sprijiniţi o justiţie independentă în România. Îndemn premonitoriu. Executivul
    îşi inaugurează, practic, mandatul cu celebra ordonanţă ce dezincrimina parţial
    abuzul în serviciu şi, astfel, întâmplare sau nu, i-ar fi inocentat pe unii din
    politicienii aflaţi în vizorul procurorilor anticorupţie. Ar fi fost şi cazul
    lui Liviu Dragnea. Urmează, însă, cele mai ample proteste postcomuniste, pro-justiţie
    şi anti-PSD. Ordonanţa este retrasă iar iniţiatorul ei, Florin Iordache, ţinta
    favorită a sarcasmelor manifestanţilor, demisionează de la conducerea
    ministerului Justiţiei. Pleacă Grindeanu, vine Tudose, iar bătălia pentru
    justiţie este preluată de legislativ, cu acelaşi Iordache în prim plan. Cu
    puţin timp înainte de sărbătorile de iarnă, majoritatea PSD – ALDE, imună la
    protestele cvasicotidiene, adoptă, cu largul concurs al UDMR, un pachet de legi
    ce vizează statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi CSM. Este, poate,
    cel mai rapid şi controversat proces legislativ din istoria parlamentarismului
    românesc. Prin acest tur de forţă, Puterea neutralizează Opoziţia de dreapta,
    ignoră temerile exprimate de partenerii externi ai României şi, nu în ultimul
    rând, criticile de fond aduse legilor de cele mai importante instituţii din
    domeniu şi de asociaţii ale magistraţilor. Fapt fără precedent, judecători din Bucureşti
    şi alte oraşe ies pe treptele tribunalelor pentru a-şi manifesta nemulţumirea. Ambasadele
    a 7 state din UE nu şi-au ascuns îngrijorarea cu privire la riscul ca noile
    legi să afecteze independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie. Parte din acest
    pachet legislativ este contestat ca neconstituţional de Înalta Curte de Casaţie
    şi Justiţie şi de PNL. Cele mai controversate prevederi sunt legate de
    răspunderea magistraţilor în cazul unor erori judiciare, limitarea rolului
    preşedintelui în numirtea Procurorului General şi a şefilor marilor parchete şi
    crearea unei secţii speciale de investigare a magistraţilor. Puterea apără legile
    şi spune că ele fac ordine în sistemul judiciar şi reduc posibilitatea abuzurilor.



    Salarii, economie, fiscalitate


    Promisă de PSD în campania electorală
    din 2016, legea salarizării unitare în sistemul public devine realitate la
    jumătatea anului. Promovată de iniţiatori ca o modalitate de a face ordine în
    sistemul de salarizare ce a guvernat, haotic, ani la rândul, sectorul bugetar, legea este
    criticată, totuşi, de unele sindicate, pe motiv că nu şi-ar atinge unul din
    principalele scopuri, acela de a elimina discrepanţele salariale în randul
    angajaţilor la stat. Legea prevede şi majorări semnificative de venituri în
    sectorul public. Riscul unor dezechilibre majore la nivelul bugetului este
    mare, iar soluţia găsită de guvernanţi este transferul celei mai mari părţi din
    contribuţiile sociale de la angajatori la angajaţi. Rezultatul: veniturile
    reale ale bugetarilor cresc – dacă cresc – cu doar câteva procente,
    iar în cazul salariaţilor din mediul privat ele ajung să scadă, în situaţia în
    care patronii nu vor creşte salariile brute pentru a acoperi majorarea
    contribuţiilor. Cu excepţia guvernanţilor, toată lumea – de la salariaţi la
    patroni – critică aşa-zisa revoluţie fiscală. Primarii se declară, la rându-le
    nemulţumiţi, deoarece noul cod fiscal
    prevede reducerea impozitului pe venit, ceea ce implică fonduri
    diminuate la bugetele locale. Dezbaterea în jurul salarizării şi a schimbărilor
    fiscale se suprapune pe una mai largă ce priveşte creşterea economică de circa
    6% care face din România fruntaşa UE la acest capitol. Totuşi, experţii se tem
    că un avans economic generat, preponderent, de consumul produselor de import nu
    este sănătos şi spun că el trebuie sprijinit de investiţii publice.



    Moartea Regelui
    Mihai


    Pe 5 decembrie,
    Regele Mihai I, ultimul suveran al României, se stinge de viaţă, în Elveţia, la
    vârsta de 96 de ani. Este adus în ţară, iar pe 16 decembrie este înmormântat,
    cu funeralii naţionale la care participă reprezentanţii marilor monarhii europene,
    la necropola regală de la Curtea de Argeş(sud), alături de Regina Ana, dispărută cu un an înainte
    şi nu departe de înaintaşii săi, regii Carol I, Ferdinand şi Carol al II-lea.
    Zeci de mii de oameni trec pe la catafalcul Majestăţii sale, semn al preţuirii
    pentru o personalitate istorică exemplară prin devotamentul nealterat faţă de
    ţară. Spectatori fără voie ai prestaţiei publice pe care o oferă o clasă
    politică precară moral şi incompetentă, românii înţeleg că, odată cu moartea
    Regelui, rezervele de demnitate ale României scad dramatic şi că, din acest
    motiv, pierderea sa este irecuperabilă.



    2017 a fost un
    an complicat. Puterea de stânga a guvernat în numele majorităţii, acum tăcute,
    care i-a dat votul în 2016, şi pe care a invocat-o mereu atunci când măsurile
    pe care le-a promovat, în special cele din domeniul justiţiei, au fost vehement
    contestate în stradă, de opoziţie şi preşedinţie, de instituţiile vizate şi de
    principalii parteneri ai României. Comentatori independenţi au vorbit, din nou,
    în 2017, despre modul netransparent, frizând abuzul, în care majoritatea
    politică din legislativ şi-a impus proiectele. Grobianismul, invectiva au
    devenit instrumente legislative informale. Parlamentul a rămas, în 2017, cea
    mai necredibilă şi impopulară instituţie a statului. 2018 nu se anunţă mai
    simplu. Aceiaşi comentatori anticipează că, după ce au modificat legile
    justiţiei în direcţia unui control politic asupra sistemului judiciar,
    reprezentanţii Puterii vor încerca să opereze modificări în Codul Penal şi de
    procedură care vor lovi în capacitatea oamenilor legii de a combate eficient
    infracţiunile. Va fi 2018 anul României fărădelege? Probabil că nu. Va fi,
    însă, primul an al României fără de Rege.

  • October 24, 2017 UPDATE

    October 24, 2017 UPDATE

    King Mihai I — King Mihai I of Romania turns 96 on Wednesday, and will have a private birthday celebration at his residence in Switzerland, the website romaniaregală.ro reports. On behalf of Romania’s former sovereign, Princess Margareta, Custodian of the Crown, will grant decorations to Romanian and foreign personalities and collaborators of the Romanian Royal House, in a ceremony in Bucharest. On Wednesday evening, the Romanian Athenaeum will host the 10th annual concert organized by the charity Princess Margareta of Romania. King Mihai I is suffering from two severe forms of cancer and withdrew from public life last spring. In 1947, only 7 years after taking the throne, Mihai I was forced by the communist regime to abdicate and to leave the country. He was only allowed to return to Romania after the anti-communist Revolution, when he regained his Romanian citizenship and some of his estate. King Mihai I lobbied for Romania’s NATO and EU accession, as a special ambassador.




    Romanian Army Day – Romanian President Klaus Iohannis is participating on Wednesday in Bucharest in the ceremonies occasioned by the Romanian Army Day. Also on Wednesday, PM Mihai Tudose, Defense Minister Mihai Fifor and Chamber of Deputies Speaker Liviu Dragnea will attend ceremonies held in Carei, northwestern Romania, the last Romanian locality freed 73 years ago from the occupation of the Hungarian troops, allies of Nazi Germany.




    Moldova – Eugen Sturza is, as of Tuesday, Moldova’s new Defense Minister after Parliament Speaker, the pro-Western Adrian Candu, approved his appointment. Moldovas Constitutional Court ruled on Friday that that the countrys president, the pro-Russian Igor Dodon, can be temporarily suspended from his duties for “deliberately refusing to exercise a part of his constitutional attributions.” Pro-European Prime Minister Pavel Filip proposed Eugen Sturza as defense minister twice in September, but Dodon, who wants closer relations with Russia, refused to appoint him.




    Conference — The Romanian capital city Bucharest is hosting on Tuesday and Wednesday the IAA Global Conference, an international technology, marketing and communication forum. The event brings to Bucharest some of the world’s greatest entrepreneurs and inventors, including Steve Wozniak, Apple co-founder alongside Steve Jobs and the inventor of the first personal computer produced by the company. Also addressing the hundreds of participants will be speakers from IBM, the Disney studios, Google and the BBC. This year’s conference is dubbed “Creativity can change the world”.




    Appointment — The Senate’s economic committee and the Chamber of Deputies’ Information Technology Committee green-lighted a report on the appointment of former PM Sorin Grindeanu as head of the National Authority for Management and Regulation in Communications (ANCOM). Grindeanu has pointed out he is not a member of any political party, after being previously expelled from the Social Democratic Party. The report will be submitted to Parliament for approval. Prime Minister Mihai Tudose proposed Grindeanu for this position.




    United Nations – Romanian Foreign Minister Teodor Melescanu said Tuesday, in a message occasioned by the United Nations Day, that Romania has made an important contribution to the promotion of the organization’s values and is firmly supporting democracy and the respect for the fundamental human rights. Romania’s will to contribute responsibly and actively to the UN’s activity is also proven by the country’s candidacy for a non-permanent member seat in the Security Council at the 2019 elections, Melescanu also said.


  • Nachrichten 24.10.2017

    Nachrichten 24.10.2017

    Bukarest: König Mihai I Rumäniens wird am Mittwoch 96 Jahre alt. Er wird seinen Geburstag privat, bei seiner Residenz in der Schweiz feiern, informiert die Webseite romaniaregală.ro. Im Namen des Ex-Souveräns, des letzten Rumäniens, wird Prinzessin Margareta, die Inhaberin der Krone, in Bukarest Persönlichkeiten und Mitarbeiter des Königshauses in Rumänien und aus dem Ausland auszeichnen. Gleichzeitig wird das Rumänische Athenäum am Abend Gastgeber der 10. Auflage des jährichen Benefizkonzerts sein, das von der Stiftung Prinzessin Margareta Rumäniens veranstaltet wird. Wir erinnern daran, dass Mihai I an zwei schweren Krebserkrankungsformen leidet. Letzes Jahr zog er sich aus dem öffenlichen Leben zurück. 1940 wurde er auf den Tron eingesetzt und 1947 von den Kommunisten gezwungen, die an die Macht gekommen waren, in den Westen ins Exil zu gehen. Mihai I konnte erst nach der antikommunistischen Revolution von 1989 wieder in die Heimat kehren und erlangte die rumänische Staatsbürgerschaft und einen Teil seines Besitztums wieder, die von den Kommunisten entzogen wurden. Der König förderte als Sonderbotschafter bei den wichtigen westlichen Kanzleien den Nato-Beitritt 2004 und den EU-Beitritt Rumäniens 2007.




    Bukarest: Rumäniens Außenminister Teodor Meleşcanu hat am Dienstag in einer Botschaft anlässlich der Tage der Vereinten Nationen erklärt, dass Rumänien einen beträchtlichen Beitrag zur Förderung der Werte der UNO, zur Erfüllung ihres Ziels des universalen Friedens und Zusammenarbeit, sowie zur festen Unterstützung der Demokratie und der Wahrung der Grundrechte und –Freiheiten der Menschen geleistet. Der Wunsch Rumäniens verantwortungsbewusst an der Tätigkeit der UNO beizutragen wird auch durch die Bewerbung für einen Sitz als nichtständiges Mitglied im UN-Sicherheitsrat bei den Wahlen von 2019 für die Amtszeit 2020 – 2021 nachgewiesen – schätzt der Bukarester Chefdiplomat. Die UN-Charta wurde am 26. Juni 1945 an der Tagung in San Francisco, in den Vereinigten Staaten unterzeichnet, und trat am 24. Oktober desselben Jahres in Kraft. Zurzeit zählt die Organisation 193 Mitgliedsstaaten. Rumänien ist seit 14. Dezember 1955 Mitglied der UNO.




    Bukarest: Der Wirtschaftsausschuss des Senats und der Ausschuss für die Technologie der Information der Abgeordnetenkammer in Bukarest haben am Dienstag einen günstigen Bericht für die Nominierung des ehemaligen Premierministers Sorin Grindeanu für das Amt des Präsidenten der Nationalen Verwaltungs- und Regelungsbehörde im Kommunikationssektor (ANCOM) gebilligt. Grindeanu erklärte, er sei apolitisch, weil er aus der PSD ausgeschlossen wurde. Über den gemeinsamen Bericht der zwei Ausschüsse wird im Plenum des Parlamens abgestimmt. Der sozialdemokratische Premierminister Mihai Tudose hatte am Montag den Vorschlag gemacht. Die Divergenzen zwischen Grindeanu, der im Januar das Amt des Ministerpräsidenten übernommen hatte, und dem Chef der Sozialdemokratischen Partei Liviu Dragnea haben in Juni für eine Erstaufführung in der rumänischen Demokratie gesorgt und zwar das Stürzen der Regierung durch einen Misstrauensantrag, der von der eigenen Partei eingeführt worden ist.




    Bukarest: In Bukarest findet am Dienstag und Mittwoch ein internationales Ereignis zu Themen wie Technologie, Marketing und Kommunikation statt. Unter dem Namen Globale Konferenz“ bringt die Veranstaltung in der Hauptstadt die wichtigsten Unternehmen und Erfinder aus der ganzen Welt zusammen. Dazu zählt auch Steve Wozniak, Mitgründer, gemeinsam mit dem berühmten Steve Jobs, der Gesellschaft Apple und Erfinder des ersten PCs der Welt, das vom besagen Unternehmen hergestellt wurde. Neben ihm werden vor den hunderten Teilnehmern Führungskräfte von IBM, den Disney Studios, von Google oder BBC Vorträge halten. Das Thema der diesjährigen Konferenz trägt den Titel Kreativität kann die Welt ändern“.


    SPORT: Die rumänische Tennisspielerin
    Simona Halep, Hauptfavoritin und 1. der Weltrangliste, tritt am Mittwoch gegen
    die Dänin Wozniacki (6 WTA), im zweiten Spiel der Roten Gruppe, beim Turnier
    der Meisterinnen in Singapur an. In dem anderen Spiel des Tages treten die
    Franzosin Caroline Garcia (9 WTA) und die Ukrainerin Elina Svitolina (4 WTA)
    gegeneinander an. Am Montag hatte Halpe Garcia besiegt und Wozniacki überwand
    Svitolina.

  • Parliament goes on recess

    Parliament goes on recess

    Parliament has gone on recess and will resume its plenary sessions on September 1. Meanwhile, the Government can issue simple decrees in fields not pertaining to organic laws in such fields as public finance, economy, regional development, public administration, European funds and healthcare. The Government can issue decrees in the field of defense to ratify agreements on defense cooperation, to amend legislation related to the participation of troops in external missions and operations, on the deployment, stationing and activity of foreign military forces on Romania’s territory and for amending Government ordinances on public spending and strengthening financial discipline.



    Although the opposition has criticized the latter document, claiming that there was no acting Government at the time and no governing program, the ruling coalition says the procedure is Constitutional and therefore normal. Meanwhile, the left-of-centre Government made up of the Social-Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats has started its activity, announcing its main objectives.



    The first anti-government protests were staged this weekend, when approximately a thousand people on Sunday evening took part in an anti-corruption rally. The protest was organized five months after the largest-scale protests in post-communist Romania. When high-level corruption continues to be a problem, the society will respond, the organizers of the protest have said, arguing that the event was a response to last week’s developments as well as to the Government’s attempt to cap legal accountability for abuse of office.




    On January 31, 2017 Sorin Grindeanu’s Cabinet passed an emergency decree bringing several amendments to criminal legislation, as well as setting a cap to 44,000 euros for prejudice incurred from crimes defined as abuse of office. The move prompted mass street protests all over the country, and in response the Government repealed the decree. The Constitutional Court decided that the Anti-Corruption Directorate’s investigation into the Government’s procedures to pass the decree exceeded its remit. Based on the Court’s decision, the Prosecutor General’s office closed the investigation. (Translated by V. Palcu)

  • Un nou guvern, un alt program

    Un nou guvern, un alt program

    Formula politică PSD-ALDE a noului Guvern Mihai Tudose şi 16 din
    cei 27 de miniştri sunt preluate de la fostul premier social-democrat Sorin
    Grindeanu, demis, săptămâna trecută, prin moţiune de cenzură, chiar de ai săi. Acestuia
    i s-au reproşat restanţele în aplicarea programului guvernamental cu care, în
    decembrie 2016, PSD a câştigat alegerile parlamentare cu circa 45% din
    sufragii. Echipa lui Tudose a primit, la învestire, doar 275 de voturi pentru,
    cu 20 mai puţine decît obţinuse Guvernul Grindeanu, semn că nu doar euforia
    învingătorilor de acum şase luni, ci şi coeziunea majorităţii parlamentare
    încep să se evapore. Premierul însuşi spune că România nu are nevoie de un
    guvern relaxat, ci de unul în stare permanentă de alertă. El i-a asigurat pe
    parlamentari că obiectivele sale sunt recuperarea întârzierilor în aplicarea
    programului de guvernare. Mihai Tudose: Nu vreau să critic ceea ce a fost, dar înţeleg că a existat o frână,
    iar mie mi s-a spus să transform această frână în acceleraţie, iar asta am să
    fac.

    Şi omul forte al coaliţiei, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, afirmă
    că programul trebuie respectat, indiferent de costurile politice şi că de aceea
    Grindeanu a trebuit să plece: S-au
    făcut greşeli în guvernare, da, cu siguranţă da, dar am avut şi avem puterea şi
    curajul să recunoaştem acest lucru. Vom urmări cu mai multă atenţie, dar în
    acelaşi timp, vom fi şi mai aproape ca termenele din programul de guvernare să
    fie respectate.     Problema, remarcă analiştii, este că programul noii echipe
    executive diferă simţitor de acela pe care trebuia să-l aplice Grindeanu. O
    seamă de majorări salariale pentru bugetari vor fi amânate şi e luată în calcul
    şi introducerea unor taxe noi. Partener-junior la guvernare, ALDE a anunţat,
    prin vocea deputatului Varujan Vosganian, că îl sprijină condiţionat pe
    premier: Dacă va exista o
    discuţie privind redefinirea cotei unice prin trepte de impozitare sub
    actualele cote, suntem dispuşi să discutăm, dar orice modificare a cotei unice
    în sensul creşterii impozitării, indiferent cum îi spunem acestei abateri de la
    cota unică, nu va găsi în ALDE un partener.

    Condiţionat a fost şi votul
    UDMR, după cum precizează liderul acesteia, Kelemen Hunor: Acest vot nu este un cec în alb. Nu vom
    putea susţine introducerea impozitului pe cifra de afaceri şi ar trebui să ştim
    la ce se referă taxa de solidaritate, cum nici impozitul pe venitul global nu
    mi se pare o iniţiativă care ar schimba ceva în bine.     Opoziţia de dreapta
    nu s-a zgârcit la sarcasme la adresa Puterii. Parlamentarii PMP nici măcar n-au
    participat la şedinţa de plen şi nici la vot, în timp ce PNL a votat împotriva
    învestirii şi a criticat modificările aduse programului de guvernare. Deputatul
    liberal Ben Oni Ardelean: PNL
    consideră că distrugeţi în acest ritm toată România. În momentul acesta nu
    faceţi nimic altceva decât să pulverizaţi toate şansele României.     În
    numele partidului său, deputatul USR Cristian Seidler a fost la fel de
    categoric: Domnule Mihai Tudose,
    alături de colegii dumneavoastră din PSD şi ALDE, v-aţi pierdut legitimitatea
    de a mai conduce România.     Ca un
    diriginte sever în faţa unei clase cu elevi-problemă, şi preşedintele Klaus
    Iohannis a fost extrem de critic cu miniştrii veniţi să depună jurământul. Aţi
    băgat ţara în criză fiindcă nu aţi ştiut să guvernaţi     – a tunat şeful statului,
    reproşându-le şi că au schimbat programul de guvernare în puncte pe care le-a
    numit sensibileşi somându-i să termine cu
    această ţopăială fiscal-bugetară. Experţii economici remarcă, deja, gafele
    echipei Tudose. Chiar înainte de a fi învestit, noul ministru al Finanţelor,
    Ionuţ Mişa, a anunţat desfiinţarea aşa-numitului Pilon II de pensii private.
    Dragnea a spus că anunţul e o prostie. Mişa a revenit şi şi-a infirmat
    propriile spuse. Acestea au apucat, însă, să-şi facă efectul şi au provocat turbulenţe
    pe Bursă şi pe piaţa valutară.



  • UPDATE Vot pentru noul guvern

    UPDATE Vot pentru noul guvern


    Coaliţia de stânga aflată la putere în România, formată din PSD şi ALDE, a reuşit să-şi impună noul Cabinet, după votul de învestitură din Legislativ. În favoarea proaspătului Executiv au votat 275 de parlamentari, în timp ce împotriva validării sale s-au pronunţat 102. În noua garnitură executivă se regăsesc 16 dintre miniştrii cabinetului Sorin Grindeanu, demis prin moţiune de cenzură iniţiată chiar de principalul partid de guvernământ, PSD. Înfiinţarea unui post de vicepremier fără portofoliu, care va coordona activitatea interministerială şi care va fi ocupat de Marcel Ciolacu, este singura modificare de structură în noua formulă executivă Mihai Tudose.



    Majoritatea miniştrilor din fostul Cabinet Grindeanu îşi păstrează portofoliile şi în noul Executiv – Sevil Shhaideh rămâne la Ministerul Dezvoltării Regionale, Olguţa Vasilescu la Ministerul Muncii, iar Florian Bodog la Ministerul Sănătăţii. De asemenea, rămân titulari pe funcţii miniştrii de la Interne, Transporturi, Justiţie, Externe, Mediu sau Agricultură. Sunt şi nume noi în Cabinetul Tudose, între care Mihai Fifor la Economie, Adrian Ţuţuianu la Ministerul Apărării şi Doina Pană la Ministerul Apelor şi Pădurilor.



    Social-democratul Mihai Tudose spune că prioritatea sa o reprezintă punerea în aplicare a programului de guvernare cu un control politic strict, aproape săptămânal, pentru recuperarea întârzierilor. În acelaşi timp, la programul de guvernare au fost adăugate măsuri care ţin de predictibilitatea fiscală şi de protecţie socială. Miniştrii vor raporta ce fac prin fapte şi nu prin declaraţii, a mai precizat Mihai Tudose, adăugând că, în prima şedinţă de guvern, proiectul fondului suveran de dezvoltare va fi prezentat în primă lectură.



    Ales de liderul PSD Liviu Dragnea pentru a-l înlocui pe Sorin Grindeanu – căruia i s-a reproşat că nu ar fi respectat obiectivele ambiţioase ale programului de guvernare cu care partidul a câştigat în decembrie 2016 alegerile – Mihai Tudose a fost de două ori ministru al Economiei. Criticii acestuia se întreabă, însă, cum de a fost ales tocmai el să formeze guvernul, în condiţiile în care, la evaluarea care a dus la căderea executivului Grindeanu, Mihai Tudose nu a ieşit tocmai bine. Mai exact – zero măsuri finalizate, câteva bifate parţial şi multe nerealizări. În plus, adaugă aceştia, naşte întrebări o prea mare apropiere a primului ministru de serviciile de informaţii. Alte detalii din CV-ul lui Mihai Tudose, care au deranjat inclusiv în interiorul partidului, ţin de suspiciunile de plagiat legate de un doctorat pentru care a solicitat singur retragerea titlului. Pentru toate acestea, Mihai Tudose a venit cu explicaţii – suficiente pentru unii, dar nu pentru toţi.




  • Ehemaliger Wirtschaftsminister Tudose mit der Bildung einer neuen Regierung beauftragt

    Ehemaliger Wirtschaftsminister Tudose mit der Bildung einer neuen Regierung beauftragt

    Nach Beratungen mit den Parlamentsparteien hat der rumänische Staatschef Klaus Iohannis Mihai Tudose mit der Bildung einer neuen Regierung beauftragt. Der ehemalige Wirtschaftsminister wurde von der regierenden sozial-liberalen Koalition als Regierungschef vorgeschlagen, nachdem die Sozial-Demokraten PSD und ihr linksliberaler Regierungspartner ALDE vorige Woche im Parlament den eigenen Premier durch Misstrauensantrag gestürzt hatten. Offiziell warf die Regierungskoalition dem seit knapp einem halben Jahr amtierenden Premier Grindeanu Unwirksamkeit und unzulängliche Umsetzung des Regierungsprogramms vor. Der Staatschef Klaus Iohannis fasste die aktuelle politische Situation wie folgt zusammen: PSD und ALDE behaupten, dass sie weiterhin über eine Mehrheit im Parlament verfügen.



    Bei Beratungen über eine neue Regierungsbildung haben die beiden Parteien Mihai Tudose als Premier vorgeschlagen. Die Parteien aus dem Oppositionslager haben keinen konkreten Vorschlag gemacht und aus bisherigen Diskussionen hat es sich auch nicht ergeben, dass sie sich auf einen Kandidaten geeinigt hätten. Darüber hinaus schwächt diese politische Krise Rumänien im Inneren, die rumänische Wirtschaft und schadet auch dem äu‎ßeren Aussehen unseres Landes. Ich bin der Anicht, dass wir dieser anhaltenden Krise so schnell wie möglich ein Ende setzen müssen. Wir brauchen so schnell wie möglich ein neues Kabinett, ein Kabinett, das die Probleme zu lösen anfängt, die ungelöst geblieben sind. Ich beziehe mich auf die von dieser internen Krise der Regierungspartei hervorgerufenen Probleme.”



    Mihai Tudose kenne die Wirtschaftsmechanismen des Landes und sei in der Lage, die Regierung zu übernehmen, versicherte der PSD-Chef Liviu Dragnea. Kritiker innerhalb wie au‎ßerhalb seiner Partei behaupten, dass der 50-jährige hingegen für das Amt nicht geeignet sei. Sie verweisen auf die Plagiatsvorwürfe, die vor kurzem dazu führten, dass der Jurist seinen Doktortitel endgültig aufgeben musste. Auch Informationen über seine Beziehungen zum Geheimdienst SRI machten am Tag seiner Ernennung als Premierminister die Runde. In einer offiziellen Mitteilung bestritt der Nachrichtendienst jede Einmischung in die Ernennung des Premiers. Die Regierungskoalition PSD — ALDE zeigt sich entschlossen, das Verfahren zur Amtseinführung des Premierministers zu beschleunigen, damit das Kabinett Tudose bis Ende der Woche das Amt antritt.


  • România în căutarea unui premier

    România în căutarea unui premier

    Cabinetul de stânga PSD — ALDE condus de Sorin Grindeanu a fost sacrificat de coaliţia care îl propusese, pe motiv de ineficienţă şi întârzieri nepermise în implementarea programului de guvernare. Luni, social-democraţii vor fi din nou primii consultaţi de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la formarea unui nou cabinet. Vor urma liberalii, numărul unu din opoziţia de centru-dreapta, apoi USR, PMP, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor naţionale. Va fi un week-end al definitivării strategiilor pentru discuţiile de la preşedinţie.



    Şeful statului nu renunţă la criteriul de integritate impus celui pe care-l va desemna prim ministru. Acesta — a precizat el – trebuie să fie o persoană integră, fără probleme penale, o persoană care îl convinge că are capacitatea să conducă un guvern şi este susţinută de o majoritate parlamentară. E, deci, sigur că nu va fi nici acum premier şeful PSD Liviu Dragnea, căruia condamnarea cu suspendare pentru tentativa de fraudare a referendumului din 2012, de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, îi barează accesul în fruntea executivului.



    Viitorul premier trebuie să fie un om corect şi responsabil, o persoană cinstită şi cu viziune, iar PSD va alege dintre 4 variante ce corespund descrierii, spunea Dragnea. PSD şi ALDE ar fi schiţat deja lista viitorului cabinet. Aceasta, pentru că social-democraţii nu se aşteaptă la surprize din partea preşedintelui. Vicepreşedintele PSD, Doina Pană, într-o declaraţie pentru postul public: “Noi avem un acord de guvernare împreună cu ALDE şi avem un acord parlamentar cu UDMR-ul care nu a dispărut. Bineînţeles că noi va trebui să hotărâm asupra numelui cu care coaliţia PSD – ALDE se va duce la Cotroceni ca propunere de prim-ministru, ok-ul de la Cotroceni sunt convinsă că va veni, toate semnalele pe care preşedintele le-a dat până acum a fost de stabilitate, pe urmă acest prim-ministru va trebui să îşi facă echipa guvernamentală”.



    PNL crede că anticipatele sunt soluţia optimă pentru ieşirea din criza actuală. Noul lider liberal, Ludovic Orban, a reafirmat ferm opoziţia faţă de PSD. Ludovic Orban: “Nu vom purta nicio negociere pentru formarea noului guvern cu PSD, vom vota împotriva oricărei formule de guvern care va conţine PSD în ea. PNL este pregătit în orice moment să îşi asume răspunderea guvernării, dar vrem să intrăm la guvernare pe uşa din faţă şi formula preferată de colegii mei este formula anticipatelor”.



    Anevoioasă procedural şi cronofagă, varianta anticipatelor a fost evocată după ce adversarii coaliţiei PSD — ALDE au constatat că aceasta nu si-a putut debarca propriul guvern decât cu voturile unor deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară. Nici USR nu doreşte să colaboreze cu PSD, dar nu ar refuza participarea la un viitor guvern de coaliţie format de ceilalţi actori politici. Prudentă, UDMR nu s-a poziţionat, dar a afirmat că speră ca această criză să se încheie rapid, iar guvernarea să fie preluată de un cabinet politic.

  • Nach Misstrauensvotum im Parlament: Präsident Iohannis lädt Parteien zu Beratungen ein

    Nach Misstrauensvotum im Parlament: Präsident Iohannis lädt Parteien zu Beratungen ein

    Der Misstrauensantrag gegen den sozialdemokratischen Premier Sorin Grindeanu erhielt am Mittwoch im rumänischen Parlament 241 Ja-Stimmen. Lediglich zehn Abgeordnete waren dagegen. Im Regierungsteam stimmten nur der Generalsekräter des Kabinetts Grindeanu und ehemaliger Premierminister Victor Ponta und der Kommunikationsminister Augustin Jianu mit Nein. An der Misstrauensabstimmung beteiligten sich nur die Regierungsparteien, die Opposition weigerte sich am internen Kampf der sozial-demokratischen Partei teilzunehmen, während die Gruppe nationaler Minderheiten, die jedes Mal dieselbe Stellung wie die Regierungsparteien einnimmt, ihren Mitgliedern diesmal freie Hand bei der Abstimmung ließ.



    Nach 20 Jahren Mitgliedschaft in der PSD und knapp einem halben Jahr im Amt des Premiers, wurde Sorin Grindeanu aus der Partei ausgeschlossen. Der Parteichef Liviu Dragnea warf ihm vor, er habe das Regierungsprogramm nicht umgesetzt und die Wahlversprechen nicht gehalten, die Dezember 2016 die Sozial-Demokraten an die Macht gebracht hatten. Laut Dragnea, sei der Stand der Umsetzung entsprechender Wirtschaftsreformen gründlich überprüft worden. Das unbefriedigende Ergebnis führte dazu, dass dem Premier die politische Unterstützung entzogen wurde. Sorin Grindeanu wies die Vorwürfe zurück und lehnte den Rücktritt ab, infolgedessen brachte seine eigene Partei einen Misstrauensantrag gegen ihn ein.



    Nachdem er das Misstrauensvotum des Parlaments erhielt, rief der abgewählte Premier zur Einigkeit in der Partei auf und versicherte, dass er das Amt interimistisch bekleiden wird, bis die Legislative einem neuen Kabinett grünes Licht gibt: Was in diesen Momenten zählt, ist, dass wir die Krise überwinden und alles tun, damit Rumänien bei ausländischen Investoren und den Regierungen aller Länder nach wie vor als stabiles und vorhersehbares Land gilt. Nach der Misstrauensabstimmung im Parlament sei die sozial-demokratische Partei nicht zerstritten, sondern hingegen stärker als zuvor, sagte der PSD-Chef und Initiator des Misstrauensantrags, Liviu Dragnea.



    Bei den bevorstehenden Beratungen mit dem Staatschef Klaus Iohannis über eine neue Regierungsbildung, werde Dragnea einen Kandidaten vorschlagen, der von seiner Fähigkeit überzeugt, die Ziele des Regierungsprogramms zu erfüllen: Rumänien ist zur Normalität zurückgekehrt. PSD zusammen mit ihren Koalitionspartnern, den Liberalen von ALDE, haben die Verantwortung für ihr politisches Handeln übernommen, denn wir möchten kein Risiko eingehen, das ein ambitioniertes Regierungsprogramm infrage stellen könnte. Laut dem Vorsitzenden des Juniopartners der PSD, der Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, sei der Erfolg des Misstrauensantrags von Mittwoch der klare Beweis dafür, dass es im rumänischen Parlament eine funktionierende Mehrheit gebe.



    Die wichtigste Partei aus dem rechten Oppositionslager, PNL, hat sich an der Abstimmung nicht beteiligt. Laut dem Chef der Liberalen, Ludovic Orban, könnten die Vorwürfe der Koalitionsregierung PSD-ALDE an Grindeanu der Koalition selber zur Last gelegt werden. Die sozial-liberale Regierungskoalition sei auf keinen Fall eine echte europäische Regierung, so Ludovic Orban: Am Montag soll unser nationaler Vorstand mit den Parlamentsgruppen zusammentreffen, um die Strategie der National-Liberalen Partei festzulegen. Das Land wird zur Normalität zurückkehren, erst wenn die die Sozial-Demokraten die Macht verlieren. Dieselbe Ansicht vertritt auch der Vorsitzende der Volkspartei PMP, Traian Băsescu. Der ehemalige Staatschef sagte: Die sozial-demokratische Partei und ihr Koalitionspartner ALDE haben gerade den Beweis geliefert, dass sie regierungsunfähig sind. Der Weg, den die parlamentarische Mehrheit von nun an einschlagen soll ist die Opposition.



    Weder die Mitglieder der Demokratischen Union der Ungarn in Rumänien UDMR noch der sich in der Oppositon befindenden Union Rettet Rumänien USR haben an der Misstrauensabstimmung teilgenommen. Der USR-Abgerordnete Dan Barna sagte, dasselbe Engagement, das die Regierungsparteien jetzt bewiesen, hätten sie lieber für einen guten Zweck gezeigt.

  • June 21, 2017 UPDATE

    June 21, 2017 UPDATE

    NO CONFIDENCE MOTION – The Romanian Parliament on Wednesday adopted the no confidence motion tabled by the ruling coalition made up of the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats in Romania against its own government, led by PM Sorin Grindeanu. 241 MPs endorsed the motion, exceeding the minimum number of required votes, that is 233. The other parliamentary parties, the National Liberal Party, the Save Romania Union, the Democratic Union of Ethnic Hungarians and the Peoples Movement Party refrained from voting, saying the issue was an internal problem of the coalition. The motion was tabled after the prime minister refused to step down and the coalition parties withdrew their political support. Grindeanu dismissed as ungrounded the conclusions of a report drafted by PSD and assessing the activity of the cabinet six months after it took office, a report which signalled delays in implementing the governing program. President Klaus Iohannis will hold talks with the parliamentary parties on Monday on the formation of a new government, his spokesperson has announced.



    THE NATIONAL CURRENCY– The Romanian national currency, the leu, on Wednesday plunged to a new record low, against the backdrop of the current political crisis. The National Bank of Romania announced one Euro stands at 4.59 lei, plunging to a record low since August 2012, when the leu sold for 4.64 lei, against the backdrop of another political crisis, generated by the suspension of the then president, Traian Basescu.

    ECONOMIC
    POLICY-     The IMF Resident Representative for Romania and Bulgaria,
    Alejandro Hajdenberg recommends to the Romanian authorities to show fiscal
    prudence after having recently operated many tax cuts and having increased
    salaries and pensions. He says a cautious salary policy is very important to
    protect the competitiveness of the Romanian private sector on foreign markets.
    The fight against corruption should also be continued, Hajdenberg added.



    FARMING – Business in the farming sector has doubled in the last seven years, to reach some 3,5 billion euros in 2015, reads a recent KeysFin survey. Over 7,000 enterprises with more than 40,000 employees are currently operating in the field, a number which went up by nearly 30% as compared to 2009. The KeysFin analysis also shows that, according to the latest data provided by the European Commission at the end of May, Romania has become the main cereal exporter at EU level. On the other hand, National Bank Deputy Governor Liviu Voinea said Romania has been making constant progress in bridging the development gaps separating it from other developed states.



    SUMMER EUROPEAN COUNCIL – President Klaus Iohannis will attend the proceedings of the Summer European Council in Brussels, on Thursday and Friday. On the sidelines of the summit, Iohannis will have bilateral talks with his French counterpart, Emmanuel Macron. The Romanian President flies to Brussels directly from Germany, where he paid a visit during which he met on Monday with his German counterpart Frank-Walter Steinmeier and the federal chancellor, Angela Merkel. We recall that in early June, the Romanian presidents foreign policy agenda included a 5-day working visit to the US, during which he had a meeting with US President, Donald Trump, at the White House.



    2017 SELECTUSA INVESTMENT SUMMIT- 23 Romanian delegates representing 17 companies from the mining, ICT, engineering and distilling industries attended the SelectUSA Investment Summit in Washington, over June 18 and 20. The Summit is the highest profile event to connect global companies and U.S. economic development organizations to facilitate business investment in the United States. This year’s Romanian delegation was the largest in history to the SelectUSA Summit, more specifically a 600% increase over last year’s. Delegates have each had numerous matchmaking meetings with US Companies and Economic Development Organizations. “We are thrilled to welcome 23 Investors to the Summit and to the United States, said U.S. Ambassador to Romania Hans Klemm, who underlined that “the Summit brings business opportunities and resources from across the United States together in a single place, enabling participants to complete weeks of work in fewer than three days. Attending the event was also the U.S. Secretary of Commerce Wilbur Ross, who said “this is an exciting time for global companies to explore the U.S. market and find partners that can help them create a footprint, expand operations, and achieve growth. There is no better place to make those connections than this Summit.



    CONSTITUTIONAL COURT – The Constitutional Court of Romania ruled that any persons with an expired prison sentence, who have been pardoned or rehabilitated or whove been sentenced for something that is no longer considered a crime, can be members of the Government. Court judges claim the law is inconsistent in this respect, as someone who is criminally prosecuted cannot be part of the Government, although he can be president or a member of Parliament. The Court thus responded to a notification filed by the Ombudsmans Office earlier this year. The legislation in force did not allow Social-Democrat leader Liviu Dragnea to be Prime Minister, after his party won the December 2016 legislative elections. Dragnea got a suspended sentence for election fraud attempt in the 2012 referendum to impeach the then president, Traian Basescu.



    FINANCING – Over 400 million euros will be made available for funding Romanian SMEs after the European Investment Bank signed funding protocols with six local banks. Based on these agreements, banks can give loans both for starting SMEs as well as for developing those already on the market. The collaboration agreement between the EIB, the European Commission and the Government of Romania was signed in October last year.



    GAC – State Secretary with the Romanian Foreign Ministry Bogdan Manoiu on Tuesday attended the General Affairs Council meeting held in Luxembourg, focusing on preparing the European Council meeting of June 22-23. The Romanian official said security and defence measures to be adopted must be balanced, lead to more cohesion between Member States and ensure added value for the EUs security contribution and its complementarity with NATO measures in this field. At the same time, Secretary Manoiu reiterated Romanias interest to implement all measures aimed at strengthening the EUs external borders. Referring to migration, the Romanian official underscored the need to consolidate progress reported in cooperation with countries of origin and transit countries based on the Partnership Framework adopted in 2016. Bogdan Manoiu also expressed Romanias readiness to continue dialogue in order to identify a consensual solution in terms of reforming the Common European Asylum System.



    ATTACK –Belgian prosecutors say the suicide bomber shot dead by the police on Tuesday evening in Central Station in Brussels was trying to detonate a gas and nail bomb he was carrying in a suitcase. The bomber was a Moroccan citizen, aged 36, whose home has been searched by the Belgian security forces. They found items showing the bomber might have been an ISIS supporter. In March 2016 Brussels was hit by a wave of suicide bomb attacks at the airport and the subway system, which killed 32 people. The attacks were claimed by the Islamic State terrorist organisation.



    US-UKRAINE RELATIONS – US President Donald trump on Tuesday met in Washington with his Ukrainian counterpart, Petro Poroshenko, on the very day the White House announced harsher sanctions against Moscow, whom they accuse of supporting pro-Russian rebel separatists in Eastern Ukraine. Russian immediately criticized the call and promised to retaliate. Broke out in 2014, the conflict in eastern Ukraine has so far killed over ten thousand people. The US and its European allies have called on Russia to observe the Minsk ceasefire agreements of 2015. The White House said that sanctions regarding the Crimean Peninsula, which Russia has illegally occupied wouldnt be lifted unless Moscow withdraws its troops from the region.

  • Regierungskoalition stürzt Premier Grindeanu mit Misstrauensvotum im Parlament

    Regierungskoalition stürzt Premier Grindeanu mit Misstrauensvotum im Parlament

    Zum ersten Mal in der modernen Geschichte Rumäniens, stellte die Führung der Koalitionsregierung (aus der sozial-demokratischen Partei PSD und dem liberalen Juniorpartner ALDE) gegen den eigenen Regierungschef einen Misstrauensantrag. Die Koalitionsführung warf Sorin Grindeanu vor, er hätte eine verantwortungslose Politik geführt und im eigenen Namen regiert, selbst wenn ihm die Regierungskoalition die Unterstützung entzogen hatte. Der Misstrauensantrag war die einzige verfassungsgemä‎ße Alternative, die PSD und ALDE nutzen konnten, nachdem das Kabinett zurückgetreten war und der Premier dennoch den Rücktritt ablehnte. Vor einer Woche hatten die Sozial-Demokraten den Premier ebenfalls aus der Partei augeschlossen.



    Wie Sorin Grindeanu im Parlament am Vortag der Abstimmung erklärt hatte, sei es ihm nicht klar, warum die PSD das eigene Kabinett in einem Moment stürzen möchte, wenn die Wirtschaft laut Statistik einen Aufschwung erlebt. Sollte ihm das Parlament das Vertrauen entziehen, würde diese Situation dem Austritt der sozial-demokatischen Partei aus der Regierungskoalition gleichkommen, weil der Präsident Klaus Iohannis einen neuen Premier ernennen müsse, fügte Sorin Grindeanu hinzu. Der Premier und sein Kabinett hätten hingegen keine gute Leistung erbracht und ein Misstrauensvorum gegen Sorin Grindeanu würde auf keinen Fall mit dem Ende der Regierungskoalition PSD-ALDE einhergehen, sagte seinerseits der PSD-Chef Liviu Dragnea.



    Als Ausgangspunkt der Regierungskrise gilt eine Bewertung der Leistung des seit knapp einem halben Jahr amtierenden Kabinetts Grindeanu. Der Bericht stellte gro‎ße Rückstände bei der Umsetzung des Regierungsprogramms fest, der Premier wies jedoch das Ergebnis und den Autor des Berichtes, einen ehemaligen korruptionsverdächtigen Finanzminister, als nicht glaubwürdig zurück. Der sozial-demokratische Premier ist infolgedessen mit dem Parteivorsitzenden Liviu Dragnea in Streit geraten. Die Kritik Grindeanus an den PSD-Parteichef sorgte bei den politischen Kommentaroren in Rumänien für eine gro‎ße Überraschung. Grindeanu prangerte den autokratischen Stil Dragneas an und stellte den Rücktritt des Parteichefs als Bedingung für seinen eigenen Rücktritt.



    Einige Beobachter führen den Konflikt darauf zurück, dass Grindeanu Forderungen des Vorsitzenden seiner Partei nach einer Lockerung des Strafrechts für Korruptionsfälle nicht durchgesetzt habe. Der PSD-Chef steht wegen Beihilfe zum Amtsmissbrauch vor Gericht und ist wegen Wahlmanipulation vorbestraft. Sowohl die traditionellen Wähler der PSD als auch die neuen Partei-Anhänger fragen sich an diesen Tagen, was mit der Kraft und dem Zusammenhalt der Sozial-Demokraten, knapp ein halbes Jahr nach dem gro‎ßen Erfolg bei der Parlamentswahl, passiert ist. Das Ergebnis der Misstrauensabstimmung sollte den ersten Schritt zur Lösung des internen Machtkampfs darstellen. Am Montag hatte der Staatschef Klaus Iohannis in Berlin versichert, dass Rumänien trotz der aktuellen Regierungskrise ein stabiles Land mit einer guten Wirtschaft und ein vertrauenswürdiger Partner bleibe.




  • June 21, 2017

    June 21, 2017

    MOTION – Romanias Parliament is today discussing and voting on the no-confidence motion filed by the Social-Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats in the ruling coalition against Sorin Grindeanus Cabinet. Grindeanu refused to step down after coalition parties withdrew their political support for him. Grindeanu has dismissed the conclusions of an analysis of the Governments first six months in office conducted at party level. The other parliamentary factions, the National Liberal Party, the Save Romania Union, the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania and the Peoples Movement Party announced they would not vote on the motion, as this is a matter for the Social-Democrats to solve on their own. President Klaus Iohannis has called for an immediate way out of this crisis, saying, however, that Romania remains a stable country despite this political crisis, with a strong economy, seen as a trusted partner.



    CONSTITUTIONAL COURT – The Constitutional Court of Romania ruled that any persons with an expired prison sentence, who have been pardoned or rehabilitated or whove been sentenced for something that is no longer considered a crime, can be members of the Government. Court judges claim the law is inconsistent in this respect, as someone who is criminally prosecuted cannot be part of the Government, although he can be president or a member of Parliament. The Court thus responded to a notification filed by the Ombudsmans Office earlier this year. The legislation in force did not allow Social-Democrat leader Liviu Dragnea to be Prime Minister, after his party won the December 2016 legislative elections. Dragnea got a suspended sentence for election fraud attempt in the 2012 referendum to impeach the then president, Traian Basescu.



    FARMING – Business in the farming sector has doubled in the last seven years, to reach some 3,5 billion euros in 2015, reads a recent KeysFin survey. Over 7,000 enterprises with more than 40,000 employees are currently operating in the field, a number which went up by nearly 30% as compared to 2009. The KeysFin analysis also shows that, according to the latest data provided by the European Commission at the end of May, Romania has become the main cereal exporter at EU level. On the other hand, National Bank Deputy Governor Liviu Voinea said Romania has been making constant progress in bridging the development gaps separating it from other developed states.



    FINANCING – Over 400 million euros will be made available for funding Romanian SMEs after the European Investment Bank signed funding protocols with six local banks. Based on these agreements, banks can give loans both for starting SMEs as well as for developing those already on the market. The collaboration agreement between the EIB, the European Commission and the Government of Romania was signed in October last year.



    GAC – State Secretary with the Romanian Foreign Ministry Bogdan Manoiu on Tuesday attended the General Affairs Council meeting held in Luxembourg, focusing on preparing the European Council meeting of June 22-23. The Romanian official said security and defense measures to be adopted must be balanced, lead to more cohesion between Member States and ensure added value for the EUs security contribution and its complementarity with NATO measures in this field. At the same time, Secretary Manoiu reiterated Romanias interest to implement all measures aimed at strengthening the EUs external borders. Referring to migration, the Romanian official underscored the need to consolidate progress reported in cooperation with countries of origin and transit countries based on the Partnership Framework adopted in 2016. Bogdan Manoiu also expressed Romanias readiness to continue dialogue in order to identify a consensual solution in terms of reforming the Common European Asylum System.



    ATTACK –Belgian security forces shot dead a man suspected of being a suicide bomber on Tuesday evening in Central Station in Brussels. Previously he had detonated a small explosive device, without killing anyone. The incident is investigated as a terrorist attack. In March 2016 Brussels was hit by a wave of suicide bomb attacks at the airport and the subway system, which killed 32 people.



    US-UKRAINE RELATIONS – US President Donald trump on Tuesday met in Washington with his Ukrainian counterpart, Petro Poroshenko, on the very day the White House announced harsher sanctions against Moscow, whom they accuse of supporting pro-Russian rebel separatists in Eastern Ukraine. Russian immediately criticized the call and promised to retaliate. Broke out in 2014, the conflict in eastern Ukraine has so far killed over ten thousand people. The US and its European allies have called on Russia to observe the Minsk ceasefire agreements of 2015. The White House said that sanctions regarding the Crimean Peninsula, which Russia has illegally occupied wouldnt be lifted unless Moscow withdraws its troops from the region.

  • UPDATE Cabinetul Grindeanu a picat

    UPDATE Cabinetul Grindeanu a picat

    UPDATE: Administrația Prezidențală a anunțat că președintele Iohannis va avea, luni, primele consultări cu reprezentanții partidelor parlamentare, pentru numirea unui candidat pentru funcția de premier.



    Premieră în România după ce coaliția PSD-ALDE a reușit să își demită propriul guvern. 248 de parlamentari și-au exprimat votul, miercuri, dintre care 241 au fost în favoarea moțiunii de cenzură. Documentul a fost dezbătut și votat în plenul reunit al Parlamentului, iar liderii PSD-ALDE le-au cerut parlamentarilor din coaliție să își exprime votul la vedere. Grupurile parlamentare din opoziție (PNL, USR, UDMR și PMP) au decis să nu participe la vot, în timp ce reprezentanții minorităților au decis ca fiecare dintre ei să voteze conform propriilor convingeri.



    Prezent în plenul Parlamentului la dezbaterea moțiunii de cenzură, premierul Sorin Grindeanu a cerut din nou susținerea reprezentanților PSD și l-a apostrofat pe Liviu Dragnea, președinteșe PSD. “Trebuie să fiți pe deplin conștienți că fiecare bilă pe care o veți introduce în urnă poate să facă PSD să piardă guvernarea și să-l lase pe Klaus Iohannis să decidă iar și să declanșeze o criză politică fără precedent. […] Liviu Dragnea mi-a promis că este prietenul meu că mă va susține că facem un guvern din miniștrii competenți pe care partidul îi susține, îi acceptă și care o să-și facă treaba. Vă spun cât se poate de deschis, eu nu înțeleg de ce suntem azi aici, în Parlament. Nici românii cred că nu înțeleg asta.”



    La rândul său, Liviu Dragnea a îndemnat colegii să voteze moțiunea pentru o guvernare mai bună a coaliției PSD-ALDE: “Pentru continuarea acestui program și pentru schimbarea în bine pe care urmează să o aducă în viața românilor, vă cer astăzi să votați moțiunea.” Dragnea l-a atacat pe Sorin Grindeanu, premierul propus chiar de șeful PSD, în urmă cu șase luni: “La toate întâlnirile nocturne la care ați fost cei câțiva colegi, nu 50, despre ce s-a discutat? Că suntem curioși — despre funcții, despre dregătorii, despre ministere și despre câteva afaceri, poate. S-a discutat cumva acolo despre România, despre români, despre sănătate, despre educație, despre cultură, despre infrastructură, despre pensii și salarii. Categoric nu…”



    Moțiunea de cenzură “România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor” a fost citită, duminică, în plenul Parlametului, fiind prima moțiune de cenzură depusă de un partid aflat la guvernare (PSD) împotriva propriului guvren. Reamintim că majoritatea miniștrilor din cabinetul Grindeanu au demisionat în urmă cu o săptămână.

  • June 20, 2017

    June 20, 2017

    VISIT – Romanian President Klaus Iohannis has today received the Dresden Medal of St. George of the Semper Opera Ball, at the Romanian Embassy in Berlin. The President has said, upon receiving the medal, that he dedicates it to the Romanian-German friendship. Iohanis has also reiterated Romania’s commitment to the future European project. “Europe means democracy, pluralism, tolerance and diversity. The EU means freedom and responsibility”, the President has concluded. Later today Klaus Iohannis is attending in Berlin a ceremony commemorating the victims of refuge and expulsion hosted by the German History Museum. Iohannis will deliver a speech on this occasion. On Monday, Iohannis held talks with German Chancellor Angela Merkel and his counterpart Frank Walter Steinmeier.




    REFUGEES – A record 65.6 million people worldwide were forcibly displaced from their homes owing to conflict or persecution by the end of 2016, the United Nations announced. According to a report by the UN High Commissioner for Refugees, the record number includes 22.5 million refugees, 40.3 million internally displaced people and 2.8 million asylum seekers. Syrias six-year conflict alone has sent more than 5.5 million people seeking safety in other countries, including 825,000 last year alone, accounting for the worlds largest group of refugees. The report was made public on the occasion of the World Refugee Day, marked today. In Romania, as of 1991 up to present about 27 thousand people applied for a form of protection. Of them almost 5 thousand were granted the status of refugee or subsidiary protection. Since the start of the year 1,700 asylum applications have been submitted. Most asylum seekers come from Syria, Iraq and Pakistan.




    POLITICAL CRISIS – The political crisis in Bucharest continues, a day before the no confidence vote in Parliament. The coalition in power in Romania made up of the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats tabled a motion of no confidence in their own Government. The motion will be discussed and voted on this Wednesday, and at least 233 votes are required in order for it to pass. According to the ruling coalition leaders Liviu Dragnea and Calin Popescu Tariceanu, the replacement of the executive team was necessary, given the delays in implementing the governing programme. The criticism is dismissed by the Prime Minister, who says 6 months is not enough time to implement large-scale reforms.





    BREXIT – The European Union and the UK on Monday launched Brexit talks, which will last less than two years and which will allow a country to leave the community bloc, for the first time ever. Chief negotiators Michel Barnier and David Davis have set up three working groups, established a meeting timetable, and identified the main priorities during the negotiation process. According to the EU treaties, the two sides have until March 29, 2019, to reach an accord on an array of deeply complex issues, including citizens’ rights, the UK’s financial obligations to the EU, and border and customs controls.




    COURT — The High Court in Bucharest is today setting new court appearance dates in the cases involving the Chamber of Deputies Speaker Liviu Dragnea, former PM Victor Ponta and former deputy PM and interior Minister Gabriel Oprea. The Social Democrat Liviu Dragnea is accused of instigation to abuse of office. Gabriel Oprea is also accused of abuse of office for having used public funds illegally. Also, former PM Victor Ponta is accused of forgery, accessory to tax evasion and money laundering, in a case also involving the former minister of transport, the Social Democrat senator Dan Sova.


    (Translated by Elena Enache)