Radio România Internațional

Tag: statul de drept

  • Raportul pe 2024 privind statul de drept

    Raportul pe 2024 privind statul de drept

    Potrivit raportului privind statul de drept publicat recent de Comisie, UE este mult mai bine pregătită să detecteze, să prevină și să abordeze provocările și situațiile de criză decât acum 5 ani. Aceasta înseamnă că democrațiile europene sunt mai reziliente, că există încredere în UE, că piața unică funcționează bine și că mediul de afaceri din Uniune stimulează competitivitatea și creșterea durabilă.

    În fiecare an, raportul include noi recomandări pentru țările UE. 68 % dintre recomandările pentru 2023 au fost abordate integral sau parțial, ceea ce demonstrează că raportul a generat numeroase reforme. Ediția din acest an a raportului introduce, de asemenea, capitole privind Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, pentru a sprijini eforturile de reformă depuse de aceste țări și pentru a asigura continuarea eforturilor în privința statului de drept, astfel încât să poată face progrese suplimentare în direcția aderării la UE.

    Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene, a tras câteva concluzii pornind de la Raportul anual privind statul de drept.

    ” Scopul nostru este de a identifica potențialele probleme legate de statul de drept imediat ce apar. Acest lucru s-ar putea realiza dacă ar exista un dialog permanent cu fiecare stat membru. Urmărim, de asemenea, și consolidarea statului de drept în Europa prin creșterea gradului de conștientizare a principiilor și valorilor pe care le promovează acesta. Și din acest raport reiese că este necesar să acordăm o mai mare atenție felului în care funcționează statul de drept, pentru a înțelege conceptul și principiile sale.

    Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, aproape 9 din 10 cetățeni ai UE consideră că este important ca toate statele membre să respecte valorile fundamentale ale UE, opinie care a rămas stabilă din 2019 și până acum. Același sondaj arată că peste 7 din 10 cetățeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în țara lor. În plus, statul de drept influențează semnificativ și pozitiv mediul de afaceri. De asemenea, nivelul de trai se află în strânsă legătură cu statul de drept, depinde de buna funcționare a acestuia”.

    Raportul publicat de Comisia Europeană vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-media și alte sisteme de control și echilibrul instituțional. Statele membre au depus eforturi legislative pentru a consolida independența și eficacitatea consiliilor judiciare, pentru a îmbunătăți procedurile de numire a judecătorilor, inclusiv în cadrul instanțelor supreme, sau pentru a consolida autonomia parchetelor.

    Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce privește independența sistemului judiciar și s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situației. Potrivit aceluiași raport, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii și întreprinderile din UE. Europenii sunt în continuare preocupați de eforturile depuse de guvernele naționale pentru a combate corupția: pentru 65 % dintre cetățeni, cazurile de corupție la nivel înalt nu sunt urmărite suficient și doar 30 % consideră că eforturile guvernelor de a combate corupția sunt eficace.

  • Îmbunătăţiri ale sistemului legislativ european

    Îmbunătăţiri ale sistemului legislativ european

    Legislaţia europeană este într-un continuu proces de evaluare şi ajustare. Toate dezbaterile despre statul de drept se desfășoară în parlamentele naționale, cu autoritățile naționale, dar și în consiliile de nivel european, astfel încât anual apare un raport care acoperă cele 27 de state membre și cei 4 candidați, fără nicio recomandare cu privire la cei 4 candidați, deoarece, în același timp, există un raport privind extinderea care include recomandări specifice referitoare la aceștia.

    Didier Reynders, comisar european pe justiţie, a remarcat eficacitatea reformelor introduse în planurile de redresare şi a adăugat:   

    „În primul capitol, despre sistemele de justiție, examinăm evoluțiile care se referă la cei trei parametri cheie ai unui sistem de justiție eficient: independență, calitate și eficiență. Și pentru a evidenția câteva constatări și tendințe cheie în statele membre, reformele justiției continuă să fie amplificate în ultimul an, multe state membre urmând recomandările din 2023 și punând în aplicare reformele, așa cum s-a convenit și pentru unele state membre în contextul planului lor de redresare,  deoarece există o legătură între reperele planului de redresare și raportul statului de drept.

    O primă tendință se referă la reformele privind garanțiile cheie pentru independența judiciară, care au fost continuate sau finalizate într-un număr de state membre. Un domeniu important al unor astfel de reforme este sistemul de numire în justiție, precum și componența și atribuțiile consiliilor pentru justiție. Cu toate acestea, independența judiciară rămâne un domeniu de îngrijorare în unele state membre.”

    Spania este, în acest context, exemplu de bune practici. Luxemburg, Belgia, Franța, Croația, Danemarca se află şi ele pe drumul cel bun, iar Malta și Grecia iau măsuri în privinţa respectării recomandărilor.

    Un alt capitol mereu de revizuit este cadrul anticoprupţie, despre care Didier Reynders a precizat:

    “Mai multe state membre au început să își actualizeze strategiile anticorupție. Aceste strategii pot asigura că țările urmează o abordare cuprinzătoare, coerentă și integrată pentru combaterea corupției. Toate statele membre au luat măsuri pentru a preveni corupția prin, de exemplu, coduri de conduită și reguli de lobby. Avem o îmbunătățire din ce în ce mai sesizabilă în procesul de transparență privind lupta împotriva corupției, ca instrument preventiv.”

    Libertatea și pluralismul presei sunt, de asemenea, în discuţie, precum şi rolul crescând al societăţii civile.

  • UE este mai bine pregătită să facă față provocărilor legate de statul de drept decât acum 5 ani

    UE este mai bine pregătită să facă față provocărilor legate de statul de drept decât acum 5 ani

    Reformele în domeniul justiţiei. Mai multe state membre au inițiat sau au înregistrat progrese în întărirea independenței sistemului judiciar. În alte ţări însă, s-au observat cazuri de deteriorare a situației.

    De exemplu, sunt ţări în care remunerarea judecătorilor și a procurorilor a generat provocări în recrutarea de personal judiciar calificat. Raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanții în procedurile de numire a judecătorilor, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate sistemului judiciar.

    Cadrele anticorupție. De anul trecut, statele membre și-au îmbunătățit peisajul instituțional pentru a combate mai bine acest flagel, inclusiv prin consolidarea resurselor serviciilor de aplicare a legii. În același timp, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, precum cele care reglementează activitățile de lobby și normele privind conflictul de interese și declarațiile de avere, dar și pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a cazurilor de corupție.

    Libertatea și pluralismul mass-mediei. De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe ţări membre au luat măsuri concrete pentru siguranța și mediul de lucru al jurnaliștilor. Cu toate acestea, în mai multe ţări se menţin preocupări privind guvernanța independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparența proprietății asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice și alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat. Încă o dată, Comisia a formulat mai multe recomandări vizând toate aceste domenii, inclusiv siguranța jurnaliștilor.

    Mecanismele instituționale de control și echilibru. Statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părțile interesate. Cu toate acestea, persistă unele provocări, cum ar fi folosirea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea procesului legislativ, precum și aspecte legate de consultarea părților interesate. Societatea civilă și apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricții juridice și atacuri. Comisia a formulat recomandări referitoare la funcționarea procesului legislativ, la instituirea și funcționarea unor autorități independente și la asigurarea unui mediu propice pentru societatea civilă.

  • Aderarea Republicii Moldova la UE

    Aderarea Republicii Moldova la UE

    Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și trei luni mai târziu i s-a acordat statutul de țară candidată. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu fosta republică sovietică. Consiliul European a salutat progresele substanțiale înregistrate în atingerea obiectivelor care stau la baza statutului său de țară candidată, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al desfășurării de atacuri hibride împotriva Republicii Moldova.

    Totodată, Consiliul a recunoscut că Republica Moldova a demonstrat un angajament clar față de procesul său de reformă. Pentru a continua să înainteze pe calea aderării, progresele durabile și tangibile în materie de reforme, în special în domeniul statului de drept, al justiției și al drepturilor fundamentale, sunt de o importanță crucială pentru fosta republică sovietică.

    În luna mai, Republica Moldova și UE au semnat la Bruxelles, Parteneriatul pentru Securitate și Apărare, Moldova fiind primul stat cu care UE semnează un astfel de document.  Acordul va ajuta Chișinăul să-și consolideze capacitatea de apărare, să-și sporească securitatea cibernetică și să contracareze tentativele Rusiei de a se implica în procesele democratice din Republica Moldova, în special în alegeri. După invazia Rusiei asupra Ucrainei în 2022, Moscova și-a activat toate instrumentele războiului hibrid și asupra Republicii Moldova pentru a o destabiliza.

    Potrivit analiștilor, ținta de bază a Kremlinului este răsturnarea ordinii constituționale în Republica Moldova și propulsarea la conducere a unei grupări loiale Moscovei. În acest context, autoritățile de la Chișinău organizează, simultan, alegeri prezidențiale și un referendum pentru aderarea la UE în luna octombrie.

    Actuala președintă, pro-europeana Maia Sandu, şi-a exprimat oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat și potrivit sondajelor, ar putea fi realeasă în al doilea tur al scrutinului. „Obiectivul nostru este ca Moldova să fie gata să adere la UE până în 2030”, spune Maia Sandu.

    În ceea ce privește referendumul, peste 50% din cei chestionați se pronunță pentru aderarea Rep.Moldova la UE. Pe de altă parte, la mijlocul anului viitor sunt programate alegeri parlamentare, unde există riscul ca forțele pro-ruse să se coalizeze pentru a încerca să preia puterea. Elena Prus, prorector la Universitatea  Liberă Internațională din Moldova (Chișinau) a oferit mai multe amănunte despre parcursul european al Chișinăului:

    “Sunt moldoveni care sunt pro-europeni și sperăm că aceasta este  marea majoritate. Și am lucrat, Republica Moldova a lucrat de atunci, de când s-a format Rep. Moldova.

    S-a lucrat foarte mult în această direcție de reorientare, de revenire la valorile europene, dar bineînțeles că riscurile există în continuare, sunt obstacole foarte mari, care ne vin din fostele imperii. Ele cotinuă să se mențină. Ele continuă să se activeze. Ele continuă să se suprapună peste discursul nostru european și ele sunt, dar acest lucru nu înseamnă să refuzăm opțiunea aceasta europeană. Acest lucru înseamnă mai mult decât atât, înseamnă să mergem în continuare, să o întărim pe toate căile, să facem această opțiune viabilă prin toate mijloacele și pe toate palierele, prin toate dimensiunile pe care Europa ni le propune.

    S-a lucrat foarte mult în acești ani, guvernul Maiei Sandu, parlamentarii au  lucrat foarte mult, iar eforturile lor în diferite domenii sunt consistente. Încă sunt lacune, încă e destul de mult de făcut, direcția este stabilită și ne bucurăm că și acesta a fost un efort nemaipomenit făcut de actuala guvernare.”

    Nu trebuie uitată regiunea separatistă Transnistria, o fâșie de pământ la frontiera cu Ucraina cu o suprafaţă totală de aproximativ 4.100 de kilometri pătraţi. Republica Moldova îşi propune să reintegreze această regiune separatistă, susţinută de Rusia, înainte de a adera la UE.

    Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor, în 1992, la niciun an de când Chișinăul își proclamase  independența.

    Peste 1.500 de militari rusi încă se află în această regiune, care aparține Republicii Moldova, pentru a păzi uriașele depozite de armament și  muniție din perioada sovietică.

  • Percepția asupra independenței justiției în UE s-a îmbunătățit

    Percepția asupra independenței justiției în UE s-a îmbunătățit

    Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană este o prezentare anuală, care oferă date comparative privind eficiența, calitatea și independența sistemelor judiciare din statele membre UE.

    Ediția de anul acesta include, pentru prima dată, noi cifre specifice privind independența justiției, de exemplu, cu privire la numirea președinților de instanțe, la cadrele naționale privind declarațiile de avere și la demiterea procurorilor generali.

    Principalele constatări ale tabloului de bord arată că percepția privind independența justiției s-a îmbunătățit, inclusiv în rândul țărilor care s-au confruntat cu provocări sistemice.

    Potrivit unui sondaj Eurobarometru, începând din 2016, percepția publicului larg cu privire la independența justiției s-a îmbunătățit sau a rămas stabilă în 19 state membre.

    În România, 52% dintre respondenți au o părere bună sau destul de bună despre independența sistemului judiciar din țara noastră, în speță despre independența curților și a judecătorilor, la egalitate cu media europeană.

    O altă constatare a Tabloului de bord al UE privind justiția din 2024, se referă la numirea procurorilor și demiterea procurorului general.

    În 14 state membre, procurorii sunt numiți fie de consiliile independente ale procurorilor, fie de procuratura însăși. Puterea executivului – fie ministrul justiției, fie guvernul sau șeful statului – de a numi procurori este supusă unui control judiciar în aproape toate cele 12 state membre în care procurorii sunt numiți în acest mod.

    Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, spune că acest tablou de bord privind justiția în UE arată că eforturile de consolidare a independenței sistemului judiciar în întreaga Uniune Europeană dau roade.

    “Ne propunem să promovăm încrederea în instituțiile noastre juridice și să ne asigurăm că justiția este independentă și accesibilă tuturor”, a mai spus Věra Jourová.

    Constatările din Tabloul de bord privind justiția vor fi utilizate pentru Raportul Comisiei Europene din 2024 privind statul de drept.

  • Statul de drept în Polonia

    Statul de drept în Polonia

    Între responsabilitățile Uniunii Europene se numără și aceea de a se asigura că guvernele Uniunii respectă valorile comunitare, precum statul de drept, democrația și standardele privind drepturile omului.

    Pornind de la această premisă și considerând că guvernul de la Varșovia de la acea vreme ar putea face abuz de putere, Comisia Europeană a început în urmă cu câțiva ani o anchetă cu privire la respectarea statului de drept în Polonia. Bruxellesul era îngrijorat de modificările pe care executivul polonez le făcea în legătură cu Tribunalul Constituțional și cu mass-media publică, modificări care ar fi putut afecta statul de drept.

    Mai exact, guvernul numise mai mulți judecători care să activeze în cadrul Tribunalului Constituțional decât avea dreptul să facă și refuza să pună în aplicare o hotărâre a instanței amintite legată de numirea judecătorilor. Dacă Guvernul putea ignora ce spunea Tribunalul, aceasta însemna că instanța respectivă nu își putea îndeplini sarcina de a se asigura că Executivul respectă limitele impuse de Constituție, adică Tribunalul Constituțional nu era în măsură să oprească Guvernul de la a adopta legi care să încalce drepturile omului protejate prin Constituție.

    De asemenea, a modificat normele privind modul de funcționare a Tribunalului Constituțional, încetinind procesul de adoptare a hotărârilor. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană era îngrijorată că modificările făcute de guvernul de la acea vreme cu privire la postul public ar putea interfera cu dreptul la libertatea de exprimare și libertatea de informare. Modificările introduse ofereau Guvernului puterea de a-i numi pe cei aflați în funcțiile de conducere ale mass-mediei publice, precum și pe membrii consiliilor de supraveghere a mass-mediei publice.

    În consecință, pentru prima dată, Comisia s-a folosit de puterea sa de a iniția o anchetă reglementată de articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acum, ancheta a fost finalizată, iar planul de acțiune prezentat în februarie de noul guvern Donald Tusk ca răspuns la disputa de lungă durată privind statul de drept și independența justiției a determinat executivul UE să-și anunțe intenția de a închide procedura împotriva Varșoviei, cea pentru care Bruxellesul a păstrat înghețate ani de zile peste o sută de miliarde de euro fonduri comunitare alocate Poloniei.

    Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru statul de drept, Carta drepturilor fundamentale:

    “Comisia Europeană și-a finalizat analiza privind situația statului de drept din Polonia în contextul procedurii articolului 7 din Tratatul privind UE. Comisia consideră că nu mai există un risc clar de încălcare gravă a statului de drept în Polonia. Polonia a lansat o serie de măsuri legislative și nelegislative pentru a răspunde preocupărilor privind independența sistemului de justiție, a recunoscut primatul dreptului UE și s-a angajat să pună în aplicare toate hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Europene a Drepturilor Omului.”

    Condițiile cerute, legate de reformele specifice statului de drept, „au fost deja îndeplinite”, a precizat Christian Wigand, adăugând că Executivul comunitar va continua să „monitorizeze în mod regulat” măsurile din planul de acțiune polonez, precum și alte inițiative de promovare a statului de drept în Polonia.

    În ultimele luni, dovadă a relaxării relațiilor dintre Bruxelles și Varșovia după preluarea mandatului de către Donald Tusk, Comisia Europeană a dezghețat deja 76,5 miliarde de euro din Fondurile de coeziune și 6,3 miliarde de euro din Next Generation EU pentru Polonia, parte din totalul de 137 de miliarde înghețate de Uniunea Europeană.

     

  • România în UE – beneficiar net

    România în UE – beneficiar net

    “România este un capitol important în povestea Uniunii Europene. Vorbim de o şansă acordată odată cu banii veniţi de la Bruxelles pentru infrastructură modernizată şi oportunităţi pentru toţi românii”. Declaraţia îi aparţine ministrului de Finanţe, Marcel Boloş, şi a fost făcută pe 9 mai, dată la care este marcată Zua Europei.

    Boloş s-a declarat un promotor convins al faptului că banii europeni schimbă cu adevărat vieţi. Fie şi numai din perpectivă financiară, aderarea ţării la Uniunea Europeană a prezentat un beneficiu uriaş, tradus prin absorbţia de fonduri pe care, cel mai probabil, nu le-ar fi putut obţine pe alte căi. Potrivit ministrului Boloş, la fiecare 1 euro cu care am contribuit am primit 3 euro înapoi.

    “Concret, de la aderarea, în 2007, şi până în prezent, România a primit peste 95 miliarde de euro şi a contribuit cu 30 miliarde la bugetul blocului european. Aşadar, balanţa financiară netă ne arată un plus de 65 miliarde de euro”, a subliniat ministrul Finanţelor.

    Potrivit acestuia, datorită acestor fonduri, în 2020, România a reuşit să treacă pragul de 30 miliarde lei (6 miliarde euro) investiţi din bani europeni într-un singur an, iar anul trecut a fost atins nivelul record de 80 miliarde lei (16 miliarde euro).

    Pe de altă parte, intrarea României în UE a însemnat şi integrarea în piaţa unică, libertatea de circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului, a amintit ministrul Boloş. El spune că investiţiile străine s-au dublat de la aderarea la Uniune, ajungând la aproximativ 108 miliarde de euro în 2022, iar faptul că România a devenit atractivă pentru companiile europene nu a însemnat doar investiţii, ci şi dezvoltarea unor domenii care erau neglijate în trecut.

    Pentru români, dezvoltarea care a venit odată cu intrarea în UE a însemnat şi salarii mai mari. În ultimii 17 ani, salariul minim a fost majorat de 20 de ori, ajungând, în prezent, la 3.300 lei brut (660 de euro). Marcel Boloş a amintit şi de zecile de şcoli şi grădiniţe construite de la zero sau modernizate cu fonduri europene, inclusiv în comune şi oraşe mici, şi de cei 1.300 km de drumuri construite sau modernizate.

    Prin fondurile europene aferente perioadei 2014 – 2020, peste 95.000 de companii din România au fost sprijinite să devină mai productive prin investiţii în retehnologizare, automatizare, creşterea eficienţei energetice, formarea angajaţilor, a afirmat ministrul Finanţelor.

    Alte proiecte realizate cu fonduri europene sunt aeroporturile regionale modernizate sau în curs de modernizare şi extindere, precum şi mii de kilometri de reţele de utilităţi.

    Mai importantă, însă, decât accesul la resurse şi bunăstare materială a fost aderarea la valorile şi principiile care guvernează Uniunea – stat de drept, domnia legii, libertate de exprimare, incluziune socială, toleranţă – toate, ingrediente ale unei democraţii funcţionale. Detractorii Uniunii Europene, din România şi aiurea, autointitulaţi suveranişti şi camuflaţi sub un fals conservatorism, detestă proiectul european, deşi ştiu că nu pot pune în loc nimic durabil.

  • Bruxelles-ul anunţă deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

    Bruxelles-ul anunţă deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

    Bruxelles-ul îngheţase aceste fonduri, acuzând fostul guvern polonez condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în faţa dreptului naţional.

    Ursula von der Leyen a salutat reformele şi măsurile iniţiate de guvernul liberal condus de Donald Tusk privind “independenţa justiţiei” şi planul de acţiune aferent pe care Varşovia l-a prezentat recent Bruxelles-ului. Principalele puncte ale acestui plan privesc statutul Consiliului Naţional al Magistraturii, al Curţii Supreme, Curţii Constituţionale, tribunalelor de drept comun şi separarea funcţiilor de ministru al justiţiei şi de şef al Parchetului naţional. Din fondurile de aproximativ 136,5 miliarde de euro care vor fi deblocate, circa 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi în jur de 60 de miliarde fonduri din planul european de relansare post pandemie şi de susţinere a tranziţiei verzi. “Sunt mulţi bani, dar îi vom folosi bine”, a promis premierul polonez după întâlnirea cu preşedinta Comisiei Europene.

    După ce partidul conservator Lege şi Justiţie a pierdut majoritatea şi puterea în urma alegerilor din octombrie anul trecut, noul executiv condus de liberalul Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept. Însă preşedintele polonez Andrzej Duda, apropiat de conservatori, precum şi unii magistraţi din instituţii-cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor promise de guvernul Tusk, dispute care se înscriu în lupta politică între actuala şi fosta putere ce are ca mize principale justiţia şi presa.

    Într-o moţiune transmisă Parlamentului de la Varşovia, actualul executiv îl acuză pe fostul premier conservator Mateusz Morawiecki că ar fi comis o infracţiune prin faptul că nu a solicitat formal Comisiei Europene plata fondurilor aferente PNRR-ului, deşi acestea erau blocate de Bruxelles.

  • Efectele Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept – Ungaria

    Efectele Regulamentului privind mecanismul de condiționalitate bazat pe statul de drept – Ungaria

    În numărul din decembrie 2023 al revistei
    academice Romanian Journal of European
    Affairs, editată și publicată de Institutul European din România, a apărut
    un articol privitor la înțelesurile conceptului de europenizare și
    interpretările diferite pe care aceasta le are pentru Uniunea Europeană și
    Ungaria.


    Cercetarea este semnată de Sebastian Kubas, conf. univ. dr. la Universitatea
    Silezia din Katowice. Acesta investighează evoluția iliberală a sistemului
    politic și juridic din Ungaria, vizibilă începând cu anul 2010. Autorul
    consideră că neutilizarea de către Uniunea Europeană a unor instrumente de
    sancționare mai severe după anul 2010, a condus la utilizarea fondurilor europene
    în Ungaria potrivit unei interpretări a europenizării, diferite de cea a instituțiilor
    europene.


    Începând cu 2022 a fost realizată o formalizare a mecanismului de
    condiționalitate în UE. Potrivit acestuia, accesul la fondurile europene este condiționat
    de respectarea statului de drept. În baza acestui mecanism, UE a promovat
    măsuri concrete pentru susținerea europenizării și respectarea separării
    puterilor în stat și domnia legii.


    Textul complet al articolului este disponibil, în
    limba engleză, la adresa:     http://rjea.ier.gov.ro/.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Consiliul şi PE au ajuns la un acord provizoriu privind legislaţia care protejează jurnaliştii

    Consiliul şi PE au ajuns la un acord provizoriu privind legislaţia care protejează jurnaliştii

    Acțiunile în justiție care au ca scop reducerea la tăcere a persoanelor care se exprimă cu privire la chestiuni de interes public reprezintă un fenomen din ce în ce mai răspândit, atrag atenţia instituţiile europene, iar Directiva care îşi propune să protejeze jurnaliştii va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de cereri.

    Demersurile sunt inițiate, în general, de persoane fizice, grupuri de lobby sau autorităţi ale statului. Scopul lor este de a-i cenzura şi a-i intimida pe cei care critică anumite decizii sau acţiuni publice, împovărându-i cu costul unei apărări în instanţă. Creșterea numărului de procese în justiţie împotriva jurnaliştilor este menţionată în mai multe rapoarte şi evaluări privind statul de drept ale Comisiei Europene.

    Democrațiile sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere în instanță persoanele care îi critică, doar pentru faptul că acestea se exprimă cu privire la chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE protejează jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva cauzelor în instanță nefondate și abuzive, sublinia ministrul spaniol al Justiției, Félix Bolaños.

    Potrivit Directivei care ar urma să fie adoptată de forurile europene, jurnaliştii vizaţi de acțiuni în justiție abuzive vor putea solicita instanțelor să respingă o cerere aflată într-un stadiu incipient al procedurii, în cazul în care aceasta este vădit nefondată, iar instanțele ar trebui să accelereze solicitările de acest tip.

    De asemenea, se va putea cere o garanție financiară de la persoana sau societatea reclamantă. În sfârşit, o instanță va putea decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte cheltuielile de judecată, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei. Un judecător va putea hotărî şi că partea care a inițiat acțiunea în justiție ar putea face obiectul unei sancțiuni sau al altor măsuri similare.

    În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de o acțiune în justiție care ţinteşte îngrădirea libertăţii de exprimare, într-o țară terță, statele membre trebuie să refuze recunoașterea și executarea hotărârii pronunțate în respectiva țară, dacă în statul membru în cauză s-ar considera că aceasta este vădit nefondată sau abuzivă.


  • Măsuri în lupta împotriva corupției

    Măsuri în lupta împotriva corupției

    Indicii de corupție la nivel mondial plasează multe
    state membre ale UE printre țările considerate ca fiind cele mai puțin corupte
    din lume. Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare esențială pentru
    cetățenii din UE, aceasta costând economia comunitară cel puțin 120 de miliarde
    de euro pe an.

    Corupția este foarte dăunătoare pentru societate, pentru
    democrațiile noastre, pentru economie și pentru indivizi, subliniază Bruxellesul.
    Subminează instituțiile de care depindem, diluându-le credibilitatea, precum și
    capacitatea lor de a furniza politici publice și servicii publice de calitate.
    Acționează ca un facilitator pentru crima organizată și interferența străină
    ostilă. Prevenirea și combaterea cu succes a corupției este esențială atât
    pentru a proteja valorile UE și eficacitatea politicilor UE, cât și pentru a
    menține statul de drept și încrederea în cei care guvernează și instituțiile
    publice.

    Comisia Europeană a decis să ia măsuri decisive pentru a lupta
    împotriva corupției în UE și în întreaga lume, respectând angajamentul luat de
    președintele von der Leyen în discursul său din 2022 privind starea Uniunii.

    Setul
    de măsuri anticorupție prezentat include norme noi și consolidate care
    incriminează infracțiunile de corupție și armonizarea pedepselor în întreaga
    UE, precum și o propunere a Înaltului Reprezentant, susținută de Comisie, de a
    stabili un regim de sancțiuni dedicat politicii externe și de securitate comune
    (PESC) pentru a viza acte grave de corupție în întreaga lume.

    Vera Jourova,
    vicepreședinte pentru valori și transparență: Pachetul de azi va ridica ștacheta pentru definițiile și pedepsele la
    nivelul UE pentru infracțiunile de corupție și va ajuta autoritățile să prindă
    și să pedepsească infractorii, atât din sectorul public cât și privat, indiferent
    unde se întâmplă. Sunt diferențe prea mari
    între ceea ce înseamnă corupție la nivel național, pedepsele aferente sunt
    diferite, ceea ce înseamnă că anchetele transfrontaliere sunt dificile și sunt
    create lacune folosite de infractori. Corupția prin natura sa este greu de
    cuantificat și și aici ne bazăm pe opinia publică, Vă dau câteva informații
    relevante, din 2022: aproape 70% din europeni cred că în țara lor
    corupția este răspândită și doar 30% că guvernele lor luptă eficient împotriva
    corupției, poliția de departe se bucură de cea mai mare încredere din partea
    populației în lupta împotriva corupției, conform Eurobarometrului. 40% dintre
    cetățenii europeni ne spun că li se pare inutil să raporteze un act de corupție
    pentru că nu cred că vor fi anchetate adecvat cazurile raportate. Nu sunt cifre
    foarte promițătoare.

    Noile măsuri pun un accent puternic pe prevenire și pe
    crearea unei culturi a integrității, în care corupția nu este tolerată și, în
    același timp, consolidează instrumentele de aplicare.


  • Starea presei în România

    Starea presei în România

    Statul român rămâne codaş în Europa în ceea
    ce priveşte respectarea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, precum
    şi accesul neîngrădit la informaţii de interes public    , afirmă preşedintele organizației ActiveWatch,
    Liana Ganea. În opinia sa, una dintre principalele probleme rămâne faptul că
    marile partide politice finanţează netransparent presa, ceea ce conduce la
    suspiciuni rezonabile că agenda publică în mass-media este distorsionată. În
    acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit
    ţinta unor campanii de discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de
    instituţii de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională, a
    mai spus Liana Ganea. Totodată,     ea consideră că statul
    român trebuie să exercite un control real asupra serviciilor de informaţii, să
    limiteze puterile în expansiune ale acestora şi posibilitatea lor de a
    interfera cu exercitarea dreptului la libertatea de exprimare.


    La rândul său, preşedintele Centrului pentru Jurnalism
    Independent, Ioana Av    ădani,
    a declarat că există probleme mari cu mass-media din România care ţin de
    competenţa statului şi de capacitatea lui de a le rezolva. Printre acestea, ea
    a enumerat lipsa de transparenţă a acţionariatului companiilor de media şi
    influenţa lor asupra agendei editoriale, atacurile împotriva jurnaliştilor
    venite din zona puterii sau creşterea discursului agresiv la adresa acestora.

    Statul român ar trebui să înţeleagă şi fără presiune din partea Europei că mass-media
    este un actor legitim în tot ce ţine de dezbaterea publică şi că rolul său
    critic este dincolo de orice interes de partid sau pecuniar,     a subliniat Ioana
    Avădani.

    Declaraţiile
    au loc în contextul afirmaţiilor vicepreşedintei Comisiei Europene pentru
    valori şi transparenţă,     Vera Jourova, care consideră că ‘situaţia presei din România nu
    este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri’    . Întrebată dacă noile
    instrumente legislative propuse de Comisia Europeană anul trecut şi aflate, în
    prezent, în curs de adoptare sunt suficiente pentru a aborda aceste
    probleme,     ea a răspuns afirmativ,
    precizând, în acelaşi timp, că aşteaptă mai mult de la statul român până
    atunci.


    Raportul privind statul de drept din 2022 al CE menţionează că media
    din România se confruntă cu probleme între care faptul că ‘transparenţa asupra
    acţionariatului media continuă să fie incompletă’     şi înrăutăţirea situaţiei
    privind ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţă împotriva jurnaliştilor.
    În 2022, instanţele din Rom    ânia au
    pronunţat două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis
    infracţiuni care vizau siguranţa jurnaliştilor.


  • Consiliul UE a ajuns la un compromis cu Budapesta în problema fondurilor europene

    Consiliul UE a ajuns la un compromis cu Budapesta în problema fondurilor europene

    Un compromis a fost găsit recent pentru deblocarea parţială a fondurilor europene destinate Ungariei, ceea ce a permis ridicarea obiecţiilor Budapestei asupra unui ajutor financiar european pentru Ucraina şi asupra instituirii unui impozit minim pentru societăţile multinaţionale, a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE Uniunii Europene.


    Conform noului mecanism de condiţionalitate, prin care Comisia Europeană poate bloca fondurile europene destinate unei ţări dacă consideră că aceasta încalcă ”statul de drept”, executivul comunitar a cerut suspendarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, sumă ce reprezintă 65% din fondurile europene alocate Ungariei în bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-2027.


    În plus, Bruxellesul a blocat cele 5,8 miliarde de euro ce revin Ungariei sub formă de granturi în planul european de relansare în urma pandemiei. Compromisul găsit recent reduce la 6,3 miliarde de euro fondurile europene îngheţate, respectiv 55% din fondurile de coeziune alocate Ungariei în bugetul plurianual pentru perioada 2021-2027, cu posibilitatea deblocării şi acestora dacă Budapesta se conformează cererilor Comisiei Europene înscrise într-o listă cu 27 de măsuri. Accesarea celor 5,8 miliarde de euro din planul european de relansare rămâne de asemenea condiţionată de aplicarea acestor măsuri, care privesc în special justiţia şi combaterea corupţiei.


    Recent, Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, a vorbit în plenul Parlamentului European, în contextul discuțiilor privind aplicarea Regulamentului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea statului de drept.


    Nu ne putem baza deciziile pe angajamente vagi față de statul de drept și pe promisiuni de reforme, fără o monitorizare adecvată pe termen lung a modului în care sunt implementate respectivele angajamente’, spune Ramona Strugariu.


    Noi, în această instituție, avem responsabilitatea față de cetătenii europeni de a proteja valorile UE, de a ne asigura că fondurile UE sunt utilizate corect și că nu există vulnerabilități care să afecteze bugetul UE. Știu că și Comisia Europeană este conștientă de această responsabilitate uriașă. Nu ne putem baza deciziile pe angajamente vagi față de statul de drept și pe promisiuni de reforme, fără o monitorizare adecvată pe termen lung. Dacă deblocăm aceste fonduri fără o restabilire semnificativă a statului de drept în Ungaria atunci vom eșua în această responsabilitate colectivă. Vom eșua față de cetățenii maghiari, cât si față de cei europeni. Vom submina toată munca depusă până acum pentru a proteja statul de drept în Europa. În cele din urmă, trebuie să ne asigurăm că cetățenii maghiari nu suferă pentru acțiunile guvernului lor și să canalizăm fondurile UE către societatea civilă și autoritățile locale.



  • Legile justiţiei – constituţionale

    Legile justiţiei – constituţionale

    Antipatizată
    de multă lume, Curtea Constituţională rămâne arbitrul implacabil al vieţii
    politice româneşti. În termeni cazoni, deciziile sale, chiar dacă se discută,
    se şi execută.

    Miercuri, a fost rândul opoziţiei din Parlamentul de la
    Bucureşti să se conformeze acestei reguli şi să înghită hapul amar al unor
    sesizări respinse de judecătorii Curţii. Atât USR (centru-dreapta) şi AUR
    (naţionalistă), cât şi Avocatul Poporului reclamaseră aspecte de
    neconstituţionalitate cu privire la cele trei legi ale Justiţiei adoptate în
    Parlamentul dominat de coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR. Or, Curtea a decis
    că Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării
    judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii sunt, toate,
    constituţionale.


    Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, a
    scris pe o reţea de socializare că decizia CCR este una corectă şi
    firească    , iar legile vor merge la promulgare. Ea consideră că, astfel, se
    revine la normalitate. Alina Gorghiu a amintit că obiectivele României sunt, în
    prezent, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxelles-ul
    monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în
    Uniunea Europeană, în 2007.

    De renunţarea la acest mecanism, adaugă ea, depinde
    şi aderarea României la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Procedurile
    privind adoptarea celor trei legi, mai susţine Alina Gorghiu, s-au desfăşurat
    în coordonare cu Comisia Europeană, iar corectarea legislaţiei în domeniul
    justiţiei era şi un obiectiv inclus în Planul Naţional de Redresare şi
    Rezilienţă, convenit cu Bruxelles-ul de guvernanţii de la Bucureşti.


    USR
    continuă să susţină, însă, că noile legi fac mult rău. Sunt, spune fostul
    ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion, nişte legi extrem de proaste şi de
    nocive, care ne întorc     în perioada anterioră admiterii în Uniunea Europeană,
    când regimul autoritar de stânga al premierului Adrian Năstase încercase să-şi
    subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie.


    Decizia Curţii
    Constituţionale de a respinge sesizările USR, în absenţa unui aviz al Comisiei
    de la Veneţia, demonstrează că CCR a ajuns un simplu instrument politic – mai
    acuză fostul ministru.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tănasă,
    apreciază că nesancţionarea judecătorilor care nu respectă deciziile CCR
    goleşte de eficienţă caracterul obligatoriu al acestora.

    Şi Avocatul
    Poporului afirmă că, pe lângă formele de manifestare a dreptului de asociere,
    noua legislaţie în domeniu preconizează o extindere a ariei funcţiilor ce pot
    fi ocupate de judecători şi procurori, ceea ce excede activităţii de înfăptuire
    a justiţiei.

    Opoziţia solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge
    legile justiţiei în forma actuală şi să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia.


  • Raport privind statul de drept

    Raport privind statul de drept

    Recent, Comisia Europeană a
    publicat a treia ediție a raportului anual privind statul de drept, document
    care include o imagine de ansamblu a tendințelor înregistrate per ansamblu în
    UE, dar și 27 de capitole, consacrate fiecărei țări, în care se analizează
    evoluțiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021.

    Recomandările
    specifice adresate fiecărui stat membru, care constituie o premieră, sunt
    menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și
    să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri. La fel ca în
    edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru
    domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele
    anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei, respectiv alte aspecte
    instituționale legate de sistemul de control și echilibru.

    În acest an,
    importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a
    statului de drept a fost evidențiată, odată în plus, de contextul în care a
    fost publicat raportul, aspect subliniat de vicepreședinta pentru valori și
    transparență, Věra Jourová:

    Acest raport
    anual vine într-un context geopolitic extraordinar. Invazia rusă în Ucraina
    reamintește încă odată importanța activității noastre de susținere și promovare
    a statului de drept în UE și în afara acesteia. Raportul din acest an arată că
    dezbaterea privind statul de drept în Europa înregistrează progrese pe măsură
    ce statele membre aduc îmbunătățiri și abordează chestiuni din acest domeniu.
    Din păcate, există încă preocupări în unele state membre, în special în ceea ce
    privește independența sistemului judiciar. De asemenea, pentru prima dată,
    raportul analizează serviciile publice de mass-media. Sunt necesare garanții
    suplimentare pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este
    protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a
    exercita presiuni politice. Astăzi facem un pas înainte, recomandând modalități
    de îmbunătățire a situației statului de drept în întreaga UE. Fac apel la
    statele membre, la Consiliu și la Parlamentul European, la societatea civilă,
    să continue să se angajeze într-o dezbatere serioasă privind statul de drept în
    Uniunea noastră Europeană.

    Statul de drept este esențial
    pentru fiecare cetățean și pentru fiecare întreprindere din UE, deoarece
    garantează drepturile și valorile fundamentale, asigură aplicarea legislației
    UE și sprijină un mediu de afaceri favorabil investițiilor. Este una dintre
    valorile fundamentale pe care se întemeiază UE și reprezintă rezultatul unui dialog
    strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate, analizând situația
    din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial.