Radio România Internațional

Tag: Strasbourg

  • Romania’s president at the European Parliament

    Romania’s president at the European Parliament


    Initiated in 2022, shortly after the Russian Federation started its war against Ukraine, the debate series “This Is Europe” has reached its 13th edition, in which the president of Romania Klaus Iohannis presented his views on the future of Europe and solutions to the problems it is facing before the European Parliament.



    The European project requires attention, effort, patience and integrity on a daily basis, if we are to live free, in a united and thriving Europe, the Romanian official said in Strasbourg, adding that present-day Romania is a strong advocate of coordinated action in the spirit of European values.



    “We have a responsibility to support a Europe that carries forward these principles and values, including towards our friends in the European neighbourhood that have chosen our democracy and development model. And a key stage in this process is the European elections. The priorities we will define together after these elections will have to help us give pragmatic responses to the challenges of the present and to prepare better for the challenges of the future,” president Iohannis believes.



    The Romanian official also mentioned the unprecedented geostrategic challenges facing the Union. “The rules-based international order is being challenged over and over again. Russia pursues its aggression against Ukraine. Around the Union, instability and insecurity have reached alarming levels. The open conflict in the Middle East, the situation in the Red Sea, and the worrying developments in the Sahel, all these have a systemic impact on our own security,” Klaus Iohannis pointed out.



    At the same time, he went on to say, “Climate change, economic difficulties, and illegal migration continue to generate their own negative impact, adding to the complexity of global dynamics. On top of all these challenges, we witness a crisis of values and, as far as I see it, a crisis of public trust in our institutions.”



    The president of Romania emphasised the importance on EU action based on unity, solidarity, cohesion and the rule of law, and pleaded for continuing support for Ukraine, adding that defending democracy, territorial integrity and sovereignty, as well as the rules-based international order cannot be subject to any “solidarity fatigue”.



    In his speech, president Iohannis said Romania was one of the best examples of the transforming power of the EU, which has provided undeniable and concrete benefits for Romanian citizens. “Enlarging our European family by accepting new members will only strengthen the Union,” he argued, and mentioned the historic decisions made at the European Council in December 2023 with respect to the Republic of Moldova and Ukraine, as well as Bosnia and Herzegovina, and Georgia.



    The Romanian official also emphasised that the EU must remain a free movement area, and pleaded for Romanias full Schengen accession as soon as possible, thus allowing the country to make a concrete contribution to strengthening the security of the European bloc. (AMP)


  • Alexandru Ioniţă din Franţa

    Alexandru Ioniţă din Franţa

    Inginer, absolvent al Politehnicii de la Bucureşti, co-fondator al unui start up de securitate cibernetică cu sediul în Elveţia, Alexandru Ioniţă trăieşte în prezent în Franţa.



  • September 14, 2022 UPDATE

    September 14, 2022 UPDATE

    Debates – The new scheme for capping and compensating the price of energy on Wednesday reached the parliamentary committees in Bucharest for debates. The senators from the economic and energy commissions are debating the document recently adopted by the government, which includes the new scheme for compensating and capping the energy price, which applies from September 1. According to the emergency ordinance, the monthly consumption level up to which the price will be capped was reduced to 255 KWh, in the case of electricity. The intention of the government is for people to try to save electricity in the coming period. In the case of natural gas, the ordinance does not make any changes for domestic consumers. The interim speaker of the Senate, Alina Gorghiu, has declared that the ordinance will be modified in the commissions, if anything was omitted, but the changes will be made with the agreement of the governing coalition. The provisions in the emergency ordinance have triggered criticism from the opposition and the business environment.



    Energy — The EU will propose measures to cap the income of low-cost electricity producers and will force companies that sell fossil fuels to share the profits they make following the increase in energy prices. The announcement was made on Wednesday by the president of the European Commission, Ursula von der Leyen, during her speech on the state of the EU held in the plenary session of the European Parliament gathered in Strasbourg. She also said that the EU bloc was also discussing capping energy prices and was working on establishing a more representative gas reference price than that at the TTF hub in Amsterdam. In the spring, at the TTF hub in Amsterdam, the gas pricing hub for the European gas market, the pricing reached the record level of almost 335 Euros for one MWh. Also, the European Commission will propose that member countries should reduce their net monthly electricity consumption by at least 10% and by 5% during peak hours, until March 31, 2023. Instead, the EC document does not include a ceiling for the price of natural gas, an idea that caused divisions among the member countries. Ursula von der Leyen has warned that a difficult period will follow for companies and households in Europe, evoking the economic consequences of the war in Ukraine.



    London – Five days after the death in Scotland, on September 8, of Queen Elizabeth II of Great Britain, the Queen’s coffin arrived at Buckingham Palace in London, last night, to the applause of the crowd, and it was greeted by the new King Charles III. After being on public display for the first time, for 24 hours, in Edinburgh, the royal coffin was flown to the British Capital by a Royal Air Force plane and deposited overnight at Buckingham Palace before being moved, on Wednesday, to Westminster Hall, the building of the British Parliament. From this evening, people will have access to the Parliament building, to pass by the Queen’s coffin. People started queuing as of Tuesday. Hundreds of thousands of people, spread over kilometers and regardless of the weather, are expected to queue for hours to bid their final farewell to the queen. Queen Elizabeth IIs funeral will take place on September 19, at Westminster Abbey. Romania will be represented by President Klaus Iohannis. Her Majesty Margareta, the Custodian of the Crown of Romania, and Prince Consort Radu will also attend the funeral.



    Software — The Romanian government will force all central and local public authorities to give up Russian anti-virus solutions or applications that could be under Moscows control. A draft law in this sense was on the agenda of the government’s meeting on Wednesday, in the context in which other European states, such as Germany and Italy, have already made such decisions. Kaspersky company, which produces one of the best known antivirus solutions, will be directly affected by this measure, because all its software will have to be uninstalled from public computer systems in the country. Any antivirus program creates backdoors on computers and could be used for espionage. The bill’s substantiation note shows that many public institutions and local administration authorities in Romania, including Bucharest City Hall, purchase and use Russian antivirus programs, due to their low prices.



    Tennis — The Romanian tennis player Ana Bogdan (65 WTA) qualified, on Wednesday, to the quarter finals of the WTA 250 tournament in Portoroz, Slovenia, after defeating the Slovenian Tamara Zidansek, 6-1, 6-7, 6-1. The Romanian player will fight for a place in the quarter finals with the Spanish Cristina Bucsa (110 WTA), or the Brazilian Beatriz Haddad Maia (18 WTA). The Portoroz tournament, on an outdoor hard court, has prizes up for grabs worth over 200 thousand Euros. (LS)

  • Jurnal românesc – 16.05.2022

    Jurnal românesc – 16.05.2022

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare a şase ambasadori români, între
    care Cornel Feruţă, reprezentant permanent pe lângă Organizaţia Naţiunilor
    Unite de la New York, şi Ion Jinga, şef al Misiunii Permanente a României pe
    lângă Consiliul Europei de la Strasbourg.     Administraţia Prezidenţială transmite
    că preşedintele i-a acreditat, totodată, pe Daniel Ioniţă, care va conduce
    reprezentanţa diplomatică în Suedia, Iulian Buga, ce va ocupa fotoliul de ambasador
    în Singapore şi pe Răzvan-Victor Rusu, noul şef al Misiunii Permanente a
    României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva şi Organizaţiile
    Internaţionale cu sediul în Elveţia. Nu în ultimul rând, Iohannis a validat
    numirea lui Nicolae Năstase în funcţia de ambasador în Senegal, în Republica
    Capului Verde, Gambia, Burkina Faso, Coasta de Fildeş şi Republica
    Guineea-Bissau, cu reşedinţa la Dakar.




    Ambasada
    României la Kiev și-a reînceput activitatea, a anunţat, în weekend, ministrul
    Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Ş    eful diplomaţiei române, care a participat
    sâmbătă şi duminică, la Berlin, la reuniunea informală a miniştrilor de externe
    din statele membre NATO, a declarat că România este pe deplin alături de
    partenerul său Ucraina în lupta sa curajoasă pentru libertate!.
    Bucureştiul a suspendat activitatea reprezentanţei diplomatice din capitala
    Ucrainei şi şi-a repatriat întreg personalul pe 26 februarie, la două zile după
    începutul invaziei Rusiei în Ucraina. O mare parte a statelor ocidentale şi-au
    relocat sediile ambasadelor în Liov, oraş aflat în apropiere de graniţa de vest
    cu Polonia. După retragerea trupelor ruseşti din zona Kiev-ului, 38 de ambasade
    şi-au reluat activitatea în capitala ucraineană, între care cele ale Italiei,
    Spaniei, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Franţei, Coreii de Sud, Sfântului
    Scaun, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene. Secretarul de stat al
    Statelor Unite ale Americii, Antony
    Blinken, a anunţat, la rându-i, că ambasada SUA la Kiev îşi va relua activitatea
    foarte curând.






    Trei pelicule
    româneşti vor fi prezentate, în premieră, la a 75-a ediție a Festivalului
    Internațional de Film de la Cannes, care începe pe 17 mai.     Este vorba despre
    R.M.N. de Cristian Mungiu, care va concura pentru premiul Palme
    d’Or în competiţia oficială, Metronom, de Alexandru Belc, ce va fi
    fi prezentat în selecţia oficială Un Certain Regard şi
    scurtmetrajul Potemkiniștii, regizat de Radu Jude, selectat în
    programul secțiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs. Institutul Cultural
    Român de la Paris transmite că producătoarea Diana Păroiu face parte dintre cei
    20 de producători europeni selectaţi de European Film Promotion pentru a
    participa la programul Producers on the Move, care îşi propune
    dezvoltarea coproducţiilor internaţionale, intensificarea schimburilor de
    experienţă şi crearea de noi reţele profesionale. De asemenea, Diana Păroiu a
    semnat şi epilogul lungmetrajului Întoarcere la Seul, care va fi
    proiectat în cadrul secţiunii Un Certain Regard. Actriţa Cosmina
    Stratan, care în urmă cu 10 ani a fost recompensată cu Premiul pentru
    interpretare feminină, cu pelicula După dealuri de Cristian Mungiu,
    se regăseşte anul acesta în distribuţia lungmetrajului Frate şi
    soră, de Arnaud Desplechin, care va concura în Competiţia oficială a
    festivalului. Nu în ultimul rând, regizorul Liviu Săndulescu alături de
    scenarista şi actriţa Iulia Lumânare, semnează scenariul peliculei
    Roşu, care a fost selectat la a 16-a ediţie a programului de
    dezvoltare de scenarii ScripTeast. Festivalul
    Internațional de Film de la Cannes se desfăşoară în perioada 17-28 mai.




    Şapte dintre cei mai cunoscuți artişti plastici
    români contemporani sunt promovaţi de Institutul Cultural Român Dimitrie
    Cantemir din Istanbul, pe platformele online, în cadrul proiectului
    cultural intitulat Culoarea Zilei.     Astfel, în perioada 27 aprilie -
    6 iunie, ICR Istanbul difuzează înregistrări în care artiştii sunt invitaţi
    să-şi prezinte activitatea, să vorbească despre viziunea în artă şi să ofere
    detalii despre creaţiile lor. Filmările au fost realizate în atelierele
    artiștilor și au menirea de a pune în valoare cultura vizuală românească
    contemporană. Programul a început, la 27 aprilie, cu Mirela Trăistaru, a
    continuat, la 2 mai, cu Anca Boeriu, iar la 9 mai a fost prezentat Mureșan
    Vasile. Programul continuă, la 16 mai, cu Ștefan Pelmuș, la 23 mai este
    programat Eugen Raportoru, la 30 mai – Aurel Tar, iar seria se va încheia la 6
    iunie cu Constantin Pacea. Înregistrările pot fi vizionate pe contul de
    Facebook şi pe canalul de YouTube ale ICR Instanbul.




  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CORONAVIRUS – Premierlu Nicolae Ciucă avu luni ună andamasi di lucru cu responsabilii ti kivrnisearea-a pandemiillei di Covid-19, tru cadrul a curi să zbură ti ateali ditu soni evoluții a lăngoarillei tru văsilie şi tru UE. Eara acăţati tu muabeti şi misuri di protecție a populațiilei, ti ţăneari a sculiiloru dişcllisi și di funcționare a economiillei. 1756 di cazuri di Covid-19 fură raportate tru România tru 24 di săhăţ ditu soni, ditu 30 di ñillii di testi. 18 di persoane muriră tru idyiul interval ditu furñii tu ligătură cu Covid. Capitala București nregistră nai ma mare numir di năi infecții — 146. Uidisitu cu datili dimăndati di Institutlu Național di Statistică, rata di infectare tru România criscu lișor până la 0,60. Numirlu total di paciență yitripsiţ tru spitalili ditu România s’aproaki di 2.500, ditu cari 403 la tearapie intensivă. Specialiștilli tru sănătati publică și autoritățli fac timbihi că aproapea 100 di cazuri di infecție cu varianta Omicron fură confirmate tru tută văsilia, iara isăkili spunu că aesta va s’agiungă dominantă tru yinitoarili dauă stămâñi. Nai ma urutu di tu stenariili a dalgăllei 5 zburaşti ti aproapea 25 di ñilli di cazuri năi ndzuuă tru perioada di kipită și ună zori babageană ti sistemlu di sănătati. Ritmolu di vaccinare ma largu easti scădzut. Tru România, niheamă pisti 7,8 miliuñi di persoani fură vaccinate integral di la ahurhita a campanillei di vaccinare.



    REGISTRA – Autoritatea Electorală Permanentă ditu România dimăndă că numirlu total di cetățeni cu ndreptu di vot, ngrăpsiţ tru Registrul Electoral la 31 di andreu 2021 easti di 18.875.052. Ditu aeșţă, 18.105.818 au domiciliul ică reședituța tru văsilie, kiro tu cari 769.243 au domiciliul tru xinătati. Registrul Electoral easti un sistem informatic național cari nregistreadză și actualizeadză datili di idintitati a românilor cu ndreptu di vot și circumscripțiile tru cari pot s’voteadză.




    DIASPORA — Ditu tuț cetățenii atiloru 27 di state membre ale Uniuni Europene, tru 2020, românii ditu diaspora pitricură acasă nai ma mulţă păradz. Uidisitu cu datili Eurostat, aţelli aproapea 3,6 milioane di români cari băneadză și lucreadză tru xinătati pitricură ufiţialu acasă aproapea 3,4 miliardi di euro, kiro tu cari spaniolii pitricură 2,9 miliardi di euro și polonezllii 2,8 miliardi di euro, aestea hiinda statili cu nai ma mări amintatiţi ditu remitenți tru 2020 la Eurostat. La nivelu ali Uniuni Europene, volumlu a remitenților scădzu cu 9% tru 2020 andicra di 2019. Tru România scădearea fu di maş 7% andicra di 50% tru Ungaria și 71% tru Bulgaria.



    CURTEA — Cauzili românești aflate pi rolu a Curtillei Europene a Ndrepturilor Omului (CEDO) scădzură di la 7.500 tu ahurhita a anlui 2021 la ma puțăn di 5.000. Uidisitu cu giudicătorlu Iulia Motoc, cara aestu ritmo va s’hibă ş-ma largu, tru 2022 putem s-avemu nădia că România numata va s’hibă a patra Văsilie ca numir di dosare CEDO”. Majoritatea a cauzelor aflate pi rol dinintea a CEDO sunt nică ligate di condiţiile di hăpsani, spusi giudicătorlu CEDO Iulia Motoc.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala





  • January 3, 2022 UPDATE

    January 3, 2022 UPDATE

    CORONAVIRUS – PM Nicolae Ciuca on Monday had a working meeting with people in charge with managing the Covid-19 pandemic, during which the latest evolutions of the disease in the country and across the EU were discussed. Measures to protect the population, keep schools open and the economy running were also tackled. 1756 cases of Covid-19 were reported in Romania in the last 24 hours, out of 30 thousand tests. 18 people died in the same interval for Covid-related causes. The capital Bucharest registered the biggest number of new infections — 146. According to data provided by the National Institute of Statistics, the infection rate in Romania has gone up slightly to 0.60. The total number of patients treated in Romanian hospitals is close to 2,500, of whom 403 in intensive care. Public health specialists and authorities are warning that some 100 cases of infection with the Omicron variant have already been confirmed across the country, and estimates show that it will become dominant within the next two weeks. The bleakest of the wave 5 scenarios speaks of around 25 thousand new cases per day in the peak period and a huge pressure on the health-care system. The vaccination pace continues to be extremely low. In Romania, a little over 7.8 million people have been fully vaccinated since the start of the vaccination campaign.



    REGISTRY – The Permanent Electoral Authority in Romania has announced that the total number of citizens entitled to vote, included in the Electoral Registry on December 31, 2021 is 18,875,052. Of them, 18,105,818 have their domicile or residence in the country while 769,243 have their domicile abroad. The Electoral Registry is a national IT system that registers and updates the ID data of the Romanians entitled to vote and the constituencies where they can cast their ballot.



    DIASPORA – Of all the citizens of the 27 member states of the European Union, in 2020, Romanians in the diaspora sent home the largest sums of money. According to Eurostat data, the approximately 3.6 million Romanians living and working abroad officially sent home about 3.4 billion euros, while the Spaniards sent 2.9 billion euros and the Poles 2.8 billion euros, these being the states with the highest revenues in remittances in 2020. According to Eurostat, at the level of the entire European Union, the volume of remittances decreased by 9% in 2020 compared to 2019. In Romania the decrease was of only 7% as compared to 50% in Hungary and 71% in Bulgaria.



    COURT – Romanian cases pending before the European Court of Human Rights (ECHR) have dropped from 7,500 at the beginning of 2021 to less than 5,000. According to Judge Iulia Motoc, if this pace continues, “in 2022 we can hope that Romania will no longer be the fourth country in terms of the number of ECHR cases”. Most of the cases pending before the ECHR are still about detention conditions, the ECHR judge Iulia Motoc has said.



    HANDBALL – Romanias mens national handball team has gathered to train for the preliminary qualifying tournament of the World Championship, on home turf in Cluj-Napoca (northwest). Between January 7-9, 2022, the Romanians will take on the national teams of Israel, Cyprus and the Republic of Moldova. Last week, Romania played, also in Cluj, two training matches with the Turkish national team, and won both of them. The friendly matches replaced in the program of the two teams a new edition of the traditional Carpathian Trophy, which was canceled, as several members of the Swiss and Iranian teams tested positive for Covid-19. The coach of the Romanian team is the famous Spanish Xavi Pasqual, who won the Champions League with Barcelona three times. (EE)

  • 29.05.2021

    29.05.2021

    Coronavirus – De nouveaux marathons de vaccination ont lieu dans toute la Roumanie en cette fin de semaine. A Bucarest, par exemple, c’est la deuxième étape d’un événement de ce type – les personnes ayant reçu la première dose début mai sont attendues pour recevoir leur rappel avant lundi matin. Des personnes n’ayant pas reçu la première injection sont également attendues. A Braşov, dans le centre du pays, une caravane de la vaccination se rendra durant cinq jours dans différents endroits de la ville, marchés ou autres coins populaires. A Petroşani, dans la région minière de la Vallée du Jiu, on a ouvert un vacci-drive. Dans les dernières 24 heures, près de 70.000 personnes ont été vaccinées contre la Covid-19 et 265 ont été testées positives au Sars-Cov-2.

    Vaccination – L’Agence européenne des médicaments a approuvé hier l’utilisation du vaccin anti-Covid Pfizer/BioNTech pour les 12-15 ans. La Roumanie devrait proposer les premiers rendez-vous pour ce groupe d’âge à partir de la semaine prochaine, a annoncé le coordinateur de la campagne nationale de vaccination Valeriu Gheorghiţă. Pfizer/BioNTech devient ainsi le premier vaccin à être autorisé pour les adolescents au sein des 27 pays de l’Union européenne. Le vaccin est « bien toléré » par les jeunes et il n’y a « pas d’inquiétudes majeures » concernant d’éventuels effets secondaires, a assuré Marco Cavaleri, responsable de la stratégie vaccinale de l’Agence européenne des médicaments, qui recommande aux Etats membres de décider les modalités et le calendrier de la vaccination des adolescents.


    Economie – Le Fonds monétaire international estime qu’en 2021 la Roumanie connaîtra une croissance économique de 7%, soit trois points de pourcentage de plus rapporté aux estimations précédentes. Le déficit budgétaire est revu à la baisse, 6,8% contre 7,2% initialement. Les prévisions du FMI placent ainsi la Roumanie en tête de la croissance économique dans l’UE cette année, écrit le premier ministre roumain Florin Cîţu sur sa page Facebook. D’après M. Cîţu, on commence à voir les résultats des réformes menées par le gouvernement, et ce n’est que le début d’une très bonne période pour les Roumains.

    Diplomatie – La Roumanie a fait don à la région de Tchernivtsi, en Ukraine, de 40 tonnes d’équipements de protection médicale (masques, combinaisons, visières et désinfectants) afin de la soutenir dans la lutte contre le coronavirus. L’aide de 1,2 millions d’euros est destinée au personnel médical de cette région située à la frontière nord de la Roumanie et où vit une minorité roumaine. Selon le secrétaire d’Etat auprès du ministère roumain des Affaires étrangères Dan Neculăescu, présent à la cérémonie de remise de dons, « la pandémie de Covid-19 est un défi global, qui ne connaît pas de frontières ». De son côté, le vice-ministre ukrainien des Affaires étrangères Vasyl Bodnar a souligné que « l’aide humanitaire accordée à l’Ukraine représente un fort signal de solidarité de la part d’un pays qui n’est pas seulement notre voisin, mais aussi un membre important de l’Union européenne et de l’OTAN ».

    Tennis – La joueuse roumaine de tennis Sorana Cîrstea rencontre aujourd’hui, dans la finale des Internationaux de Strasbourg, la Tchèque Barbora Krejčíková, cinquième tête de série du tournoi. Dans les demi-finales, Cîrstea a vaincu la Polonaise Magda Linette, score 3-6, 6-4, 6-2. La Roumaine a disputé six finales jusqu’à présent dans sa carrière et en a remporté deux, celle de Tashkent en 2008 et celle d’Istanbul le mois dernier.

    Météo – Ciel couvert et pluies aujourd’hui sur la Roumanie, notamment en montagne, dans le nord-ouest, le nord et le centre du territoire. Toutefois, les températures continuent de grimper, les maximales allant, dans la journée, de 16 à 26°. 19° et un ciel couvert à midi à Bucarest.

  • May 28, 2021

    May 28, 2021

    AGENDA Romania managed to introduce for the first time on the agenda of an EU
    Foreign Ministers meeting, the one that ended in Lisbon on Thursday, the issue
    of the frozen conflicts of the EU’s eastern neighbourhood. Romania’s Foreign Ministry
    Bogdan Aurescu has told Radio Romania the measures proposed focus on setting up
    the position of EU special envoy for frozen conflicts and resilience of the
    states in the Eastern partnership, the idea of imposing sanctions in areas like
    Transdniester, a breakaway region in the neighboring, ex-soviet
    Romanian-speaking Republic of Moldova, as well as providing post-pandemic assistance.
    The head of diplomacy in Bucharest has explained that the entire bloc is aware
    of the danger posed by the frozen conflicts and of the fact that Russia is
    behind all these conflicts. Also high on the agenda of the latest informal
    Gymnich meeting in Lisbon was the enlarged Black Sea region, the EU-Africa
    relations and the EU strategic vision for India-Pacific.






    TENNIS Eighth seeded Magda Linette, a tennis player from Poland, is today up
    against Romanian Sorana Cirstea in the semis of the WTA tournament in
    Strasbourg, a competition with roughly 200 thousand euros in prize money. In
    the round of 16, Cirstea clinched a two-set win against Shuai Zhang of China
    and qualified for the semifinals after Canadian player of Romanian descent
    Bianca Andreescu had withdrawn. Cirstea has a 2-1 head-to-head lead against
    Linette.






    COVID-19 The number of people infected with Sars-CoV-2 in Romania has been going
    down for quite some time now. Authorities on Thursday announced 307 new cases
    out of over 31 thousand tests conducted. Capital city Bucharest and all the
    other regions are now in the so-called green zone. Since the vaccine rollout
    kicked off in Romania in late December, 3.3 million have been fully vaccinated.
    Over 1,000 physicians, nurses and administrative personnel have volunteered for
    the second edition of the vaccination marathon due to last in Bucharest until
    May 31st. New relaxation measures are to come into effect as of June
    1st. The government has specified the conditions under which mask
    wearing is no longer mandatory in indoor places, how many people can attend an
    event and what entertainment facilities can be opened.






    AID The government in Bucharest has endorsed a new humanitarian aid for the
    neighboring Romanian-speaking Republic of Moldova in an attempt to help the
    authorities there to contain the coronavirus pandemic. According to a
    communiqué issued by the Health Ministry, the aid consists of 100 thousand
    doses of the AstraZeneca vaccine. In another development, state secretary with
    the Romanian Foreign Ministry, Dan Neculaescu is presently on a working visit
    in Cernauti with a view to providing humanitarian aid to Ukraine. On this
    occasion Neculaescu will be meeting representatives of the Romanian community
    in Ukraine and is expected to have talks with Ukraine’s Foreign Minister Vasyl
    Bodnar and with officials from the Regional State Administration in
    Cernauti.






    PLAN Parliaments in Austria and Poland on Thursday approved Europe’s 672
    billion euro recovery plan aimed at offsetting the economic impact of the
    pandemic, which is a step forward towards ratifying the project at EU level.
    The 672 billion euros in subsidies and loans are to fund investment in the
    green and digital transition. The first installments are most likely expected
    by the end of July. Every member state is to come up with an investment plan in
    Brussels. 19 countries have already presented their plans and Ludovic Orban,
    president of the National Liberal Party, the main ruling political party has
    said in Bucharest that Romania will make public its plan on June 2nd,
    shortly after its presentation in Brussels. The opposition PSD has said that
    through the aforementioned plan the Executive has assumed a series of austerity
    measures and the opposition is going to table a censure motion.




    (bill)



  • 28.05.2021

    28.05.2021

    Coronavirus en Roumanie – La pandémie est toujours en recul en Roumanie. Vendredi l’on a rapporté 321 personnes
    positives au Sars-Cov-2 dépistées en 24 heures sur près de 33 000 effectués et 43
    décès des suites de la Covid-19. Parallèlement, la campagne de vaccination se poursuit.
    Depuis son début, en décembre dernier, quelque 7,6 millions de doses du vaccin
    anticovid ont été administrées à 4,2 millions de Roumains, dont plus de 3,3
    millions ont déjà reçu les deux doses. La 2e édition du marathon de
    la vaccination a lieu ces vendredi, samedi et dimanche à Bucarest. Y
    participent un millier de bénévoles – médecins, étudiants en médecine, infirmiers
    et personnels administratifs. Lors de la première étape, organisée du 7 au 10
    mai, plus de 20 000 personnes ont été immunisées. Sur cette toile de fond, le
    gouvernement roumain a décidé de lever de nouvelles restrictions à compter du 1er
    juin. Il sera permis, entre autres, de renoncer au masque de protection au
    travail, à l’intérieur, dans des pièces réunissant un maximum de 5 personnes, à
    condition que celles-ci soient vaccinées avec les deux doses du sérum
    anticovid, ou bien d’organiser des événements dans des espaces clos.






    Diplomatie – Pour la première fois, un thème proposé par la Roumanie a figuré à
    l’agenda d’une réunion informelle des ministres des AE de l’UE, tenue ces
    mercredi et jeudi à Lisbonne, au Portugal. Il s’agit de la question des
    conflits gelés dans le Voisinage Oriental de l’Union, un sujet proposé et
    détaillé par le chef de la diplomatie roumaine, Bodgan Aurescu. Il a aussi
    avancé plusieurs propositions concrètes, à prendre en considération dans les
    futurs débats, dont la création d’un poste de représentant spécial de l’UE
    pour les conflits gelés et la résilience des Etats du Partenariat Oriental, la
    mise en place de sanctions dans des zones telles la Transnistrie (région
    séparatiste russophone sise dans la République de Moldova, un pays à population
    majoritaire roumanophone) ou bien des mesures de soutien post-pandémie. Dans
    une interview pour Radio Roumanie, Bogdan Aurescu a expliqué que l’ensemble de
    l’UE était consciente du danger que représentent les conflits gelés mais aussi
    que la Russie se trouve derrière tous ces conflits. D’autres sujets ont figuré
    à l’agenda des ministres réunis à Lisbonne : la situation dans la région
    élargie de la mer Noire, les relations avec l’Afrique, ainsi que la vision
    stratégique de l’UE pour la région indopacifique






    Relance et résilience – Les parlements de l’Autriche et de la Pologne ont approuvé jeudi le
    Plan européen de relance, estimé à 672 milliards d’euros et censé aider les
    Etats membres à surmonter les conséquences économiques de la pandémie de
    coronavirus. Il est donc possible d’achever le processus de ratification du
    Plan au niveau communautaire. Alloué sous forme de subventions et de crédits
    pour les 27, l’argent servira à financer des projets d’investissements visant
    la transition à l’énergie verte et au numérique. Les premières tranches seront
    octroyées fin juillet au plus vite. Pour en bénéficier, chaque Etat membre
    droit présenter à Bruxelles son propre plan de relance et de résilience. 19
    Etats membres l’ont déjà fait. A Bucarest, Ludovic Orban, le chef du Parti National
    Libéral (PNL, principale formation politique de la coalition au pouvoir) a
    déclaré que le Plan de la Roumanie sera rendu public le 2 juin, juste après son
    envoi à Bruxelles. Dans l’opposition, le Parti Social-Démocrate (PSD), accuse
    l’Exécutif d’avoir assumé des mesures d’austérité via ce Plan et souhaite le
    contester par motion de censure.






    Aides – La gouvernement de Bucarest a
    approuvé une nouvelle aide humanitaire, gratuite, pour aider la République de
    Moldova voisine à mieux gérer la pandémie de coronavirus. Chisinau recevra donc
    plus de 100 000 doses du vaccin Astra Zeneca, a fait savoir le ministère de la
    Santé de Bucarest. Par ailleurs, le secrétaire d’Etat au sein du ministère
    roumain des AE, Dan Neculaescu, effectue ce vendredi une visite de travail à
    Cernauti, en Ukraine, une ville située de la frontière roumaine pour faire des
    dons humanitaires à la minorité roumaine vivant dans le pays voisin et pour
    rencontrer les représentants de cette minorité. Il aura également des
    pourparlers avec le ministre adjoint des AE de l’Ukraine, Vasyl Bodnar, et avec
    la direction de l’Administration régionale d’Etat de Cernauti.


    Tennis – La joueuse de tennis roumaine
    Sorana Cîrstea affronte ce vendredi la Polonaise Magda Linette (48e
    WTA) dans les demi-finales du tournoi WTA de Strasbourg. Jeudi, la Roumaine a
    vaincu la Chinoise Shuai Zhang dans les 8e de finale. Elle s’est
    qualifiée directement en demi-finale vu que la joueuse canadienne d’origine
    roumaine, Bianca Andreescu, s’est retirée de la compétition.


    Météo – La météo est instable
    aujourd’hui partout en Roumanie. Les températures sont à la baisse. Le ciel est
    couvert et il pleut notamment sur le centre, l’est et le sud. Par endroits les
    précipitations pourraient dépasser les 70 litres/m², notamment dans le centre
    et dans le nord-est, mais aussi en montagne. Les maxima de la journée iront de
    14 à 24 degrés. Ciel couvert et 18 degrés à midi à Bucarest.

  • Medicul român Radu Lupescu

    Medicul român Radu Lupescu

    Medicul român Radu Lupescu, anestezist și președintele Asociației medicilor din clinica Rhéna de la Strasbourg, decorat de președintele Franței, Emmanuel Macron, cu Ordinul național al Meritului.


  • Sediul de la Strasbourg al Parlamentului European devine centru de testare Covid

    Sediul de la Strasbourg al Parlamentului European devine centru de testare Covid

    Pompieri instalaţi într-un cort, lângă drapelele celor 27 de ţări ale Uniunii Europene din faţa impunătoarei clădiri a Parlamentului European din acest oraş din estul Franţei, foarte afectat de coronavirus, verifică dacă persoanele venite să se testeze, conform trimiterii medicale şi a programării, nu prezintă cumva simptome ale bolii. În caz de febră, tuse sau alt simptom, pacientul va fi izolat şi pus în contact cu un serviciu medical de urgenţă. Cei fără simptome pot coborî de-a lungul rampei de acces utilizate de obicei de maşinile deputaţilor din Parlamentul European pentru a se deplasa la cantină. Pereţi despărţitori albi au înlocuit aici mesele pentru a forma 21 de încăperi ocupate de patru laboratoare pentru analize, de la secretariatul cu birouri şi până la săli unde se fac prelevări. Un pacient este testat astfel în doar câteva minute, iar în circa 24 de ore va şti dacă este sau nu purtător de virus.

    Încă de la începutul lunii aprilie, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, propusese ca în absenţa sesiunilor plenare lunare ale eurodeputaţilor, imensa clădire din Strasbourg să fie pusă la dispoziţia celor care luptă împotriva epidemiei de coronavirus.

    Săptămâna trecută, a fost testat un grup de 15 oameni. Însă numărul de testări va crește pe măsura extinderii cercetărilor persoanelor de contact, adică a celor care au fost în apropierea unui bolnav cel puţin 15 minute fără protecţie. Testele realizate în Parlamentul European sunt cele de tip PCR, care permit să se detecteze dacă cineva este purtător de virus în acel moment. Testul trebuie să fie făcut în săptămâna care urmează contactului cu persoana bolnavă.

    Regiunea Grand-Est va putea face de acum înainte până la 18.000 de teste zilnic, în 220 de locuri de prelevare. Cu 2.000 de prelevări posibile, centrul din Parlamentul European are cea mai mare capacitate. De multă vreme, Parlamentul European, ale cărui bucătării servesc în paralel la pregătirea a 500 de mese pe zi pentru persoanele aflate în nevoie, şi-a împrumutat sediul în principiu până la sfârşitul lunii iulie. În septembrie, eurodeputaţii ar urma să se întoarcă la muncă.


  • Decizie CEDO în cazul Kövesi

    Decizie CEDO în cazul Kövesi

    Românca
    Laura Codruţa Kövesi a câştigat, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului,
    procesul împotriva statului român, intentat după ce a fost revocată din funcţia
    de procuror şef al Direcției Naționale Anticorupție. Potrivit CEDO, România a
    încălcat drepturile procurorului şef al DNA, prin revocarea acestuia din
    funcţie înainte de încheierea celui de al doilea mandat al său. Mai mult,
    judecătorii Curţii Europene au ajuns la
    concluzia că demiterea ei de la şefia DNA a fost abuzivă şi nu a avut cum să
    conteste decizia.


    Kövesi a reclamat la instanţa de la Strasbourg că atunci când
    a fost demisă din funcţia de procuror şef, în iulie 2018, prin decretul
    preşedintelui Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, i
    s-au încălcat două drepturi fundamentale. Este vorba despre dreptul la un
    proces echitabil, deoarece nu a avut acces la o instanţă să-şi apere
    drepturile, şi dreptul la liberă exprimare, în condiţiile în care demiterea sa
    în baza unei evaluări a fostului ministru al justiţiei, Tudorel Toader, a fost
    făcută după ce s-a exprimat public, în calitate de şef la DNA, pe mai multe
    reforme legislative care afectau sistemul judiciar.


    Laura Codruța Kovesi a
    declarat că decizia Curții Europene nu ar trebui să rămână fără efect și a
    adăugat că CCR ar trebui să se pronunţe ‘pe principii’, nu cu privire la o
    persoană. Totodată, Kovesi consideră că decizia CEDO ‘este o victorie a tuturor
    celor care au susţinut justiţia în ultimii ani’.     Preşedintele Klaus Iohannis este de părere că
    decizia Curții Europene în cazul Kovesi este ‘fără precedent’, iar CCR are
    obligaţia de a revizui ‘de îndată’ nu numai decizia referitoare la revocarea
    fostului procuror-şef al DNA, dar şi orice alte decizii luate ‘în considerarea
    unor simple declaraţii, fie ele şi politice’. În opinia sa, credibilitatea CCR
    este ‘puternic zdruncinată’.     În schimb, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a
    declarat că cei care doresc să analizeze cu ‘obiectivitate şi fără părtinire’
    decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef
    al DNA vor observa că ‘nu există nicio critică la adresa Curţii
    Constituţionale’.


    Pe de altă parte, preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban,
    susţine că prin decizia CEDO, CCR s-a compromis, subliniind necesitatea
    reanalizării modului în care se compune şi funcţionează Curtea Constituţională
    a României. Purtătorul de cuvânt al PSD (principalul partid de opoziție),
    Lucian Romaşcanu, a declarat că decizia CEDO sancţionează o procedură care ţine
    de drepturi şi libertăţi, iar PSD ‘nu are niciun fel de vină’ în acest caz.
    Peste hotare, New York Times scrie că actuala deţinătoare a funcţiei de
    procuror-şef antifraudă al UE a fost revocată pe nedrept din
    fruntea DNA. Revocarea ei a reprezentat apogeul manevrelor guvernului
    social-democrat de la acea vreme pentru a schimba legislaţia judiciară şi a-i
    înlocui pe procurorii şefi, ceea ce a dus la proteste masive de stradă şi la
    alarmarea Comisiei Europene, aminteşte cotidianul new-yorkez.


    În acelaşi
    timp, după cum subliniază publicaţia londoneză Emerging Europe, care cu câteva
    zile în urmă a desemnat-o pe Laura Codruţa Kovesi personalitatea anului 2020,
    victoria la CEDO a eroinei anticorupţie plasează Curtea Constituţională a
    României într-o nedorită lumină a reflectoarelor. Remarcând că fosta şefă
    a DNA nu a cerut despăgubiri, Emerging Europe observă că verdictul CEDO
    va avea probabil un cost greu pentru Curtea Constituţională a României, un
    imens semn de întrebare atârnând acum deasupra independenţei şi credibilităţii
    acesteia.

  • Jurnal românesc – 11.02.2020

    Jurnal românesc – 11.02.2020

    Prim-ministrul
    desemnat Ludovic Orban a depus, la Parlament, lista miniştrilor care vor face
    parte din viitorul cabinet şi programul de guvernare pe care liberalii doresc
    să-l implementeze. Pe lista executivului Orban 2 se regăsesc aceleaşi nume care
    au făcut parte din guvernul demis de Parlament prin moţiune de cenzură la data
    de 5 februarie. Sunt mulţumit de activitatea fiecărui ministru, sunt
    oameni competenţi şi, ca atare, echipa guvernamentală este propusă în aceeaşi
    componenţă, şi-a argumentat premierul desemnat decizia. În ceea ce
    priveşte programul de guvernare, Ludovic Orban a spus că acesta a fost
    actualizat. Am scos acele obiective care au fost atinse şi am mai adăugat
    câteva atât în zona fondurilor europene, cât şi în zona lucrărilor publice,
    dezvoltării regionale şi administraţiei şi în zona de afaceri interne, a declarat
    Orban. Acesta a reiterat faptul că obiectivul declarat al PNL rămâne
    declanşarea de alegeri anticipate. Social-democraţii, care au sesizat Curtea
    Constituţională referitor la modul în care a fost desemnat premierul, au
    transmis că nu vor vota Cabinetul Orban 2. Liderul PSD Marcel Ciolacu a
    declarat că strategia formaţiunii din ziua validării executivului va fi
    stabilită săptămâna viitoare, într-o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional.




    România are de
    la 1 februarie încă un eurodeputat în Parlamentul European, odată cu ieşirea
    Marii Britanii din blocul comunitar şi redistribuirea unei părţi a locurilor
    deţinute de britanici. Fotoliul i-a revenit fostului ministru al Afacerilor
    Europene Victor Negrescu, care a mai avut un mandat în Legislativul European în
    perioada 2014-2017. Acesta va activa în Grupul Socialiştilor şi Democraţilor şi
    şi-a stabilit trei priorităţi: o implicare activă pentru o Europă socială,
    bazată pe educaţie, inovaţie/sectorul digital, protecţia mediului, sănătate şi
    transporturi, o mai mare transparenţă la nivelul UE şi democratizarea accesului
    la procesul decizional european, respectiv asigurarea de drepturi şi
    oportunităţi egale pentru toţi cetăţenii europeni. Negrescu apreciază că
    Uniunea Europeană trebuie să se modernizeze pentru a evita un nou scenariu de
    tip Brexit. Marea Britanie a părăsit UE, la 31 ianuarie, după 47 de ani de
    apartenență la blocul comunitar. 27 din cele 73 de fotolii de eurodeputat
    deţinute de britanici au fost redistribuite statelor care erau subreprezentate,
    iar 46 au fost rezervate pentru potenţiale viitoare extinderi ale Uniunii
    Europene. 33 de europarlamentari reprezintă acum România la Bruxelles şi Strasbourg.




    Scriitorul român
    Walter Ubelhart va fi prezent la Bruxelles, pe 21 februarie, pentru a-şi
    prezenta cartea În umbra lui Shakespeare, apărută în limba română
    şi tradusă în engleză, germană şi maghiară. Evenimentul se va desfăşura la Casa
    de Cultură Belgo-Română – Arthis şi are loc în cadrul Festivalului literar
    intercultural Interlitratour 2020. În umbra lui Shakespeare este un
    roman despre viaţa personajului istoric Johannes Banfi Hunyades. Chimist,
    alchimist, antropolog şi metalurgist, Hunyades a avut o influenţă considerabilă
    asupra contemporanilor săi. Destinul l-a condus în toată Europa, de la Praga
    până în Anglia unde a devenit un prieten apropiat al lui Shakespeare. Walter
    Ubelhart s-a născut în 1970 la Baia Mare, în judeţul Maramureş. Începând din
    2008, este preşedintele Forumului Democratic German din România – filiala
    Maramureş. A participat la realizarea mai multor scenarii de film, iar în
    prezent lucrează la adaptarea cinematografică a cărţii sale.




    Primăria Sibiu a
    anunţat că promovează municipiul la Târgul Internaţional de Turism de la Tel
    Aviv, care are loc în perioada 11-12 februarie. La standul României rulează
    filmul de prezentare a destinaţiei turistice Sibiu, iar reprezentantul
    Primăriei le oferă vizitatorilor informaţii despre evenimentele specifice
    oraşului, obiectivele turistice, cultura şi patrimoniul Sibiului, dar şi hărţi
    şi broşuri de promovare în limba engleză. Primarul Astrid Fodor a spus că
    manifestarea reprezintă o oportunitate de a atrage turişti din Israel. În
    ultimii ani, am observat o creştere a numărului de turişti care sosesc în Sibiu
    din această ţară. În centrul nostru de informare turistică am înregistrat anul
    trecut peste 2.000 de turişti israelieni, a spus edilul. Municipiul a
    fost promovat şi la Târgul de Turism de la Madrid, desfăşurat între 22 şi 26
    ianuarie şi va participa luna viitoare, între 4 şi 8 martie, la Târgul de
    Turism de la Berlin. Sibiul a fost, în 2007, primul oraş din România cu
    statutul de Capitală Culturală Europeană şi în 2019, prima regiune gastronomică
    europeană din ţara noastră.

  • Les résolutions du Parlement européen

    Les résolutions du Parlement européen

    La première session sur 2020 du Parlement européen a débouché sur l’adoption de plusieurs résolutions sur des thèmes sensibles. Les parlementaires européens ont voté le Pacte vert présenté antérieurement par la cheffe de la Commission européenne, Ursula von der Leyen. Selon la correspondante Radio Roumanie à Strasbourg, le Législatif européen a décidé que le futur pacte sur le climat soit encore plus ambitieux que les propositions de la Commission quant aux réductions des émissions de carbone.

    En fait, ce que le Parlement souhaite c’est que l’Union adopte tous ces objectifs avant la conférence de l’ONU sur les changements climatiques prévue en novembre, cette année. Les députés sont également en faveur d’un objectif intermédiaire pour 2040 afin de garantir que l’Union soit sur la voie de la neutralité carbone pour 2050. Pour réduire le risque de fuites de carbone dues aux différences en termes d’ambition climatique au niveau international, le Parlement demande un mécanisme d’ajustement carbone aux frontières respectueux des règles de l’Organisation Mondiale du Commerce. Les députés avertissent qu’ils modifieront toute proposition législative pour répondre aux objectifs du pacte vert. Ils ont également avancé l’idée d’un projet censé réformer le fonctionnement de l’Union, afin qu’elle corresponde mieux aux attentes des citoyens.

    Les parlementaires européens souhaitent que les citoyens participent activement aux grands débats sur la manière de relever les défis internes et externes qui n’avaient pas été anticipés au moment du traité de Lisbonne. Des personnes de tous les milieux, des représentants de la société civile et des parties prenantes aux niveaux européen, national, régional et local doivent être impliqués dans la décision des priorités de l’UE, stipule la résolution. Selon la vice-présidente de la Commission en charge de la démocratie et de la démographie, la Croate Dubravka Šuica, les institutions européennes n’arrivent pas toujours à répondre aux souhaits des citoyens. La manière à l’ancienne de faire de la politique ne fonctionne plus.

    A présent, les Européens souhaitent qu’on les écoute et qu’on réagisse selon leurs attentes. On doit faire preuve de courage et chercher des solutions créatives et innovatrices afin d’aider la démocratie à mieux fonctionner – a précisé la responsable européenne, tout en ajoutant qu’une déclaration commune sur ce thème de la part du Parlement, de la Commission et du Conseil serait à même de paver la voie vers un partenariat unique. Réunis pour la première fois depuis le début de l’année, les députés européens ont également débattu des droits des Britanniques après le divorce de leur pays de l’UE. A leurs dires, l’accord de retrait comporte des dispositions équitables et équilibrés censées protéger les droits des citoyens pendant et après la séparation de leur pays de l’Union européenne. Pourtant, des problèmes persistent liés au nouveau système d’enregistrement des ressortissants européens souhaitant obtenir un droit de séjour au Royaume Uni. (trad. Ioana Stancescu)

  • Evenimentul tineretului european (EYE2020) – idei pentru viitorul Europei

    Evenimentul tineretului european (EYE2020) – idei pentru viitorul Europei

    La fiecare doi ani, mii de tineri europeni se reunesc la Strasbourg în cadrul Evenimentului tineretului european, pentru a-și împărtăși ideile pentru viitorul Europei. Acesta le oferă tinerilor o șansă de a-și face vocea auzită în democrația europeană. Aproape 9.000 de europeni cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani își vor împărtăși ideile despre viitorul Europei și le vor dezbate cu eurodeputații la a patra ediţie, care va avea loc pe 29-30 mai, la Strasbourg.

    Viitorul este acum e tema din acest an. Sloganul a fost ales din peste 200 de propuneri trimise de tineri din întreaga Uniune, iar în program se află clima, migrația, Brexit-ul, educația, tehnologia și sănătatea. Vor mai fi o serie de activități sportive și un eveniment special pentru tinerii jurnaliști.

    Ideile prezentate în cadrul evenimentului vor fi reunite într-un raport și împărtășite cu eurodeputații. Cele mai importante vor fi prezentate și discutate cu comisiile parlamentare în timpul ședințelor de tineret din toamna anului 2020.

    Organizatorii au primit până acum 260 de propuneri de activităţi pentru această a patra ediţie a evenimentului, cuprinzând o gamă foarte largă de la ateliere de dansuri tradiţionale la sfaturi despre cum să-ţi faci locul de muncă mai prietenos cu mediul.

    Toţi cei care doresc să participe trebuie să se adune într-un grup de minim 10 participanţi şi să se înscrie până pe 29 februarie, completând un formular online. Evenimentul este deschis tuturor europenilor cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani. Participarea este gratuită, dar tinerii trebuie să acopere propriile costuri de transport, cazare și masă.

    Cinci tineri norocoşi vor beneficia de o invitaţie la eveniment cu toate costurile acoperite. Aceştia vor fi câştigătorii concursului de fotografie organizat pe Instagram, care se va încheia pe 2 martie. Oricine doreşte să participe trebuie să distribuie o fotografie cu sloganul Viitorul este acum, cu hashtag şi etichetare potrivit regulamentului disponibil pe pagina de Instagram a evenimentului şi pe cea a Parlamentului European. Fiecare concurent trebuie să spună care este cel mai important lucru pentru el şi asupra căruia consideră că ar trebui să se concentreze Uniunea Europeană.