Radio România Internațional

Tag: Targu Mures

  • A tourist in Mureș County

    A tourist in Mureș County

    Today we discover the most important tourist attractions in Mureș County. The offer includes special landscapes, with centuries-old trees, adventure parks, and especially old mansions and castles, some of which host events. Emphasizing the cultural offer, we also open the doors of the Mureș County Museum.

     

    Dana Matic, project manager at Visit Mureș, will make us a holiday proposal that shows the uniqueness of this destination in Romania: “Mureș County hosts a great number of castles and mansions in comparison with other counties, and the phenomenon has gained momentum. We have brochures and materials on our website about castles that can be visited or about the condition they are in, what they shelter. Some are museums, others are hotels or event centers. Mureș has a few things that make it unique. If tourists come from Bucharest or the south of the country, they must stop first at Sighișoara. Near Sighișoara, there is a fantastic castle, Bethlen in Criș, located less than 20 km away from Sighișoara. Then, tourists can head north towards Târgu Mureș, the county seat, but can also make a small detour to Sovata resort. There we also have a castle that is now a museum, famous for the fact that Countess Claudia Rhedey, great-great-grandmother of King Charles III, was born there. Sovata is a famous destination boasting the largest heliothermal lake in the world, located in a very beautiful setting. The spa resort has been renovated and is one of the most beautiful in Romania. Then, there is the city of Târgu Mureș, where one can find the largest zoo in Romania and Art Nouveau objects.”

     

    Nature lovers can hike on more or less steep trails, and those who prefer cultural events will find a rich offer in Mureș County. And the discovery of the region can begin on the Via Transilvanica. Also called the “road that unites”, the Via Transilvanica is a long-distance tourist route of 1,400 kilometers, which crosses Romania diagonally and is intended for hiking on foot, by bike or on horseback.

     

    Dana Matic is back at the microphone with details: “We are also proud that three regions of the Via Transilvanica are in Mureș County. Mureș County is also part of the Transylvanian Hills, which have become an eco-tourism destination. The infrastructure for hiking, horseback riding, and cycling is very well developed. We also have pop music festivals that are very appreciated by young people, who come from many counties and also from other countries. The Vibe Festival probably brings together the most participants in the county. Apart from that, we have cultural festivals, we have the Rhubarb Festival in Saschiz, the Plum jam Festival or the Hot Air Balloon Festival, which now is also held in other places in Romania, but the first such festival was held in Mureș County, at Câmpul Cetății, near Sovata. In Mureș County, there are several places where you can go hunting truffles with trained dogs, and this is a plus as people return to gastronomy and slow tourism, they go out into nature. And this information can be found on our website, and I think it is a quite interesting activity.”

     

    We continue our journey with Liliana Lirca, a PR officer at the Mureș County Museum. We are invited to visit the art section, which is in the Palace of Culture in Târgu Mureș, a newly renovated and very modern palace: “The palace is more than a façade. It is a story of over 111 years, and I invite you to enter it and discover its secrets. The Adrian Chira exhibition, “Traces and Signs”, is currently on display. It can be visited until April 4. It is on the second floor of the Palace of Culture, and those who visit will see many prisms throughout the city where a big heart is shown. It is part of the work of the artist Adrian Chira that you can see in the exhibition. The work is called Totem for the Heart. On the third floor of the Palace of Culture, there is the Gallery of Modern Romanian Art in the right wing, and, in the left wing, we see the Gallery of Hungarian Art. The most important interwar artists’ works are on display.”

     

    Also, don’t miss the Ethnography and Folk Art Section of the Mureș County Museum. There, you can still see the temporary exhibition “Mureș people in the Trenches of the Great War”, which will close this year. On the other hand, the natural sciences museum is housed in a monument building, as we learn from Liliana Lirca: “The museum looks very good, especially now, after renovation. The main exhibition of the natural sciences section, where we have several sectors, has reopened. From paleontology, we see a mold cave from the Niraj Valley, we see an impressive collection of insects and many other extraordinary things, especially for children. It is the children’s favorite destination there. Parents can also enjoy everything that this section has to offer, and, in addition, we also have an impressive cactus greenhouse and a sensory garden. So, both children and parents can have a great time here. We continue with the Târgu Mureș Citadel. There you will find the History and Archaeology section of the museum. At present, we can see an extremely interesting exhibition there, “The Reframed Daily Life”. It includes the photographic archive of Gáspár Török. Very few people know that photography in Romania was founded in Târgu Mureș. After 1990, the factory for making x-rays was used a lot for negatives and photo films. You will see there an impressive archive starting from the communist period. Information is on our website www.muzeulmures.ro.” said Liliana Lirca

     

    Mureș County is a multicultural space, a destination where gastronomy is famous, says Dana Matic, project manager at Visit Mureș: “We have Romanian, Hungarian, Saxon, Armenian and Jewish cuisine. Obviously, we can’t find these cuisines in restaurants yet, but I think that this is precisely our role, to convince entrepreneurs, restaurants, to put some specialties from those cultures on the menu, so that we should not lose this heritage. But we have some festivals or open doors days that are organized at the Synagogue in Târgu Mureș where associations come and cook special dishes.”

     

    So, this is a holiday destination where accommodation is not just a place to rest. There are mansions and castles that offer a journey back in time. Then, the hospitality of the hosts and the special experiences will make you come back.

  • Herztransplantationen: Kardiologen-Team in Târgu Mureș kümmert sich um die jüngsten Patienten

    Herztransplantationen: Kardiologen-Team in Târgu Mureș kümmert sich um die jüngsten Patienten





    Târgu Mureș (dt. Neumarkt am Mieresch), Siebenbürgen, Zentralrumänien. Wir befinden uns im Institut für kardiovaskuläre Krankheiten und Herztransplantationen. Hier führt ein Ärzte-Team um den Kardiologen Horațiu Suciu eine schwierige Herztransplantation durch. Nutznie‎ßerin ist eine junge Frau im zarten Alter von nur 16 Jahren. Der Augenblick ist beachtenswert und erinnerungswürdig. Zum einen erhält eine junge Patientin die Chance auf ein neues und besseres Leben; zum anderen findet der chirurgische Eingriff nach zwei Jahren der alles lähmenden Pandemie statt — während dieser Zeit waren nur 3–5 kardiovaskuläre Operationen im Jahr durchgeführt worden. Das zu transplantierende Herz war kurz davor mit dem Helikopter aus dem ostsiebenbürgischen Sfântu Gheorghe (dt. Sankt Georgen) eingeflogen worden, der Kreishauptstadt des überwiegend ungarischsprachigen Landkreises Covasna. Der Organspender war — kraft seiner Familie — ein 17-jähriger Teenager gewesen, der nach einem Polytrauma — auf gut deutsch: nach vielfältigen Verletzungen — im Koma lag.



    Dieser Fall eröffnet somit schon die Diskussion über Transplantationen und Organspendern in Rumänien. Herztransplantationen bei Kindern und Jugendlichen sind ohnehin eher selten in Rumänien. Herzinsuffizienz, d.h. Herzschwäche, ist bei Kindern in der Regel nicht nur rasant in der Entwicklung der Krankheit, sondern meistens auch tödlich in der Folge. Zusätzlich kommt das Problem der fehlenden Organspender für diese Altersgruppe. Die Warteliste für Organe ist generell für Patienten aller Altersgruppen lang, so dass im Durchschnitt jederzeit 22 Patienten auf einen positiven Bescheid warten und sich in der Zwischenzeit auf einer Art Lebens- und Todesliste mit Geduld wappnen müssen.



    Der Kardiologe Horațiu Suciu, Chef des Ärzte-Teams im Institut für kardiovaskuläre Krankheiten und Herztransplantationen in Târgu Mureș, das die Herzverpflanzungen durchführt, kennt die Probleme, die eine bessere Behandlung verhindern:



    Das klinische Bild der Kinder, die auf der Warteliste für Transplantationen stehen, verändert sich zusehends — viel schneller als bei erwachsenen Patienten, deren hämodynamische Stabilität, also das Bild der Blutbewegung im Körper, medizinisch einfacher überwacht werden kann. Bei Kindern ändert sich der Gesundheitszustand viel schneller und dramatischer, und leider sind Organspender in diesem Alter auch viel seltener als bei Erwachsenen. Das ist auch ein Grund für unsere Unzufriedenheit, denn leider gibt es viel zu wenig Kinder, die in den Genuss einer Herztransplantation kommen.“



    In Rumänien bleiben jährlich 400–500 Tausend Kinder mit kongenitalen Malformationen — auf gut deutsch: mit angeborenen Missbildungen im Herzbereich — unbehandelt. Davon sind 10 % Dringlichkeitsfälle bei Neugeborenen, die schon im ersten Lebensmonat operiert werden müssten. 40–50 % davon kommen wahrscheinlich gar nicht in den OP, sondern sterben an den Folgen der Missbildung. Und es hei‎ßt »wahrscheinlich«, weil niemand eine Statistik darüber führt. Die Herzklinik in Târgu Mureș ist die einzige ihrer Art in Rumänien, und ihre Aufnahme-Kapazität ist leider limitiert. In Rumänien werden jährlich etwa 1000 Kinder mit schwerwiegenden Missbildungen im Herzbereich geboren.



    Hinzu kommt noch, dass die Entscheidung, Organe der eigenen Kinder zu spenden, die an lebensspendenden Apparaten hängen, für viele Eltern selbstverständlich schwierig ist. Gewöhnlich lehnen es Eltern ab, mit Ärzten über diese Möglichkeit zu diskutieren. Und das kommt nicht von ungefähr: Wer tatsächlich darüber nachdenkt, das Leben eines anderen Kindes zu retten, während das eigene Kind — theoretisch — noch eine Chance auf Überleben hat, gilt als Held oder als unrealistischer Luftikus. Für Ärzte ist es allerdings eine Herausforderung, das noch lebende Organ in einer angemessenen Umgebung aufzubewahren und es auch noch für eine aussichtsreiche Transplantation am Leben zu erhalten, wei‎ß der Kardiologe Horațiu Suciu:



    Die Nutznie‎ßer einer Herz-Transplantation werden unverzüglich danach einer sogenannten immunosuppressiven Behandlung unterzogen, um also das körpereigene Abwehrsystem für die Aufnahme des Transplantats fit zu machen. Das ist für uns die grö‎ßte Herausforderung, nämlich die immunologische Toleranz für das neue Organ zu steigern. Um auf den Fall der 16-jährigen Patientin zurückzukommen, deren Behandlung Sie beiwohnen durften — das Mädchen ist geistesgegenwärtig, kooperativ und sehr froh über den chirurgischen Eingriff, denn vorher hatte sie kaum noch eine Chance auf Überleben. Ihre Mutter hatte mir erzählt, dass das Mädchen kaum noch eine Treppe hochgehen konnte.“



    Die Familie des anfangs erwähnten Spenders — eines 17-Jährigen aus Covasna, der in einem Unfall ums Leben gekommen war — hat geholfen, weiteren zwei Kindern das Leben zu retten. Die Angehörigen spendeten auch die Leber und die Nieren des jungen Unfallopfers — die Leber wurde in Bukarest einem fünfjährigen Mädchen transplantiert, die Nieren kamen nach Klausenburg, wo sie ebenfalls einem Minderjährigen das Leben retteten.



    Die Zahl der jungen Organspender sei dennoch niedrig, sagt der Kardiologe Horațiu Suciu, minderjährige Spender machten nur 10–15 % der Gesamtzahl aus. Als man in Rumänien in Bukarest und Târgu Mureș 1999 mit der Durchführung von Herz- und Lebertransplantationen begann, gab es landesweit nur 11 Organspender, erinnert sich der Arzt. Mit der Zeit sei die Situation viel besser geworden, 2018 wurden 200 Spender verzeichnet; das sei ein Rekord gewesen, die Zahl bleibe aber schwankend, heute finden sich rund 100 Organspender im Jahr. Die meisten gespendeten Organe sind Lebern und Nieren, Herzen machen nur etwa 10–15 % der Organspenden aus. Da die Anzahl der Organspender im Verhältnis zur Gesamtbevölkerung viel niedriger als in anderen Ländern ist, erklärt sich dadurch auch, warum in Rumänien nur relativ wenige Herztransplantationen durchgeführt werden, so der Kardiologe Horațiu Suciu.

  • Târgu Mureș – istorie și multiculturalitate

    Târgu Mureș – istorie și multiculturalitate


    Situat pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureș, în zona central-nordică a României, Târgu Mureș este un loc încărcat de istorie, fiind un centru cultural și comercial în Evul Mediu. Într-o plimbare pe străzile orașului Târgu Mureș, veți remarca clădirea Universității de Teatru. Aceasta are două secții: română și maghiară. De fapt, putem vorbi despre teatru la Târgu Mureș încă din secolul al XVII-lea. De asemenea, o zonă de referință a orașului, Piața Trandafirilor, este renumită datorită trandafirilor care împodobesc locul în care se desfășura “Târgul de pe Mureș”, fiind totodată și punctul central din care orașul a început să se extindă. În Piața Trandafirilor se află și principalele simboluri arhitecturale ale orașului. Palatul Culturii, renumit pentru Sala Oglinzilor și a vitraliilor, este unul din acestea. Alte două clădiri reprezentative, aflate în apropierea Palatului Culturii, sunt Palatul Prefecturii din Târgu Mureș și Palatul Primăriei. În partea opusă, Palatul Apollo și Teatrul Național probează evoluția orașului de la târg la centru cultural.



    Un alt reper al orașului este Cetatea medievală, construită la începutul secolului al XVII-lea, având ziduri și bastioane puternice, bine păstrate până astăzi. În incinta cetății se găsește o biserică reformată, cu o arhitectură gotică din secolul al XVI-lea. Cetatea este locul unde au loc diferite manifestări cultural-artistice: expoziții de pictură, fotografie.



    Tot din centrul orașului, de la Palatul Culturii și Palatul Primăriei, ne propune să ne începem vizita și ghidul nostru de azi, Dana Matic, șefa biroului de informare turistică Visit Mureș. “Ambele sunt construite la începutul secolului trecut, în stilul secession sau art nouveau. Sunt, poate, cele mai reprezentative clădiri din Transilvania ale acestui curent. Mai recomand, într-un tur al orașului, sinagoga. Aceasta are, mai nou, și un muzeu foarte evocator al vieții evreilor din anii 1940 mai ales. Se mai numește Colțul Israel. Avem Teatrul Național, Palatul Toldalagi. Acest palat e prima reședință nobiliară construită în oraș, în anii 1760-1770. În prezent, aici e Muzeul de Etnografie și Artă Populară. Avem două catedrale ortodoxe care împrejmuiesc cumva centrul orașului. Nu în ultimul rând, recomand cetatea orașului care este deschisă mereu pentru vizitare. Este amenajată foarte frumos, ca un fel de parc. Apoi, recomand prima bibliotecă publică din Transilvania, Biblioteca Teleki-Bolyai. A fost deschisă publicului de contele Sámuel Teleki, în 1802. Aici se pot vedea peste 120.000 de volume, dintre care 40.000 sunt cele ale contelui, volume adunate în cele șase decenii, în care contele a colecționat cele mai reprezentative opere științifice de la apariția tiparului. Clădirea dispune și de o sală de lectură unde se pot studia aceste cărți.”



    Așa cum o vizită în orașul Târgu Mureș este o experiență inedită, întreaga ofertă a județului este de neratat și se bazează, în principal, pe experiențe deosebite. Mureș a fost denumit și județul conacelor și al castelelor.



    În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Oarba de Mureş

    Oarba de Mureş

    Astăzi vă propunem o vizită într-o zonă mai puţin dezvoltată turistic: Oarba de Mureș, sat aflat la doar 28 de kilometri de Târgu Mureș, ce aparține orașului Iernut din județul Mureș, Transilvania, în zona centrală a ţării.



    De Oarba de Mureş se leagă un episod tragic din istoria românilor, aici armata română suferind una dintre cele mai mari tragedii din întreaga ei istorie. Bătălia de la Oarba de Mureș, din 1944, a fost unul din episoadele sângeroase pentru eliberarea Ardealului de Nord, 11.000 de soldați pierzându-şi viaţa. La 76 de ani de la acest moment, poate fi vizitat Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial, care este amplasat pe o amplă terasă din apropierea malului Mureșului. Acesta cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici cca 3.500 de eroi români, din care au fost identificați în arhive, până în prezent, 1.169 de militari. În centrul cimitirului se află un monument impunător, pe un soclu masiv, din beton în două trepte, se ridică o coloană cu o înălțime de 10 m. Soclul are, pe fațada principală, inscripționat textul: Glorie eroilor români căzuţi pentru apărarea patriei!



    De o parte şi de alta a dealului pe care este amplasat monumentul se găseşte şi Tabăra de Sculptură, cel mai mare parc cu sculpturi din această zonă a țării, cu peste 100 de exponate.



    Atrasă de traiul patriarhal, o familie de olandezi s-a stabilit aici de mai mulţi ani, a cumpărat o fermă unde creşte oi şi cai islandezi şi prin promovare personală a adus Oarba de Mureş în atenţia turiştilor străini.

    Janneke Vos de Groot (56 ani) fostă jurnalistă de televiziune ne-a povestit:


    Sunt şi grupuri de turişti care vin aici în sat şi mă duc cu ei prin toate părţile. Pentru că am scris şase cărţi despre România, mai ales despre zona asta. Şi sunt mulţi care au rămas interesaţi. Adică au vrut să vină să vadă personal cum este viaţa aici la ţară şi asta e un lucru foarte interesant. Pentru că , de obicei, mergem cu ei şi până la Braşov, la Cluj, la oraş, unde e frumos, dar totdeauna când îi întrebi după aceea ce le-a plăcut cel mai mult, ei întotdeauna zic că la Oarba de Mureş, la ţară, să vedem cum lucrează şi trăiesc oamenii simpli. Şi femeile din sat fac o ciorbă de zarzavat, pregătesc mâncare românească pentru un grup de musafiri şi asta crează o atmosferă atât de deosebită, că nici Casa Poporului nu este atât de populară pe cât e prânzul la Oarba de Mureş.



    Janneke a şi învăţat să gătească româneşte puţin, de la un vecin bătrân şi, cu siguranţă, se desfată cu toate mâncărurile noastre.





  • Donizetti. O poveste de dragoste la Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani”

    Donizetti. O poveste de dragoste la Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani”

    Opera
    comică Elixirul Dragostei, de Gaetano Donizetti, se va juca în cadrul celei
    de-a IV-a ediții a Festivalului Regal de Operă Virginia Zeani, eveniment care
    are loc, în perioada 20-22 august, la Târgu Mureș. Programat pe 22 august, de
    la ora 19.00, la Palatul Culturii, spectacolul se bucură de participarea
    extraordinară a orchestrei și corului Operei din Brașov, soliști: tenorul
    Ștefan von Korch, soprana Katalin Kolcsár și baritonul Adrian Mărcan.




    Încă de la primele note,
    interpretate cu grație de orchestra Operei din Brașov, sub conducerea
    dirijorului Traian Ichim, vom ști că urmează să asistăm la un eveniment major,
    care va schimba lumea. După frământări și furtuni interioare, problema iubirii
    imposibile ar putea fi în sfârșit rezolvată pentru totdeauna, cu ajutorul unei
    poțiuni fermecate. Elixirul dragostei,
    partitura fermecătoare a lui Gaetano Donizetti, o lucrare deopotrivă comică și
    sentimentală, vorbește, pe un ton mereu contemporan, despre puritatea
    pornirilor inimii și despre parcursul lor sinuos printre umbre. Înveninat
    de gelozie sau înșelat de naivitate și magie, pierdut în iluzii sau chinuit
    orgolii, îndrăgostitul trece prin iad, amăgindu-și temerile cu visuri și
    speranțe. Amplă și melodioasă, muzica acestei opere este splendidă de la primul
    până la ultimul acord, incluzând arii care au devenit independent celebre,
    printre care și grandioasa Una furtiva lagrima – cântată, de-a lungul
    vremii, de atâția tenori cunoscuți, de la Mario Lanza și Enrico Caruso, la
    Luciano Pavarotti, Placido Domingo sau Roberto Alagna.




    Programat în sala Palatului
    Culturii din Târgu Mureș, spectacolul se bucură de participarea extraordinară a
    unui tenor cu voință de fier și abilități muzicale excepționale, Ștefan von
    Korch, unul dintre cei mai apreciați muzicieni din România, aplaudat pe scene
    din Zürich, Berna, Frankfurt, Bratislava sau Viena. De altfel, minunatul
    Nemorino al lui Donizetti poate fi interpretat doar de un tenor cu rafinament
    și grație excepționale, tehnic și convingător, dar și suficient de versatil
    pentru a trece de la elemente comice, la lirismul pur din cel de-a doilea act,
    de la un romantism irezistibil, la un haz irezistibil. La rândul ei ovaționată
    la Budapesta, Londra, Berlin sau Toronto, soprana Katalin Kolcsár adaugă
    rolului Adinei deopotrivă eleganță și haz spumos, purtând mai departe, într-o
    explozie de umor și bucurie, o poveste de iubire amuzantă, delicată,
    fermecătoare. Cu o simplitate tandră și o linie fermă, vocea acestei soprane
    are o extraordinară agilitate, capabilă să urce pe culmi nebănuite sau să cadă
    în abisuri, vorbind astfel despre natura evazivă și inconsistentă a Adinei. În
    rolul lui Dulcamera strălucește baritonul Adrian Mărcan, un muzician care a
    fost aplaudat în Japonia, Austria sau Germania, a colaborat, de-a lungul
    carierei, cu Teatrul Opera din Salonic, a fost aplaudat în rolul lui Figaro în Barbiere
    di Siviglia la Madrid sau la Teatrul Național de Operă și Balet din
    Chișinău sau în rolul solistic în Carmina Burana de Carl Orff, alături
    de Munchen Symphoniker, la Festivalul Gut Immling, în Germania.




    PROGRAM


    22 august,
    ora 19:00


    Palatul
    Culturii din Târgu Mureș


    Gaetano
    Donizetti – Elixirul dragostei


    Soliști: Nemorino – Ștefan von Korch


    Adina – Kolcsár Katalin


    Belcore – Adrian Mărcan


    Dulcamara – Lorand Cristian


    Gianetta Sonia – Hazarian


    Orchestra și corul Operei Brașov
    Dirijor – Traian Ichim




    Intrarea
    este liberă.


    Locurile
    vor fi ocupate în ordinea sosirii. Cei care doresc să rezerve locurile în
    avans, o pot face pe site-ul festivalului, cu o donație de 50 de lei. Banii
    obținuți din acest proiect, la care vom adauga altele similare, vor fi
    folosiți pentru susținerea Filarmonicii din Chișinau.


    https://virginiazeanifestival.com/






    Trecând cu subtilitate de
    la vigori ritmice, la pasaje dulci-amărui, voci și instrumente recrează
    experiența autentică a unei mici comunități italiene, în care orice veste
    produce imense ecouri. Nemorino se îndrăgostește fără speranță de Adina, o fată
    cu stare, pe care atenția unui om de rând nu pare să o flateze. Declarațiile de
    iubire sunt întâmpinate cu un etern refuz, iar îndrăgostitul fără șansă își
    petrece zilele între tristețe și disperare. Din fericire, călătorul șarlatan
    Dulcamara, un doctor fără scrupule, are la îndemână elixirul dragostei, o
    poțiune care să-l ajute pe Nemorino să-i câștige inima tinerei lui iubite. Povestea, care oscilează permanent între
    comedie și momente sensibile, lasă loc, totuși, unei întrebări profunde: este
    dragostea un sentiment autentic sau viciile – de la băutură, la mirajul
    bogăției – sunt cele care ne aduc sub vraja ei?




    Sporește misterul și
    savoarea acestei povești orchestra Operei din Brașov, un nume asociat cu
    virtuozitatea, rafinamentul și tradiția orchestrală. Este un ansamblu care a
    fost aplaudat, atât în România, cât și pe multe dintre scenele lumii, în
    spectacole de Puccini, Offenbach sau Massenet, printre atât de mulți alții. Cu
    imensă energie, poftă și fler, susținute de o tehnică impecabilă, orchestra
    este secundată la Târgu Mureș de corul Operei din Brașov. Nimic mai spectaculos
    decât un cor de operă viguros și tehnic, impresionant în partituri de Bizet sau
    Verdi și destins și amuzat într-o lucrare de Donizetti!




    Lucrare comică în două
    acte, având libretul scris de Felice Romani, după Eugène Scribe, pentru opera
    Le Philtre de Daniel-François Auber, L’Elisir d’Amore a fost un imens
    succes încă de la premiera sa, pe 12 mai 1832, la Teatro Cannobiana din
    Milano. Deși Donizetti a scris, de fapt, în grabă, în doar șase săptămâni,
    lucrarea sa a depășit toate așteptările, devenind, în următorii 15 ani, cea mai
    jucată operă din Italia. Au fost montate reprezentaţii la Paris, la Londra,
    chiar şi la Viena, deşi spaţiul germanic a avut de multe ori reţineri față de
    importul operelor italiene. Printre cele mai jucate spectacole din toate
    timpurile, Elixirul Dragostei nu încetează să surprindă și să încânte
    publicul, lăsând în urmă, fără excepție, o bucurie imensă, transformată în
    explozii de ovații și aplauze.




    FESTIVALUL
    REGAL DE OPERĂ VIRGINIA ZEANI. Organizat de Asociația
    Together on Top, în parteneriat cu Asociația Hai la Sat, Primăria din
    Târgu Mureș, Instituția Prefectului – Județul Mureș și Consiliul Județean
    Mureș, Festivalul Regal de Operă Virginia Zeani este o reverență adusă
    Virginiei Zeani, una dintre marile soprane ale lumii, care s-a născut în
    Transilvania.
    Evenimentul a devenit o importantă
    platformă de dialog pentru profesioniștii scenei lirice internaționale -
    artiști, agenți de casting, directori artistici sau directori generali ai
    marilor teatre europene – și, totodată, o prestigioasă oportunitate de afirmare
    pentru tinerii cântăreți de operă, educați la cele mai înalte standarde la
    nivel mondial.

    Festivalul s-a născut din dorința de a omagia personalitatea
    copleșitoare a Virginiei Zeani, al cărei parcurs artistic relevă un sublim
    model de conduită, atât pe scenă, cât și în lumea academică. Pentru 30 de ani
    prima donna assoluta a marilor scene lirice ale lumii și pentru tot atâta
    timp profesor emerit de muzică al Universității Indiana din Statele Unite,
    Virginia Zeani este un important reper al lumii culturale și unul dintre cele
    mai puternice simboluri naționale ale României. Prețios dar oferit de România
    patrimoniului cultural internațional, Virginia Zeani este o artistă care, prin
    har și aleasă educație, a câștigat dragostea și admirația lumii, fiind, până
    acum, un garant al înaltelor valori și aspirații și un ambasador al spiritului
    și al culturii românești în lume.






    Festivalul
    Regal de Operă Virginia Zeani




    https://virginiazeanifestival.com




    Organizat de Asociația Together on
    Top, Asociația Culturală Hai în sat, în parteneriat cu TVR, Sabion,
    Instituția Prefectului – Județul Mureș, Consiliul Județean Mureș, Primăria din
    Târgu Mureș și Electrecord




    Coproducători: TVR, Radio România
    Muzical




    Parteneri
    Media: AGERPRES, Radio
    România Cultural, Radio România Internațional, Radio Mureș,
    Uniunea Ziariștilor din
    România, Ziarul Metropolis, Modernism.ro,
    Radio Classic,
    Zile și Nopți,
    Cuvântul
    Liber, Spotmedia,
    Népújság,
    Szabadság, Cluj Today, Transylvania
    Today, Up
    News, BuzzNews,
    Via Cluj TV, Cluj Insider,
    Transversum Media
    Trade, Székelyhon,
    Krónika,
    Radio GaGa,
    Zi de Zi, Știrile
    Transilvaniei



  • Jurnal românesc – 10.08.2021

    Jurnal românesc – 10.08.2021

    Departamentul pentru Românii de pretutindeni amintește că, în fiecare august, începând din 2016, Consiliul Județean Suceava organizează Luna Diasporei”. eveniment care a determinat Departamentul să promoveze un program la nivelul întregii țări, care să cuprindă evenimente și activități dedicate românilor din diaspora. Ne dorim să dezvoltăm acest proiect împreună cu reprezentanții administrației publice, care să încurajeze un dialog eficient între România de acasă și România din afara Românieiˮ se arată pe site-ul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Instituția a sugerat conducerilor județene locale să întărească legăturile cu românii din afara țării, să le transmită acestora mesajul de Bun venit acasă” și să le faciliteze accesul la o administrație transparentă și cooperantă.



    Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Amanˮ din Craiova a obţinut o nouă donaţie de carte pentru Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc – Colecţia Biblioteca Română din Freiburgˮ, informează Agerpres. Înfiinţată pe 1 mai 1949, Biblioteca Română din Freiburg (zece ani mai târziu şi Institut Român de Cercetare) este o instituţie simbolică a exilului românesc postbelic, cu un patrimoniu impresionant de carte, de documente şi de obiecte muzeale, care relevă amplitudinea fenomenelor culturale româneşti din diaspora. Biblioteca din Freiburg deţine o colecţie aproape completă a tuturor revistelor şi gazetelor româneşti din exil, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă precum: manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu (donat de familia dinastică de Hohenzollern) şi manuscrise ale multor scriitori printre care Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu. Fondul de carte al Bibliotecii din Freiburg este dublat de manuscrise inedite şi tipărituri cu o circulaţie extrem de restrânsă care-şi aşteaptă cercetătorii şi editorii. Acest patrimoniu este completat de obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile româneşti şi din Macedonia, între care se regăseşte costumul muscelean purtat de regina poetă Carmen Syilva, regina Elisabeta a României.



    Numărul dublu de vară iulie-august 2021 al revistei bilingve Orizonturi culturale italo-române” continuă printr-o nouă serie de interviuri și prin ancheta exclusivă privind femeia-artist desfăşurată în paralel în România şi Italia, coordonată de Afrodita Cionchin. Potrivit ICR, ampla anchetă numără, în prezent, 56 de interviuri în ediţia română şi 63 de interviuri în ediţia italiană, care sondează percepţia profesionistelor din sectorul artei oferind o fotografie a realităţii zilelor noastre şi o incursiune în evoluţia istorică a condiţiei femeii-artist. În acest număr intervin artistele Hortensia Mi Kafchin şi Alex Bodea din Berlin, Alia Bakutayan şi curatoarea Olivia Niţiş de la Bucureşti, alături de Nada Stojici de la Timişoara. Revista aduce un omagiu maestrului Mircia Dumitrescu, grafician, pictor şi sculptor, născut în 3 iulie 1941, la împlinirea vârstei de 80 de ani, iar în ediţia italiană, cunoscutului scriitor Norman Manea din Statele Unite ale Americii, unul dintre principalii reprezentanţi ai exilului cultural românesc, născut pe 19 iulie 1936, la aniversarea de 85 de ani.



    Festivalul Regal de Operă Virginia Zeaniˮ, care va avea loc în perioada 20-22 august la Târgu Mureş, devine, începând din acest an, partener al Filarmonicii de la Chişinău, atât în campania de strângere de fonduri pentru reconstruirea centrului cultural, care a fost afectat grav de un incendiu, în urmă cu un an, cât şi în cadrul unor colaborări artistice. Directorul general al Filarmonicii Serghei Lunchevici din Chişinău, Svetlana Bivol, a arătat că instituţia şi-a propus să facă o campanie activă pentru colectarea fondurilor necesare reconstrucţiei centrului cultural, alături de iubitorii muzicii culte din Republica Moldova şi alături de parteneri de încredere la nivel european şi internaţional. Festivalul este organizat de Asociaţia Together on Topˮ, în parteneriat cu Asociaţia Hai la sat, Primăria din Târgu Mureş, Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş.





  • Jurnal românesc – 17.06.2021

    Jurnal românesc – 17.06.2021

    Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice sau temporare se depun personal, în ţară, la oricare serviciu public comunitar de paşapoarte preponderent în baza programărilor on-line pe platforma epasapoarte.ro, transmite Direcţia Generală de Paşapoarte. Programul cu publicul este afişat atât pe site-ul instituţiei pasapoarte.mai.gov.ro, cât şi pe site-urile prefecturilor. Direcţia a mai anunţat că, pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor, în perioada 15 iunie – 13 august, activitatea de lucru cu publicul se desfăşoară în intervalul orar 8.00 – 20.00. De asemenea, pentru a spori capacitatea de primire a cererilor de eliberare a paşapoartelor, a fost redusă perioada de timp alocată unei programări online, de la 10 la 7 minute.


    În situaţia în care nu a fost efectuată o programare prealabilă, serviciile publice comunitare de paşapoarte analizează posibilitatea primirii cererii de eliberare a documentului de călătorie, doar în cazul în care nu există intervale orare neacoperite de programări. Cei care întâmpină dificultăţi în realizarea unei programări online, pot accesa un tutorial realizat în acest sens ce se regăseşte pe prima pagina a site-ului pasapoarte.mai.gov.ro. Direcţia le recomandă persoanelor programate să respecte atât ora stabilită, cât şi măsurile de protecţie sanitară.



    Guvernul României a decis acordarea unor ajutoare umanitare gratuite din rezerva Ministerului Sănătăţii pentru Ucraina şi Serbia, precum şi acordarea unor servicii medicale în vederea gestionării epidemiei de COVID-19. Ajutorul umanitar constă în acordarea a peste 100.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 Ucrainei şi a peste 50.000 de doze Serbiei. În ambele cazuri este vorba despre ser produs de compania AstraZeneca şi achiziţionat de ministerul Sănătăţii. Potrivit deciziei Executivului, transportul dozelor se va realiza prin structurile de specialitate ale Ministerului de Interne, respectiv prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile de specialitate aflate în coordonarea acestuia. Guvernul a mai adoptat o ordonanţă de urgenţă care îi permite statului român să vândă o parte din dozele de vaccin nefolosite. De la începutul campeniei de inoculare, România a mai donat peste 400.000 de doze de vaccin Republicii Moldova.



    Asociaţia “Salvaţi Copiii” Târgu Mureş a anunţat că deschide trei noi programe destinate copiilor care au părinţi plecaţi la muncă în străinătate, astfel încât aceştia să fie protejaţi de riscurile sociale, psiho-emoţionale şi educaţionale. Programele, care se derulează până în decembrie 2023, sunt operaţionalizate în Târgu Mureş, Sighişoara şi Sântana de Mureş. Obiectivul proiectului, în valoare totală de aproximativ 1,5 milioane de lei, este crearea unui model integrat, inovator şi sustenabil de sprijinire a dezvoltării armonioase a preşcolarilor şi elevilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, cu accent pe acces la educaţie, consiliere psihologică, activităţi recreativ-sociale şi sănătate, precum şi responsabilizarea părinţilor şi reprezentanţilor legali, a comunităţilor locale şi a altor actori reprezentativi în domeniul educaţiei şi protecţiei drepturilor copilului. Peste 86.000 de copii aveau la finalul anului 2019 părinţi plecaţi la muncă în străinătate, potrivit datelor oficiale ale serviciilor publice de asistenţă socială. Dintre aceştia, peste 22.600 aveau ambii părinţi plecaţi peste hotare sau proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. “Salvaţi Copiii” arată că, la nivelul Regiunii Centru, au fost raportaţi peste 6.800 copii aflaţi în această situaţie, dintre care aproape 1.300 se află în judeţului Mureş.



    Pianista Beatrice Cori va susţine un recital pe 21 iunie la Teatrul Vila Torlonia din Roma cu ocazia Sărbătorii Muzicii de la Roma 2021. Concertul, organizat de Conservatorul de Muzică “Santa Cecilia” din Roma, Roma Culture și Accademia di Romania la Roma, are loc cu patronajul Ambasadei României în Italia şi face parte din programul de vară al ciclului anual “Europa in Musica”: stagiunea muzicală a cluster-ului EUNIC Roma care se desfășoară în perioada 15 — 29 iunie. Beatrice Cori va interpreta piese de Robert Schumann, György Ligeti și Alexandr Scriabin. Accesul publicului la eveniment se va face cu respectarea regulilor de protecţie sanitară și în baza unei rezervări prealabile la adresa de e-mail accadromania@accadromania.it. Reprezentanţa culturală românească în capitala Italiei atrage atenţia că rezervarea este valabilă doar cu e-mail de confirmare ce trebuie prezentat la intrarea în teatru.




  • Baingana Joshua d’Ouganda, étudiant en Roumanie

    Baingana Joshua d’Ouganda, étudiant en Roumanie

    Baingana Joshua d’Ouganda, étudiant en médecine générale à l’Université de Médecine, Pharmacie, Science et Technologie « George Emil Palade » de Târgu Mureș:
    « Je suis Baingana Joshua, originaire d’Ouganda. Le mot baingana signifie égalité dans ma langue. J’étudie la médecine générale à l’Université de médecine, pharmacie, science et technologie George Emil Palade de Târgu Mureș. Je suis étudiant en deuxième année. Je suis venu en Roumanie en 2019. »

    Grâce à un accord de coopération dans le domaine de l’éducation entre la Roumanie et l’Ouganda, Baingana Joshua a obtenu une bourse à l’Université de médecine, pharmacie, science et technologie George Emil Palade de Târgu Mureș. Depuis près d’un an, il étudie, à l’université, une fois par semaine, le roumain, qu’il espère parler de mieux en mieux. Avant son arrivée, il ne savait pas grand-chose de la Roumanie : « Je savais seulement que c’est un pays européen. Quand je suis arrivé en Roumanie, j’ai atterri à Bucarest, puis j’ai voyagé en train jusqu’à Târgu Mureş. Une fois sur place, je ne pouvais pas beaucoup me déplacer, à cause des restrictions imposées par la pandémie de Covid-19. J’ai flâné dans le centre-ville, sur les rives de la rivière Mureş. Je suis bien, ici. Les gens sont gentils, accueillants. Bien sûr, ils sont différents de ceux d’Ouganda, et le climat est lui aussi tout autre, mais j’essaye de m’adapter. »

    Originaire de l’ouest de l’Ouganda, plus précisément du district de Ntungamo, situé à la frontière avec le Rwanda, Joshua Baingana explique pourquoi il a été attiré par la médecine.« Les membres de ma famille ont souffert de certaines maladies, au fil du temps. Mon frère, par exemple, souffre d’asthme et d’épilepsie. Alors, en le voyant en proie à cette maladie, je me suis dit que j’aimerais pouvoir l’aider. Mon père est décédé des suites d’un cancer. Comme j’ai rencontré d’autres personnes autour de moi atteintes de différentes maladies, j’ai décidé de soulager la peine du plus grand nombre possible de mes semblables. C’est ainsi qu’est née ma passion pour la médecine. »

    Lorsqu’il ne suit pas les cours universitaires en ligne, Baingana Joshua s’adonne à ses loisirs.« J’écoute de la musique et je danse, de temps en temps. Je lis des livres sur les expériences de vie des autres. Cela me permet de découvrir que l’on n’est pas le seul au monde à devoir faire face aux difficultés. Deux livres me sont particulièrement chers : Gifted Hands (Des mains en or) et The Big Picture : Getting Perspective on What’s Really Important in Life (Vue d’ensemble : avoir une perspective sur ce qui est vraiment important dans la vie). Les deux sont écrits par le même auteur, Ben Carson, un neurochirurgien bien connu aux Etats-Unis. Je me retrouve dans l’histoire de sa vie. Il a accompli ses rêves, malgré les difficultés qu’il a pu rencontrer sur son chemin. Il m’inspire, me donne confiance en l’idée que tout est possible quand on a de l’espoir et que l’on croit en ses rêves. »

    Le jeune Ougandais Joshua Baingana ne sait pas encore dans quel pays il choisira de pratiquer la médecine :« Maintenant j’étudie la médecine générale, mais je vais aussi choisir une spécialisation. J’aimerais beaucoup faire de la neurochirurgie, mais j’attends de voir quelles seront les opportunités. Tout ce que je sais avec certitude, c’est que je rêve de devenir médecin spécialiste et d’aider les gens partout où le bon vent m’emportera. »

  • Theatermacher aus Frankreich: „Zu Rumänien habe ich eine herzliche und natürliche Verbindung“

    Theatermacher aus Frankreich: „Zu Rumänien habe ich eine herzliche und natürliche Verbindung“

    Julien Daillère ist Theaterregisseur, Dramatiker und Darsteller. Er hat Wirtschaft in Paris und Deutschland studiert, seine Liebe gilt aber dem Theater. Am Nationaltheater in Chaillot hat er Theaterworkshops besucht und im Jahr 2016 hat er sein eigenes Theaterensemble gegründet. Seine ersten Stücke hat er selber inszeniert. 2015 hat er zum ersten Mal Rumänien besucht. In Târgu Mureș (Neumarkt am Mieresch) hat er den Doktortitel an der Kunstuniversität erhalten. Drei Jahre lang hat er sein Leben zwischen Rumänien und Frankreich aufgeteilt, jetzt lebt er in Frankreich. Über seine Rumänien-Erfahrung sagt Julien Daillère:



    Am Anfang habe ich Rumänien zufällig gewählt, ich hatte den Rektor der Kunstuniversität in Târgu Mureș auf einer Konferenz in Paris kennengelernt, und er hat mich gefragt, ob ich nicht ein Doktoratsstudium bei der Universität in Târgu Mureș aufnehmen möchte. Im Februar 2015 war ich zum ersten Mal auf Besuch in der siebenbürgischen Stadt. Es wäre einfacher für mich gewesen, in Deutschland zu studieren, weil ich die Sprache kenne, aber irgendwie hat mich diese Stadt angezogen. Meinen Doktortitel habe ich mit der Aufführung »C’est bon. E ok. Rendben. This is just a story« bekommen, die Aufführung stand auch auf dem Programm der Saison Rumänien-Frankreich 2019. Jetzt lebe ich in Clermont-Ferrand und wohne hinter dem rumänischen Laden »Dor de Casă« (»Heimweh«), wo ich regelmä‎ßig rumänischen Käse, Kuchen und den Brotaufstrich Zacuscă kaufe.“



    Julien Daillère hat eine neue Form von Theater entworfen, die er als Covid-kompatibel“ bezeichnet. Es handelt sich um Theater am Telefon. Jetzt entwickelt er das Konzept zusammen mit dem Französischen Kulturinstitut in Cluj (Klausenburg):



    Das Projekt begann im März 2020, als ich wegen des Notstands zu Hause isoliert war. So habe ich angefangen, Tele-Performance zu machen. Ich bin bei mir zu Hause und bin am Telefon mit einem Tele-Performer, der das Publikum vor den Augen hat. Ich gebe ihm Anweisungen am Telefon, was er auf der Bühne machen soll. Die Aufführung soll bald beim Tranzit House in Cluj stattfinden und trägt den Titel »Give me your body, I’ll tell you poetry«.“



    Julien liebt Rumänien und ist mit seinen Freunden in Rumänien in Verbindung geblieben. Er glaubt, dass Rumänien etwas hat, was an anderen Orten der Welt nicht mehr zu finden sei:



    Hier leben so viele Menschen, die mit der Tradition in enger Verbindung stehen. So was zu finden, ist eine einzigartige Chance, denn in Zukunft wird es notwendig sein, die Nähe zu dieser einfachen Lebensart, zur Natur, zu unserem Planeten wiederherzustellen. Die Rumänen sollten nicht mehr dem Neoliberalismus Westeuropas nacheifern. Das Rumänien, das ich liebe, ändert sich von Tag zu Tag, und das finde ich sehr traurig. Alles wird profitorientiert betrachtet und das ist mit so vielen Nachteilen für die Natur verbunden, und wir können leider nichts dagegen tun. Jetzt wird zum Beispiel in Târgu Mureș ein riesengro‎ßes Einkaufszentrum gebaut. Jedes Mal, wenn ich mit meinen Freunden in Rumänien spreche, fühle ich eine herzliche und natürliche Verbindung, die ich anderswo nicht finden kann.“

  • Julien Daillère

    Julien Daillère

    Auteur, comédien et metteur en scène, Julien Daillère fait des études à l’Ecole supérieure des Sciences économiques et commerciales de Paris, décroche un diplôme MBA et part en Allemagne avec une bourse Erasmus. Il revient, par la suite, sur Paris et commence à s’intéresser de plus en plus au théâtre. Il fréquente des ateliers de formation théâtrale du Théâtre national de Chaillot et en 2006, il jette les bases de sa propre compagnie théâtrale, La TraverScène, avec un répertoire comportant aussi ses propres textes. Depuis, il participe à de nombreux festivals et manifestations théâtrales, tout comme à des ateliers de formation à l’intention des comédiens et managers culturels menés en France, en République tchèque, en Roumanie ou en République de Moldova.Son histoire roumaine allait débuter en 2015 quand Julien Daillère arrive à Targu Mures pour faire, jusqu’en 2018, des études doctorales à l’Université d’arts de la ville, en cotutelle avec l’Université de Cergy- Pontoise.

    Un choix qui l’a poussé à vivre, trois années durant, entre la Roumanie et la France avant de s’établir à Clermont- Ferrand où il vit de nos jours aussi. Dans les minutes suivantes, il nous racontera comme son expérience roumaine s’est produite :« J’ai opté pour la Roumanie après avoir entendu, lors d’une conférence à Paris, un discours très inspirateur sur le théâtre de Sorin Crisan, président de l’Université d’arts de Targu Mures. C’est lui, en fait, qui m’a proposé de faire un doctorat à son université. Me voilà donc arrivé à Targu Mures, en février 2015, en simple visiteur, pour voir comment je m’y sentais. A l’époque, il me semblait plutôt logique de partir en Allemagne, surtout que je parle la langue et que j’y ai fait des études Erasmus. Sauf que, voilà, ça m’a tellement plu à Targu Mures que je me suis dit « allez, c’est parti ! ». A la fin de mes études doctorales, j’ai mis en scène le spectacle intitulé « C’est bon. E ok. Rendben. This is just a story » et je profite de l’occasion pour remercier encore une fois Miki Braniste à la tête de Fabrica de Pensule, cet espace de Cluj consacré aux arts visuels, pour m’avoir accueilli. Mon spectacle a figuré à l’affiche de la Saison France-Roumanie, en 2019. Cela m’a permis de voyager un peu à travers votre pays. A présent, j’habite à Clermont-Ferrand, juste derrière une épicerie roumaine appelée « Le mal du pays » et où je me rends de temps en temps pour acheter de la zacuscă, du cozonac ou encore du fromage de Roumanie. »

    Dans l’actuel contexte artistique imposé par la pandémie, Julien est l’auteur d’une nouvelle approche théâtrale, en compatibilité avec le Covid, à savoir le théâtre au bout du fil. Il est en train de développer un tel projet en télérésidence avec l’Institut français de Cluj.« J’ai démarré cette recherche en mars 2020 quand, confiné chez moi, je me suis rendu compte que je devais m’occuper d’une manière ou d’une autre. Je suis parti sur une proposition lancée par l’Institut français de Cluj et j’ai mis en place une télérésidence, en discutant par téléphone avec plusieurs personnes. Par la suite, j’ai commencé à écrire des poèmes avant de décider de transformer l’interaction au bout du fil en quelque chose d’artistique. C’est ainsi que j’ai commencé à faire de la téléperformance. Concrètement, j’entre en contact depuis chez moi, par téléphone, avec quelqu’un d’autre à qui je donne certaines indications de faire ou de dire tel ou tel geste ou mot. Cet interlocuteur est loin de moi, mais, il se trouve devant un public que je ne vois pas. Du coup, il devient un téléperformer. Ce type d’approche artistique sera bientôt lancée en roumain aussi, par web radio, grâce à un partenariat avec Tranzit House de Cluj-Napoca.Du coup, tout roumanophone du monde entier pourra participer à ce genre d’acte artistique par téléphone et devenir pour quelques minutes mon téléperformer, devant un public se trouvant chez lui. Le spectacle aura lieu le 5 décembre et s’intitulera , « Donne-moi ton corps, je te dirai de la poésie ». Pour plus de détails, n’hésitez pas à visiter la page Facebook de Transit House, vous allez y trouver toutes les informations nécessaires en langue roumaine ».

    Fort attaché à la Roumanie, Julien est resté en contact avec les gens connus sur place. D’ailleurs, il affirme avoir trouvé chez les Roumains un côté que les autres populations européennes ont malheureusement perdu.« Je me suis rendu compte qu’en Roumanie, il y a encore des personnes qui vivent en communion avec la terre et les traditions. Pour moi, cela représente un atout, car je pense qu’à un moment donné, à l’avenir, on sera obligé de revenir pas forcément à un mode de vie à l’ancienne, mais on sera forcé de nous reconnecter avec ce type de sensibilité, avec la terre, la nature et les gens. Personnellement, je trouve que la Roumanie est en avance par rapport au reste de l’Europe occidentale, même si les Roumains ont souvent l’impression d’être inférieurs et ils s’engagent dans une course vers le capitalisme néo- libéral et ses avantages. Malheureusement, le mirage du capitalisme basculé à l’extrême montre dernièrement des aspects très négatifs. Je trouve triste, par exemple, de voir cette Roumanie que j’ai tant aimée en 2015 quand je suis arrivé à Targu Mures changer si vite. A l’heure où l’on parle, des galeries commerciales sont en train d’être construites à Targu Mures, et personne ne peut rien faire. A chaque fois que je parle avec mes amis de Roumanie, je ressens une sorte de liaison spontanée et cela me touche beaucoup ».

  • Student aus der Ukraine: „Rumänien ist kulturell sehr bunt“

    Student aus der Ukraine: „Rumänien ist kulturell sehr bunt“

    George Botnar kommt aus der Ukraine, aus der kleinen Stadt an der Donau Ismail, an der Grenze zu Rumänien. Der 18-jährige studiert Bauingenieurwesen an der Universität George Emil Palade“ im siebenbürgischen Târgu Mureş (Neumarkt am Mieresch). In Rumänien studiert er dank einem Stipendium für Auslandsrumänen. Mit der rumänischen Sprache ist er aufgewachsen.



    Mein Vater kommt aus der Republik Moldau und meine Mutter aus einem rumänischen Dorf in der Ukraine. In der Schule musste ich auf Ukrainisch und Russisch lernen, meine Freunde zu Hause waren alle Russen und mit den Ukrainern konnte ich auch kein Rumänisch sprechen. Ich hatte die Sprache zum Teil verlernt, deswegen habe ich mich fürs Studium in Rumänien entschieden.“




    In Târgu Mureş hat George Botnar sich als Freiwilliger in zahlreichen Projekten engagiert.



    Freiwillige Arbeit zu leisten, ist sehr interessant, denn man kann viel lernen. Bei einem Projekt von University to Business habe ich zum Beispiel viel im Wirtschaftsbereich gelernt, beim Projekt ESTIEM (Europäische Studenten im Wirtschaftsingenieurwesen und Management) habe ich meine Kenntnisse in diesem Bereich deutlich vertieft.“




    George Botnar ist immer offen fürs Neue und bereit, mehr zu lernen. Er liest gerne und versucht, seine Freizeit einer neuen Leidenschaft zu widmen: das 3D-Design. Einige seiner Werke wurden bereits auf einer 3D-Webseite gepostet.



    Auf ArtStation wird 2D- und 3D-Kunst gepostet. Als 3D-Designer konnte ich auch Werke von mir dort posten. In meiner Freizeit lese ich auch viel, besonders Wirtschaftsbücher. Derzeit lese ich »Machinery of Freedom« (»Das Räderwerk der Freiheit«) des amerikanischen Rechts- und Wirtschaftswissenschaftlers David Friedman.“




    George Botnar hat sich in Rumänien schnell eingelebt, vor dem Ausbruch der Covid-19-Pandemie hat er das Land bereist. Bald möchte er Timişoara (Temeswar) besuchen.



    Meine Integration hier ist dank meinen Freunden gut gelaufen. Im Studentenheim und bei den Organisationen, wo ich freiwillige Arbeit leistete, habe ich nette Menschen kennengelernt, mit denen ich jetzt befreundet bin. Târgu Mureş ist zudem eine multikulturelle Stadt, und an der Uni habe ich viele ausländische Studenten kennengelernt, was meine Integration hier umso leichter machte. Rumänien ist ein sehr schönes Land, hier habe ich zum ersten Mal Berge gesehen, selbst wenn wir das auch in der Ukraine haben. Die Karpaten, Cheile Bicazului (die Bicaz-Klamm), der Vulkansee Lacul Roşu, die Landschaften hier sind atemberaubend. Ich habe zudem Bukarest, Sibiu (Hermannstadt) und Braşov (Kronstadt) besucht. Ich habe mich in Bukarest verliebt und möchte in Zukunft dort leben. In Sibiu und Sighişoara (Schä‎ßburg) lässt sich eine Mischung aus der rumänischen und deutschen Kultur feststellen, in Târgu Mureș tragen die Architektur und die Mentalität der Menschen auch ungarische Merkmale. Die siebenbürgischen Städte sind aus kultureller Sicht sehr bunt.“




    George Botnar ist ein leidenschaftlicher Informatiker, der auch die Freiheit liebt, die einem das Unternehmertum bietet. Wie unser Gesprächspartner seine berufliche Zukunft sieht, erläutert er in den folgenden Minuten:



    Was mich besonders interessieren würde, ist eine Mischung aus Ingenieurswesen, Technik im Allgemeinen und Unternehmertum. Ich blicke optimistisch in die Zukunft, ich möchte ein Start Up im IT-Bereich, Automatisierung besser gesagt, gründen. Ich möchte mich zudem als 3D-Designer weiterentwickeln. Das ist in Rumänien ein neuer Bereich, der noch so viel zu bieten hat.“




    George Botnar setzt derzeit seine Studien in Târgu Mureş fort. Im Zusammenhang mit der Covid-19 Pandemie möchte er seinen Freunden überall in Europa eine Botschaft ausrichten:



    Meinen Freunden in Rumänien, in der Ukraine, in Italien, Frankreich, möchte ich sagen: Seid bitte nicht traurig! Wie sollen das schätzen, was wir haben, und alles wird gut sein. Ich bin mir sicher, dass wir uns bald treffen werden!“

  • Ecologizarea iazului batal al combinatului Azomureş din Tg. Mureş

    Ecologizarea iazului batal al combinatului Azomureş din Tg. Mureş

    În urmă cu o săptămână, edilii din Tg.Mureș au anunțat încheierea lucrărilor la
    un proiect unic în Europa, de ecologizare a iazului batal cu reziduuri chimice,
    care a aparţinut combinatului Azomureş.


    Situl poluat istoric este situat pe malul drept al râului Mureş, ocupă o
    suprafaţă de 30 ha şi se află la aproximativ 4 kilometri în aval de municipiul
    Târgu Mureş, în dreptul platformei de îngrăşăminte chimice a SC Azomureş SA şi
    a servit drept iaz de decantare a deşeurilor rezultate în urma activităţii
    combinatului.

    Azomureş a oferit
    municipiului Târgu Mureş, cu titlu de donaţie, terenul cu o suprafaţă de 30,48
    ha pe care se află iazul batal cu reziduuri chimice pe care societatea nu îl
    mai folosea şi s-a angajat să cofinanţeze partea de 2% a proiectului european,
    care trebuia să revină municipiului.


    Potrivit managerului de proiect Csegzi Sandor, pentru proiectul de ecologizare
    a iazului, Primăria Târgu Mureş a accesat iniţial o finanţare prin POS Mediu în
    valoare de peste 45,6 milioane lei fără TVA.

    Lucrările ar fi trebuit să se
    încheie în 16 luni de la semnarea contractului, însă din cauza unor probleme
    tehnice termenul de 31 decembrie 2015 a fost depăşit şi astfel s-a propus o
    împărţire pe faze a lucrărilor, care impunea semnarea unui act adiţional cu
    autoritatea de management, pentru decontarea unor lucrări.

    În 2017, a fost semnat
    contractul de finanţare pentru faza a doua a proiectului astfel că lucrarea se
    va finaliza prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, termenul
    final fiind stabilit la data de 31 decembrie 2020.

    Cum actualul executant
    al lucrărilor a anunțat că va respecta termenele indicate în contract,
    autoritățile mureșene au anunțat închiderea proiectului, care este unul unic în
    țară și în Europa.


    Managerul de proiect Csegzi Sandor:




    Am inițiat această întâlnire în urma
    documentului pe care l-am primit de la executant, că ei se pot ține de termenul
    limită de 30 septembrie pentru finalizarea lucrărilor, și să începm procedurile
    de închidere până la sfârșitul anlui. Din discuțiile pe care le-am avut la
    ministerul de resort, la un moment dat se vorbea despre 37 de situri
    contaminate istoric, dintre care doar Târgu Mureșul a reușit să implementeze un
    proiect.




    Csegzi
    Sandor a arătat că investiţiile de ecologizare au vizat redarea în circuitul
    economic a suprafeţei respective precizând că au fost finanţate lucrări
    complexe de investiţii, care au avut scopul de a conduce la eliminarea riscului
    de contaminare pentru utilizatorii sitului, reducerea fluxului de substanţe
    anorganice în apa subterană, protejarea controlată a apelor de suprafață.


    Edilii mureșeni au declarat că acest
    proiect poate reprezenta o soluție pe care o pot prelua și alte primării, pe
    raza cărora există reziduuri toxice, cum ar fi spre exemplu cea din Târnăveni.






  • Le Moldave, Mihai Timus

    Le Moldave, Mihai Timus

    Une licence en Economie du Commerce, du Tourisme et des Services et un Master en Management des Affaires dans sa poche, les deux dispensés par l’Université Petru Maior de Targu Mures, en Transylvanie, Mihai Timuș, originaire de la localité de Baraboi, en République de Moldavie, décide en 2018 de faire un doctorat à l’Université Stefan cel Mare de Suceava. Sa thèse porte sur la Gestion des Affaires, notamment sur l’impact des nouvelles technologies sur les compétences des salariés des multinationales. A la fin du lycée, en 2013, Mihai Timus se voit admis aussi bien à l’Université publique de Chisinau qu’à celle roumaine de Targu Mures. Il décide de venir en Roumanie, par curiosité.

    « A l’époque, j’ignorais les avantages que mon installation en Roumanie aurait supposés. Mais, j’ai fini par réaliser que j’avais pris la bonne décision et, du coup, je me suis activé à faire de mon mieux et à tirer profit de cette opportunité. Les défis que j’ai dû relever ont forgé mon caractère et je suis devenu plus fort émotionnellement. Et comme je suis quelqu’un de travailleur, je me suis fait remarquer dans des situations qui m’ont servi par la suite sur le plan professionnel. Je considère qu’à chaque fois que l’on sort de notre zone de confort, on finit par apprendre quelque chose de nouveau. »

    Durant ses années d’études à Targu Mures, Mihai Timus a bénéficié d’une bourse Erasmus à l’Université turque de Pamukkale. Boursier de l’Association des Diplômés de l’Université Petru Maior, le jeune moldave a travaillé en tant que médiateur culturel auprès de l’Organisation Internationale pour la Migration de Roumanie. En 2017, il crée l’Association des jeunes Moldaves de Mures.

    « Cette idée m’est venue par besoin de mettre en place une organisation officielle, qui représente un tel groupe, afin d’aider les générations futures de Moldaves à se faire représenter proprement devant les institutions. A l’heure actuelle, cette organisation est dirigée par mes collègues plus jeunes et plus dynamiques, tandis que moi, je les épaule de mon mieux. L’organisation fait partie d’ailleurs, de la Fédération des Roumains du Monde entier. »

    Au bout de sept ans, Mihai Timus affirme se sentir parfaitement à l’aise en Roumanie.
    « La Roumanie est plus que mon deuxième chez moi. D’ailleurs, je me propose d’avancer dans cette direction et de faire les démarches nécessaires pour m’y installer définitivement. La Moldavie représente et représentera mes fondements, mon point de départ. Je consentirais d’y retourner seulement si je pouvais mettre mes connaissances et mes compétences au service de la communauté locale, pour accélérer son développement. »

    Mihai Timus parle également des aspects censés contribuer à une meilleure insertion des étrangers en Roumanie.
    « Une fois arrivés en Roumanie, tous les étudiants étrangers se sentent automatiquement proches de leurs communautés d’origine, formées d’autres étudiants de la même région ou du même pays. Cet entourage joue pour beaucoup, mais il est très important que les étrangers essaient de communiquer avec d’autres groupes aussi. Après, ça dépend aussi de la capacité de chaque étudiant de prendre l’initiative et de rejoindre des groupes partageant pas forcément les mêmes valeurs culturelles, mais plutôt les mêmes intérêts, les mêmes valeurs professionnelles et les mêmes passions. »

    Mihai Timus a été chargé de communication auprès de l’Association des diplômés de l’Université Petru Maior de Targu Mures, membre du conseil exécutif de la Société entrepreneuriale des étudiants, il a suivi des formations agréées par l’Autorité nationale pour les qualifications dans le domaine du tourisme, de l’évaluation des projets au financement public et de l’entreprenariat. Il s’est impliqué dans les différentes activités proposées par l’Académie internationale d’été BEST et il a participé aux cours de l’Ecole internationale d’hiver Graduaction de Sovata, au financement communautaire. Dernièrement, il est devenu assistant de recherche à l’Université de médecine, pharmacie, sciences et technologies Emil Palade de Targu Mures. Qu’en est-il pour ses projets d’avenir ?

    « Je me sens très attaché à la ville de Targu Mures qui m’a offert mes premières véritables expériences professionnelles. J’ai voyagé dans d’autres pays aussi – en Allemagne, en Autriche ou en Croatie, pour y participer à différents projets. Sauf que, voilà, l’interaction que j’ai eue avec les gens sur place m’a démontré que la Roumanie aussi est capable d’offrir un environnement propice au développement professionnel, malgré l’avancée économique d’autres pays. Comme projet d’avenir, je compte lancer ma propre affaire. Dans un premier temps, je pensais au domaine du tourisme, mais à présent, je me tourne plutôt vers les Technologies de l’Information. C’est un de mes rêves. Il est sûr et certain que je continuerai ma carrière de chercheur et une fois ma thèse menée à terme, j’espère pouvoir enseigner à l’Université. »

    A la fin, Mihai Timus, qui prépare une thèse sur la Gestion des Affaires à l’Université Stefan cel Mare de Suceava, a adressé un message aux auditeurs de RRI, principalement aux jeunes :

    « Je leur conseille d’avoir plus de confiance en eux-mêmes et, chose importante, de ne pas hésiter à se manifester à chaque fois que les occasions se présentent. Qu’ils soient ouverts envers ceux qui leur donnent la possibilité de prouver leurs compétences professionnelles. C’est là un des principaux obstacles auxquels on se confronte quand on est jeune et quand on a du mal à sortir de notre zone de confort. Je leur dis, donc, de faire preuve de courage et d’initiative ! » (trad. Ioana Stancescu)

  • Mihai Timuş din Republica Moldova

    Mihai Timuş din Republica Moldova

    După o licenţă în Economia Comerțului Turismului
    și Serviciilor şi un masterat în Managementul Afacerilor, ambele urmate la Universitatea
    Petru Maior din Târgu Mureș, Mihai Timuş îşi începe în 2018 un doctorat cu
    specializarea Administrarea Afacerilor la Universitatea Ștefan cel Mare din
    Suceava. Teza sa se axează pe felul în care noile tehnologii influenţează
    cunoştinţele angajaţilor din multinaţionale. După terminarea liceului în
    Republica Moldova, tânărul originar din Baraboi e admis la Universitatea de
    Stat din Chişinău, dar şi la Universitatea din Târgu Mureș, iar din curiozitate
    alege să vină în România în 2013.


    Nu ştiam pe atunci ce avantaje voi avea. Dar pe parcurs
    am realizat că a fost o decizie corectă şi că am reuşit să dau tot ce-i mai bun
    şi să profit la maximum de această oportunitate. Provocările în faţa cărora am
    fost pus aici m-au făcut să devin mai puternic şi din punct de vedere
    emoţional, şi din punct de vedere profesional. Fiind o persoană destul de
    muncitoare, am reuşit să ies în evidenţă în anumite situaţii, ceea ce m-a ajutat
    foarte mult în plan profesional. Totodată orice ieşire din zona ta de confort
    te învaţă ceva.


    În timpul anilor de studiu la Târgu Mureş,
    Mihai Timuş a beneficiat de o bursă de tip Erasmus+ la Universitatea Pamukkale
    din Turcia. A fost şi bursier al Asociației Absolvenților din Universitatea
    Petru Maior, a lucrat ca mediator intercultural la Organizația Internațională
    pentru Migrație din România. În 2017 înfiinţează Asociația Tinerilor Basarabeni
    din Mureș.


    Ideea a venit de la nevoia de organizare oficială a
    grupului şi de la nevoia de a ajuta următoarele generaţii într-un mod
    sistematic, an de an, pentru a putea fi reprezentaţi în faţa instituţiilor. Organizaţia
    o conduc acum colegii mei mai tineri, mai cu energie, eu îi ajut ocazional cu
    ce pot, îi susţin şi ţin foarte mult la această organizaţie, totdodată facem
    parte dintr-o reţea, Federatia Românilor de Pretutindeni.


    Mihai Timuş se simte foarte bine în prezent în
    România.


    România a devenit un pic mai mult decât a doua mea casă.
    Îmi planific să şi avansez în această direcţie, în sensul că vreau ca România
    să îmi devină cu adevărat casă, să îmi întemeiez o familie aici. Republica
    Moldova a fost şi este baza a ceea ce sunt acum, pentru că de acolo am pornit.
    M-aş întoarce înapoi în Republica Moldova numai dacă aş putea să ajut
    comunitatea de acolo, să le pot transfera cunoştinţele şi experienţele mele cee
    i-ar putea ajuta să se dezvolte într-un ritm mai accelerat.


    Acelaşi Mihai Timuş din Republica Moldova cu câteva
    detalii despre ce ajută la o mai buna integrare a străinilor în România.


    Fiecare student străin care vine în România, automat,
    involuntar, e mai ataşat de comunitatea de origine, de alţi studenţi din
    aceeaşi regiune stabiliţi aici, iar acest anturaj are o mai mare influenţă
    asupra lui ca individ, dar pentru o integrare mai uşoară e foarte bine ca el să
    comunice, să interacţioneze şi cu alte grupuri diferite. Un alt factor
    important e şi propria iniţiativă a fiecărui student. Adică să facă parte dintr-o
    reţea de oameni diferiţi cu aceleaşi interese, care nu sunt neapărat bazate pe
    valorile culturale naţionale, ci pe valorile profesionale sau pe cele legate de
    hobbyuri.


    Mihai Timuş a lucrat ca ofiţer de comunicare
    şi cenzor la Asociaţia Absolvenţilor de la Universitatea Petru Maior din Târgu
    Mureş, a fost membru în consiliul executiv al Societăţii Antreprenoriale
    Studențeşti (SAS) de la aceeaşi universitate mureșeană. A participat la
    cursuri acreditate de Autoritatea Naţională pentru Calificări în domeniul
    turismului, evaluarii proiectelor cu finanţare publică sau antreprenoriatului.
    Ani la rând s-a implicat şi în activităţile Academiei de vară Internaționale
    BEST (Boost Entreprenourial Skills in Transilvania). A luat parte şi la Școala
    de Iarnă Internațională Graduaction de la Sovata, finaţată din fonduri
    europene. De
    puţină vreme, tânărul este asistent de cercetare la Universitatea
    de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade
    din Târgu Mureș. Ce îşi doreşte în viitor?


    M-am ataşat foarte mult
    de Târgu-Mureş, aici am avut primele experienţe profesionale cu adevărat, am
    fost şi în alte ţări, de exemplu, făcând parte dintr-un proiect, am fost în
    Germania, Austria, Slovacia, Croaţia, dar interacţiunea cu oamenii de acolo
    mi-a dat de înţeles că şi în România e un mediu suficient de bun pentru
    dezvoltare profesională, cu toate că celelalte ţări sunt clar mai avansate
    decât noi. Aş vrea să îmi deschid o afacere în viitor. Prima afacere la care
    m-am gândit a fost în domeniul turismului, acum mi-aş dori o afacere în
    domeniul IT. Acesta e unul din visele mele. Cu siguranţă îmi voi continua
    cariera de cercetător, sper ca după ce termin doctoratul să pot rămâne cadru
    didactic la universitate.


    În încheiere, acelaşi Mihai Timuş, doctorand
    la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, specializarea Administrarea
    Afacerilor, şi un mesaj adresat tuturor celor care ne ascultă, tinerilor în
    special.

    Să aibă multă încredere în ei, să îşi manifeste
    iniţiativele în momentele oportune, pentru că acest lucru îi va ajuta foarte
    mult. Să devină un pic mai deschişi cu persoanele care le-ar oferi o ocazie să
    îşi manifeste aptitudinile şi calităţile profesionale, deoarece aici ar fi o
    problemă, pentru că mulţi tineri nu reuşesc sau nu vor să iasă din zona de
    confort. În concluzie îi îndemn să aibă curaj şi iniţiativă!



  • Alexandru Timuş aus Moldawien: „Die Entscheidung, in Rumänien zu studieren, war inspiriert“

    Alexandru Timuş aus Moldawien: „Die Entscheidung, in Rumänien zu studieren, war inspiriert“

    Alexandru Timuş wurde 1998 im nordbessarabischen Dorf Bărăboi geboren. Er hat das Gymnasium in Rumänien, in der siebenbürgischen Stadt Târgu Mureş (Neumarkt am Mieresch) abgeschlossen. Seine Familie habe eine lange Verbindung zu Rumänien, sagt unser Gesprächspartner:



    Meine Gro‎ßmutter hat sechs Geschwister, vier von ihnen leben heute in Deutschland, Frankreich und Rumänien. Alle haben in Rumänien studiert. Auch die Taufpaten meiner Eltern wohnen seit 20 Jahren in Târgu Mureş. Mein Bruder hat auch in Târgu Mureş studiert, er hat die Universität »Petru Maior« abgeschlossen. Er hatte sich für Rumänien nicht nur deshalb entschieden, weil Verwandte von uns hier wohnen, sondern auch weil das rumänische Bildungssystem besser als in unserem Land ist. Wir haben eine enge Verbindung zu Rumänien, mein Bruder lebt hier seit sieben Jahren, ich seit sechs Jahren und hier habe ich auch meine Freunde.“




    In Rumänien hat Alexandru Timuş als Gymnasialschüler auch seine Leidenschaft zur Informatik entdeckt. Derzeit studiert er im dritten Jahr an der Informatik-Fakultät der Technischen Universität im westrumänischen Timişoara (Temeswar). Dort möchte er auch bleiben und sein Studium fortsetzen. Derzeit ist er auch an einem amerikanischen Software-Unternehmen in Teilzeit beschäftigt. Er war Mitglied des Verbands der Bessarabischen Studenten in Timişoara und ein Semester studierte er an der Wissenschaftsuniversität in Krakau:



    Mein Bruder hatte mit einem Erasmus-Stipendium in der Türkei studiert und überzeugte mich davon, dass so eine Erfahrung sehr wertvoll ist. Ich habe sechs Städte in Polen besucht, Krakau ist meiner Meinung nach die schönste. Ich habe meine Zeit dort in vollen Zügen genossen, hatte hilfsbereite Kollegen und die Organisation »Erasmus Student Network« hat uns dabei unterstützt, uns in der polnischen Gesellschaft schnell einzuleben. Mit dieser Erfahrung bin ich viel gewachsen, es war schwieriger als in Rumänien, aber es hat sich ohne Zweifel gelohnt.“




    Auch die Entscheidung, nach Rumänien zu kommen, bezeichnet unser Gesprächspartner als sehr inspiriert:



    Auch dank dieser Entscheidung bin ich viel gewachsen. In meinem Heimatland wäre ich weiterhin auf meine Eltern angewiesen geblieben. Hier bin ich aber unabhängig geworden.“




    Wir haben im Anschluss Alexandru Timuş gefragt, wie er sich in Rumänien fühlt:



    Wie zu Hause. In den letzten zwei Monaten, die ich in der Republik Moldau verbrachte, habe ich Rumänien einfach vermisst. Ich fühlte mich in meinem Heimatland anders als meine Landsleute. Ich vermisste Rumänien und meine Freunde, besonders weil ich hier ein sehr aktives Leben habe.“




    Zum Schluss richtete Alexandru Timuş eine Botschaft an die anderen Studenten in Rumänien:



    Ich hoffe, dass alle rumänischen Studenten, die Kollegen aus dem Nachbarland Republik Moldau haben, genauso gastfreundlich wie meine sind. Ich hoffe, dass sie auch ihre moldauischen Kollegen zum Trinken einladen, damit sie sich hier nicht allein fühlen. Wenn man die Denkweise der anderen kennt, dann kann man sich in einer anderen Gesellschaft natürlich schneller einleben. Den anderen moldauischen Studenten sage ich einfach: Kommt nach Rumänien! Ihr werdet es sicher nicht bereuen. Ich möchte meinen Freunden und Kollegen aus Târgu Mureş, Claudia, Laura, Georgiana, danken, weil sie die ganze Zeit an meiner Seite waren, meinem Bruder und natürlich meiner Informatik-Lehrerin Andreea Drăguş, der ich diese Erfahrung in Rumänien verdanke.“