Radio România Internațional

Tag: Transilvania

  • Rânca

    Rânca

    Judeţul Gorj este cunoscut în primul rând datorită operelor
    monumentale de la Târgu Jiu ale lui Constantin Brâncuşi, sculptor cu o mare influenţă
    asupra artei moderne, plecat din localitatea natală Hobiţa pentru a cunoaşte
    celebritatea la Paris. Gorjul are
    însă şi multe alte atracţii, iar în perioada sezonului rece, una dintre ele
    este staţiunea Rânca.

    Dacă în perioada verii, staţiunea este vizitată de cei
    care parcurg trasee în Munţii Parâng şi Munţii Căpăţânii sau de cei care vor să
    vadă peisaje spectaculoase de pe cea mai înaltă şosea din România, Transalpina,
    în timpul iernii Rânca devine un loc al amatorilor de schi. La Rânca se poate ajunge
    uşor, din comuna Novaci, după ce parcurgeţi o distanţă de circa 20 de km, pe o
    şosea care urcă în curbe largi sau mai strânse până în
    locul în care apar pensiunile şi hotelurile.

    Informaţii privind practicarea
    schiului la Rânca ne-au fost oferite de Nicu Mitroiu, care a făcut investiţii
    atât în domeniul turismului, cât şi în dezvoltarea domeniului schiabil : Noi
    avem un domeniu schiabil nu foarte mare, în special pentru începători.
    Avem 7 km de pârtie de schi, care sunt deservite de trei telescaune, două
    fixe cu patru și trei locuri, iar unul debreiabil cu patru locuri și mai
    avem și două teleschiuri. Pârtiile de
    schi sunt ușoare și medii, ușoare pentru că noi avem foarte mulți schiori
    începători și în special copiii și vă zic eu că aceasta este rampa de lansare
    spre domenii schiabile, cum sunt cele din Europa.


    Am aflat şi detalii
    privind instructorii de schi şi programele speciale din perioada iernii:Avem
    instructori de schi, autorizați, care pregătesc copiii și singura deosebire
    între noi, cu pârtiile ușoare și medii care le avem aici și Austria este că la
    noi un copil învață în maxim două … trei zile. Există programe speciale. Sunt
    hotelieri care se bazează foarte mult pe tabere de copii, tabere familiale,
    copiii însoțiți de părinți și cu monitori de schi care îi antrenează pe
    perioada cât stau aici și câștigă din două motive: se distrează și
    părinții și învață și copiii să schieze.


    Schimbările climatice au influenţat durata
    sezonului de schi în multe staţiuni din Europa, unde sunt utilizate instalaţii
    de zăpadă artificială pentru a compensa lipsa zăpezii naturale. Staţiunea Rânca
    stă bine din acest punct de vedere, după cum ne-a asigurat Nicu Mitroiu Aici stăm
    bine, că avem altitudine. Noi avem pârtiile deschise de la 1600 în sus. Noi
    deschidem sezonul de schi din România pe 1 decembrie. Ne avantajează condițiile
    meteo. Vine valul de frig la sfârșitul lui noiembrie, facem zăpadă
    artificială și cu cea naturală care cade putem să deschidem pârtiile, iar
    terminarea sezonului de schi, noi o avem pe schi pass-uri la 1
    mai și nu numai o dată s-a întâmplat, în câțiva ani am făcut Cupa 1 Mai la
    schi.


    Pe lângă cazare şi posibilităţile de practicare a
    sporturilor de iarnă, staţiunea Rânca oferă şi preparate tradiţionale,
    specifice unei zone cu tradiţii pastorale. De altfel, cea mai înaltă şosea din
    România, Transalpina, care urcă până la 2.040 de metri, a fost construită pe o
    potecă de transhumanţă, care lega Gorjul cu partea de sud a Transilvaniei, prin
    pasul Urdele. De aceea, în meniurile pensiunilor şi restaurantelor din
    staţiunea Rânca sunt multe preparate din oaie, dar aceasta nu înseamnă că
    turiştii nu pot comanda şi alte preparate din bucătăria românească şi
    internaţională


  • Retrospectiva turistică

    Retrospectiva turistică

    Anul 2023 a fost un
    an încărcat pentru turismul românesc. Am descoperit destinații interesante și
    proiecte care au adus tot mai mulți turiști în România. Am început luna
    ianuarie cu atmosfera concepută pentru a relaxa toate simțurile prin muzică,
    arome, decor și lumină din centrele SPA. Pe litoralul românesc, în București și
    pe Valea Prahovei, am găsit o gamă foarte variată de terapii vindecătoare. Tot
    în prima lună a anului am aflat că tratamentele balneare au o tradiție veche, România
    fiind printre primele țări din lume care a creat o societate științifică de
    balneologie și climatologie. Băile Felix, Călimănești, Căciulata și Sovata au
    fost doar câteva dintre stațiunile pe care le-am vizitat. Am descoperit, apoi,
    ruta cultural-turistică Meșteri populari și meșteșuguri tradiționale din
    România. Aceasta a fost lansată de către Ministerul Antreprenorialului și
    Turismului din România, pentru turiștii interesați de obiectele de artizanat și
    de obiceiurile populare din satele situate în nordul României.



    În perioada 23-26 februarie, a avut loc la București
    ediția a 47-a a Târgului de Turism al României. În cadrul evenimentului, au
    fost prezentate cele mai interesante oferte și atracții turistice din România.
    Nu au lipsit nici meșterii populari care au făcut adevărate demonstrații ale
    meșteșugurilor străvechi. Județul Timiș, Bucovina, Breaza, Cetatea Făgărașului
    și Arad au fost destinațiile despre care am vorbit atunci. Apoi, la începutul
    primăverii, ne-am oprit în centrul României, la poalele versantului sud-estic
    al muntelui Piatra Craiului, la altitudinea de 1244 de metri, unde am
    descoperit primul sat turistic din România, Șirnea. Ne-am îndreptat după aceea
    spre Delta Dunării, un adevărat paradis natural, care se întinde la vărsarea
    Dunării în Marea Neagră. Habitat al păsărilor de apă care au găsit aici o
    întinsă zonă de stufărișuri, Delta Dunării reprezintă una dintre marile
    atracții turistice ale României. V-am prezentat tururi de observare a florei și
    faunei, oferte de foto safari și de excursii cu barca sau caiacul, însă am
    vorbit și despre tradiții, istorie, cultură și, nu în ultimul rând, despre
    multitudinea de crame din zonă. Răsfățul a continuat apoi prin patrimoniu.
    Ne-am îndreptat atenția spre vechile reședințe nobiliare din România. Domeniul
    Cantacuzino, de la Florești, și conacul familiei Carp, o familie de boieri din
    comuna Țibănești, județul Iași, ne-au impresionat prin rafinament.



    În județul Vâlcea, am aflat că se pot practica o
    multitudine de forme de turism. Mai mult decât atât, Horezu este un brand
    pentru județul Vâlcea, prin ceramica pe care meșterii o realizează acolo. Apoi,
    am vizitat o zonă la fel de recunoscută pentru tradiții, dar și pentru pădurile întinse și fenomenele
    naturale unice. Județul Buzău este căutat an de an și de iubitorii turismului
    de aventură, aici practicându-se alpinismul, off-roadul, raftingul sau
    parapanta. Pe de altă parte, oferta gastronomică este foarte variată și cuprinde
    câteva mărci înregistrate. Paștele l-am petrecut în satul românesc. Am aflat la
    început de aprilie că Satul Rășinari, din județul Sibiu, a fost marele
    câștigător al României la cea de-a doua ediție a competiției mondiale Best
    Tourism Villages, lansată de Organizația Mondială a Turismului. Am vorbit
    despre excursiile rurale, care se pot combina cu vizite la cetăți medievale, dar
    și cu participări la festivaluri și evenimente locale. Iar, de aici, ne-am
    oprit în centrul României, în județul Brașov, pentru a cunoaște unul dintre
    cele mai bine conservate monumente la nivel național. Multe publicații din
    toată lumea au scris că este una dintre cele mai frumoase cetăți din lume.
    Cetatea Făgărașului, a cărei construcție s-a terminat în secolul al XVII-lea, a
    fost asediată de peste 26 de ori, dar n-a fost cucerită niciodată. Iar, la
    sfârșit de aprilie, v-am propus un city-break în nord-vestul României, la doar
    câțiva kilometri de granița cu Ungaria și la o distanță relativ egală față de
    Viena, Praga sau București, în orașul Oradea. Și am aflat că nu numai Oradea
    poate fi destinația perfectă de city-break, ci și un adevărat oraș-muzeu, Târgu
    Jiu. Sau Cluj-Napoca, orașul în care s-a născut fenomenul de renume mondial:
    Festivalul Untold.



    La începutul verii, vă spuneam că România este cunoscută
    pentru pădurile sale întinse și virgine, pentru zonele în care găsim tradiții
    vechi și meșteșugari care încă lucrează obiecte de artizanat prin tehnici și
    după modele moștenite din străbuni. Și am vorbit despre ecoturism și despre asociațiile
    care se străduiesc să păstreze valorile naturale și să educe în privința unui
    turism responsabil. În aceeași perioadă, am făcut și un tur virtual, prin
    intermediul căruia ați descoperit peste 50 de muzee din toate zonele României
    rurale. La început de toamnă, am vorbit despre tărâmul verde al bisericilor din
    lemn, Maramureș, după care ne-am îndreptat spre lumile dispărute din Țara
    Hațegului. Am cunoscut, astfel, o zonă în care se găsesc zimbri, biserici
    medievale, case vechi și castele, o mulțime de monumente istorice de interes
    național și chiar fosile de dinozauri pitici, unice în lume. Apoi, am călătorit
    pe Via Transilvanica, cel mai lung traseu de drumeții din România, care leagă
    situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Iar, de aici, am ajuns în cramele
    care păstrează adevărate comori pentru iubitorii de vin. Am vorbit despre
    programe speciale de vizită, cu plimbări prin podgorie, explicații despre
    procesul de fabricare a vinului și, cel mai important, degustări.



    După prezentarea ofertei de turism de aventură și a celei
    de cicloturism, aproape de sfârșitul anului, v-am invitat să petreceți
    sărbătorile de iarnă în România. Am vorbit despre târguri de Crăciun și despre
    Revelion, dar și despre festivaluri unice de iarnă. Iar 2024 se anunță un an
    cel puțin la fel de bogat în oferte turistice. Rămâneți alături de Radio
    România Internațional, pentru a cunoaște România și obiectivele sale turistice
    cele mai frumoase! La mulți ani!


  • Istoricul David Prodan (1902-1992)

    Istoricul David Prodan (1902-1992)

    România a
    avut câțiva istorici foarte buni în secolul 20, unul dintre ei fiind
    academicianul David Prodan, om și istoric contemporan cu marile evenimente ale
    secolului său. Se poate spune că a fost norocos că a avut privirea martorului
    ocular, dublată de cea a istoricului, la schimbările pe care anii 1918, 1945 și
    1989 le-au produs.

    David
    Prodan s-a născut în 1902 în județul Alba, în sudul Transilvaniei, și a murit
    în 1992 la Cluj, în vârstă de 90 de ani. A fost primul copil al unei familii de
    țărani. Studiile liceale le-a urmat la colegiul reformat de limbă maghiară
    Kocsárd Kún din Orăștie, iar facultatea la Cluj. A fost pasionat de istoria
    socială, mai ales de istoria țărănimii române, populație majoritară în
    Transilvania de dinainte de 1918. Tema tezei sale de doctorat, susținută în 1938
    și extinsă la o carte în două volume cuprinzând 1370 de pagini, a fost răscoala
    lui Horea, amplă mișcare de protest a țărănimii din anii 1784-1785. Fluent
    cunoscător al limbilor maghiară și latină, limbi în care documentele despre
    istoria medievală și modernă a Transilvaniei erau redactate, Prodan a devenit o
    autoritate în aria sa de cercetare.


    Într-un interviu din 1991, la 89 de ani,
    aflat în arhiva Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română, David
    Prodan s-a referit la subiectul masivei sale teze de doctorat ca la unul care poate
    fi mereu rescris.

    Istoria
    răscoalei lui Horea e un subiect istoric, veşnic deschis, inepuizabil,
    materialul e imens şi nimeni nu poate spune că a cuprins totul, că a ajuns la
    capăt. Există o răscoală a lui Horea a secolului XIX a lui Densuşianu, există o
    răscoală a lui Horea a secolului XX care e a mea, şi va fi mâine o altă
    răscoală a lui Horea la nivelul de mâine şi la nivelul cercetărilor de mâine.
    Este o imensitate, sunt zeci de volume şi documentaţie. Nimeni nu poate spune
    că a epuizat cercetarea ei.


    Prodan a
    fost legat, prin existența sa și prin tot ceea ce a scris, de Transilvania. El
    a răspuns la întrebarea care îi cerea să se autodefinească.

    Sunt ardelean şi ţăran şi atât.
    Sunt omul locului, altceva ce aş putea să spun? Şi fiul acestui popor român
    care întâmplător nu e numai Transilvania. Transilvania este rădăcina neamului
    românesc. De aici a descălecat în toate părţile, în Ţara Românească, în
    Moldova, de aici a pornit daco-românismul. Asta nu se poate nega. Transilvania
    e cheia. Transilvania ne-a deschis porţile romanităţii, podul lui Traian e
    alături, Dunărea e alături, practic toate sunt legate de istoria poporului
    nostru, indiferent că suntem dincoace sau dincolo. Suntem romanitatea de
    răsărit, care nu e de azi de ieri.


    Atenția
    acordată istoriei sociale l-a avantajat în carieră după instaurarea regimului
    politic comunist de după 1945. Prodan a devenit profesor universitar în 1948, șef
    de secție al Institutului de Arheologie din Cluj, iar în 1955 Academia
    Republicii Populare Române l-a primit în rândurile sale. A continuat să scrie
    despre starea socială a iobăgimii române din Transilvania, despre drepturile
    politice ale națiunii române din Transilvania, despre nume importante ale
    istoriei românilor din Translvania. Deși simpatizant al ideilor de sânga, ale
    socialismului și comunismului, Prodan a reușit cumva să păstreze distanță față
    de istoria militantă, abuzivă, practicată de unii istorici mult prea zeloși ai
    partidului. Orice națiune își justifică existența prin apelul la trecut și prin
    istorie, abuzul de istorie din acei ani a fost resimțit și de Prodan.

    Istoria încă nu a reuşit nimeni
    să o definească. Istoria se defineşte ea singură, îţi spune ea, întreab-o pe
    ea, nu întreba istoricul, că istoricul e numai ce ştie el. Atâta e istoricul.
    Istoria este prin ea însăşi. Istoricul poate să facă ceea ce poate face omul:
    să strângă materialul, să jure că acesta e adevărul atunci când nimeni nu poate
    afla adevărul istoric, că acesta este adevărul omeneşte posibil de aflat și
    atât. Dar ceea ce poate face istoricul nu este adevărul.


    Prodan a fost istoric pasionat, dar
    profesia nu a fost singura lui pasiune. Ca orice intelectual, el a avut
    deschidere către arte, în general, iar muzica a fost una dintre ele.

    Muzica a fost, aş zice, faţă de
    istorie care a fost profesiune intelectuală, profesiune psihică. Muzica este de
    altă natură, pătrunde în alte zone ale sufletului omenesc. Am fost mare
    pasionat de muzică clasică, de artă, de pictură. Generaţia noastră a ţinut să nu
    fim doar specialişti, ci să ne pricepem cât se poate la toate, să avem o viaţă
    completă care să fie combinată. Dumnezeul nostru era Bach, ideologie de toate
    naturile.


    David Prodan a fost istoricul care a scris
    cele mai consistente texte ale istoriei sociale a națiunii române din
    Transilvania de până la anul 1800. Deși este mai puțin cunoscut de public, importanța
    operei sale este inversă notorietății de care se bucură.


  • El a visat Marea Unire

    El a visat Marea Unire


    Reportaj despre ciobanul-autodidact Gheorghe Cârțan, precursor al Unirii de la 1 decembrie 1918. El a redeșteptat conștiința națională a românilor din Transilvania, aducându-le în condiții de clandestinitate cărți în limba română care au contribuit la înțelegerea unității etnice și lingvistice cu cei din Muntenia și Moldova.








  • Avrig

    Avrig

    Un palat, o casă cu susul în jos, biserică
    evanghelică fortificată, dar şi un muzeu etnografic sunt numai câteva dintre
    atracţiile locului pe care vă invităm astăzi să îl vizitaţi. Mergem în
    localitatea Avrig, din județul Sibiu, (Transilvania, România) amplasată la poalele Munților Făgăraș, pe
    valea Oltului, la o altitudine de aproximativ 400 de metri. Situat într-o zonă spectaculoasă, în care
    relieful se înalță și coboară de la 2500 la 350 de metri, Avrigul îşi vrăjeşte
    mereu vizitatorii.


    În secolul XIII, coloniştii saşi ajunşi în zona
    Avrigului au construit pe locul actualei biserici evanghelice o bazilică
    romanică de dimensiuni mult mai mici. Prin secolul XV, în urma întregului
    proces de reconstrucţie şi fortificare a bisericilor din Transilvania, biserica
    de la Avrig a fost şi ea întărită cu ziduri de fortificaţie şi transformată în
    biserică sală. Datorită modificărilor aduse, biserica a păstrat diverse
    elemente în stiluri arhitecturale diferite: portal romanic, sculpturi gotice,
    elemente de interior baroc. Pentru vizitare trebuie însă vorbit cu custodele
    bisericii.


    În anul 1770, baronul Samuel von Brukenthal, care
    tocmai îşi construia în vecinătatea bisericii noua reşedinţă de vară, a donat
    acesteia un ceas ce funcţionează şi azi.


    Palatul de vară Brukenthal, construit în 1771 în
    stil baroc, ca reședință de vară a baronului Samuel von Brukenthal,
    guvernatorul Transilvaniei, este atestat ca fiind singurul palat cu grădini
    tematice în stil baroc din România. Palatul oferă cazare, dar poate fi şi doar
    vizitat, încântând în special cu parcul din dreptul palatului realizat după
    modelul grădinilor vieneze baroce, dar şi cu elemente de grădină englezească
    din perioada romantismului şi clasicismului. În trecut, parcul era format
    dintr-o grădină ornamentală, oranjerie, grădini cu triunghiuri, grădina cu
    fazani, fântâni, grădina utilitară. După moartea lui Brukenthal în anul 1803, diveriţii
    proprietari au schimbat destinaţia locului, din reşedinţă, casă de odihnă,
    spital de campanie în cel de-al Doilea Război Mondial și hotel cu restaurant în
    prezent. Astăzi, la două secole de la construcţia sa, palatul îşi mai păstrează
    structurile baroce, iar parcul cu aleile sale, fântâna barocă, arbori şi
    arbuşti mediteraneeni încă îşi întâmpină vizitatorii.


    O atracţie nou apărută în zonă este cel mai nou
    parc de distracții din Sibiu, deschis la data de 1 Iunie 2022. Ne-a spus
    povestea acestei iniţiative Adrian Onţică, managerul parcului: Brambura Park își propune să ofere vizitatorilor de toate
    vârstele o porție sănătoasă de râs și de distracție prin vizitarea unei case
    întoarse, realizate cu susul în jos, dar în conformitate cu realitatea. Avem
    spații de joacă serioase, dedicate copiilor, topograne gonflabile, trambulină
    uriașă. Avem inclusiv un mini zoo și spații dedicate de food și drink,
    bineînțeles, multe alte surprize. Sunt aproximativ 200 de metri pătrați, la noi
    se urcă la parter, se coboară la etaj. Sunt undeva la 10 încăperi și tot ce se
    găsește într-o casă normală, noi am pus totul cu susul în jos. Este un pic
    ciudat, să zicem așa, casa oferă și o mică stare de amețeală din două motive:
    în primul rând, planul este ușor înclinat cu câteva grade, iar în același timp
    creierul cu greu conștientizează că totul este cu susul în jos. Practic când se
    intră în casă, holul fiind totul cu susul în jos, găsim o oglindă, multe
    perechi de încălțăminte, un cuier și multe alte detalii. Cele mai multe se
    găsesc în partea de bucătărie, inclusiv masa, frigiderul, mașina de spălat
    vase, cuptorul, totu-i cu susul în jos și inclusiv produsele din ele.


    Invitaţia a fost lansată! Până data viitoare, vă
    dorim drum bun şi vreme frumoasă!


  • Vacanță în Râșnov

    Vacanță în Râșnov

    Ne îndreptăm azi spre centrul României. Aici, la poalele
    munților, descoperim o stațiune turistică de interes național: Râșnov. Cu o
    vechime de aproape 700 de ani, așezarea are un istoric bogat, dar și obiective
    turistice pentru toată familia și pentru toate gusturile.


    Râșnovul este împădurit. De oriunde ai privi, vezi
    pădurea, iar aerul curat invită la drumeții sau la activități sportive de mai
    mică sau mai mare dificultate. Totodată, hotelurile și pensiunile sunt foarte
    primitoare, iar oferta gastronomică este foarte mare. Daniela Bonta, președinta
    Asociației Rosenau Turism, spune că Râșnovul, prin obiectivele sale turistice,
    este o destinație pentru toată familia.

    Cel mai important
    obiectiv este Cetatea Râșnov, care acum se află în reabilitare, însă curtea
    cetății se poate vizita. Avem o multitudine de festivaluri de-a lungul verii și
    toamna, iar curtea cetății este primitoare pentru majoritatea acestor
    festivaluri. Urmează peștera Valea Cetății, care este la 2,5 km de Râșnov și la
    7 km de Poiana Brașov. Este o atracție turistică unică în această zonă. Apoi,
    turiștii pot vizita cel mai mare parc tematic cu dinozauri din sud-estul
    Europei, dar și un muzeu în aer liber. În lista obiectivelor se află și
    Biserica Veche Românească. Este cea mai veche biserică ortodoxă cu elevație din
    sud-estul Transilvaniei. Tot la Râșnov se poate vizita și Biserica evanghelică.
    Vechimea bisericii este prezentată în primul rând de elemente arhitectonice
    vizibile în interior și mai puțin de documentele înscrise care apar destul de
    târziu, prin 1384. O altă atracție, de data aceasta sportivă, este Complexul
    Olimpic de Sărituri cu Schiurile, care găzduiește în fiecare an două etape de
    Cupă Mondială atât la băieți cât și la fete, în februarie.


    Din centrul
    orașului, puteți folosi un mijloc de transport ecologic și inedit, un lift pe
    plan înclinat. Acesta leagă centrul Râșnovului de cetate. Cetatea Râșnov este
    astăzi unul din cele mai importante monumente medievale din România și trece
    printr-un amplu proces de restaurare. El a început în februarie 2020 și se
    estimează că lucrările se vor finaliza în 2025, spune Mihai Dragomir,
    președintele Asociației Mioritic și membru în Asociația Rosenau Turism.

    Cetatea Râșnov este principala atracție a orașului Râșnov în acest moment.
    Datorită sărbătorilor arheologice, știm că, încă din antichitate,
    fortificațiile de pe dealul cetății au protejat o așezare dacică. Prima cetate
    medievală la Râșnov a fost construită de sașii cavaleri teutoni în perioada 1211-1225,
    cât a durat și domnia cruciată în Țara Bursei. Apoi, după alungarea cruciaților
    din Țara Bursei, cetatea din lemn și pământ a fost reconstruită în una din
    piatră de către comunitatea locală și a evoluat de-a lungul secolelor,
    rezistând asediilor tătarilor. Aceasta a fost loc de refugiu pentru comunitatea
    din Râșnov până în secolul al XVIII-lea. Actuala formă de târg medieval
    fortificat este păstrată încă de atunci. Vizitatorii pot intra acum în grădina
    cetății, zona de jos a Cetății Râșnov, de unde pot admira fortificațiile și
    Turnul Bathory, iar din partea superioară, de lângă barbacană, se vede un
    peisaj foarte frumos asupra Munților Bucegi și Masivului Postăvar. Evenimentele
    de la Cetatea Râșnov au continuat, pentru că ele în marea lor majoritate erau
    programate pentru grădina cetății, zona care nu este afectată de lucrări de
    restaurare.


    Pe lângă o destinație a iubitorilor de evenimente
    culturale și de istorie, Râșnovul rămâne destinația iubitorilor de turism activ
    atât prin oferta orașului cât și a împrejurimilor, spune Daniela Bonta,
    președinta Asociației Rosenau Turism.

    La aproximativ 5 km, se
    află Cheile Râșnoavei, o zonă ideală pentru drumeții și picnic în mijlocul
    naturii. Aici se mai pot practica alpinismul, călăria, săriturile cu coarda
    elastică, tiroliana, mountain bike-ul. Avem și promenada Sissi. Prin 1879, în
    apropierea cazărmii regimentului de cavalerie s-a construit o școală de înot și
    s-a amenajat o promenadă numită Elisabeta. E recunoscută astăzi ca Promenada
    Sissi deoarece are strânsă legătură cu prințesa Sissi, însă aceasta e povestea
    ei. În ceea ce privește traseele de drumeție, invităm turiștii pe trasee mai
    ușoare sau ceva mai dificile. Avem 11 trasee care pleacă din Râșnov și sunt de
    diferite grade de dificultate. Totodată, ne lăudăm cu 16 km de trasee de
    biciclete de diferite grade de dificultate și acestea pornind de la ușor,
    mediu, dificil și foarte dificil. Sunt foarte cunoscute traseele de biciclete
    de către cei care practică mountain bike-ul. Există centre de închiriere de
    biciclete în Râșnov și în imediata vecinătate. Totodată, începând de anul
    acesta, am invitat turiștii la două tururi ghidate gratuite, desfășurate în
    fiecare sâmbătă, începând din primăvară și până în toamnă. Unul este cel de
    descoperire a Râșnovului, de aflat poveștile orașului, iar, prin alternanță,
    sâmbăta următoare invităm turiștii la drumeții în natură, la întâlnire cu
    liniștea. Aceștia se vor bucura de o experiență autentică de a descoperi sunete
    și culori din natură, de a se deconecta de la viața agitată și a se reconecta
    cu energia pădurii.


    La cerere și
    contra cost, tururile se pot face și în alte limbi de circulație internațională.
    Iar acesta este doar unul dintre proiectele de dezvoltare a turismului în
    Râșnov, continuă Daniela Bonta.

    Altul ar privi amenajarea
    continuă la Complexul Olimpic de sărituri cu schiurile. Este vorba de piste de
    biciclete, de longboard și de zona de plimbare. Un alt proiect ar privi
    cetatea. În momentul în care se va termina reabilitarea cetății, vom face cumva
    să avem o înșiruire de obiective turistice bine legate și bine structurate,
    astfel încât turistul, în momentul în care pornește pe un traseu de vizitare să
    poată să puncteze toate obiectivele. Totodată, avem în vedere și sper să reușim
    foarte curând punerea în valoarea centrului istoric al orașului Râșnov prin
    evenimente care se desfășoară în centrul istoric și printr-o invitație la
    terasele și la restaurantele Râșnovului, care sunt foarte bine situate, în
    imediat ca vecinătate a pădurii. Turiștii aflați la terasă au o imagine superbă
    asupra cetății, asupra pădurii, asupra peisajului.



    Iată, așadar, o destinație pentru toată familia,
    indiferent de anotimp! Cu speranța că veți da curs invitației noastre, vă
    așteptăm și data viitoare cu oferte de la Târgul de Turism al României, ediția
    de toamnă

  • Făgăraş

    Făgăraş

    Astăzi vă invităm în chiar centrul
    geografic al României, la Făgăraş. Municipiul Făgăraș se află în judeţul
    Braşov, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului
    Olt, la poalele Munților Făgăraș. Din punct de vedere geografic, orașul Făgăraș
    este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și
    importante zone geografice și etno-culturale din România.


    Turistul ajuns aici poate porni în
    drumeţie în Munţii Făgărş, dar din primăvară şi până toamna târziu se poate
    aventura şi pe Transfăgărășan, celebra șosea, care leagă Transilvania de
    Muntenia și măsoară 151 de kilometri, putând fi o adevărată destinație de
    vacanță în sine. Pornind de lângă
    Cârțișoara, Transfăgărăşanul intră pe Valea Bâlii și străbate zonele turistice
    Bâlea Glăjărie, Bâlea Cascadă și Bâlea Lac – Capra. Un punct de atracție este
    tunelul de 887 de metri, care leagă zona Capra de căldarea glaciară Bâlea.


    Chiar în centrul municipiului Făgăraș, se
    găseşte Cetatea Făgăraşului. Construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații
    de pământ și lemn din secolul al XII-lea, întărită apoi în 1526,de Ștefan Mailat,
    fiu al unui boier din regiune, devenit voievod al Transilvaniei.

    Elena Băjenaru, directorul Muzeului Țării
    Făgărașului, ne-a condus paşii prin cetate.

    Oferim un
    circuit de vizitare care prezintă istoria Țării Făgărașului, etnografia zonei Făgărașului.
    Avem săli multifuncționale amenajate în stilul perioadei medievale și ceea ce
    numim noi Sala tronului sau Marele Palat, cum era numit în secolul al 17-lea. Prima
    dată vizitatorul intră pe un pod de lemn, traversează șanțul de apărare care
    înconjoară cetatea, intră în curtea exterioară a cetății și poate vedea atât
    drumul de stradă, cât și bastioanele unde odinioară se obținea pulbere pentru
    armamentul cetății. Apoi se vede Turnul temniței, numit așa pentru că în
    secolul 16-17 a fost temniţă medievală, iar la etajul al doilea avem prezentată
    o scurtă istorie a rezistenței și o contribuție a femeilor în mișcarea de
    rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș. Apoi intră într-o curte interioară
    foarte frumoasă, în mijlocul cărei a fost reamenajată fântâna, așa cum era în
    secolul al 17-lea, pentru ca, urcând scările cele mari ale acestei cetăți, să
    intre pe un circuit de vizitare de la etajul 1 care cuprinde 25 de încăperi și
    în care noi prezentăm istoria zonei, începând cu primele descoperiri arheologice
    de acum aproape 4000 de ani din așezări din Țara Făgărașului.

    Avem o prezentare
    a istoriei orașului nostru, a istoriei economice, începând cu breslele care au
    activat aici, un număr de 20 de bresle, cu atelierele de glăjărie (sticlărie -
    n.r.) din zonă, cele de la Porumbacu, cele mai cunoscute, de la Arpașul de Sus.
    Firește, avem prezentată o etnografie a zonei, o zonă extrem de bogată în port
    popular, în obiceiuri și în tradiții. Iar în Sala Dietei, numită așa pentru că
    Dieta Transilvaniei și-a ținut ședințele aici, în Sala Dietei avem o reconstituire
    de epocă impresionantă, unde am pus o replică a unui mecanism de tortură, adus
    în cetatea noastră de către austrieci puțin după 1700. În apropierea acestei
    săli, odinioară era dormitorul principesei, Casa Doamnei se numește inventarele
    cetății, din secolul 17, o îmbinare
    între reconstituire și bunuri culturale originale din secolul 17. Ieșim de pe
    circuitul expoziţional şi mergem în ceea ce am numit noi astăzi Sala Tronului
    sau Marele Palat, 4 săli multifuncționale, amenajate în stil secolul a 17-lea
    unde noi astăzi organizăm evenimente culturale.


    Biserici
    ortodoxe, catolice, franciscane, dar şi o sinagogă ilustrează la Făgăraş
    cosmopolitismul istoric al zonei.


  • Alba Iulia

    Alba Iulia

    De obicei
    invitaţia noastră de a vizita Alba Iulia vine iarna, mai precis la 1 decembrie,
    pentru că atunci cetatea e în sărbătoare, amintind momentul Marii Adunări
    Naționale de la 1 decembrie 1918, prin care Transilvania se unea cu ţara. Dar
    oraşul Alba Iulia merită vizitat în tot timpul anului, iar edilii, mândri de
    istoria locurilor, fac din toate perioadele o sărbătoare.


    Pentru pasionaţii de istorie, Alba Iulia
    reprezintă anticul Apulum. Vizitatorii se opresc în Cetatea Albă Carolina, o
    fortăreață cu bastioane de tip Vauban, construită la începutul secolului al
    XVIII-lea în orașul medieval Alba Iulia pe Dealul Citadelei, având rol de
    fortificație strategică de apărare a Imperiului Habsburgic împotriva
    eforturilor militare ale Imperiului Otoman și de consolidare a puterii
    habsburgice pe plan local. Anterior epocii în care a fost construită, în
    același loc s-au mai aflat alte două fortificații: Castrul Roman al Legiunii a
    XIII-a Gemina (106 e.n.) și Cetatea Medievală Bălgrad (secolele XVI-XVII).


    Şi astăzi, vizitatorii Cetăţii Alba
    Carolina sunt întâmpinaţi în Piaţa Cetăţii, la muzeul Principia cu salutul:
    Ave hospes! Bine aţi venit la Principia, clădirea comandamentului legiunii a
    XIII-a Gemina! Noi am făcut istorie! Voi intraţi şi învăţaţi istorie! Ave!,
    prin sitemul de realitate augumentată montat pe peretele exterior al Muzeului.
    Cladirea valorifică turistic o parte din clădirea Principiei, castrul roman de
    la Apulum. Aici şi-a avut sediul comandamentul Legiunii a XIII-a Gemina,
    singura legiune care a staţionat pe teritoriul Daciei pe toată perioada
    ocupaţiei romane. În muzeu pot fi observate locul unde erau depozitate finanțele
    legiunii precum și birourile ofițerilor. Hypocaust este o instalație de
    încălzire romană care poate fi, de asemenea, văzută în interiorul muzeului.
    Curtea adăpostește vestigii romane care au fost descoperite în interiorul
    castrului roman Apulum.


    Rareș Diodiu
    a fost ghidul nostru în muzeu: Zidul clădirii se întindea de-a lungul
    laturii din spate care avea 65 de metri, lăţimea clădirii, iar lungimea era de
    85 de metri, adică de la zidul acesta până la clădirea unităţii militare. Ca
    parte practică de construcţie, observaţi canalul acela de la baza zidului, care
    folosea pentru colectarea şi direcţionarea apei de ploaie, care se scurgea de
    pe acoperiş. Statuile împăraţilor, pe care le vedeţi aici la noi în muzeu, sunt
    cinci şi îi înfăţişează pe aceia care au contribuit la dezvoltarea oraşului
    antic. Aici în faţă, Marcus Aurelius, care împreună cu Septimius Severus, cel
    care v-a întâmpinat la poartă, au contribuit la dezvoltarea părţii civile a
    acestei aşezări, pentru că pe timpul când au domnit ei ca împăraţi aici au
    sosit numere mari de colonişti din diferite părţi ale imperiului, care cu
    timpul s-au aşezat aici şi au făcut ca acest oraş să crească, atât ca
    dimensiune, o dimensiune pe care nu o cunoaştem în totalitate nici în ziua de astăzi,
    cât şi ca număr de locuitori, care a fost doar estimat la 40 de mii.


    Festivaluri de reconstituire istorică se
    desfăşoară la Alba Iulia, amintind de luptele dintre daci şi romani, sau de
    alte momente importante din istoria cetăţii.


    Corpul principal al cetății este de forma
    unui heptagon neregulat, cele șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată
    tipică sistemelor de acest gen. Trinitatea este cel mai mare bastion și are un
    blazon încoronat cu câmpuri multiple și frunze de acant. Celelalte sunt Sfântul
    Ștefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano și
    Sfânta Elisabeta. Bstioanele nu sunt
    egale deoarece au fost ușor adaptate terenului. Bastioanele principale nu au
    cazemate interioare, defensiva implicând baterii de artilerie așezate pe
    platforme superioare. Între bastioanele principale și curtinele din a doua
    linie, se află șanțul interior cu lățimea de 27 metri. Călătorul înclinat spre
    descoperire, poate să se bucure de o plimbare prin fostele şanţuri de apărare
    ale cetăţii, astăzi amenajate sub formă de parc, cu zonă pietonală, dar şi de
    bicilete, dar şi deservită de un minibus condus de şoferi ce oferă şi ghidaj
    specializat.


  • Jurnal românesc – 06.06.2023

    Jurnal românesc – 06.06.2023

    Reprezentanţele din străinătate ale Institutului Cultural Român au organizat duminică manifestări speciale dedicate Zilei Tratatului de la Trianon, care a consfinţit juridic revenirea Transilvaniei la România, după ce Ungaria a fost învinsă în Primul Război Mondial. Manifestările au avut scopul de a rememora contextul internaţional şi desfăşurarea evenimentelor care s-au succedat – încheierea Primului Război Mondial, Marea Unire, Conferinţa de Pace de la Paris – până la semnarea acestui document istoric emblematic la Versailles, pe 4 iunie 1920. Astfel, la sediul ICR Beijing a avut loc proiecţia unui documentar intitulat “Unirea din 1918”, iar ICR Paris a postat pe reţelele sale de socializare un episod referitor la Tratatul de la Trianon, din seria de filme “5 minute de istorie” realizată de TVR. De asemenea, reprezentanţele din Lisabona, Istanbul sau Londra au postat colaje cu imagini pe această temă sau au organizat prelegeri online. Cu prilejul Zilei Tratatului de la Trianon şi a 152 de ani de la naşterea marelui istoric român Nicolae Iorga, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a organizat, pe 5 iunie, proiecţia filmului documentar Nicolae Iorga, în Aula Complexului Universitar Beato Pellegrino al Universităţii din Padova.



    Peste jumătate dintre copiii români îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, iar o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate – arată un raport privind starea copiilor din România, publicat de organizaţia “Salvaţi Copiii”. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie sau nemulţumirea faţă de condiţiile de viaţă din România. Datele mai atrag atenţia asupra fenomenului abandonului şcolar și asupra numărului mare de copii români care nu se află în îngrijirea directă a părinţilor. Conform estimărilor, per total, 184.000 de copii sunt total lipsiţi de îngrijirea directă a părinţilor, având fie ambii părinţi, fie părintele unic susţinător al familiei plecat la muncă în străinătate. Studiul mai arată că aproape un sfert dintre copiii români care au vârste de până la 17 ani au avut sau au un părinte plecat la muncă în străinătate, iar o treime dintre ei declară că nu au fost de acord cu plecarea celor dragi la muncă peste graniţe. Salvaţi Copiii România lucrează direct în comunităţile vulnerabile, prin programe socio-educaţionale complexe, care se adresează atât corectării decalajelor care pun copiii în situaţii de risc şi excluziune socială, cât şi facilitării accesului la servicii sociale, medicale, de educaţie şi psihologice de bază.



    Centrul de Interes anunță o expoziţie şi masă rotundă la sediul său din Cluj Napoca, intitulată Diasporic cu focus pe nouă artişti de renume internaţional. Diasporic este o expoziţie amplă dedicată exilului şi felului în care artiştii menţin legături, pe plan simbolic şi metaforic, cu ţara de origine. Cei nouă artişti care trăiesc şi lucrează în afara graniţelor ţărilor de origine, sunt nume de referinţă ale artei contemporane internaţionale. Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 7 iunie, și va fi urmat joi, de o masă rotundă în jurul tematicii expoziţiei moderată de Florin Ştefan – artist, profesor la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca și preşedintele Federaţiei Centrul de Interes. Vor participa critici de artă, profesori universitari, artiști, consilieri de creaţie şi educaţie artistică. Selecţia curatorului Ami Barak – născut în România, care trăieşte şi lucrează în Franţa, pentru expoziţia Diasporic îi include, între alții, pe artiştii Mircea Cantor și Decebal Scriba – născuți în România, dar care trăiesc şi lucrează în Franţa. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 29 iulie 2023, de marţi până sâmbătă. Intrarea este liberă.



    Artista Iulia Ghiță participă la cea de-a doua ediție a proiectului de artă performativă și vizuală BEDS, care are loc în perioada 5-11 iunie 2023 în orașul Turku, Finlanda, și care se desfășoară în trei locații: Teatrul Barker, Teatrul Tehdas, Galeria Titanik. Pe 6 și 7 iunie, artiștii din cadrul BedsTurku conduc un atelier axat pe arta performance-ului, deschis artiștilor, studenților la arte plastice și tuturor celor interesați să participe, cu posibilitatea ca grupul să expună în timpul evenimentului principal Beds din data de 10 iunie. Iulia Ghiță expune în cele două teatre lucrări de pictură și desen de mari dimensiuni și o instalație în galeria Titanik. Artista lucrează cu diferite medii, desen și pictură, fotografie și video.






  • Cluj-Napoca, inima Transilvaniei

    Cluj-Napoca, inima Transilvaniei

    Descoperim azi un
    oraș despre care mulți spun că ar fi reprezentativ pentru întreaga poveste a
    Transilvaniei. Cluj-Napoca este o destinație turistică importantă atât prin
    monumentele sale, clădirile de patrimoniu, dar și prin evenimentele
    organizate. A intrat în rețeaua orașelor
    creative UNESCO cu titulatura de City of Film, alături de alte 20 de orașe care
    se întind pe tot globul. Cluj-Napoca este o destinație atractivă pentru
    turismul de city break. Etalează un patrimoniu cu o istorie de 2.000 de ani,
    spune Manuela Cîmpean, șefa serviciului de turism al Primăriei. Totodată, este
    un loc vibrant, cu peste 100.000 de studenți, Capitală Europeană a Tineretului
    și Oraș European al Sportului.

    Aflat la granița dintre vest și
    est, în inima Transilvaniei, municipiul Cluj-Napoca este un centru
    multicultural, multietnic și multiconfesional, acest lucru conferindu-i un
    caracter de unicitate. Totodată, este un oraș verde și un centru IT preocupat
    de sustenabilitate și inovare. Dacă ar fi să vorbim despre turul centrului
    istoric, am începe, firesc, din Piața Muzeului, denumită și Piața Mică. Este
    centrul primei incinte fortificate a cetății medievale ridicată după invazia
    tătaro-mongolă din anii 1200. Ca obiective principale menționăm Muzeul Național
    de Istorie a Transilvaniei, de unde și numele de Piața Muzeului, biserica și
    mănăstirea franciscană, Obeliscul Carolina, care este primul monument laic al
    orașului. Trecem pe lângă Casa Matia, care este locul de naștere al
    principiului Transilvaniei și rege al Ungariei, simbol al multiculturalității
    Clujului. Matia Corvin a fost fiul lui Iancu de Hunedoara și al nobilei
    maghiare Elisabeta Silaghi. Este singura clădire civilă din perioada gotică,
    din anii 1440.


    Ajungem, astfel,
    în Piața Unirii sau Piața Mare, loc în care încă din perioada medievală dăinuie
    unele dintre cele mai reprezentative monumente.

    La vremea
    respectivă, era cea mai mare piață din Europa Centrală și de Sud-Est, dezvoltată
    odată cu a doua incintă fortificată a cetății medievale. Se întâmpla în
    perioada de înflorire a Clujului, când acesta a fost recunoscut ca republică
    urbană și supranumit Orașul-Comoară. Situl roman descoperit de săpăturile
    arheologice atestă faptul că aici era centrul vieții economice, spirituale și
    administrative a orașului. Piața este dominată de Biserica Romano-Catolică
    Sfântul Mihail, a cărei construcție a început în 1316 și a durat peste 100 de
    ani. Este cel mai impunător edificiu gotic din România, după Biserica Neagră
    din Brașov, prima versiune deplină a bisericii-hală în Transilvania și totodată
    are cel mai înalt tun de biserică din România. Acesta măsoară 80 de metri cu
    tot cu crucea aurită din vârf. Tot în Piața Unirii se află Ansamblu Statuar
    Matia Corvin, Palatul Bánffy, dar și Palatul Rhédey, în care a stat una dintre
    cele mai frumoase femei ale Clujului, care avea să devină stră-stră-străbunica
    regelui Charles al Marii Britanii. Clujul are multe alte atracții turistice,
    dar, dintre acestea, cel mai vizitat ca număr statistic este Grădina Botanică.


    Cluj-Napoca a intrat
    în rețeaua orașelor creative UNESCO ca oraș al filmului datorită festivalului
    TIFF, spune Mariana Cîmpean, șefa serviciului de turism al Primăriei. Acesta este
    unul dintre principalele evenimente anuale, însă agenda culturală este foarte
    bogată.

    Seria de evenimente estivale și sezonul turistic 2023
    sunt deschise chiar săptămâna aceasta de Zilele Clujului, eveniment aflat la
    ediția a XI-a. Anul trecut, la ediția a X-a, am avut 250.000 de participanți.
    Anul acesta, evenimentul este organizat în 50 de locații. Sunt activități
    pentru toate vârstele și pe toate gusturile, concerte de spectacole, teatru,
    operă, film, expoziții, concursuri, sport și gastronomie, tururi ghidate și
    vânătoare de comori, tabără antică și medievală, zonă de aventură, cabine foto,
    experiențe virtuale, video mapping și multe altele. Seria de evenimente va
    continua cu TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania, cu Sport
    Festival, Jazz in the Park, Zilele Culturale Maghiare, Opera Aperta și va
    culmina, bineînțeles, cu Untold, care este cel mai mare festival de gen.


    Iar orice
    experiență de cunoaștere a orașului Cluj-Napoca ar trebui să înceapă de la
    Centrul de Informare Turistică. Aici, Mariana Cîmpean vă așteaptă cu o mulțime
    de materiale tipărite, dar și cu recomandări pentru o vacanță de neuitat.

    Există tururi zilnice în limba engleză, care se organizează printr-o
    asociație cu care colaborează Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Cluj Guided
    Tours. Sunt tururi ghidate, gratuite, care se efectuează de două ori pe zi, de
    la ora 11:00 și de la ora 18:00, timp de două ore. Sunt prezentate principalele
    obiective turistice din centrul istoric al orașului. În afară de aceasta,
    Primăria Municipiului Cluj-Napoca pune la dispoziția delegațiilor oficiale,
    partenerilor și altor oaspeți tururi ghidate personalizate, cu audio guide în
    limba engleză. Centrul de Informare turistică a municipiului Cluj-Napoca oferă acces
    gratuit la internet, materiale turistice în limbile engleză, franceză, germană,
    maghiară, spaniolă, ebraică și alte limbi asiatice: coreeană, turcă, japoneză,
    chineză. Avem o paletă foarte largă de materiale: de la pliante, hărți până la
    broșuri, reviste, cataloage și altele. De asemenea, ca o ofertă inedită, oferim
    tururi VR. Avem un echipament care oferă o experiență virtuală, un scaun de VR,
    ochelari Oculus care simulează experiența unei ture cu roller costerul pe
    Dealul Cetățuii, cu schiurile pe pârtia de la Feleac sau cu balonul de aer cald
    deasupra centrului istoric.


    Cluj-Napoca este
    un bun punct de pornire spre alte obiective și trasee turistice din județ și
    din Transilvania, Maramureș și mai departe.

    Accesibilitatea
    este foarte bună datorită Aeroportului Internațional, care este cel mai mare
    aeroport regional din România. Ca un tur inedit menționez Pădurea Hoia-Baciu
    renumită pentru fenomenele paranormale și cele legate de prezența OZN-urilor.
    De asemenea, aproape de Cluj-Napoca este Salina Turda, cel mai vizitat obiectiv
    turistic din România. Mai menționez Cheile Turzii, Ghețarul de la Scărișoara și
    Parcul Natural Apuseni. Apoi, avem o zonă frumoasă de lacuri și stațiuni
    montane. Sunt sate tradiționale în jurul orașului. Castelul Bánffy este renumit
    pentru valorile sale istorice, dar și pentru festivalul Electric Castle, continuăm
    cu Mănăstirea Nicula, iar, dacă vrem să mergem mai departe, sunt bisericile
    fortificate din Transilvania și multe altele. Dacă tot suntem în Transilvania,
    putem vorbi și de mitul lui Dracula, În romanul omonim a lui Bram Stoker,
    Clujul era punctul de pornire al protagonistului spre castelul lui Dracula.


    În general, în municipiul Cluj-Napoca, veți găsi unități
    de cazare diverse, pentru toate buzunarele. Totuși, dacă doriți să cunoașteți
    orașul într-un ritm lent, la pas, este recomandabil să evitați perioada în care
    sunt organizate evenimentele majore, când afluxul de turiști este foarte mare.


  • Muzeul Dansului din Sic

    Muzeul Dansului din Sic

    Ajungem azi în nord-vestul României,
    în Transilvania, și ne oprim în satul Sic. Se află la doar 40 de km de
    municipiul Cluj-Napoca, un centru universitar și economic important, dar și o
    destinație turistică de neratat. Satul Sic este special din punct de vedere
    etnografic, fiind, totodată, și o mărturie a multiculturalității. Michel van
    Langeveld este un olandez pasionat de dansuri populare, care a îndrăgit atât de
    mult zona și tradițiile, încât s-a mutat aici și a înființat unicul muzeu al
    dansului din România.

    A fost și pentru mine o surpriză mare. După
    revoluția împotriva regimului comunist din România, în 1989, am venit în
    România în fiecare an. Maghiarii din Transilvania organizau tabere de dans prin
    intermediul cărora învățai muzica și dansurile maghiare. Am participat la multe
    astfel de tabere, însă am trecut și Carpații. Am cunoscut și dansurile populare
    din Moldova, care sunt foarte frumoase. Așa am văzut locuri atât de frumoase,
    încât mi-am zis că România e un adevărat muzeu în aer liber. Îmi plac mult
    tradițiile, iar, în 2004, am văzut o casă transilvăneană albastră, care mi s-a
    părut foarte romantică și am cumpărat-o în același an. După două zile, am fost
    la notar, care m-a felicitat pentru cumpărarea unei case a dansului.


    Michel povestește
    că nu numai tradițiile, ci și frumusețea satului Sic, peisajul rural autentic
    l-au determinat să se mute definitiv în România. În Sic, 60-70% dintre case au
    o cameră mare, o bucătărie și un dormitor. Iar camera mare e frumos
    decorată cu broderii lucrate de mână, bufet, farfurii tradiționale, tablouri cu
    familia și un pat mare, tradițional, plin de perne. Fiecare casă din Sic e ca
    un muzeu.


    De
    la achiziționarea casei până la transformarea ei în muzeu, n-a durat foarte
    mult. După ce am cumpărat casa, în 2004, și am aflat că era o casă veche a
    dansului, am invitat imediat ansamblurile de dans să danseze la mine. Le-am zis
    că, dacă vin îmbrăcați în haine tradiționale, berea și pălinca vor fi gratuite.
    Am reușit să adun jumătate de sat. Am filmat și am făcut fotografii, iar
    acestea se pot vedea în podul casei mele Muzeu al Dansului.



    În prezent, în
    Muzeul Dansului din Sic este expusă o colecție de 460 de perechi de cizme
    folosite în cadrul dansului tradițional. Însă veți vedea și instrumente
    muzicale, spune Michel van Langeveld, olandezul mutat în România. Am
    o colecție mare de viori, contrabași. Mulți dintre turiști vin datorită
    Biroului de Informare Turistică din Cluj-Napoca. În Sic, avem o deltă numită
    Stufărișul din Sic. Mi s-a părut interesant că vin în vizită mulți japonezi și
    israelieni. În apropiere de Sic, se află orașul Gherla, important pentru
    comunitățile de armeni din toată lumea, însă aici se află și o sinagogă pe care
    israelienii vor s-o vadă. Odată, i-am zis unui ghid care a venit cu turiștii
    israelieni că știu să dansez 200 de dansuri israeliene. Imediat, am început să
    cânt o melodie tradițională din Israel și, în câteva secunde, ghidul și toți
    turiștii au început să danseze. Ghidul, care a continuat să vină cu turiști, le
    spune acum turiștilor că în primele 15 minute dansăm și după aceea vizităm
    muzeul.



    Iată, așadar, o
    destinație în care tradiția, natura, dansul și voia bună vă vor asigura o zi de
    neuitat într-un loc unic în România: Muzeul Dansului din Sic.

  • Bistrița, poarta Transilvaniei

    Bistrița, poarta Transilvaniei


    Situat în partea central-nordică a României, județul Bistrița Năsăud este foarte ofertant din punct de vedere turistic și se promovează ca fiind o adevărată poartă către frumusețile Transilvaniei. Punctul de plecare către toate atracțiile naturale poate fi municipiul Bistrița. Prima atestare documentară a acestuia este din anul 1264, fiind un vechi burg german și un centru istoric valoros. Dezvoltarea puternică a orașului în secolele trecute este dovedită de o serie de construcții, unele păstrate până în zilele noastre. Biserica gotică cu turnul de 75 de metri domină și astăzi peisajul urban. Construcția acestei biserici a început in 1470 și a durat aproape 100 de ani. Complexul comercial Șugălete, un complex format din 13 clădiri datând din secolul al XV-lea, construite în stil renascentist. Casa Argintarului, un monument de arhitectură de la începutul secolului al XVI-lea, fosta locuință a unui mare meșter bijutier care i-a înfrumusețat fațada cu ancadramente deosebite din piatră, în stilul Renașterii. Toate amintesc, prin arhitectură, de înfloritoarea Bistriță din secolele trecute.


    Răzvan Cerceja, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Turism în Bistrița-Năsăud” ne ghidează pașii prin această așezare construită asemenea unui burg german.


    “E o întreagă poveste în ceea ce privește orașul Bistrița. Sunt foarte multe de văzut. Voi începe cu o recomandare de vizitare a Siebenbürgenului, adică a celor șapte cetăți săsești, care au lăsat urme în municipiul de azi. Veți vedea un mic burg medieval, asemănător cu alte burguri din Transilvania. Datorită acestui fapt, au apărut mici proiecte, aflate în plină dezvoltare, cu privire la exploatarea turistică a acestei destinații: renovarea pasajelor vechi ale burgului, a mai multor obiective care făceau parte din burg. Astfel, aș putea începe cu cea mai importantă recomandare: Biserica Evanghelică. Aceasta se remarcă printr-un turn dotat cu lift. Poate că este primul turn săsesc cu lift panoramic. Mai recomand Casa Argintarului, Casa cu Lei, vechile pasaje ale Bistriței și o parte din cetate. Aceasta a beneficiat de un amplu proces de renovare și de reconstrucție. De asemenea, la Sinagoga veche se organizează multe evenimente. Bistrița e un punct forte al turismului transilvănean.”



    Dintre toate monumentele de patrimoniu, se remarcă vechea mănăstire minorită, în prezent, biserică ortodoxă. Este construită în 1270 și e cea mai veche biserică din județul Bistrița. A fost mănăstire franciscană, apoi biserică catolică, iar acum e ortodoxă. Apoi, simbolul principal al orașului, Biserica Evanghelică, a fost construită în secolul al XIV-lea, pe ruinele unei vechi biserici în stil romanic. I s-au adus în timp adăugiri. Ultima, care i-a dat înfățișarea actuală, e din anul 1563, în stil renascentist. Lucrările au fost executate de către un meșter italian, rămas în istorie drept Petru Italus. Biserica are cel mai înalt turn din piatră, din Transilvania. Două incendii majore au afectat clădirea: primul în 1857, al doilea, în 2008. În urma renovării turnului după al doilea incendiu, turiștii pot admira panorama orașului de la 40 de metri înălțime.



    Pe de altă parte, în Casa cu Lei, la Ansamblul Șugălete, în Turnul Dogarilor și la Muzeul Județean se organizează mai multe expoziții de pictură, de sculptură, precum și evenimente de muzică și de poezie.




  • Andreas Tola Pohl din Germania

    Andreas Tola Pohl din Germania

    Andreas Tola Pohl vine din Germania.
    A copilărit în Tanzania, a studiat Științe Navale în Germania, în cadrul
    Universității Emden. În România se află din 2015, cand a început un proiect de
    permacultură și agroturism sustenabil în Transilvania, în satul Poșaga din
    județul Alba Iulia. Este căsătorit cu româncă și are o fetiță și împreună
    locuiesc la Poșaga. Pentru început, ne povestește cum a început relația lui cu
    România.


    Când eram
    student la Nautică am calatorit mult pentru că am avut un interes pentru toată
    lumea și am vrut să văd tot. Așa am ajuns și în România, în Cluj și am
    cunoscut-o pe Ioana, soția mea. M-am îndrăgostit foarte repede și ăsta a fost
    de fapt începutul.



    Începutul unei povești care continuă
    și astăzi, pentru că în 2015 Ioana și Andreas au pus împreună bazele unui
    proiect care se numește După Gard.
    Munca pentru ca acest proiect să devină sustenabil a durat câțiva ani, prin
    urmare Andreas nu s-a mutat imediat în România.


    Da, nu m-am
    mutat imediat, pentru că am început cu casa prima dată. A fost multă muncă și a
    durat un timp, pentru că am și lucrat în Germania pe vas și am avut și alte
    joburi. Atunci aveam timp să venim numai în vară, dar acum locuim aici deja de
    trei ani. Am cunoscut-o pe Ioana și ea a tot povestit despre locul acesta și,
    când am venit prima dată, m-am îndrăgostit și de locul ăsta, Poșaga, pentru că e
    o natură foarte frumoasă și e ceva ce în Germania nu prea mai există. Ideea a
    fost să aducem și turiști aici, ca să vadă și altcineva cum e la noi.


    Este o casă
    ecologică, într-un stil tradițional din zona Văii Arieșului și e făcută din
    lemn, are un târnaț în față și un acoperiș frumos și e construită în mare parte
    cu materiale naturale, într-un mod ecologic. De fapt, Ioana a început proiectul
    înainte de a mă fi cunoscut pe mine, dar niciodată nu a avut o casă și un loc
    propriu unde să poată aduce și alți oameni. Cu mine împreună a dezvoltat ideea
    asta, să avem și o casă și un proiect de permacultură și să îmbinăm și ideea de
    ecologie și agroturism.



    S-a schimbat ceva odată cu mutarea
    într-un sat din România? Îi lipsește ceva din viața ceva mai tehnologizată,
    poate mai modernă de la oraș?


    Chestia
    interesantă e că nu locuim chiar foarte simplu. Avem și 4G, soția lucrează pe
    laptop, suntem destul de conectați. Dar în același timp avem și natură direct
    când ieșim din casă și ăsta pentru mine e un lux adevărat. Aici am cunoscut ce
    înseamnă să lucrezi cu pământul și am făcut o conexiune cu pământul și cu natura.
    E o conexiune pe care n-am avut-o înainte, e o pasiune pentru mine și
    permacultura, pentru că e un tool
    care mă ajută să lucrez cu natura într-un mod mai bun.



    L-am întrebat pe Andreas dacă sunt
    independenți, autosustenabili, dacă se hrănesc numai cu ce le oferă pământul din
    grădină.


    Da, asta e
    ideea. Nu e încă 100%, dar încercăm. Avem foarte multe legume, n-avem animale
    încă, pentru că înseamnă și mai mult lucru și în momentul ăsta ajunge. Dar da,
    ne hrănim cu multe produse proprii și dacă nu avem, avem vecini și facem schimb
    – dăm niște legume, primim ouă, primim lapte și totul e proaspăt și sănătos.


    Cum sunt vecinii, cum sunt românii în
    general?


    În general
    cred că oamenii sunt la fel oriunde, dar în România la început a fost ca atunci
    când ești îndrăgostit- vezi numai părțile frumoase și crezi că totul e perfect.
    Dar, dacă stai un pic, vezi și chestiile care nu-s chiar cum trebuie. Totuși,
    aici în România găsesc ceva ce nu găsesc în Germania și asta e o libertate și o
    accesibilitate pentru o hrană sănătoasă și o natură foarte frumoasă.



    Ce îi lipsește lui Andreas din
    Germania?


    Prietenii
    și familia îmi lipsesc, bineînțeles. Părinții vin aproape în fiecare an și am
    cel puțin un prieten care vine în fiecare an la Poșaga. Și noi mai mergem
    uneori în Germania. Ar fi frumos să fie toți aici, dar nu poți să ai totul.


    Ce calități sunt în România și ce i-ar
    plăcea să vadă îmbunătățit?


    La
    capitolul calități, aici există încă o structură rurală care mai funcționează.
    Mai există o comunitate și oamenii se ajută. Ar fi de îmbunătățit poate felul
    în care se conduce pe drum, fiindcă pare un pic periculos. Aici în vale se fac
    depășiri periculoase.



    Andreas a obținut un certificat de
    design în permacultură la primul curs organizat în România în județul
    Bistrița-Năsăud. În baza acestui certificat Andreas poate să predea și altora
    ceea ce a învățat la curs.


    Eu încă sunt
    în curs de a obțiune o diplomă și ca să ții un curs singur trebuie să ai
    diplomă. De fapt, Cristina Coliș are diploma, iar eu alături de alți trei alți
    oameni ajut la predare. Eu o să fiu unul dintre asistenți pentru primul curs de
    permacultură în limba română de anul acesta și dacă vreți, căutați Ermitaj
    Malin și găsiți cursul, care e o chestie foarte faină.


  • Cetatea Făgărașului, printre cele mai frumoase din lume

    Cetatea Făgărașului, printre cele mai frumoase din lume

    Ne oprim azi în
    centrul României, în județul Brașov, și cunoaștem unul dintre cele mai bine
    conservate monumente la nivel național. Multe publicații din toată lumea au
    scris că este una dintre cele mai frumoase cetăți din lume. Cetatea
    Făgărașului, a cărei construcție s-a terminat în secolul al XVII-lea, a fost
    asediată de peste 26 de ori, dar n-a fost cucerită niciodată. Astăzi, în
    spațiul din interior, funcționează Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat,
    ale cărui porți ni le deschide Elena Băjenaru, directoare.

    Cetatea
    Făgărașului, cel mai important monument istoric al zonei Țării Făgărașului,
    este un monument istoric construit acum mai bine de 600 de ani de către
    domnitorii Țării Românești. Este o cetate care, în acest moment, se află la
    finalizarea unui proiect de restaurare din fonduri europene. În cetatea
    noastră, turistul intră pe un pod de lemn reconstruit în urma acestui proiect
    așa cum era el în secolul al XVII-lea. Este o cetate care, în prezent, este una
    dintre cele mai bine conservate cetăți de apărare din România, înconjurată de
    un șanț de apă construit și el undeva la mijlocul secolului al XVI-lea. Este o
    cetate înconjurată de două ziduri de apărare masive și cu patru bastioane. De
    altfel, această cetate care are un sistem defensiv foarte bine pus la punct,
    n-a fost cucerită niciodată prin forța armelor, dar a fost prădată de mai multe
    ori.


    Înainte de a intra
    în muzeu, de a vizita castelul, turistul poate face un circuit exterior. Poate vedea bastioanele, cele două ziduri de apărare, se poate merge pe
    drumul de strajă reconstruit și restaurat așa cum era el în secolul al
    XVII-lea. Într-unul dintre bastioane va fi amenajată o expoziție dedicată
    gărzii Cetății Făgăraș. Avem o gardă a cetății și reconstituim un ceremonial de
    deschidere și de închidere a porților așa cum era în secolul al XVII-lea, în
    timpul uneia dintre principesele cetății Anna Bornemisza. Apoi, se intră într-o
    curte interioară foarte frumoasă, în mijlocul căreia a fost restaurată fântâna
    de secol XVII. Se urcă scările și, începând cu etajul întâi, se intră în muzeu.
    În muzeu, prezentăm, pe de-o parte istoria Țării Făgărașului, o zonă cu istorie
    foarte bogată. Turistul va vedea și reconstituiri de epocă în acest circuit
    expozițional. Am reconstituit Sala Dietei, Dieta Transilvaniei, Guvernul și
    Parlamentul de odinioară al Transilvaniei, am reconstituit un dormitor al uneia
    dintre principesele cetății Transilvaniei, Anna Bornemisza și se pot vedea,
    firește, expoziții de artă decorativă, altă plastică, meșteșuguri țărănești,
    expoziții temporare. La etajul al doilea, avem amenajate patru încăperi. Noi le
    numim Sala Tronului. În inventarele cetății de secol XVII erau numite Marele
    Palat, acolo unde principii Transilvaniei primeau solii ambasadelor puterilor
    europene. Miron Costin, dar și regele Poloniei, Sobieski, au fost oaspeții
    acestei încăperi. Acum, aceste patru încăperi au destinații culturale.
    Organizăm evenimente culturale, concerte de muzică clasică, de muzică
    medievală, activități culturale, în general, și sunt spectaculoase


    Proiectul de
    restaurare a cetății se finalizează la sfârșitul lunii mai, iar, după finalizare,
    începând cu 1 iunie, se va relua ceremonialul închiderii și deschiderii
    porților. Veți vedea atunci garda cetății, formată din 12 oșteni, îmbrăcați în
    armură de secol XVII, și va apărea și una dintre principesele cetății, care va
    citi un document emis în jurul anului 1678. Pe de altă parte, spune Elena
    Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgărașului Valer Literat, este
    interesant că putem face o legătură între tortură și cetate din cel puțin două
    motive.

    În cetate, după 1700, a fost adus un mecanism de
    tortură: Fecioara de fier. E un mecanism care a apărut prima dată în Spania,
    undeva în jurul anilor 1515, atunci când cel condamnat la moarte era trimis să
    sărute ca un ultim omagiu o imagine a Fecioarei Maria atârnată de trupul
    acestui mecanism. Cel condamnat se apropia de acest mecanism și călca pe o
    trapă, iar din spate porneau niște cuțite care străpungeau trupul celui
    condamnat. Trapa se deschidea, iar trupul cădea într-un canal unde erau niște
    sulițe cu vârful în sus. Canalul comunica cu râul Olt, aflat la 700-800 de
    metri. Apoi, Cetatea Făgăraș are un Turn al Temniței care a fost o închisoare
    medievală destul de dură și închisoare comunistă un deceniu, între anii
    1950-1960, aici fiind închiși aproape 5.000 de deținuți politici.


    În sezonul estival,
    care se apropie, ajungând la Cetatea Făgărașului, veți putea participa la
    evenimente de neuitat. Pe lângă proiectele culturale,
    expoziții temporare, lansări de carte, organizăm un festival medieval în
    ultimul weekend din luna august. Este un festival medieval la care participă
    ordine cavalerești din Transilvania și din toată România. Avem spectacole de
    teatru medieval, spectacole cu foc, concerte de muzică medievală, concerte de
    muzică clasică, teatru medieval, demonstrații de luptă, ateliere de fierărie,
    tot ceea ce a însemnat și ce înseamnă o activitate în jurul acestei cetăți
    medievale. Apoi, la ieșirea din circuitul expozițional, avem un magazin de
    suveniruri foarte bine aprovizionat. Avem și ghiduri ale cetății în limbile
    engleză și maghiară, avem cărți în limba engleză despre Transilvania, despre
    cele mai importante monumente pe care le are România, pe lângă ceea ce oferim
    noi în mod obișnuit suveniruri cu cetatea Făgăraș.


    În apropierea
    Cetății Făgărașului, există alte două monumente pe care Elena Băjenaru,
    directoarea Muzeului Țării Făgărașului Valer Literat le recomandă turistului
    care petrece mai mult timp în zonă.

    În primul rând, l-aș
    trimite să vadă biserica construită de Brâncoveanu la sfârșitul secolului al
    XVII-lea, undeva la 1697, din cel puțin două motive. Biserica este înzestrată
    cu o pictură foarte frumoasă, realizată de către Preda Zugravul, și pentru că
    iconostasul acestei mici biserici este poate cel mai frumos iconostas al artei
    brâncovenești. Este și foarte aproape de cetate, așa că merită. Aș mai
    recomanda unui turist să viziteze și Biserica Romano-Catolică, fostă mănăstire
    franciscană, care iarăși e foarte aproape. Este considerată una dintre primele
    biserici pictate în stil baroc din Transilvania.


    Iată, așadar, o destinație interesantă, care din 1 iunie,
    vă așteaptă nu numai cu porțile deschise, ci și cu evenimente multe și diverse.

  • Şinca Veche

    Şinca Veche


    Clubul Presei de Turism – FIJET România şi-a propus să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit. A apărut astfel un Top 10 destinaţii turistice, dintre care pe poziţia a opta se găseşte Şinca Veche, destinaţia în care vă propunem să poposim astăzi.



    Am descoperit Şinca Veche acum câţiva ani, într-o călătorie aproape iniţiatică. Turistul ajuns aici, în satul de reședință al comunei Șinca, din județul Brașov, (Transilvania) îşi poate pune şi o dorinţă, pentru că la vizitarea Templului ursitelor, cum sunt numite bisericile rupestre de la Şinca Veche, legenda spune că se împlinesc dorinţele celor ce vin cu sufletul curat. Mergem, aşadar, la 45 de km de oraşul Brașov și 22 Km de Făgăraș, la numai 3 km de satul Șinca Veche, unde se află Așezământul Șinca Veche. Se presupune că Şinca Veche are o vechime de aproximativ 7.000 de ani şi există teorii potrivit cărora lăcaşul de aici a fost ridicat de aceeaşi civilizaţie care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor, Atlanţii, locuitori ai Atlantidei mitice. Controversele legate de acest lăcaş de cult vin atât din imposibilitatea datării şi stabilirii originilor sale, a autorilor însemnelor de pe pereţi, cât şi din structura arhitectonică nespecifică. Biserica săpată aici în piatră are două altare, ceea ce îi face pe mulţi să îi pună sub semnul întrebării originea.



    Povestea oficială însă este spusă aici de o măicuţă ortodoxă. Aici s-au aflat călugări, care au săpat în această rocă nisipoasă o mănăstire, cu două biserici. Intrarea se face printr-un pronaos, lung de 13 metri. Vizitatorul poate observa biserica săpată în dreapta, iar în stânga, lăcaşul unde îşi preparau masa şi unde locuiau. Din pronaos, se văd naosul şi altarul, în spate, unde o bucată de piatră rămasă până astăzi este o bucată din masa sfântă a altarului. Se vede catapeteasma în formă de D, sus, iar în stânga se vede proscomidiarul, acel lăcaş care se află în orice mănăstire, biserică, fie ortodoxă, fie catolică, în stânga altarului, unde se pregăteşte proscomidia, acea bucată de pâine care se împarte. Zona care atrage privirea în mod deosebit este spirala prin tavan, ce apare ca un vortex, unde povestea oficială identifică locul în care era o clopotniţă, de unse s-a săpat o scară circulară la intrarea generalului Bukow, General al Mariei Tereza, cunoscut pentru prigonirea ortodocşilor, în această zonă. Alte teorii susţin că, în timp, pereţii s-au surpat şi au fost unite cele două biserici, care au existat atunci când comunitatea de monahi şi-a mărit numărul.



    Dacă poveştile se suprapun şi sunt uşor controversate, sigur este că, pe actualul teritoriu al comunei Şinca, s-a descoperit existenţa unui centru populat, de pe vremea stăpânirii romane, din perioada Împăratului Tiberius,14-37 e.n.. Pe aici trecea Drumul Roman care lega Râşnovul (cetatea antică Cumidava) de Dacia Superioară.



    Pe lista monumentelor istorice, mănăstirea de la Şinca Veche este datată în secolul al XVIII-lea, respectiv în anul 1742, timp în care bisericile ortodoxe erau interzise în zonă. Oricare ar fi adevărul, istoricii spun că templul este unic în lume, iar frumuseţea lui este aparte, precum şi liniştea ce se coboară asupra vizitatorilor lui.



    Premierea destinaţiilor turistice din Top 10 a avut loc în cadrul Târgul de Turism al României de la Romexpo (23-26 februarie 2023), într-o gală-eveniment FIJET România. Vă invităm să cunoașteți toate destinaţiile premiate pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism şi ascultând RRI.