Tag: Transilvania

  • Experiențe inedite

    Experiențe inedite

    Descoperim
    azi câteva locuri inedite, care, cu siguranță, vă vor oferi experiențe de
    neuitat. Astfel, ne îndreptăm spre Țara Făgărașului, numită uneori și Țara
    Oltului, după numele râului care traversează acest ținut istoric din
    Transilvania. Între crestele celor mai înalți munți din România, Făgăraș, se
    află un loc unic de cazare, un hotel de gheață. Acesta ar fi primul în lista
    experiențelor inedite, pe care ne-o propune Rodica Pavel, ghid de turism,
    jurnalistă și blogger de turism. Vedeta este Castelul de
    Gheață din Carpați sau Ice Hotel. Este un castel care a fost construit din
    blocuri de gheață și amplasat la altitudinea de 2050 de metri, în chiar inima
    Făgărașului. Castelul de Gheață din Carpați are o viață foarte scurtă. În
    fiecare an este construit pe o tematică. Are cel puțin zece camere, în care se
    și poate înnopta cu o pătură mai groasă și la o temperatură de aproximativ două
    grade. Acolo se găsește un bar, se organizează și evenimente, iar celor cărora
    le este frig peste noapte pot să meargă la una dintre pensiunile turistice de la
    Bâlea, cabanele amplasate la cea mai mare altitudine din România.


    Însă nu numai
    castelul de gheață din Carpați ne invită în Țara Oltului sau a Făgărașului, în
    sudul Transilvaniei. Pentru a ajunge la castel, spune Rodica Pavel, trebuie să
    trecem prin satul lui Badea Cârțan, țăranul român care s-a născut la 24 ianuarie
    1849 la Cârțișoara, în Sibiu. Gheorghe Cârțan a intrat în
    istorie cu numele de Badea Cârțan, fiind celebru pentru lupta românilor din
    Transilvania, care doreau independența și integritatea națională. Badea Cârțan
    a distribuit în Transilvania cărți românești, pe care le-a adus clandestin din
    România traversând Făgărașul, pentru a nu se pierde limba română în satele de
    peste munte. Celebrul țăran român a colindat și prin lume și a înnoptat la Roma,
    la poalele Columnei lui Traian. Așa încât, văzându-l, carabinierii italieni au
    exclamat dimineața că un dac a coborât de pe Columnă. Așadar, se poate vizita
    și Muzeul Badea Cârțan. Tot în zonă se află și vestita păstrăvărie carpatină
    Albota, unde rege este Măria Sa Păstrăvul, pentru că zona din sudul Transilvaniei
    este celebră pentru multe păstrăvării, vizitabile și ele pe timp de iarnă.


    Ca să ne menținem
    în trendul castelelor, Rodica Pavel, ghid de turism, jurnalistă și blogger de
    turism, ne propune să rămânem tot la poalele Făgărașului. Ajungem
    în comuna Porumbacu. Acolo se găsește Castelul de lut Valea Zânelor. Castelul
    de lut Valea Zânelor este vecin și el cu un alt produs turistic, Povestea Calendarului,
    un concept care strânge laolaltă căsuțe din poveste. Toate aceste căsuțe au un
    nume arhaic al fiecărei luni caracteristice. Tot acolo se găsește și Insula
    Piraților și, în acest sens, celebră poate fi o plimbare prin pădurile
    carpatine de acolo. De asemenea, merită menționat și Dealul Verde, o zonă cu hrube,
    locuințe săpate în pământ, deosebit de pitorească. Pentru detaliile unei
    vacanțe de vis, mă găsiți pe o pagină de Facebook, intitulată sugestiv Gust de
    România, iar o parte dintre experiențele mele le regăsiți acolo, dar și pe
    canalul YouTube cu același nume.


    În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare
    cu o nouă propunere de vacanță. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Janneke Vos De Groot, jurnalistă și scriitoare olandeză

    Janneke Vos De Groot, jurnalistă și scriitoare olandeză

    Ne reîntâlnim la Radio România
    Internațional cu Janneke Vos de Groot, o olandeză naturalizată în România.
    Locuiește în Oarba de Mureș – un sat din vestul României. Este jurnalistă și
    lucrează pentru presa olandeză încă din 1985. Este și scriitoare și a lucrat ca
    prezentatoare și ca redactor-reporter la radio și la televiziune. Are o pasiune
    pentru scris și a publicat nu mai puțin de șapte cărți, cea mai recentă fiind
    lansată acum câteva luni, la sfârșitul anului 2022, în luna noiembrie. În afară
    de această pasiune pentru scris, îi place și să picteze și să crească cai. De
    altfel, deține o fermă la Oarba de Mureș, unde crește împreună cu soțul său o
    rasă specială de cai, alături de oi franceze și oi românești.


    Volumul publicat recent se numește Zondagskind, în traducere Copilul de duminică, o carte pe care a lansat-o în orașul
    său natal, Appingedam, din nord-estul Olandei. Despre ce este vorba în această
    carte, care este scrisă în olandeză, pentru un public care nu e familiarizat în
    totalitate cu România?




    Primele
    șase cărți pe care le-am scris erau mai mult despre România, despre tot felul
    de obiceiuri și ce s-a întâmplat cu noi după ce ne-am mutat aici și e o poveste
    foarte personală, dar tot din România, despre România. Ultima carte este mai
    mult despre copilăria mea în Appingedam, în provincia Groningen, în nordul
    Olandei, dar este și un fel de paralelă cu viața de zi cu zi de aici, din
    România. Asta este linia roșie care merge prin toată cartea. Trebuie să vă zic
    un pic mai mult despre Groningen: este o zonă în nordul Olandei unde sunt mai
    multe probleme. Despre Olanda de obicei toată lumea zice că e foarte ordonată,
    foarte curată, e foarte organizată și așa mai departe. Dar totuși în partea
    nordului, mai ales în Groningen, încă de când eram eu copil erau mai multe
    probleme cu oamenii care nu-și găseau de lucru, cu oamenii care nu erau în
    stare să câștige destui bani pentru o familie, erau probleme cu mai multă lume
    care nu găsea o locuință potrivită. Culmea este că acolo, în zona respectivă,
    era foarte mult gaz care a fost exploatat și din cauza asta în zona respectivă
    acum avem multe probleme cu cutremurele. Oamenii de acolo nu prea au încredere
    în stat, în legi, în viață în general, în viitor. Și asta este ceva care am
    văzut și aici în România. Niciodată n-o să uit că primele cuvinte pe care le-am
    învățat aici sunt asta e viața, nu
    avem ce să facem și nu avem putere să ne ridicăm, să îndreptăm lucrurile. Iar
    asta este, de fapt o similaritate între România – unde sunt acum și unde m-am
    stabilit acum aproape 17 ani – și zona de unde vin, unde m-am născut.



    Și totuși, Janneke Vos de Groot vorbește
    în cartea sa și despre noroc și miracole, niște concepte care sunt, de
    asemenea, familiare pentru noi, românii.


    Într-un fel
    e bine, pentru că în Olanda mulți oameni nu sunt credincioși în sensul că merg
    la o biserică, dar sunt și mulți care nu mai sunt creativi, sunt mulți care
    sunt foarte realiști și cred doar în fapte și, într-un fel, nici asta nu-i
    bine. Și în România am găsit mai mulți oameni care cred și în miracole. Asta
    mi-a plăcut foarte mult, pentru că miracole 100 % există. Dar dacă inviți un
    preot să-ți binecuvânteze mașina ca să nu ai accident, asta e un fel de
    spiritualitate și un fel de miracole în care pur și simplu eu nu cred. Trebuie
    să conduci preventiv, atât te ajută. În România lumea e mul
    t mai spirituală, dar
    câteodată oamenii nu simt că au și puterea să schimbe ceva în viața de zi cu
    zi.





    Ce ar schimba Janneke Vos de Groot
    dacă ar putea, pentru ca lucrurile să meargă mai bine în România?




    Birocrația.
    Birocrația este un dezastru în țara asta. Birocrația e mare, birocrația te
    costă foarte mult timp, dar birocrația înseamnă nu numai vorbe, o procedură
    care costă foarte mult timp, este și ceva care este atât de complicat, pe oamenii
    care sunt întreprizători, tineri sau foarte tineri, îi macină, pur și simplu îi
    macină și asta nu e bine, pentru că atunci țara asta nu poate să se dezvolte
    niciodată.





    Ce e acel ceva ce nu trebuie pierdut,
    ceva prețios care trebuie păstrat în România, în opinia invitatei noastre?




    Este un fel
    de autenticitate. E foarte important și pentru România să ne dezvoltăm în
    sensul economic, în agricultură trebuie să avem parcele mai mari, trebuie să
    producem mai mult. Totuși, sunt în anumite zone din țara asta – ca în
    Transilvania, de exemplu- sate care sunt deja sub protecție UNESCO. Asta e ceva
    ce trebuie să păstrăm foarte, foarte bine, trebuie să avem grijă de ele. Pentru
    că, în ziua de azi, în Europa, dar și la nivel mondial – mai ales după pandemia
    de covid, dar și acum, cu războiul din Ucraina – am învățat care este, de fapt,
    sensul vieții, care este cel mai important lucru ce contează cu adevărat. Și
    cred că multă lume, mai ales în Occident, a deschis ochii față de ceea ce este esențial:
    avem un adăpost, o casă și mâncare pe masă – asta e cel mai important. Și asta
    vreau să păstrez, pentru că spiritul acesta îl găsesc la țară, la Oarba de
    Mureș, unde mai ales generațiile mai în vârstă sunt foarte mulțumite cu puțin
    și asta e o lecție de viață pentru întreaga lume.




  • Cetatea Făgăraşului

    Cetatea Făgăraşului

    Astăzi vă invităm să cunoaştem Cetatea Făgăraşului, situată în chiar centrul municipiului Făgăraș, în județul Brașov (Transilvania). Construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetății era eminamente strategic, mai precis pentru apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor. În 1526, devenit voievod al Transilvaniei, Ștefan Mailat, fiu al unui boier din regiune, a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a pornit lucrările de transformare a cetății într-o adevărată cetate întărită. Zidurile de apărare au fost dublate în grosime pornind din interior. Noi spații au fost amenajate în încăperi și săli boltite.

    Elena Băjenaru, directorul Muzeului Țării Făgărașului, ne-a spus ce este frumos aici:

    Cetatea este frumoasă, este una din cele mai bine conservate cetăți de apărare din sud-estul Europei, nu numai de la noi din țară. Este o cetate care este cunoscută ca fiind cetatea principeselor, aici principesele Transilvaniei locuind și fiind stăpâne ale acestei cetăți, ele au primit cetatea ca o contra-dotă de la soții lor, principii Transilvaniei. Este o cetate care n-a fost cucerită niciodată prin forța armelor, însă și-a deschis porțile de câteva ori, prima dată la 1541 când voievodul Transilvaniei. Ștefan Mailat, a fost luat prizonier de către turci și și-a deschis porțile atunci când Mihai Viteazul, în octombrie 1599, a intrat în Cetatea Făgăraș. Oferim un circuit de vizitare care prezintă istoria Țării Făgărașului, etnografia zonei Făgărașului. Avem săli multifuncționale amenajate în stilul perioadei medievale și ceea ce numim noi Sala tronului sau Marele Palat, cum era numit în secolul al 17-lea.

    Elena Băjenaru, directorul Muzeului Țării Făgărașului, ne-a ghidat paşii prin cetate:

    Prima dată vizitatorul intră pe un pod de lemn, traversează șanțul de apărare care înconjoară cetatea, intră în curtea exterioară a cetății și poate vedea atât drumul de stradă, cât și bastioanele unde odinioară se obținea pulbere pentru armamentul cetății. Apoi se vede Turnul temniței, numit așa pentru că în secolul 16-17 a fost temniţă medievală, iar la etajul al doilea avem prezentată o scurtă istorie a rezistenței și o contribuție a femeilor în mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș. Apoi intră într-o curte interioară foarte frumoasă, în mijlocul cărei a fost reamenajată fântâna, așa cum era în secolul al 17-lea, pentru ca, urcând scările cele mari ale acestei cetăți, să intre pe un circuit de vizitare de la etajul 1 care cuprinde 25 de încăperi și în care noi prezentăm istoria zonei, începând cu primele descoperiri arheologice de acum aproape 4000 de ani din așezări din Țara Făgărașului. Avem o prezentare a istoriei orașului nostru, a istoriei economice, începând cu breslele care au activat aici, un număr de 20 de bresle, cu atelierele de glăjărie (sticlărie – n.r.) din zonă, cele de la Porumbacu, cele mai cunoscute, de la Arpașul de Sus. Firește, avem prezentată o etnografie a zonei, o zonă extrem de bogată în port popular, în obiceiuri și în tradiții. Iar în Sala Dietei, numită așa pentru că Dieta Transilvaniei și-a ținut ședințele aici, în Sala Dietei avem o reconstituire de epocă impresionantă, unde am pus o replică a unui mecanism de tortură, adus în cetatea noastră de către austrieci puțin după 1700. În apropierea acestei săli, odinioară era dormitorul principesei, Casa Doamnei se numește inventarele cetății, din secolul 17, o îmbinare între reconstituire și bunuri culturale originale din secolul 17. Ieșim de pe circuitul expoziţional şi mergem în ceea ce am numit noi astăzi Sala Tronului sau Marele Palat, 4 săli multifuncționale, amenajate în stil secolul a 17-lea unde noi astăzi organizăm evenimente culturale.

    Există şi expoziţii temporare realizate în colaborare cu muzeele din ţară. Am mai aflat că ghidajul se face în limbile română, engleză şi maghiară, dar şi că din martie până în octombrie, în şanţurile de apărare ale cetăţii, pline cu apă, se găsesc lebede, respectând tradiţia domniţelor ce îngrijeau lebedele cetăţii.

  • Alba Iulia

    Alba Iulia

    În data de întâi
    decembrie este Ziua Națională a României. Acum 104 de ani, la Alba Iulia, se
    realiza prin voința mulțimii adunate pe platoul din apropierea cetății
    medievale, unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat. Tot aici,
    în urmă cu patru secole, domnitorul Mihai Viteazul intra triumfal în cetatea
    medievală a Albei Iulia și realiza prima unire a celor trei mari provincii
    istorice românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania. Așadar, chiar
    dacă e zi de sărbătoare în toată România, parcă aceasta nu are nicăieri un
    farmec mai aparte decât în Alba Iulia, oraș pe care îl vizităm astăzi.


    La Alba Iulia se
    poate ajunge pe cale rutieră și feroviară. Situat în partea sudică a
    Transilvaniei, orașul Alba Iulia se află la aproximativ 100 de kilometri sud
    față de municipiul Cluj Napoca și la 70 de kilometri nord-vest de Sibiu, orașe
    care dispun de aeroport. O așezare europeană, modernă, împărțită în orașul de
    sus și orașul de jos, așa se prezintă Alba Iulia în prezent. Orașul de sus
    cuprinde monumentele istorice milenare, bine întreținute, în timp ce orașul de
    jos a fost construit mult mai aproape de timpurile moderne. În partea istorică,
    puteți vedea principalele categorii de monumente aparținând arhitecturii
    religioase, dar și pe cele militare. Astfel, cetatea bastionară din secolul al
    XVIII-lea și clădirile de utilitate militară au adăpostit garnizoana Alba Iulia
    de la începuturi până recent. Dintre edificiile religioase, cel mai vechi și
    mai cunoscut, o îngemănare a stilurilor arhitectonice romanic, gotic,
    renascentist, baroc este catedrala romano-catolică. Amintim apoi mănăstirile
    Augustinienilor, Dominicanilor, Iezuiților, Franciscanilor și pe ale Trinitarienilor.
    Catedrala ortodoxă a fost ridicată după Marea Unire de la 1918, tot în incinta
    cetății. Monumentul e deosebit prin arhitectura sa, împrumutând din
    caracteristicile arhitecturii de la sud de Carpați. De altfel, toate aceste
    monumente au fost incluse din acest an în câteva rute cultural-turistice.

    Dan
    Lungu, purtătorul de cuvânt al Centrului de Cultură Augustin Bena din județul
    Alba. Ruta Unității Naționale 1848-1918-1922 străbate circa
    150 de kilometri din județul Alba, care este recunoscut pentru multe dintre elementele
    simbolice din istoria României. Această rută include obiective istorice și
    legendare care au legătură cu evenimente istorice marcante atât pentru România
    cât și pentru județul Alba. Vor fi regăsite în cadrul acestei rute momentele
    istorice din 1848, 1918 și 1922. Ruta Drumul Icoanei este cea mai cunoscută
    pentru turiștii români, dar și străini, fiindcă include Alba Iulia, cealaltă
    capitală, locul unde, practic, s-a scris începutul României moderne. Această
    rută presupune vizitarea unora dintre cele mai importante și cunoscute edificii
    religioase din județul Alba, dar și din România. Printre acestea, Catedrala
    Încoronării din Alba Iulia, Mănăstirea Râmeț, dar și unele mai puțin
    mediatizate, dar la fel de spectaculoase. Pentru Catedrala Încoronării sau a
    Reîntregirii, așa cum mai e cunoscută, anul 2022 e deosebit deoarece se
    împlinesc 100 de ani de la încoronarea primilor regi ai României mari.
    Catedrala a fost construită special pentru eveniment, care a avut loc în anul
    1922. De aici, Drumul Icoanei străbate zona centrală a județului Alba și
    prezintă rolul credinței în viața românilor din Transilvania, a felului în care
    credința a contribuit la menținerea comunităților românești, precum și a
    expresiei artistice a acestora.


    Alba Iulia este
    un oraș cu peste 2.000 de ani vechime, o capitală a Daciei Romane. Iar, dacă
    aveți mai multe zile la dispoziție, împrejurimile orașului oferă tentații cel
    puțin la fel de interesante. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data
    viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Harta digitală a apelor minerale

    Harta digitală a apelor minerale

    O hartă digitală a
    apelor minerale din România a fost lansată recent. Platforma online indică 39
    de localități cu un potențial balnear excepțional, precum și două sute de
    izvoare de apă minerală, majoritatea nevalorificate, din județele Harghita,
    Covasna și Mureș. Această hartă arată unde sunt apele minerale, mai ales
    izvoarele din mijlocul țării, spune Mátyus Enikő, directoare a Clusterului
    Regional Balneoturistic Transylvania. În jur de 40 de
    localități sunt puse acum pe hartă cu descrierea resurselor naturale de acolo, cu
    indicații pentru tratamente sau cu contraindicații. Ideea de bază este să punem
    pe această hartă nu numai izvoare de apă minerală, ci și mofete, surse de nămol,
    lacuri sărate și astfel de resurse naturale balneare, iar vizitatorii să poată
    să marcheze anumite locuri pe care vor să le viziteze, să poată face un plan de
    drumeție între aceste puncte turistice. Am lansat o propunere autorităților responsabile
    pentru a reverifica aceste ape în ceea ce privește calitatea și compoziția. Cred
    că acestea sunt informații foarte importante, dacă vrem să dezvoltăm turismul.


    Ideea este a clusterului
    Transylvania, care a fost înființat în 2014 și care are 50 de membri, continuă Mátyus
    Enikő. Pentru implementarea proiectului trebuie să mulțumim în
    primul rând Departamentului pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Trebuie să
    mulțumim Consiliul Județean Covasna și Consiliul Județean Harghita, precum și
    persoanelor fizice care stau în spatele acestor organizații și care ne-au
    ajutat în coordonarea științifică a proiectului, la identitatea vizuală a
    proiectului. Ei ne-au ajutat ca imaginea să fie cât mai cât mai modernă, să
    schimbăm puțin percepția asupra balneologiei. Trebuie amintit faptul că în
    România sunt hoteluri care au bază de tratament cu echipamente de ultimă
    generație, tehnologie, dar și medici foarte buni. Avem o infrastructură modernă
    și care se adresează toată și turiștilor internaționali. Clusterul nostru
    dorește să reînvie cultura balneară, care a fost specifică zonei Transilvania,
    când veneau aristocrații sau nobilimea în localități foarte mici, rurale,
    pentru prevenție, pentru a se simți bine, pentru a se conecta cu natura.


    Analizând situația acestor
    localități din regiunea asupra căreia și-a îndreptat atenția Clusterul Regional
    Balneoturistic Transylvania, există în prezent anumite probleme sociale cauzate
    de migrație, dar și economice. Însă aceste localități au un potențial
    extraordinar să devină insule de liniște, de tratament și de recuperare. Mátyus
    Enikő, directoare. Scopul nostru este să dezvoltăm cumva
    economia regiunii, să dezvoltăm niște comunități sustenabile. În aceste
    comunități, de la arhitectură până la infrastructură medicală sau turistică,
    totul trebuie să aibă în centru cultura balneară, care nu se adresează doar
    bătrânilor. Vă voi spune ceva foarte modern cu care am putea combina acest
    concept: detoxificare digitală. Și v-aș propune Băile Csiszár, care există la Balvanyos.
    Este un loc amenajat în mijlocul pădurii, cu piscine din lemn, băi
    tradiționale, mofetă amenajată. Este un loc ascuns, înconjurat de natură și
    cred că asta ar trebui să însemne balneologia sau ar fi o perspectivă pentru
    zonele rurale.


    Conform informațiilor
    publicate de Organizația Patronală a Turismului Balnear, România deține cele
    mai bogate resurse balneare din Europa.


  • În inima Transilvaniei, la Sibiu

    În inima Transilvaniei, la Sibiu


    Situat în centrul României, în Transilvania, județul Sibiu reprezintă un adevărat izvor de cultură și de civilizație, impresionând mereu prin varietatea formelor turistice pe care le propune. Pe de altă parte, pe oriunde ar ajunge turiștii în orașul Sibiu, străduțele înguste ale orașului îi îndreaptă spre piețele centrale, Piața Mare, Piața Mică, Piața Huet, dar și spre celelalte piațete laterale din centrul istoric al Sibiului, spune Adela Dadu, de la Asociația Județeană de Turism Sibiu, ghid de turism.


    “Toate drumurile duc în primul rând în Piața Mare. Este piața centrală. Este sufletul orașului și a fost dintotdeauna, timp de secole, sufletul orașului. Este o piață largă, în care mașinile nu au acces, așa că este pietonală. Oamenii au spațiu și loc suficient să se bucure de clădirile dimprejur. Chiar și stând la o terasă, la o cafea, la un pahar de vin, turiștii sunt atrași în primul rând de ochii curioși, care stau așa pe acoperișuri. Sunt acele lucarne, acele ferestre care se văd pe acoperișurile clădirilor și care incită din la prima vedere. Sunt niște detalii arhitecturale tipice Sibiului. Noi le și spunem Ochii Orașului. Evident că piața este dominată de importantul palat al lui Samuel von Brukenthal, actualul Muzeu de Artă al Sibiului. Aici avem o galerie extraordinară de artă europeană, în special flamandă, dar și Galeria de artă românească. Este un palat în stil baroc, care atrage toate privirile. Avem, apoi, clădirea Primăriei, care este o clădire în stil art nouveau, ceva mai recentă, de secol XX, și Biserica Romano-Catolică, o biserică de un baroc târziu, de secol XVIII, care este funcțională. Slujba este oficiată și acum în limbile română, maghiară și germană.”



    Anul 2007, în care Sibiu a fost capitală culturală europeană, a fost o revelație din punct de vedere turistic, spune Adela Dadu din cadrul Asociației Județene de Turism Sibiu, ghid de turism. Atunci, autoritățile locale și-au dat seama cât de bine se combină turismul cu evenimentele culturale sau sportive. “Agenda cultural-sportivă a orașului a fost într-o dinamică extraordinară și s-a transformat foarte mult. Am învățat și noi de la un an la altul. Astfel că și anul acesta, de exemplu, am avut o agendă extraordinar de bogată săptămânal, enorm de multe evenimente pentru toate gusturile, pentru iubitorii de muzică, de dans, de teatru și de sport. Amintesc Maratonul Sibiului, Turul de Ciclism. Toate sunt încununate de Festivalul Internațional de Teatru, care este al treilea festival ca dimensiune din Europa, după cel din Edinburgh și Avignon, un festival al artelor spectacolului. Anul acesta a adus peste trei mii de artiști la Sibiu, din peste 60 de țări. Festivalul se desfășoară în fiecare iunie. Așa că turiștii sunt invitați în fiecare iunie, în general în prima parte a lunii, timp de 10 zile, la 70, 80 de evenimente pe zi: expoziții, concerte, animații stradale. Avem și Festivalul Internațional de Jazz, festivalul dedicat folclorului tradițional Cântecele Munților, Târgul Olarilor. Sunt foarte multe. Poate nu avem timp suficient să le amintesc pe toate.”



    Dacă aveți mai mult timp la dispoziție pentru a vizita și împrejurimile orașului Sibiu, există două zone importante din punct de vedere turistic, spune Adela Dadu. “Avem zona montană, zona Munților Făgăraș și Cindrel, așa-numita zonă a Mărginimii Sibiului, cu 18 sate tradiționale, situate la poalele munților. De cealaltă parte, avem zona colinară, zona fostelor sate sătești, zona pe care noi o denumim Colinele Transilvaniei. Cei care merg înspre zona montană, spre Mărginime, se pot bucura de specificul pastoral, încă bine păstrat al satelor, de tradiții, de diverse evenimente pe care aceștia le organizează pe parcursul întregului an, dedicate meșteșugăritului, obiceiurilor locale, folclorului. Iar, acum, pentru că tot se apropie iarna, Gura Râului, Rășinari, Săliște sunt cunoscute pentru tradițiile pe care încă le păstrează, tradiții prilejuite de sărbătorile de iarnă.


    În Mărginimea Sibiului avem stațiunea montană Păltiniș, unde sunt mai multe pârtii de schi. Pârtiile din cadrul complexului Arena Platoș, dar și pârtia Oncești, sunt dedicate amatorilor, iubitorilor de schi, familiilor, copiilor, celor care doresc să se inițieze în schi și snowboard. Ele vor fi probabil deschise începând cu luna decembrie. Tot de aici se pornește pe diverse trasee de drumeție nu doar din Păltiniș, ci și din zona satelor din Mărginime. Sunt nenumărate trasee de drumeție sau de mountain bike care au fost remarcate cu prilejul proiectului “Anii Drumeției”, un proiect care se desfășoară începând de anul trecut în Sibiu și care este finanțat de Consiliul Județean Sibiu. Prin intermediul acestuia, am început un amplu proces de remarcare și de reorganizare a traseelor de drumeție. Mai mult decât atât, turiștii ar trebui să știe că în fiecare weekend se organizează drumeții în județul Sibiu, fie că este zona montană, fie este că este zona colinară, alături de un ghid profesionist, care sunt promovate pe pagina de Facebook “Anii Drumeției”.



    Viziunea Asociației Județene de Turism Sibiu se concentrează în perioada următoare asupra ecoturismului, ocazie cu care a fost organizat recent și Târgul de Ecoturism. Pe lângă această latură, se adaugă și dorința de promovare turismul stării de bine, a celui de wellness. Astfel, vedetele sunt produsele locale și o nutriție sănătoasă. Acestea, împreună cu experiențele în natură, sunt ingredientele ideale pentru o vacanță în care vă puteți desprinde de viața agitată de zi cu zi. Însă care sunt impresiile turiștilor? Adela Dadu din cadrul Asociației Județene de Turism Sibiu, dar și ghid de turism. “Zi de zi interacționăm cu turiștii străini și ne încântă faptul că sunt surprinși într-un mod cât mai plăcut. Chiar zilele trecute aveam niște turiste din Canada care au vizitat zona și care spuneau că regretă că și-au luat doar două săptămâni, fiindcă ar fi avut nevoie, probabil, de o lună ca să experimente întreaga zonă a Transilvaniei. Se bucură de autenticitate, se bucură de gastronomie, de peisajele foarte diversificate, de arhitectura locală, de primirea blândă și prietenoasă a localnicilor și a comunităților. Sunt, poate, elemente cu care noi suntem obișnuiți, dar, pentru mulți dintre ei, acestea sunt unice. Și pe noi ne bucură. Asta ne încurajează. Ne dă foarte mult avânt.”



    În centrul Sibiului există mai mulți operatori care închiriază biciclete electrice. În cazul în care timpul vă permite, puteți merge cu acestea pe traseele de drumeție marcate din colinele Transilvaniei, inclusiv pe Via Transilvanica sau în zona montană.







  • Cisnădie, oraș cu parfum medieval

    Cisnădie, oraș cu parfum medieval

    Cunoscut atât în
    România, cât și peste hotare pentru calitatea covoarelor din lână care se
    confecționau în fabricile acestui oraș, Cisnădie, situat în județul Sibiu, impresionează
    prin frumusețea și prin importanța clădirilor, dar și prin armonia cu care se
    îmbină cele trei culturi care conviețuiesc aici: română, germană și maghiară.
    Din această îmbinare, a rezultat o așezare deosebită, cu o istorie frumoasă și bogată
    în tradiții. Ajungem, așadar, azi în centrul României, în Transilvania, într-o
    zonă foarte pitorească, între coline, la numai 20 de km de Sibiu, un adevărat
    magnet pentru turiști. Aici, Cisnădie poate fi o destinație de o zi sau chiar
    de mai multe. Motivațiile turiștilor de a petrece o vacanță în orașul Cisnădie
    sunt diverse, spune Daniel Mihăilescu,
    consilier la Primărie Unii turiști caută odihnă și relaxare,
    alții turism de aventură, unii preferă natura. Avem turiști care sunt
    interesați să descopere noi obiective istorice sau aspecte culturale. La
    nivelul orașului Cisnădie, s-au dezvoltat o serie de produse turistice:
    turismul cultural, de recreere, odihnă și turismul sportiv.



    În Evul Mediu,
    Cisnădie era cunoscut sub numele de Heltau și era renumit pentru atelierele de
    fabricat seceri, coase și, mai ales, postav. Turistul care ajunge în Cisnădie
    va observa cu siguranță turnul bisericii evanghelice fortificate din centrul
    orașului. Turnul Clopotniță, după cum îl numesc localnicii, a fost o adevărată inovație
    a Evului Mediu. A fost primul turn cu ceas din Transilvania și primul turn de
    la est de Viena pe care a fost instalat un paratrăsnet. Daniel Mihăilescu În Cisnădie există biserica evanghelică fortificată, cu hramul sfintei
    Walpurga, construită la începutul secolului al XIII-lea. Aceasta a fost
    fortificată după atacul turcesc din 1493. Este o biserică-cetate care atrage
    foarte mulți turiști la noi în oraș. Chiar lângă biserică se află muzeul industriei
    textile din Cisnădie, care este unic în România, iar existența sa se datorează
    în primul rând tradiției industriei textile care există în orașul Cisnădie. De
    asemenea, la Cisnădie, în perioada iernii, există și un patinoar acoperit, cu o
    suprafață mai mare de 800 de metri pătrați, cu prețuri accesibile pentru toată
    lumea. Se pot face drumeții în sezonul cald. Există chiar și un traseu
    cicloturistic.



    Clădirea în care
    se află Expoziția Muzeală Istoricul Industriei Textile este un monument de arhitectură.
    Aici veți găsi expuse steagurile breslei postăvarilor, datate din anul 1834, instrumente
    de prelucrat lâna, un război de țesut original, documente, dar și utilaje
    manuale folosite la prelucrarea lânii între anii 1700 și 1900. Iar, dacă veți
    dori să petreceți mai multe zile în Cisnădie, trebuie să știți că nu veți
    întâmpina dificultăți la cazare. Daniel Mihăilescu, , consilier, Primăria
    Cisnădie În zonă, există peste 200 de locuri de cazare de
    trei, patru și cinci margarete. Există un Centru de informare turistică, iar
    acesta asigură informarea și promovarea obiectivelor, produselor și traseelor
    turistice centrate pe orașul Cisnădie și împrejurimi.



    În piața centrală
    a orașului Cisnădie, vă întâmpină casele vechi, construite după anul 1800 și în
    perioada cuprinsă între anii 1900-1940, care aparțin stilului gotic. Acestea vă
    oferă posibilitatea de a admira caracteristicile specifice construcțiilor
    țărănești din Transilvania. De asemenea, străduțele înguste și întortocheate
    domină, păstrându-și și acum aspectul medieval.
    Invitația a fost lansată. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Relaxare şi tratamente balneare la Sovata

    Relaxare şi tratamente balneare la Sovata

    Sectorul balnear
    reprezintă o componentă importantă a ofertei turistice românești. Apele
    minerale și termale, nămolurile cu calități terapeutice, mofetele și, nu în
    ultimul rând, litoralul românesc al Marii Negre, cu o combinație de factori de
    cură, reprezintă argumente în favoarea turismului balnear din România.
    Majoritatea stațiunilor din România au o tradiție recunoscută în tratarea
    diverselor afecțiuniși se situează în zone pitorești. Una dintre acestea se
    numește Sovata. Se află în partea central nordică a României, la poalele Munților
    Gurghiului, și a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într-un
    document din 1597, dar abia acum 172 de ani, în 1850,a devenit stațiune
    balneară.


    Dana
    Matic, șefa biroului de informare turistică Visit Mureș. Sovata
    se află pe cursul râului
    Târnava Mică. Este o stațiune balneoclimaterică renumită, cu cel mai mare lac
    helioterm din lume, aflată într-un decor natural impresionant, înconjurată de
    dealuri înalte, cu păduri. Aici se poate vizita Lacul Ursu. În jurul acestuia
    sunt alte lacuri sărate: Aluniș, Lacu Negru, Lacu Mierlei, Lacu Roșu sau Lacu
    Verde, dar și un lac cu apă dulce: Lacu Tivoli, lângă care se află și un parc
    de aventură. Subliniez experiențele pe care le oferă atât parcul de aventură,
    cât și traseele didactice și ecodidactice din jurul lacului, care au fost
    foarte frumos amenajate. În Sovata se pot face echitație, ture off-road,
    drumeții. De asemenea, se poate ajunge la Turnul de Belvedere de unde se pot
    admira stațiunea și dealurile care o împrejmuiesc. În jurul orașului Sovata, se
    poate merge la Câmpu Cetății, o localitate foarte îndrăgită de către localnici,
    cu lacuri de pescuit, unde se spune că se mănâncă cel mai bun păstrăv din
    județ. Între Sovata și Câmpu Cetății există o mocăniță, cu program zilnic în timpul
    sezonului estival.


    Numit
    după forma sa, cel mai renumit dintre lacurile din Sovata, Lacul Ursu, a apărut
    în 1875. Apa lui sărată este înconjurată de o vegetație extrem de bogată. De
    altfel, toată zona a fost declarată rezervație naturală. Aceasta se întinde pe
    79 de hectare, dintre care patru hectare sunt ocupate de lac. Lacul a apărut
    datorită prăbușirii unei întinse zone de exploatare a sării, formându-se golul
    care s-a umplut ulterior cu apa izvoarelor din apropiere.De la tratarea unor
    boli ginecologice, ale unor afecțiuni degenerative, inflamatorii, reumatismale
    și până la tratarea unor boli cardiovasculare, apa sărată a lacurilor din
    Sovata, inclusiv a Lacului Ursu, este benefică tuturor celor care vor să își
    îmbunătățească sănătatea.


    Schimbarea
    la față a stațiunii a început în 2003, iar rezultatul se vede în numărul tot
    mai mare de turiști care vin în zonă.În Sovata,găsiți peste 150 de spații de
    cazare, care pot găzdui peste 5.000 de turiști. Prețurile pornesc în sezonul
    estivalde la 200 de lei pe noapte (41 euro) și ajung la 700 de lei pe noapte
    (140 de euro) pentru o cameră cu mic dejun și servicii SPA.


    În speranța că v-am
    convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum
    bun și vreme frumoasă!


  • Comuna Racoș

    Comuna Racoș

    Începem invitaţia noastră de astăzi cu o
    ghicitoare: zonă din România ce oferă spre vizitare un castel, un vulcan stins,
    coloane de bazalt şi un lac. Şi cu toate acestea este o localitate mai puţin
    cunoscută turistic, deşi se află la numai o oră distanță de Brașov, pe malul
    râului Olt. Ghiciţi sau nu, este Racoş, o comună din județul Brașov (Transilvania,
    România), formată din satele Mateiaș și Racoș (reședința).


    Odată ajunşi aici veţi descoperi, pe malul
    drept al râului Olt, în centrul localității, Castelul renascentist Sükősd -
    Bethlen. Castelul a fost construit în sec. al XVII-lea, în stil renascentist, pe
    2 nivele şi înconjurat de ziduri de apărare. Bastioanele care adăposteau odată
    saloane elegante sau camere de depozitare sunt în ruină azi, dar se poate urca
    în castel, scările de lemn fiind încă destul de solide. De la etaj poate fi
    observat un alt obiectiv turistic al zonei: vulcanul stins.


    Povestea lui se găseşte şi pe plăcuţe
    trilingve aflate în curtea castelului. Veţi afla că, la Racoș, au existat două faze
    ale activițății vulcanice, importante pentru istoria naturală a formării Munţilor
    Carpați. Prima efuzivă, de curgere a lavei bazaltice, a doua
    extrusivă-explozivă, când s-a format conul vulcanic cu o înălțime de peste 50
    m. Ne aflăm în Munții Perșani, unde rocile magmatice, sedimentare și
    metamorfice alcătuiesc o structură geologică complexă. Aici au avut loc cele mai
    recente activități vulcanice din țara noastră. Din
    craterul acestui vulcan s-a exploatat mulți ani zgură, lucrările fiind oprite
    când zona a fost declarată rezervație. În inima vulcanului totul e în culorile roșu
    și negru, iar vegetația specifică împreună cu cei câțiva arbori rătăciți, crează
    un contrast spectaculos.


    În urma răcirii rapide a lavei vulcanice au apărut structuri
    cunoscute astăzi drept Coloanele de bazalt, declarate rezervație naturală de
    tip geologic, ce au înălțimi ce ating 12 m. Spectacolul este unic, natura
    realizând și de această dată o adevărată operă de artă.


    Recent, a fost organizat aici un eveniment
    de proporţii MagmaShowCase,o întrepătrundere a artelor performative, găzduite
    de Complexul geologic de la Racoş.

    Irina Marinescu, una dintre organizatoarele
    evenimentului ne-a recomandat să venim la Racoş: Este o zonă
    superbă. A fost foarte frumos pentru mine şi pentru colegele mele, Alina
    Uşurelu şi Carmen Smaranda, care au făcut conceptul, au venit cu ideea de a
    activa zona şi de la început de an s-a lucrat la asta. Complexul geologic de la
    Racoş este unul deosebit, este un vulcan stins. Noi găsisem că este locul
    ultimei erupţii vulcanice din România, din Carpaţi. Zona este deosebită. În
    complex sunt trei zone foarte frumoase: coloanele de bazalt, lacul de smarald,
    vulcanul stins. În fiecare dintre ele au fost amenajate aceste reprezentaţii
    artistice.



    Am întrebat-o pe care interlocutoarea
    noastră dacă ar recomanda zona şi în afara momentelor în care se organizează
    evenimente artistice: Cu siguranţă, da! Mai ales pe timp de vară,
    cu multă loţiune solară!



    Un alt obiectiv turistic al zonei este Lacul
    de la Cariera Brazi, a cărui culoare verde-albastruie i-a conferit numele de
    Lacul de Smarald. Lacul are o adâncime mai mare de 10 m și de 100 m lungime și
    s-a format în urma acumulării apei de ploaie, în locul unde acum 10 ani se
    exploata bazalt.


    Invitaţia a fost lansată. Vă aşteptăm şi
    data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Prinţul Charles yini diznău tru România

    Prinţul Charles yini diznău tru România

    Aflat tru ună nauă vizită tru România, Prinţul Charles di Wales s-andămusi, ñiercuri, Bucureşti, cu prezidintul Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă şi Custodile a Cărunăllei Române, Margareta. Muabeţli fură ţănuti pi criza a arifugaţloru ucraineni şi pi agiutorul dat di România a văsiliillei viţini tru contextul ali invazie arusă. Uidisitu cu Administraţia Prezidinţială, şeflu a statlui lu informă pi Prinţul di Wales ti hub-ul umanitar di Suceava şi simfunizarea a gaereţloru di agiutoru ditu partea a ma multor state tru hăirea ali Ucraină. Klaus Iohannis şi clirunomlu a Cărunăllei Britanică zbură ti relaţiile bilatearale şi Parteneriatlu strategic româno-britanic, ti cearei di limitare a efectilor alăxerloru climatiţi şi tră conservarea biodiversitatillei, ama şi ti oportunitatea dizvoltarillei a născăntoru proiecte educaţionale mutrinda alăxerli climatiţi. Klaus Iohannis sumlinie angajamentul a Bucureștiului tra s’bagă tru practico obiectivele europene tru planu di alăxeri climatiţi.



    Tru cadrul ali andamasi cu şeful a Guvernului, Prinţul Charles fu sinfirisitu di politiţli a Româniillei tru domeniul a energiillei veardi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi spusi dişcllidiareaa ti andruparea a investiţiilor tru energia veardi, nai cama multu aţea eoliană offshore tru cari companiile britaniţi suntu aştiptate s’inveastiască tru perioada yinitoari. Prinţul Charles avu muabeti cu premierlu și ti polimlu ditu Ucraina. Uidisitu cu un comunicat a Executivlui, prinţipalele mindueri şi cilăstăseri a Alteţăllei a Lui Regale mutriră fuvirsearea a securitatillei alimentari a lumillei, la cari s’agiumsi di itia a ambudyiusearillei porturli Odisa şi Nikolaev di către askerili ruse. Iara Nicolae Ciucă părăstisi gaereţli a Româniillei di andrupari a Ucrainăllei: aprukearea şi apănghisearea a arifugaţloru, andruparea a cetăţenilor ucraineni strămutaţ internu şi a atiloru cari ş-u-apără văsilia, cum și andruparea a exporturlor ucrainene di yiptu. Tutunăoară, şeflu a Guvernului di Bucureşti părăstisi perspectivili şi fuvirserli genearate tru regiunea ali Amarea Lae, tru contextul a polimlui di la sinuru.



    Diadunu cu Margareta, Custodile a Cărunăllei Române, Prinţul Charles vizită ţentrul tră arifugaţ ucraineni organizat la București, iu avu muabeti cu arifugaţ şi cu voluntari cari lli-agiută. Centrul nregistrează cathi dzuuă cama di ună ñille di vizitatori ucraineni, cari s’ducu aclo ti aprovizionari cu produsi di maximă ananghi: alimenti, produse di igienă, strañe şi ancălţăminte, ama şi tră hăirlătica cu servitii sociale şi consiliere pi perioada şidiarillei tru România.



    S’aşteaptă ca Prinţul Charles să-şi treacă dzălili a vizităllei a lui private tru horli ditu Transilvania, iu ari ndauă nicukirati. Aestu agiumsi tră prota oară tru România tru 1998 şi, di atumţea, vizită văsilia aproapea cathi an. Tru aestă perioadă, andrupă fundaţii şi programe cari anveaţă masturlli, aveaglle patrimoniul cultural ică biodiversitatea ali Transilvanie, iara pritu Fundaţia Prinţul di Wales România, Alteţa Sa Regală dizvoltă programe di andrupari a Niţloru fermieri şi un program speţial tru agiutorlu a militarilor români pliguiţ tru Afganistan şi Irak.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Turism de aventură în România

    Turism de aventură în România

    Crestele și apele
    repezi ale Carpaților îndeamnă la practicarea unor sporturi și activități prin
    care turiștii încearcă să-și cunoască propriile limite. Turismul de aventură
    înseamnă, în primul rând, adrenalină și distracție. Majoritatea pachetelor de
    turism de aventură acoperă trei zone distincte din România, Muntenia,
    Transilvania sau Moldova, fiecare cu ineditul său.


    Emilia Câmpeanu a
    înființat acum 12 ani, alături de soțul ei, o firmă specializată în turismul de
    aventură. Cei doi lucrează cu ghizi de rafting, acreditați de International
    Rafting Federation. De când am început noi, s-a diversificat
    destul de mult gama de activități, de la rafting, la canyoning, caiac și pe
    mare, pe râu și pe lacuri, via ferrata. Sunt multe activități care se pot face
    la noi. Aș alege mereu raftingul pe râul Buzău, pentru că se adresează atât
    celor mari, cât și celor mici, iar familiile sunt foarte încântate de acest
    program. Nouă ne place foarte mult caiacul și-l recomandăm pe mare, pe râuri,
    în Deltă. Facem și cursuri de caiac. De asemenea, drumețiile noastre, care se
    pot combina cu via ferrata, sunt foarte ofertante.



    Așa cum pachetele
    sunt speciale, și cazarea poate fi deosebită. Emilia Câmpeanu. Sunt
    niște corturi speciale. Se numesc glamping. Este o combinație dintre
    camping și glamour. Am construit un loc mai aparte. Aici pot să stea la
    cort, dar în confort. Am făcut cu mâna noastră toată mobila, paturile, iar
    toate sunt într-un loc foarte verde. Turistul stă non-stop în natură. Poți să
    vii doar să te relaxezi, să te bucuri de verde, să faci drumeții ușoare, să
    stai în hamac, la restaurant, lângă focul de tabără sau poți să optezi pentru
    fiecare dintre activități înainte sau la fața locului. Nu trebuie să știi să
    faci o anumită activitate, întrucât noi oferim echipamentul, iar ghizii noștri
    oferă cu răbdare tot instructajul. Satisfacția noastră cea mai mare e că exact
    acele persoane care nu se așteptau să facă o anumită activitate, pleacă foarte
    încântate.



    Ce zonă și ce
    activitate ne-ar recomanda Emilia Câmpeanu? Noi ne-am
    îndrăgostit de zona Buzăului, întrucât avem multe activități aici, dar ne place
    mult și în zona stațiunii Băile Herculane, unde se face, de asemenea, rafting,
    canyoning sau caiac pe Dunăre. Cu timpul, am tot explorat și încă facem asta.
    În Sibiu, sunt niște canioane foarte frumoase și râuri de munte pentru caiac.
    În final, depinde de gusturile fiecăruia și de tipul de activitate dorit. Vă
    așteptăm oricând. Pe fundal, se aud greierii. E un loc unde se aude râul, se
    aud greierii și unde este verde. Vă puteți bucura atât de relaxare cât și de
    mișcare, iar, la sfârșit, cu siguranță o să plecați cu o experiență de neuitat.



    Dan Panțuru este
    administratorul unei firme din Brașov, care promovează în turismul de aventură.
    Acesta spune că turismul de aventură se adresează oricărei persoane, indiferent
    de vârstă. România, din acest punct de vedere, oferă toate ingredientele pentru
    ca turismul de aventură să se poată dezvolta într-un mod foarte armonios.

    Avem de toate, nu ne lipsește absolut nimic: munte, apă, avem toate
    condițiile pentru a oferi atmosfera perfectă de desfășurare a unor activități
    în aer liber. Site-ul nostru e împărțit în trei categorii: sporturi de aer, apă
    și terestre. Aș dori să vorbesc despre niște activități de sezon, fiindcă
    începe vara. Astfel, sunt activități care se pot practica pe flat water, pe o
    apă liniștită, cum ar fi un lac. Avem multe lacuri în România, dar eu voi vorbi
    despre un lac foarte aproape de Brașov și de București: Lacul Siriu, unul
    dintre cele mai mari. E un lac de acumulare care se întinde pe o suprafață
    foarte mare și este foarte sălbatic. Aici se pot practica sporturi de tip
    caiac, atât simplu cât și dublu. Se poate practica și Stand-Up Paddle, un sport
    nou și interesant, dar se pot face și plimbări cu bărci cu motor electric sau
    doar cu vâsle. Acestea ar fi activitățile pentru apă liniștită. Nu departe de
    acest lac se află râul Buzău, care ne permite să practicăm un sport cu un nivel
    mai ridicat de adrenalină. Aici se coboară pe ape repezi, cu bărci speciale,
    pentru acest tip de ape. Este un sport interesant, care poate fi practicat de
    persoane de aproape toate vârstele. Am avut copii de opt ani, dar și persoane
    de aproape 80 de ani care au participat la river rafting cu echipa noastră.



    De pe apă, ne
    ridicăm spre nori. Zborul la manșa dublă a unui avion ultraușor a devenit mai
    simplu ca niciodată, spune Dan Panțuru. E o experiență incredibil de interesantă. Punem la dispoziția
    participanților avioane ultraușoare de un loc sau de maximum trei locuri.
    Astfel, oferim posibilitatea ca participanții să simtă manșa. Ei vor zbura cu
    un pilot experimentat, care, în aer, la o altitudine suficient de mare, oferă
    manșa participantului. Există, bineînțeles, o manșă dublă. Turistul va simți ce
    înseamnă să zbori, bucurându-se de peisajele pe care le poate vedea, dar și de
    senzația de a conduce el însuși avionul, sub supravegherea strictă a pilotului
    nostru. Această ofertă se adresează persoanelor de minimum 16 ani. Se face un
    instructaj, se verifică minuțios avionul înainte de decolare, se explică toate
    indicatoarele de pe bord. Ultimul contact cu turiști străini a fost acum câteva
    zile. Au venit la Brașov la un eveniment, dar și-au dorit să cunoască
    împrejurimile. Au ales inclusiv acest zbor cu avionul ultraușor. Li s-a părut o
    experiență ieșită din comun și ne-au spus că trăim într-o țară minunată.



    Alegând o ofertă
    aventuroasă, puteți opta și pentru cunoașterea meșteșugarilor sau a vechilor
    tradiții din zona pe care o veți explora. Dan Panțuru. Încercăm
    să combinăm activitatea în natură cu aceea de a descoperi tradiții și obiceiuri
    ale locului. Aceste ingrediente se găsesc în același areal și pot fi combinate
    într-un mod foarte interesant. România este una dintre țările cele mai
    spectaculoase din punctul de vedere al turismului de aventură și este o
    destinație din ce în ce mai cunoscută turiștilor străini. Este un paradis
    pentru activități în natură. Îi așteptăm cu drag să descopere frumusețile
    naturii, dar și tradițiile și obiceiurile acestui popor.


    România este foarte
    competitivă și ofertantă în ceea ce privește turismul de aventură. Pentru o
    ofertă personalizată, adresați-vă chiar acum unui agent de turism specializat.


  • Prinţul Charles revine în România

    Prinţul Charles revine în România

    Aflat într-o nouă vizită în România, Prinţul Charles de
    Wales s-a întâlnit, miercuri, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul
    Nicolae Ciucă şi Custodele Coroanei Române, Margareta. Discuțiile au fost
    centrate pe criza refugiaţilor ucraineni şi pe ajutorul dat de România ţării
    vecine în contextul invaziei ruse. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful
    statului l-a informat pe Prinţul de Wales despre hub-ul umanitar de la Suceava şi coordonarea eforturilor de sprijin din partea mai
    multor state în beneficiul Ucrainei. Klaus Iohannis şi moştenitorul Coroanei
    Britanice au discutat despre relaţiile bilaterale şi Parteneriatul strategic
    româno-britanic, despre soluţii de limitare a efectelor schimbărilor climatice
    şi pentru conservarea biodiversităţii, dar şi despre oportunitatea dezvoltării
    unor proiecte educaţionale privind schimbările climatice. Klaus Iohannis a
    subliniat angajamentul Bucureștiului în a atinge obiectivele europene în
    materie de schimbări climatice.


    În cadrul întrevederii cu şeful Guvernului,
    Prinţul Charles a fost interesat de politicile României în domeniul energiei
    verzi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi-a exprimat deschiderea pentru
    susţinerea investiţiilor în energia verde, cu precădere cea eoliană offshore în
    care companiile britanice sunt aşteptate să investească în perioada următoare. Prinţul
    Charles a discutat cu premierul și despre războiul din Ucraina. Potrivit unui
    comunicat al Executivului, principalele preocupări ale Alteţei Sale Regale au
    vizat ameninţarea la adresa securităţii alimentare a lumii, generată de
    blocarea porturilor Odesa şi Nikolaev de către trupele ruse. Iar Nicolae Ciucă
    a prezentat eforturile României de susţinere a Ucrainei: primirea şi găzduirea
    refugiaţilor, susţinerea cetăţenilor ucraineni strămutaţi intern şi a celor
    care îşi apără ţara, precum și susţinerea exporturilor ucrainene de cereale.
    Totodată, şeful Guvernului de la Bucureşti a prezentat perspectivele şi
    ameninţările generate în regiunea Mării Negre, în contextul războiului de la
    graniță.


    Alături de Margareta, Custodele Coroanei Române, Prinţul Charles a
    vizitat centrul pentru refugiaţi ucraineni organizat la București, unde a discutat
    cu refugiaţi şi cu voluntari care îi sprijină. Centrul înregistrează zilnic
    peste o mie de vizitatori ucraineni, care merg acolo pentru a se aproviziona cu
    produse de maximă necesitate: alimente, produse de igienă, îmbrăcăminte şi
    încălţăminte, dar şi pentru a beneficia de servicii sociale şi consiliere pe
    perioada şederii în România.


    Se aşteaptă ca Prinţul Charles să-şi petreacă
    restul vizitei sale private în satele din Transilvania, unde deține câteva
    proprietăți. Acesta a ajuns pentru prima dată în România în 1998 şi, de atunci,
    a vizitat țara aproape în fiecare an. În această perioadă, a susţinut fundaţii
    şi programe care pregătesc meşteri, protejează patrimoniul cultural sau
    biodiversitatea Transilvaniei, iar prin Fundaţia Prinţul de Wales România,
    Alteţa Sa Regală a dezvoltat programe de susţinere a micilor fermieri şi un
    program special în sprijinul militarilor români răniţi în Afganistan şi Irak.



  • Turism activ la Zărnești

    Turism activ la Zărnești

    Ne îndreptăm azi
    către una dintre porțile de intrare în Parcul Național Piatra Craiului:
    Zărnești. Aici veți găsi un muzeu al parcului, o biserică de artă medievală
    ridicată acum mai bine de cinci secole, un parc de aventură și o rezervație de
    urși, de 70 de hectare, unică în România. Este o zonă în care se pot practica
    ciclismul, drumețiile, alpinismul sau observarea animalelor sălbatice. Ștefan Bagoly,
    coordonatorul Centrului de Informare Turistică.

    Zărnești e o
    localitate mică, montană, cu circa 20.000 de locuitori. Până în 1989,
    activitatea predominantă a fost industrială, dar, treptat, orașul s-a readaptat
    și a devenit o destinație turistică, punctul de atracție fiind masivul Piatra
    Craiului. Este o destinație pentru iubitorii, pasionații de turism activ găsind
    aici posibilități nelimitate de a petrece timpul liber indiferent de sezon.
    Până și motto-ul activității noastre e centrat pe natură, experiență și
    relaxare. Nu numai că ne relaxăm în natură și descoperim lucruri inedite, dar
    putem cunoaște o destinație ecoturistică. Subliniez acest aspect, fiindcă
    Zărnești-Piatra Craiului e prima destinație ecoturistică din România,
    autorizată de Ministerul Turismului.


    Ștefan Bagoly spune
    că, deși zona Zărneștiului e o destinație pentru toți, promovarea pune accent
    pe familii. Acestea sunt invitate să petreacă măcar câteva zile aici. Recomandăm câteva drumeții diferite ca dificultate, de la o oră, două, până
    la cele lungi de 10-12 ore. În prezent, avem 42 de trasee montane marcate
    foarte bine pe teren, ale căror hărți se pot descărca și în format GPS pe
    telefon. Am început să punem mare accent pe cicloturism. Sunt 11 trasee marcate
    în Parcul Național Piatra Craiului. Acestea unesc Zărnești de satele din zona
    montană, Bran și Peștera, și însumează peste 120 de km. O altă atracție o
    reprezintă echitația. Avem patru centre de echitație care oferă plimbări călare
    pe trasee din pădurile înconjurătoare și plimbări cu sania în perioada de
    iarnă. De asemenea, alpinismul și escalada se practică în cea mai cunoscută
    zonă din Piatra Craiului, în Cheile Zărneștiului. Acesta e și cel mai vizitat
    punct turistic, datorită accesibilității ușoare. Recomand și zborul cu
    parapanta sau cu motoparapanta, un sport extrem, însă care are mulți
    susținători.


    Ștefan Bagoly,
    coordonatorul Centrului de Informare Turistică, recomandă turiștilor să viziteze
    și rezervația de urși Libearty, etichetată de National Geographic Traveller
    drept cea mai etică atracție wildlife din lume. Este cel mai
    mare sanctuar de urși bruni din lume. Pe suprafața rezervației, care depășește
    100 de hectare, trăiesc 107 urși. Aceștia nu sunt în cuști sau spații închise.
    Toată aria e o suprafață deschisă, împădurită, protejată cu un gard
    electrificat, iar urșii se bucură de libertate în această zonă. Tururile sunt
    ghidate și se fac cu un număr restrâns de turiști pentru a nu deranja animalele
    în habitatul lor natural. Toți urșii de acolo au trăit în captivitate în
    condiții improprii. Ei au fost salvați și trăiesc acum în condiții foarte bune.
    Foarte multe celebrități au vizitat rezervația: Brigitte Bardot, Natalie
    Imbruglia, Lionel Messi, Leonard Lewis sau Evanna Lynch.


    Centrul de
    Informare și Promovare Turistică din Zărnești este deschis în fiecare zi a
    săptămânii. De asemenea, accesând site-ul visitzarnesti.ro puteți obține cele
    mai actualizate date privind condițiile meteo, dar și oferta de agrement și de
    cazare.

  • Borsec

    Borsec

    România deține o treime din izvoarele termale și minerale
    ale Europei. Dintre stațiunile balneoclimaterice recunoscute, ne oprim azi în
    nord-estul României, în județul Harghita, la Borsec. Cristina-Elena Cotrigășanu,
    de la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică, spune că destinația
    noastră este ideală pentru toți: familii cu copii mici, seniori sau tineri.
    Microclimatul deosebit, cu variații mici de temperatură și cu un aer de o puritate
    deosebită, bogat în ozon, au făcut ca depresiunea să devină una dintre cele mai
    agreate și căutate destinații din România, fie pentru băile cu apă minerală,
    fie pentru pârtia de schi iarna și pista de bob vara. Cristina-Elena Cotrigășanu.

    Apa minerală carbogazoasă de la izvoare, prin consum, are
    efecte benefice asupra diferitelor afecțiuni ale tubului digestiv, ale celui
    excretor și circulator. Recomandăm și tratamentul extern prin îmbăiere la Baia
    Ó-Sáros, la Baia Tradițională din Poiana Zânelor și procedurile de la mofetă,
    în primul rând pentru tratarea diferitelor boli ale sistemului circulator, dar
    și pentru relaxare. De asemenea, recomandăm plimbările pe cele 15 trasee
    turistice amenajate, dar și pe cele cicloturistice. Astfel, puteți descoperi
    frumusețile naturale ale stațiunii, în special cele din Rezervația Naturală de
    tip Geologic numită Scaunul Rotund. Există trasee scurte de trei, cinci km, dar
    și trasee mai lungi. În perioada de iarnă, Borsecul e paradisul iubitorilor de
    schi. Avem un complex de schi Speranța, dotat cu trei pârtii. De asemenea,
    turiștii au la dispoziției și centru de închiriere echipament, restaurant,
    stație Salvamont și parcare chiar la baza pârtiei. Începând cu sezonul din
    2021, complexul de schi aparține regiunii schiabile SkiHarghita. În sistemul cu
    ski-pass unic sunt incluse mai multe pârtii din județ printre care și Complexul
    de Schi Speranța din Borsec.


    Tot în Borsec, de primăvara până toamna, funcționează pista
    de bob de vară. Aceasta are o lungime de aproape 1,5 kilometri, durata de
    parcurgere fiind de 6-9 minute. Cristina-Elena Cotrigășanu, de la Centrul
    Național de Informare și Promovare Turistică Borsec. Accesul
    către vârful pistei a celor aproximativ 32 de săniuțe se face cu teleschiul
    existent prevăzut deja pentru pârtia de schi funcțională pe timpul sezonului
    rece. Informații pe larg cu privire la tarife și program pot fi găsite pe
    pagina oficială de Facebook Borsec Bob / Schi Borszék. În fiecare sezon, se pot
    descoperi cele mai frumoase locuri din rezervația naturală, se pot admira
    formațiunile carstice, se pot vizita Peștera de Gheață, Grota Urșilor,
    amfiteatrele de travertin. De anul trecut, în Poiana Zânelor, s-a amenajat o
    alee terapeutică care oferă un adevărat masaj la tălpi, stimulând punctele
    reflexogene, circulația sanguină, ajutând la relaxare, în cazul copiilor,
    contribuind la prevenirea sau corecția platfusului. Este necesar doar să vă
    descălțați și să vă plimbați pe parcelele amenajate cu diferite materiale: nisip,
    conuri de brad, pietre de râu, mușchi, lemn și altele.


    Lista cu ofertele de petrecere a timpului liber este mult
    mai lungă, spune Cristina-Elena Cotrigășanu, de la Centrul Național de
    Informare și Promovare Turistică. Traseul de aventură de Grota
    Urșilor din Borsec oferă un circuit de tip via ferrata, prevăzut cu poduri și
    scări suspendate, o tiroliană și culoare subterane de stâncă, turiștii având o
    perspectivă cu totul nouă despre mediul natural al Grotei Urșilor. Doritorii
    pot învăța să călărească la Borsec, pot descoperi Borsecul călare sau se pot
    plimba pe aleile stațiunii cu trăsura de agreement, aceste servicii fiind
    oferite de către echipa de la Curtea cu Cai. Stațiunea Borsec este în plină
    dezvoltare. Fontana Spa & Balneo Borsec se va deschide parțial în vara
    anului 2022. Construcția va cuprinde o bază de tratament şi un centru wellness.
    Zona wellness va include piscine interioare şi exterioare, saună finlandeză,
    infra-saună şi saună cu aburi, masaj și vă invităm să vă bucurați de acestea
    începând cu acest sezon estival. În viitor, vor fi posibilități pentru diverse
    tratamente, cum ar fi împachetări cu nămol, terapie cu apă minerală caldă şi
    rece.


    O altă investiție va fi construirea
    unui parc de agrement la Borsec în zona Complexului de Schi Speranţa, cu
    elemente de iarnă și de vară. Proiectul tehnic a fost deja depus la ministerul
    de resort. Noile atracții vor fi construite pe teritoriul pârtiilor de schi
    deja existente, respectiv pe un teren situat vizavi de complexul de schi.


  • Istoricul Ioan Mihalyi de Apșa

    Istoricul Ioan Mihalyi de Apșa

    Maramureșul este una dintre cele mai vechi provincii
    istorice din componența României de azi locuite de români. Țara Maramureșului
    este una dintre numeroasele entități statale medievale locuite de români din
    Bazinul carpatic și este atestată documentar pentru prima oară în 1199. De
    numele românilor din Maramureș este legată apariția statului feudal Moldova în
    prima jumătate a secolului al 14-lea. Atunci, liderul local Dragoș, împreună cu
    suita sa, treceau Carpații spre est și formau o marcă de apărare a frontierei
    ungare care va deveni nucleul statului moldovean de mai târziu. Țara
    Maramureșului a fost încorporată regatului medieval al Ungariei și lideri
    locali au fost înnobilați. După cucerirea Ungariei de către Imperiul otoman în
    1526, Maramureșul este integrat în voievodatul Transilvaniei, iar în 1688 trece
    în stăpânirea Austriei. În 1867, după reforma Imperiului habsburgic și apariția
    Austro-Ungariei, Maramureșul devine paret a Ungariei. După primul război
    mondial, în 1918, reprezentanții românilor maramureșeni au votat pentru unirea
    cu Regatul României.


    Între
    figurile cele mai importante ale Maramureșului s-a distins istoricul Ioan
    Mihalyi de Apșa. S-a născut în 1844 în localitatea Apșa de Mijloc, astăzi în
    Ucraina, și provenea din familia de români maramureșeni înnobilați în Evul
    Mediu. Tatăl său fusese comite al Maramureșului, comisar revoluționar în timpul
    revoluției din 1848-1849 și judecător la Curtea regală a Ungariei. Fratele său
    mai mare a fost Victor Mihalyi de Apșa, mitropolit al Bisericii Române Unite cu
    Roma din 1895 până în 1918. Ioan urmează cariera tatălui său de avocat făcând
    studii de drept la Universitatea din Budapesta. în 1869 îşi ia doctoratul în
    drept, fiind primul român din Maramureș care obținea acest titlu academic.

    Unul dintre cei 8 copii ai lui Ioan
    Mihalyi de Apșa a fost Lucia. Se născuse în 1903, și în 1993 Centrul de Istorie
    Orală din Radiodifuzunea Română a avut marea șansă de a realiza un interviu cu
    ea atunci când intrase în cel de-al 91-lea an de viață. Lucia Mihalyi de Apșa
    povestea despre vechimea familiei sale și despre curajul pe care bunica ei l-a
    avut atunci când bunicul ei și alți lideri naționali ai românilor fuseseră
    întemnițați pentru presupuse legături cu revoluționarii pașoptiști. Lucia își
    amintea de cum povestea bunica sa că secursese audiența la suveranul habsburgic
    Franz Joseph. Străbunicul
    era tot Ioan Mihaly și a avut mulţi copii, vreo 7. Şi bunicul a fost deţinut că
    a fost vinovat că a ţinut cu revoluţionarii. Bunica, Iuliana Nan, s-a dus la
    Franz Joseph şi a cerut audienţă, că acolo a avut nepoate dame de onoare. I-a
    povestit lui Franz Joseph că bunicul nostru nu era cu revoluţionarii, numai
    vorbise cu ei. Iosif Man, ultimul prefect român din Maramureş, a vorbit cu
    revoluţionarii care veneau dispre Baia Mare şi voiau să facă şi aici
    atrocităţi, cum făcuseră în Ardeal. În Maramureş revoluția nu a fost
    sângeroasă. Şi a spus Franz Joseph bunicii că nu-i poate elibera. Dar atunci
    i-a spus bunica: ce fel de împărat eşti dacă nu te ascultă ungurii? Și Franz
    Joseph i-a spus că nimeni nu vorbise așa cu el. Și peste două săptămâni au fost
    eliberați.


    În
    capitala Ungariei, Mihalyi de Apșa s-a regăsit în ideile timpului său, ideea
    latinității fiindu-i cea mai apropiată, idee pe care o auzise și acasă. În
    studierea dreptului un loc important îl ocupa istoria. Introducerea limbii
    maghiare ca limbă de studiu în 1867 devenise o provocare și mai mare pentru
    tinerii români pentru a-și căuta originile. Astfel, Ioan Mihalyi de Apșa devine
    editor de documente și istoric. Cea mai importantă carte a sa, Diplome
    maramureșene din secolul XIV și XV, este o colecție de documente privitoare la
    Țara Maramureșului, prima de acest fel despre locurile natale, în limba latină.
    Iar în anul 1902, Academia Română îi recunoștea autorului eforturile deosebite
    și îi acorda un premiu.


    Ioan
    Mihalyi de Apșa a fost reprezentant al românilor simpli care nu aveau drepturi
    naționale și civice. I-a repetat misiunea sa și reprezentantului guvernului
    maghiar care îi pretindea loialitate prin impunerea limbii maghiare
    comunităților românești. Lucia Mihalyi de Apșa a reprodus întâlnirea. Ne-au luat bisericuţa pe care a
    făcut-o tata. Pentru că s-a cerut ca limba ungară să fie la slujbă, şi la
    predică şi la şcoală confesională. Şi tata a răspuns: noi avem constituţie de
    700 ani. Şi noi, dacă facem în limba ungară slujba şi şcoala, ţăranul nu-și
    trimite copilul la şcoală. Şi un neam unde nu înaintează, cu timpul piere. Şi i
    s-a spus să se ducă la București cu ideile lui, dar tata a răspuns că la
    Bucureşti sunt români și că acolo n-au nevoie de un advocat. A spus că el
    rămânea acolo pentru a-i apăra pe ţărani, că ţăranul e tare sărac şi tare
    năcăjit de statul ungur.


    Ioan
    Mihalyi de Apșa a murit în 1914, înainte de a vedea sfârșitul Marelui Război.
    Un război greu, plătit cu sacrificii, care s-a încheiat cu deschiderea unei noi
    lumi și într-o nouă țară pentru românii maramureșeni.