Tag: transport
-
September 3, 2024
PARLIAMENT The Parliament of Romania has convened for the last session in its current term, given that general elections are due to take place on December 1, the National Day of Romania. One of the priorities is a bill raising the pension tax threshold to EUR 600. The bill is being reviewed and voted on today in the Chamber of Deputies, and is to take effect on October 1. Meanwhile, the Senate voted on a bill under which Romania will donate a PATRIOT missile system to neighbouring Ukraine. The bill was also endorsed by the lower Chamber under an emergency procedure.
GRANTS The Romanian foreign ministry (MAE) announced the results of the selection of non-EU students to receive grants from the Romanian government this academic year. A record-high number of applications have been received (81,914, from 160 countries on 5 continents), which according to a news release reflects the growing interest of students in the educational opportunities provided by Romanian universities. The applications have been submitted online, at www.studyinromania.gov.ro, between January 16 and March 16, 2024. Selection criteria included academic excellence, geographic diversity and gender equality, as well as Romania’s foreign policy interests in relation to the applicants’ home countries. The 500 grant beneficiaries will go to prestigious university centres in the country (Braşov, Bucharest, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu, Timişoara and others) and will study a variety of fields, such as international relations, engineering, law, computer sciences, performing arts, economy, business or education sciences.
CYBERATTACK Personal data stolen in a cyber-attack targeting the Timişoara City Hall, local police and tax agency have been put up for sale by hackers on a Telegram channel. The discovery was made by the founder of a consulting platform for corporate victims of cyber-attacks. The Mayor of Timişoara, Dominic Fritz, has neither confirmed or denied the personal data theft, and said he was waiting for the relevant authorities to investigate the matter. After the attack that took place 10 days ago, the City Hall announced that the institution took counter-measures and managed to prevent the entire system from being compromised. The institution also said at that point that there were no indications that personal data had been extracted. Online tax payments were subsequently discontinued.
FACILITIES The Romanian government would collect nearly EUR 2 bln if at least 15% of the taxpayers with debts to the authorities accessed a facility that extinguishes penalties, under a draft emergency order posted by the finance ministry. The bill exempts debtors from the payment of interest and penalties provided that they pay their back taxes by November 25. For individuals with debts up to EUR 1,000, half of the overdue amount may be written off, if the remaining 50% is paid. According to the ministry, the total debts to the state budget at the end of June reached around 10% of the country’s GDP. Debts to local authorities amounted to nearly RON 22 bln, debts to the social security funds to RON 4 bln, and debts to the public health insurance funds were close to RON 8 bln.
AUTOMOTIVE The number of new cars registered in Romania in the first 8 months of the year was 106,534, up 6.35% compared to the corresponding period of 2023, according to the Vehicle Registration and Driving License Directorate quoted by the Romanian Carmakers Association (ACAROM). Broken down by car make, the largest number of new registrations was reported by Dacia (more than 32,000), followed by Toyota (9,206), Hyundai (6,961), Skoda (6,938), Renault (6,873), Volkswagen (6,352), Ford (4,503), Mercedes (3,689), BMW (3,420) and Suzuki (3,301).
TRANSPORT Air freight transport increased in Romania in the first half of 2024 by 7.4%, compared to the corresponding period of last year, more specifically from 24,400 tonnes to 26,200 tonnes, according to data made public by the National Statistics Institute. For both domestic and international shipments, the largest cargo quantities were registered on Bucharest’s Henri Coandă Airport, followed by Avram Iancu Airport in Cluj-Napoca (north-west), and Traian Vuia Airport in Timişoara (west).
TENNIS The Romanian tennis players Irina Begu and Anca Todoni have qualified in the 8th-finals of the WTA 125 tournament in Montreux (Switzerland). Irina Begu (34 yo, no. 130 WTA) only needed 68 minutes to beat the 19-year old Swiss player Celine Naef (177 WTA), 6-0, 6-3. Anca Todoni (aged 19, no. 136 WTA) won 6-2, 6-4 against Maja Chwalińska of Poland (172 WTA), in a 1.5-hour match. The two Romanian players won USD 2,000 each and 15 WTA points. In the 8th-finals, Begu takes on Laura Pigossi of Brazil (141 WTA), and Todoni plays the winner of the match pitting seed no. 1 Maria Lourdes Carle (Argentina) against Victoria Jimenez Kasintseva (Andorra). Miriam Bulgaru is also to play against Italy’s Camilla Rosatello in the main draw of the tournament. (AMP)
-
UE și Republica Moldova lansează un dialog la nivel înalt privind transporturile
În cadrul eforturilor de consolidare a cooperării în domeniul transporturilor, comisarul Adina Vălean și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, au lansat ieri dialogul la nivel înalt care va ajuta la aprofundarea relațiilor în privința tuturor modurilor de transport și la înregistrarea de progrese împreună pentru a realiza transformarea sustenabilă și digitală.
Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că dialogul la nivel înalt va fi important pentru proiectul european și pentru conectivitatea paneuropeană:
Noi, ca români, ne aducem aminte cu emoţie de poduri de flori, dar, fără să fiu prozaică, este momentul pentru poduri din ciment şi oţel, de cale ferată şi rutieră peste Prut. Poate că trenul simbolic numit Prietenia, legând Chişinăul de Bucureşti, ar putea câştiga într-un viitor nu foarte îndepărtat, atribute cum sunt eficienţa şi viteza.
Reţelele de transport din Republica Moldova au fost serios perturbate de consecinţele războiului din Ucraina, a declarant ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale de la Chişinău, Andrei Spînu, subliniind că acest domeniu este o prioritate în parcursul european al ţării sale:
Acest război ne-a arătat cât de vulnerabile sunt reţelele de transport din Moldova, Ucraina şi că trebuie să muncim mai mult, mai hotărât şi, cel mai important, împreună cu Uniunea Europeană, pentru a fi pregătiţi pentru astfel de provocări. Tocmai din acest motiv, lansarea astăzi a dialogului la nivel înalt între Uniunea Europeană şi Moldova este un pas determinant în acest sens.
Prima reuniune la nivel înalt este programată să aibă loc la 19 februarie, iar pe ordinea de zi vor fi lucrările viitoare pentru îmbunătățirea legăturilor de transport dintre UE și Republica Moldova, aliniate la standardele europene, precum și cooperarea în curs cu privire la culoarele de solidaritate, pentru a menține circulația mărfurilor din Republica Moldova și din Ucraina în pofida războiului de agresiune al Rusiei.
-
Finlanda – Grevă în mai multe sectoare ale economiei
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Finlanda că, în perioada 1-2 februarie 2024, va avea loc o grevă în mai multe sectoare ale economiei, ce va avea ca urmări, printre altele, perturbări în domeniul transporturilor aeriene și ale celor în comun: tramvaie, trenuri de metrou și cele din rețeaua feroviară de suprafață, precum și majoritatea rutelor de autobuz – urban și interurban.
Compania națională Finnair va anula aproximativ 550 de zboruri.
Conform MAE, la greve participă și membri ai Sindicatului pentru sectorul public și al bunăstării, care lucrează pentru Finavia sau Airpro, angajați responsabili cu întreținerea proprietăților, curățenia și securitatea aeroporturilor, precum și Uniunea Piloților de Linie Aeriană, care îi reprezintă pe piloții Finnair.
De asemenea, cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Helsinki: +35892413624, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul permanență al misiunii diplomatice a României în Finlanda: +358 50 553 35 86.
MAE ecomandă consultarea paginilor de Internet https://helsinki.mae.ro și www.mae.ro.
Sursa MAE
-
Investiţii nete în creştere în România
Investiţiile nete
realizate în economia românească au crescut semnificativ în primele nouă luni
ale anului trecut, ajungând la 118 miliarde de lei (echivalentul a circa 23,6
milarde de euro). E cu 14% mai mult față de perioada ianuarie-septembrie 2022 -
relevă datele furnizate, în primele zile ale acestui an, de Institutului
Național de Statistică. Cele mai multe dintre investiții aparțin sectorului
majoritar privat, aproape 98 de miliarde de lei.Potrivit INS, banii investiți
în lucrări de construcții noi și achiziționarea de utilaje, inclusiv mijloace
de transport, au însumat peste 74 de miliarde de lei, reprezentând 62% din
totalul investițiilor în economia națională. În primele nouă luni ale anului
trecut, numărul autorizațiilor de construire a scăzut, însă, cu aproximativ
8.000, la 26.000, cele mai multe eliberate pentru mediul rural, iar numărul
locuințelor finalizate s-a redus la aproximativ 50.000, cu aproape 3.000 mai
puține față de perioada ianuarie-septembrie 2022. România, un șantier -
titrează, totuși, presa economică de la București, care trece în revistă marile
lucrări de infrastructură energetică sau de transport finanțate de stat, precum
și pe acelea lansate de consiliile județene ori de administrațiile locale.În ceea ce privește rețeaua rutieră, de
pildă, anul acesta, în premieră, vor fi trei autostrăzi integral în execuţie,
în acelaşi timp: Autostrada Moldovei, cu 13 loturi, Autostrada
Bucureştiului (de fapt, o centrură ocolitoare a Capitalei), cu patru loturi, şi
Autostrada Bucureşti-Nădlac, cu trei loturi – anunță, într-o postare pe
Internet, responsabilii din ministerul Transporturilor. În plus, vor începe
lucrările la Autostrada Unirii și se va circula pe primul drum expres
construit în România, Craiova-Piteşti, care totalizează 120 de kilometri.
Sursele citate mai precizează că, în prezent, sunt încheiate contracte de
execuţie pentru 760 de kilometri de drumuri de mare viteză, licitaţii în curs
pentru încă 120 de kilometri şi e în plan și lansarea licitaţiilor pentru alți
mai bine de 750.Anul 2024 trebuie să continue în aceeaşi direcţie -
susține premierul Marcel Ciolacu. Șeful social-democrat al Guvernului PSD-PNL
promite că echipa sa executivă va continua să îndeplinească jaloanele din
Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce-i va permite României să
atingă o creştere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană.
Anul acesta va fi anul investiţiilor – mai afirmă premierul, amintind că
acestui sector i-a fost alocat în bugetul de stat o sumă record, de 120 de
miliarde de lei, adică peste 7 procente din Produsul Intern Brut. Opoziția
parlamentară crede, în schimb, că guvernanții sunt excesiv de optimiști în ceea
ce privește capacitatea Fiscului de a colecta bani la buget, ceea ce va afecta,
inevitabil, și sectorul investițiilor.
-
Germania-grevă generală din 8 ianuarie
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Federală Germania că începând cu data de 8 ianuarie este preconizată declanşarea de greve în sectoare cheie ale economiei, cum ar fi agricultura, căile ferate, transporturile, expediţia de mărfuri, informează Agerpres.
Grevele vor afecta serviciile regionale şi pe distanţe lungi operate de Deutsche Bahn, precizează MAE într-un comunicat transmis vineri.
Conform MAE, cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice şi oficiilor consulare române din R. F. Germania la Berlin:
+ 493021239555,
+493021239514,
+493021239516;
Bonn:
+492286838135;
+492286838211;
+492286838244;
+492286838254;
Munchen:
+4989553307 sau +498998106143
Stuttgart:
+497116648611,
+497116648612,
+497116648613,
+497116648614,
+497116648615
apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie telefoanele de permanenţă de la Berlin: +491601579938,
Bonn: +491735757585,
Munchen: +491602087789
Stuttgart: +491716813450.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet:
https://berlin.mae.ro, https://bonn.mae.ro, https://munchen.mae.ro, https://stuttgart.mae.ro, https://meteoalarm.org, www.dwd.de, https://www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia
Călătoreşte în siguranţă
(http://www.mae.ro/app_cs) care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
-
Îmbunătățirea drepturilor călătorilor și o mai bună informare a acestora
Noile norme vor clarifica regulile privind rambursarea atunci când zborurile sau călătoriile multimodale sunt rezervate printr-un intermediar, astfel încât pasagerii să fie mai bine protejați împotriva anulărilor. Acestea vor asigura, de asemenea, călătorii mai ușoare, în special cele care implică diferite servicii de călătorie sau moduri de transport, asigurându-se că pasagerii au acces la sprijin direct și informații îmbunătățite în timp real, de exemplu cu privire la întârzieri și anulări.
Se acordă o atenție deosebită nevoilor pasagerilor cu handicap sau cu mobilitate redusă pentru a aborda și a le facilita acestora trecerea de la un mod de transport la altul și pentru a îmbunătăți asistența de calitate acolo unde este necesar.
Pasagerii care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu vaporul sau cu autobuzul se bucură deja de o protecție recunoscută la nivel mondial prin drepturile pasagerilor din UE. Ei au, de exemplu, dreptul la redirecționare, rambursare, despăgubiri și/sau asistență în cazul în care călătoria este perturbată. Însă legislația nu este mereu respectată, iar Comisia a propus consolidarea mecanismelor de implementare și introducerea unor norme pentru pasagerii aerieni care și-au rezervat zborurile printr-un intermediar, inclusiv în ceea ce privește rambursarea. În plus, în cazul în care au cumpărat călătoria multimodală în cadrul unui contract de transport, ei vor avea dreptul la asistență din partea transportatorului în cazul pierderii legăturilor.
Persoanele cu mobilitate redusă care trec de la un mod de transport la altul în timpul călătoriei vor fi asistate la punctele de legătură de către transportatori și operatorii terminalelor atunci când călătoresc în baza unui singur contract de transport sau prin noduri multimodale pentru călători.
Protecția călătorilor care achiziționează pachete de servicii va fi, de asemenea, mai eficientă în viitor, în special în situații de criză. Călătorii vor avea dreptul la rambursare în termen de 14 zile, iar avansurile nu vor putea depăși 25% din prețul pachetului.
-
Rumäniens Premierminister in der Ukraine
Der eintägige Besuch der rumänischen Regierungsdelegation unter der Leitung von Premierminister Marcel Ciolacu in der Ukraine führte zu der Unterzeichnung eines Memorandums über die Stärkung der Zusammenarbeit bei der Gewährleistung des sicheren Transports ukrainischer Produkte zu den Weltmärkten. Die Europäische Kommission begrüßte umgehend die Vereinbarung mit Kiew, die bestätigt, dass Rumänien die Ukraine weiterhin bei der Ausfuhr ihrer landwirtschaftlichen und industriellen Produktion unterstützt, die eine wichtige Einnahmequelle für die Kriegsausgaben darstellt. Rumänien spielt eine Schlüsselrolle bei der Funktionsfähigkeit der Solidaritätskorridore und arbeitet konstruktiv mit allen beteiligten Parteien zusammen, auch über die gemeinsame Koordinierungsplattform EU-Ukraine für die Solidaritätskorridore. Die EU-Kommission fördert die enge Kooperation zwischen den EU-Ländern und der Ukraine“, wie aus einer Mitteilung der EU hervorgeht. Beim Treffen zwischen den Premierministern Marcel Ciolacu und Denis Shmihal wurden auch ein Abkommen über den Bau einer Grenzstraßenbrücke über den Theiß Fluss sowie Dokumente zur Zusammenarbeit in den Bereichen Verteidigung und Pharmaindustrie unterzeichnet. Der rumänische Premierminister wurde von Präsident Volodymyr Selenskyj empfangen und führte Gespräche mit dem Parlamentspräsidenten Ruslan Stefanciuk. Ciolacu betonte, dass die Ukraine strikte Regeln bezüglich der Menschenrechte und der Rechte von Minderheiten befolgen müsse, um der Europäischen Union beizutreten. Im Nachbarland leben mehr als 400.000 ethnische Rumänen. Die meisten von ihnen leben in der nördlichen Bukowina, im nördlichen und südlichen Bessarabien sowie in den ostrumänischen Gebieten, die 1940 von der stalinistischen Sowjetunion annektiert und 1991 von der Ukraine als Nachfolgestaat übernommen wurden. Nachdem die russischen Truppen in die Ukraine einmarschiert waren, zogen viele ethnische Rumänen an die Front, um für die Ukraine zu kämpfen. Der Premierminister Ciolacu kehrte aus Kiew mit einer weiteren positiven Nachricht zurück, und zwar dass die dortigen Behörden die sogenannte moldauische Sprache nicht mehr anerkennen. Diese trennte willkürlich die rumänischen Sprechenden voneinander ab. In den ersten Jahren des bolschewistischen Regimes wurde die moldauische Sprache aus ideologischen Gründen eingeführt. Sie sollte eine andere ethnische Identität schaffen, die sich von der rumänischen unterscheidet und Russlands imperialistischen Anspruch rechtfertigt. Selbst der letzte Chef der politischen Polizei in der sogenannten Moldauischen Sozialistischen Sowjetrepublik, General Tudor Botnaru, räumte vor mehr als drei Jahrzehnten ein, dass alles getan wurde, um die Liebe zur rumänischen Literatursprache zu verringern und den Moldauismus“ zu fördern.
-
Restricții pentru transportatori în Ungaria
Ungaria impune restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5t) care se vor aplica în zilele de 22 și 23 octombrie 2023, în intervalul orar 06:00 – 22:00, ora locală, informează Ministerul Afacerilor Externe.
Nu se supun acestor restricții transporturile umanitare și cele de animale vii, bunuri perisabile, combustibil și alte bunuri de primă necesitate. Mai multe informații referitor la restricția circulației camioanelor de mare tonaj pot fi consultate la https://www.utinform.hu/en/static/kamionstop.
Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 și Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.
-
Premierul român în Ucraina
Vizita de o zi a delegaţiei guvernamentale româneşti, condusă de premierul Marcel Ciolacu, în Ucraina invadată de trupele ruse a adus semnarea unui memorandum privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene către pieţele lumii. Acesta include şi o anexă privind strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi a punctelor de trecere a frontierei dintre cele două ţări.
Comisia Europeană a salutat imediat înţelegerea de la Kiev, care confirmă sprijinul constant acordat de România Ucrainei pentru a-și exporta producția agricolă și industrială, sursă majoră de venituri pentru cheltuielile de război. România are un rol esențial în funcționarea culoarelor de solidaritate și se angajează în mod constructiv cu toate părțile implicate, inclusiv prin intermediul Platformei comune de coordonare a culoarelor de solidaritate Uniunea Europeană-Ucraina. Comisia încurajează o astfel de cooperare strânsă între statele membre ale Uniunii și Ucraina” — precizează un comunicat al Executivului comunitar.
La întâlnirea dintre premierii Marcel Ciolacu şi Denis Şmîhal au mai fost semnate un acord privind construcţia unui pod rutier de frontieră, peste râul Tisa, precum şi documente de cooperare în domeniile industriei de apărare şi industriei farmaceutice.
La Kiev, premierul român a fost primit de şeful statului, Volodimir Zelenski, şi a discutat şi cu preşedintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. Ciolacu le-a amintit amfitrionilor că, pentru a adera la Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să respecte principii clare, printre care şi drepturile minorităţilor naţionale.
Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor. După invadarea Ucrainei de către trupele ruse, numeroși etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean.
Altminteri, vestea bună cu care premierul Ciolacu s-a întors de la Kiev e că autorităţile de acolo nu mai recunosc aşa-zisa limbă moldovenească, care-i separa arbitrar pe românofoni şi acredita existenţa a doua minorităţi diferite. Respins de toţi lingviştii autentici, conceptul de limbă moldovenească a apărut în primii ani ai regimului bolșevic, cu o motivație pur ideologică: crearea unei indentități etnice diferite de cea română, care să legitimeze pretenţiile imperialiste ale Moscovei.
Însuși ultimul șef al poliției politice, KGB, din aşa-zisa republică socialistă sovietică moldovenească, generalul Tudor Botnaru, recunoștea, acum mai bine de trei decenii, că s-a făcut totul pentru a diminua dragostea față de o limbă română literară, ca să fie promovat moldovenismul primitiv.”
-
CE: 7 miliarde de euro disponibile pentru proiecte de infrastructură esențială
Comisia Europeană a lansat un apel de proiecte pentru transporturi, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Astfel, peste 7 miliarde de euro sunt disponibile pentru proiecte noi de infrastructură, modernizări și îmbunătățiri pe rețeaua transeuropeană de transport, care implică transportul feroviar, căile navigabile interioare, porturile maritime sau fluviale și infrastructura rutieră.
Vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Republicii Moldova. Kievul depinde de coridoarele de transport europene, în condițiile în care exporturile și importurile sale pe mare sunt suspendate din cauza blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene.
Pentru prima dată, entități și autorități din Ucraina și din Republica Moldova pot solicita direct finanțare din partea Uniunii Europene în cadrul acestui apel de proiecte.
Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Sunt puse la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE, a mai spus Adina Vălean.
Proiectele de infrastructură finanțate vor îmbunătăți siguranța și interoperabilitatea pe rețeaua de transport a Uniunii Europene. Apelul vizează, de asemenea, proiecte care îmbunătățesc rezistența infrastructurii de transport la dezastrele naturale.
Propunerile pot fi depuse până la 30 ianuarie 2024.
-
European funds for Ukrainian grain exports
Ukraine is dependent on the
European transport corridors after its exports and imports by sea have been
suspended by the blockade imposed by Russia. According to present data, over
May 2022 and August 2023, these solidarity corridors have allowed Ukraine to
export over 53 million tons of farm products, including roughly 48 million tons
of cereals and other similar products. These exports are estimated to have brought
Ukraine 38 billion euros in income. At the same time, Ukraine imported via the
solidarity corridors goods with a total value of roughly 70 billion euro. ‘This
proves that our economic partnership leads to an increase in exports and
imports’, the European Commissioner for Transport, Romanian Adina Valean, said
during a meeting she had with the Ukrainian Minister of Infrastructure,
Oleksandr Kubrakov.The European
Commissioner has also announced the launch by the European Commission of a new
fund scheme for the infrastructure used in the Ukrainian exports through the
member states. We want to ensure the future integration of the Ukrainian
railway system with the EU transport system through the introduction of the
European standard gauge with a view to having a railway connection along
Ukraine from the city of Lviv to Iasi, in eastern Romania, and farther to Chisinau,
in the Republic of Moldova. The infrastructure resulted and that we have
streamlined in the past 16 months is here to stay and represents a ‘de facto’
integration from the viewpoint of infrastructure of Ukraine in the EU single
market, the EU commissioner went on to say.
60% of the goods shipped through
the solidarity corridors is transiting Romania. We are speaking here about
roads as well as the Danube and the Black Sea port of Constanta – the most
important points in the Ukrainian exports.
Under these circumstances,
Romania could obtain a big part of the funding scheme if it came with projects
until the deadline in January, when the scheme is closed. Down the Danube
along its border with Ukraine and then the port of Constanta are two points,
which could attract consistent European funding, Adina Vălean added. On one
had we are talking about measures of streamlining the operations in the port of
Constanta, on the other hand we are talking about increasing the capabilities
of transferring the goods from one ship to the other. We are having talks about
the purchase of specific equipment to be shipped to the port of Constanta the
Commissioner has explained. The novelty of the aforementioned 7 billion euro
funding scheme resides in the permission granted to the Republic of Moldova and
Ukraine to apply with projects in conditions similar to those of the member
states, without having to have a community partner.
(bill)
-
Planul Roşu de Intervenţie la Crevedia a fost dezactivat
O aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a decolat duminică, în jurul orei 5,15, pentru transportarea la Bruxelles a doi pacienţi care au suferit arsuri în urma incendiului produs la depozitul de carburanţi din localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa. O a doua aeronavă C 27J Spartan a decolat la ora 8,00 cu destinaţia Milano, Italia, pentru transportul a încă doi pacienţi care au suferit arsuri.
Echipele medicale pentru monitorizarea pacienţilor pe timpul transportului sunt formate din specialişti ai UPU-SMURD Bucureşti şi ai Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca din Capitală.
Alţi pacienţi răniţi în exploziile din Dâmboviţa vor fi transportaţi duminică în străinătate, a anunţat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat. El a adăugat că e posibil ca şi luni să fie transportate în străinătate unele persoane rănite, dar depinde de ce decid medicii.
Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că în urma exploziilor de la Crevedia au fost 58 de răniţi.
Primele 8 victime au fost după prima explozie, dintre care o persoană decedată în urma unui infarct, fără arsuri, şi şapte persoane rănite (3 cu arsuri transportate la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, 4 cu arsuri transportate la Spitalul Bagdasar-Arseni). Alte 50 de persoane au fost rănite după a doua explozie, dintre care 3 persoane rănite transportate la UPU Târgovişte, 47 persoane la unităţi sanitare din municipiul Bucureşti, cu arsuri şi traumatisme.
Din totalul victimelor, 43 de persoane sunt cadre ale MAI (39 pompieri, 2 poliţişti şi 2 jandarmi).
Pentru protecţia cetăţenilor, a fost stabilit un perimetru de siguranţă pe o distanţă de aproximativ 800 de metri faţă de locul intervenţiei şi au fost evacuaţi preventiv aproximativ 3.000 de locuitori. De asemenea, în proximitatea zonei de manifestare a fost transmis un mesaj de avertizare prin intermediul sistemului RO-ALERT.
La nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în prezenţa premierului Marcel Ciolacu şi a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a fost constituită o celulă de criză, care a reunit şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii.
Au fost activate şi două linii TELVERDE, unde aparţinătorii victimelor exploziei din judeţul Dâmboviţa au putut afla informaţii despre starea celor afectaţi de acest nefericit eveniment.
A fost activat Mecanismul European de Protecţie Civilă, cu scopul realizării, în regim de urgenţă a transferului pacienţilor puternic afectaţi, pentru acordarea îngrijirilor medicale care se impun marilor arşi.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a preluat dosarul privind explozia care a avut loc sâmbătă în localitatea Crevedia, judeţul Dâmboviţa. Au fost cooptaţi ofiţeri de poliţie judiciară, specialişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, experţi de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice din cadrul Ministerului Justiţiei, specialişti de la INSEMEX Petroşani, inspectori de inspecţia muncii.
Circulaţia era în continuare oprită pe ambele sensuri pe DN 1A Bucureşti-Ploieşti, în localitatea Crevedia. Traficul rutier era deviat pe DC 77A – DJ 701B – DN 7 Tărtăşeşti, pe sensul către Ploieşti, iar pe celălalt sens, circulaţia era deviată pe DJ 101B Periş – Tâncăbeşti – DN1.
-
Infomații privind regimul străinilor în România
Inspectoratul General pentru Imigrări reamintește prevederile OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România care stabilește că este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate ori ascunşi în mijloacele de transport sau care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
Legea prevede ca persoanele care vor să intre pe teritoriul Românieie trebuie să prezinte următoarele: un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român; viză sau permis de şedere acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă orice autorizaţie care conferă titularului drept de tranzit ori de şedere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii şi aplicabile pentru România, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel.
În cazul nerespectării acestor prevederi, compania de transport respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă şi unde sunt acceptaţi. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat să asigure cheltuielile determinate de acordarea drepturilor prevăzute în prezentul act normativ, precum şi cele de punere în executare a măsurii nepermiterii intrării în România.
Aceste obligaţii sunt aplicabile şi companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflaţi în tranzit, dacă transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în ţara de destinaţie refuză să-i îmbarce sau dacă autorităţile statului de destinaţie nu permit intrarea străinilor şi îi returnează în România.
-
UE investeşte 6,2 miliarde euro în infrastructuri de transport sustenabile, sigure şi eficiente
Peste 80% din finanţare va sprijini proiecte care asigură o reţea mai eficientă, mai ecologică şi mai inteligentă de căi ferate, căi navigabile interioare şi rute maritime de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T). În plus, proiectele vor consolida culoarele de solidaritate Uniunea Europeană – Ucraina, instituite pentru a facilita exporturile şi importurile acestei ţări afectate de război – se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Principalele conexiuni feroviare transfrontaliere de-a lungul reţelei centrale comunitare sunt prioritare pentru finanţare. Este cazul, de pildă, al tunelului de bază Brenner (care leagă Italia şi Austria), de Rail Baltica (care leagă cele trei state baltice şi Polonia cu restul Europei), precum şi de tronsonul transfrontalier dintre Germania şi Olanda (Emmerich-Oberhausen).
Porturile maritime din Irlanda, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Olanda şi Polonia vor primi finanţare pentru dezvoltarea alimentării cu energie electrică de la mal în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de navele ancorate. Pentru a contribui la adaptarea transportului pe căile navigabile interioare la exigenţele viitorului, infrastructura de-a lungul căilor navigabile transfrontaliere Sena-Scheldt dintre Franţa şi Belgia va fi modernizată. Şi porturile interioare de pe Dunăre şi din bazinele Rinului, cum ar fi Viena şi Andernach, vor beneficia de o modernizare.
Pentru a spori şi mai mult siguranţa şi interoperabilitatea transportului feroviar din blocul comunitar, sistemul european de management al traficului feroviar va fi instalat pe trenuri şi pe liniile de cale ferată din Cehia, Danemarca, Germania, Franţa, Austria şi Slovacia. Şi pe şosele, mai multe state membre vor implementa sisteme şi servicii de transport inteligente, pentru deplasări mai sigure şi mai eficiente. Totodată, mai multe state membre vor primi sprijin pentru proiectele europene de management al traficului aerian, în vederea creşterii eficienţei transportului aerian şi a creării unui cer unic european.