Radio România Internațional

Tag: transport

  • May 10, 2023

    May 10, 2023

    EDUCATION Trade
    unions in Romanian public education organise a protest rally in Bucharest today, as a way to sound
    the alarm on the problems facing the Romanian education sector. The unions demand pay raises in the sector, as well as an
    annual increase in investments in order to improve the relevant infrastructure
    and equipment. Unionists also warn that a poll
    is under way among education staff, with respect to an all-out strike starting
    on May 22. Meanwhile, new draft
    education laws are being discussed in the Chamber of Deputies for a first vote,
    after the specialist committee introduced a number of amendments to the
    original bills, including a national plan to curb violence in schools.


    VISIT The PM of the Republic of Korea, Han
    Duck-Soo, is on a visit to Bucharest today, and is scheduled to have meetings
    with president Klaus Iohannis and with PM Nicolae Ciucă. The 2 prime ministers
    are to sign a Memorandum of Understanding between the Romanian Maritime Port
    Authority and the Busan Port Authority. The Korean official is also scheduled
    to have a meeting with the Chamber of Deputies speaker, Marcel Ciolacu.


    DEFENCE The Romanian chief of defence,
    general Daniel Petrescu, is taking part today and tomorrow in the meetings of
    the NATO Military Committee and the EU Military Committee, respectively. Defence
    chiefs from the 31 Allied states, with the Swedish chief of defence as a guest,
    will look at the dynamics of the war in Ukraine. Talks will focus on analysing
    the implementation of measures aimed at strengthening NATO’s defence and deterrence
    posture, ahead of the decisions to be made at the NATO Summit in Vilnius. The
    participants will also look at ways to continue supporting Ukraine. Another
    major topic of the meeting is the analysis of member and partner states’
    participation in EU missions and operations.


    INDEPENDENCE Romania celebrates its
    National Independence Day today. On May 10, 1877, Prince Carol I, who would
    subsequently become the first king of Romania, signed the country’s
    Proclamation of Independence from the Ottoman Empire. The document had been
    read in Parliament the day before by the foreign minister Mihail Kogălniceanu, and
    endorsed by Parliament’s two chambers. The occasion is celebrated in Bucharest
    with a ceremony at the Heroes Monument in front of the National Defence
    University, while military and religious ceremonies are also held in cities
    across the country.


    EUROPE In a message on Europe Day, celebrated on May
    9, president Klaus Iohannis said Romania is a mature and responsible member
    state, with a solid and credible European profile, recognised and appreciated
    by our partners. In turn, PM Nicolae Ciucă said Romania is part of the
    solution to the security challenges that the EU is facing, and that now is the
    time for Romania to be acknowledged as a full Schengen member.




    TRANSPORT The European Commission for
    Transport, Adina Vălean, is in Romania today and tomorrow, to hand over to
    Romanian beneficiaries 2 grants for military mobility, in Constanta, in the presence of the
    Romanian transport minister Sorin Grindeanu, the European Commission announced.
    The two projects concern the design and building of the Ungheni bridge and
    upgrading the railway infrastructure in the port of Constanţa, a critical
    element of the EU – Ukraine solidarity lanes. (AMP)

  • 30 de ani de existenţă a Fondului de coeziune

    30 de ani de existenţă a Fondului de coeziune

    Fondul de Coeziune a apărut odată cu Tratatul de la Maastricht, vechiul document de funcționare a Uniunii Europene, și a primit misiunea de a sprijini investiţiile în domeniul transporturilor, în protecţia climei şi a mediului înconjurător. Printre obiectivele sale principale se numără îmbunătăţirea aprovizionării cu apă şi a tratării deşeurilor, eficienţa energetică, producția de energie din surse regenerabile şi modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare.

    Fondul a fost creat pentru a veni în ajutorul statelor membre ale căror venituri sunt sub media Uniunii și a finanţat proiecte emblematice, care au transformat regiuni şi oraşe întregi, ajutându-le să recupereze decalajul faţă de restul spațiului comunitar.

    De exemplu, în 1998, fondul a sprijinit construirea podului ‘Vasco da Gama’ din Lisabona, capitala Portugaliei, cel mai lung din întreaga Uniune. Tot în această țară, banii au sprijinit construirea unui baraj pe un râu, considerat a fi una dintre cele mai mari rezerve strategice de apă din Europa.

    Banii au fost folosiți și la modernizarea a 7 mii 800 de kilometri de drum şi a peste 3 mii 600 de kilometri de cale ferată. Prin fondul de coeziune sunt finanțate lucrările la cel mai lung tunel feroviar din Europa de Sud-Est, aflat acum în construcție în Bulgaria, și a fost realizată rețeaua de trenuri de mare viteză din Spania.

    Și tot prin acest instrument financiar au fost făcute investiţii în transportul public durabil în oraşe, de exemplu în reţelele de metrou din Varşovia, Budapesta, Praga sau de la noi din țară, din București.

    În plus, fondul a contribuit la construirea de aeroporturi pentru a conecta mai bine statele membre care au aderat la Uniune în anii 2000. Tallinn sau Varşovia sunt doar câteva exemple.

    Fondul a ajutat de asemenea la racordarea a 6 milioane de persoane la apă potabilă curată şi a permis altor 10 milioane de oameni să aibă acces la tratarea apelor reziduale.

    Nu mai departe de zilele trecute, Comisia Europeană a anunțat că alocă peste 166 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea rețelelor de apă și de ape uzate din țara noastră, din județele Călărași, Giurgiu, Ialomița și Ilfov.

    Fondul de coeziune sprijină totodată proiectele de reciclare a deşeurilor din marile orașe sau de producere a energiei din surse regenerabile. ÎnLituania, printr-un astfel de program, aproape 20 de mii de gospodării primesc acum curent electric.


  • Franţa – Circulație feroviară, transport public și zboruri perturbate de greva generală

    Franţa – Circulație feroviară, transport public și zboruri perturbate de greva generală

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Franceză că joi, 23 martie 2023, este prevăzută o grevă generală, context în care sunt așteptate perturbări ale circulației feroviare naționale (TGV, Ouigo), locale (TER, Intercités, Transilien) și internaționale (Thalys, Eurostar).

    Detalii privind circulația trenurilor pot fi consultate pe site-urile: https://www.sncf.com/fr, https://www.sncf-connect.com/train/greve, https://www.thalys.com/fr/fr/info-trafic/34482, https://www.eurostar.com/fr-fr/voyage/info-trafic/perturbations.

    De asemenea, transportul public urban ar putea fi perturbat, în contextul grevei șoferilor din acest sector, precum și din cauza modificării traseelor unor linii de transport, pe fondul demonstrațiilor planificate în orașe. Autoritățile franceze recomandă cetățenilor să consulte site-urile rețelei locale de transport pentru prognoze ale traficului, precum și site-ul RATP: https://www.ratp.fr/, pentru detalii privind circulația din regiunea pariziană.

    Sindicatele aeroporturilor din Paris (Charles-de-Gaulle și Orly) au anunțat, de asemenea, că se vor alătura acțiunii greviste, ca și controlorii aerieni și personalul Air France (FNIC-CGT și CGT Air France), ceea ce poate duce la perturbări ale orarului curselor aeriene. Pasagerii Air France vor fi anunțați de eventuale anulări/întârzieri ale zborurilor prin SMS. Detalii privind zborurile sunt disponibile pe site-ul: https://www.parisaeroport.fr/.

    Nu sunt excluse, totodată, perturbări ale circulației feriboturilor către Regatul Unit și insula Corsica, ca urmare a grevei federației CGT din porturi și docuri.

    Totodată, este posibilă prelungirea grevei și după această dată, în anumite sectoare, inclusiv în cel al transportului public.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție următoarele telefoane de permanență, în funcție de circumscripția consulară de reședință, astfel:

    •​ Consulatul General al României la Paris: +33680713729;

    •​ Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164;

    •​ Consulatul General al României la Lyon: +33643627736;

    • ​Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.

    MAE recomandă consultarea paginilor web:

    http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

    Sursa MAE

  • Singirlu de autostrăzi s’lărdzeaşti

    Singirlu de autostrăzi s’lărdzeaşti

    Di aproapea dauă dekenii, tru cathi campanie electorală, partidele cu ambiţii guvernamentale tăxescu, fără excepţie, că, atumţea cându va ş-bitisească mandatlu, România va s’hibă străbătută di un şingiru di autostrădz ca tru Occident. Iara la bitisita-a mandatlui năpoi facu idyili tăxeri. România, spuni presa, ncllidi nica un an oarfănu tru inaugurări ti infrastructura di transport.


    Gioi, tru ţentrul a văsiliillei, fură daţ tră ufiliseari, nu fără niheamă vazi, 13 di kilometri ditu Autostrada A1, parte a Coridorului IV pan-european. Aeşti s’adavgă la aţelli 40 di kilometri a Drumului Expres Craiova-Piteşti, inauguraţ tru veara aluştui an. Suntu tronsoane ditu autostrada di pi Valea Oltului, cotată ca nai ma importantu proiectu de infrastructură rutieră şi, tutunăoară, prota cali di mari viteză cari va s’treacă pisti Carpaţii, di va u legâ Muntenia de Transilvania.


    Experţălli spun, ama, că tăş tru 2028 tută autostrada di pi Valea Oltului va s’poată s’hibă dişcllisă. Aesta va s’includă 70 di kilometri tru ună zonă di munte, iara lucrărli va s’ahurhească anlu ţi yini. Cara scenariul optimist va s’hibă tiñisitu, tru şasi ani va s’poată surdituă pi călliuri rapide di Constanţa, nai ma mari căsăbă-portu românesc la Amarea Lae, până la sinurlu cu Ungaria, tru ascăpitată. Nu suntu pi lucru, ama aproapea 150 di kilometri tra s’aibă autostradă completă ditu un capu tru alantu a văsiliillei, dimi trei loturi pi Centura Bucureştiului, patru loturi anamisa di Piteşti şi Sibiu şi nica un lot, ñic, ama cu tuneluri laborioase, anamisa di Lugoj şi Deva.


    Decidenţălli ditu ministerlu a Transporturilor spunu că s-feaţi ună jgllioată multu mari şi tră yinmitorlu şingiru cari duţi cătă nord-estul a văsiliillei. Fură simnati contractele de execuţie a secţiunillei Focşani-Bacău, 96 di kilometri pe Autostrada Moldovei, iara constructor easti nai ma vărtosu drumar ditu România, ună firmă tamam ditu judeţul Bacău, tră cari ministrul Sorin Grindeanu nu are că maş zboară di alăvdari.


    Tu ţi mutreaşti Autostrada cunuscută cu numa a Unirillei, ţi va s’nkisească ditu ţentrul a văsiliillei, di la Târgu Mureş, până la Iaşi, tru est, şi deapoa la Ungheni, la sinurlu cu Republica Moldova, tut specialiştilli spun că un vade realistu de finalizare easti anlu 2030. Elli cundilleadză că easti zborlu ti aproapea 300 di kilometri, care va s’ţallie munţăllii anamisa di Transilvania şi Moldova. Neise, ună altă ligătură babageană anamisa di provinţiili istoriţi româneşti, apuntea pisti Dunăre di Brăila, amplasată la limita anamisa di Dobrogea, Muntenia şi Moldova, va s’hibă practicabilă tăş di primveara ţi yini.


    Ministrul Grindeanu pricănoaşti că lucrărli lipsea s’hibă bitisiti nai ma amănatu pi 20 di andreu, aşi cum ş-avea loată borgea constructorlu italian, maş că călliurli di ligătură suntu hăzări maş pi giumitati, iara apuntea niţi barim nu fu asfaltată.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Reţeaua de autostrăzi se extinde

    Reţeaua de autostrăzi se extinde

    De aproape două decenii, în fiecare campanie
    electorală, partidele cu ambiţii guvernamentale promit, fără excepţie, că,
    atunci când îşi vor încheia mandatul, România va fi străbătută de o reţea de
    autostrăzi ca-n Occident. Iar la sfârşitul mandatului promisiunile se reiau la
    indigo. România, remarcă presa, încheie încă un an sărac în inaugurări pentru
    infrastructura de transport.

    Joi, în centrul ţării, au fost daţi în
    folosinţă, nu fără oarecare pompă, 13 kilometri din Autostrada A1, parte a
    Coridorului IV pan-european. Aceştia se adaugă celor 40 de kilometri ai
    Drumului Expres Craiova-Piteşti, inauguraţi în vara acestui an. Sunt
    tronsoane din autostrada de pe Valea Oltului, cotată drept cel mai important
    proiect de infrastructură rutieră şi, totodată, prima şosea de mare viteză care
    va trece Carpaţii, legând Muntenia de Transilvania.

    Experţii
    spun, însă, că de-abia în 2028 întreaga autostradă de pe Valea Oltului va putea
    fi deschisă. Aceasta va include 70 de kilometri într-o zonă de munte, iar
    lucrările vor începe la anul. Dacă scenariul optimist va fi respectat, în şase
    ani se va putea circula pe drumuri rapide de la Constanţa, cel mai
    mare oraş-port românesc la Marea Neagră, până la frontiera cu Ungaria, în vest.
    Lipsesc, însă, circa 150 de kilometri pentru a avea autostradă completă de la un
    capăt la altul al ţării, adică trei loturi pe Centura Bucureştiului, patru
    loturi între Piteşti şi Sibiu şi încă un lot, mic, dar cu tuneluri
    laborioase, între Lugoj şi Deva.

    Decidenţii din ministerul
    Transporturilor susţin că s-a făcut un pas foarte important şi pentru viitoarea
    reţea care duce spre nord-estul ţării. S-au semnat contractele de execuţie ale
    secţiunii Focşani-Bacău, 96 de kilometri pe Autostrada Moldovei, iar constructor
    este cel mai puternic drumar din România, o firmă chiar din judeţul Bacău,
    pentru care ministrul Sorin Grindeanu n-are decât cuvinte de laudă.

    Cât
    priveşte Autostrada cunoscută drept a Unirii, ce va merge din centrul ţării, de
    la Târgu Mureş, până la Iaşi, în est, şi apoi la Ungheni, la frontiera cu
    Republica Moldova, tot specialiştii spun că un termen realist de finalizare
    este anul 2030. Ei subliniază că e vorba de şosea cu o lungime de circa 300 de
    kilometri, care va tăia munţii între Transilvania şi Moldova. În sfârşit, o
    altă conexiune majoră între provinciile istorice româneşti, podul peste Dunăre
    de la Brăila, amplasat la limita dintre Dobrogea, Muntenia şi Moldova,
    va deveni practicabil abia în primăvara viitoare.

    Ministrul Grindeanu
    recunoaşte că lucrările trebuiau încheiate cel mai târziu pe 20 decembrie, aşa
    cum se angajase constructorul italian, doar că drumurile de legătură sunt gata
    doar pe jumătate, iar podul nici măcar nu a fost asfaltat.


  • Friedensforum in Paris

    Friedensforum in Paris


    Die russische Invasion in der Ukraine spielte in der Destabilisierung der Region eine entscheidende Rolle. Dies zeigt, weshalb der Einsatz von Energie und Nahrungsmitteln als Waffe oder der Einsatz von Propaganda durch eine koordinierte internationale Anstrengung begegnet werden muss“, sagte der rumänische Staatschef Klaus Iohannis auf dem Friedensforum in Paris. Die Tagesordnung der diesjährigen Sitzung wurde natürlich von den zahlreichen Krisen beherrscht, die durch den Einmarsch russischer Truppen in die Ukraine am 24. Februar ausgelöst wurden. Der Präsident glaubt, dass die sogenannten Solidaritätskorridore“ zu einer dauerhaften Verbindung zwischen der EU und der Ukraine sowie der Moldau ausgebaut werden sollten, um diese beiden Länder auf den Beitritt vorzubereiten. Deswegen unterstützte und finanzierte Bukarest Projekte zur Verbesserung der Verkehrsverbindungen mit den beiden ehemaligen Sowjetrepubliken, die Nachbarländer Rumäniens und Kandidaten für die EU-Mitgliedschaft sind, und unterstützte den Ausbau des transeuropäischen Verkehrsnetzes (TEN-V). Die rumänischen Häfen Galati an der Donau und Constanța am Schwarzen Meer können hier eine grö‎ßere Rolle spielen — so Iohannis weiter. Er erinnerte an die Inbetriebnahme einer neuen Grenzkontrollstelle zwischen der Ukraine und Rumänien am Donnerstag. Es war die erste mit einem EU-Land seit Beginn des Konflikts. Ich bin stolz auf die Ma‎ßnahmen Rumäniens, die es ermöglicht haben, mehr als 6,5 Millionen Tonnen Getreide aus der Ukraine durchzulassen, was einen wichtigen Beitrag zur weltweiten Ernährungssicherheit darstellt. Dies ist erst der Anfang einer langen Reise“, fügte der Präsident hinzu.




    Die Republik Moldau, das kleinere und schwächere Nachbarland der Ukraine, benötigt zusätzliche 1,1 Milliarden Euro, um die Energiekosten diesen Winter zu decken, wie der Leiter der Diplomatie in Chisinau, Nicu Popescu, mitteilt. Unsere Lage ist prekär“, sagte Popescu auf dem Pariser Friedensforum. Er fügte hinzu, dass die Republik sowohl militärisch als auch energetisch und wirtschaftlich bedroht sei. Die russischen Gaslieferungen haben sich stark verringert und die Republik Moldau erhielt nach den russischen Angriffen auf die Energieinfrastruktur in der Ukraine keinen Strom mehr aus dem Nachbarland. Die Lage wird im Winter noch schwieriger, aber wir werden sie weiterhin bewältigen“, sagte der Au‎ßenminister, der auch daran erinnerte, dass die Moldau rund 80.000 Geflüchtete aufgenommen hat.




    Am Donnerstag hatte auch die Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, in Chisinau angekündigt, dass die Moldau 250 Millionen Euro aus Brüssel erhalten werde, um die Energiekrise zu lösen. Das Geld ist Teil eines zusätzlichen Unterstützungspakets, das ab dem 1. Januar 2023 ausgezahlt werden soll. Die Republik importiert zurzeit über 90 Prozent ihres Energiebedarfs aus Rumänien.

  • Europäische Energiehilfeprogramme

    Europäische Energiehilfeprogramme


    Die europäischen Staats- und Regierungschefs werden sich dieses Wochenende in Brüssel mit weiteren Ma‎ßnahmen zur Sicherung der Energieversorgung und zur Senkung der Preise auseinandersetzen. In Bukarest verkündete man, dass Rumänien 2,2 Milliarden Euro an europäischen Geldern erhalten wird, um Bedürftige und Unternehmen bei der Bewältigung der steigenden Energiekosten zu unterstützen. Die Europäische Kommission hat beschlossen, dass 10 Prozent der nicht ausgegebenen Mittel aus dem Zeitraum 2014 bis 2020 für neue Formen der Unterstützung verwendet werden können. Ministerpräsident Nicolae Ciucă erklärte auf einer Regierungssitzung, dass die Gelder nicht nur für die Begleichung der Rechnungen bedürftiger Familien oder die Gewährung von Gutscheinen, sondern auch für die Unterstützung kleiner und mittlerer Unternehmen und die Schaffung von Arbeitsplätzen verwendet werden sollen. Die drei Ma‎ßnahmen, die gewährt werden können, umfassen erstens die Unterstützung gefährdeter Haushalte bei der Energiekrise, einschlie‎ßlich der Entschädigung für gestiegenen Energiepreise. Die zweite Ma‎ßnahme könnte die Gewährung von Betriebsmittelzuschüssen für KMU sein, die dritte Ma‎ßnahme könnte die Beschäftigung und die Schaffung von Arbeitsplätzen umfassen, erklärter Minister für europäische Fonds, Marcel Boloș.




    Parallel dazu war die durch die Energiekrise verursachte Situation am Mittwoch Gegenstand einer Debatte im Parlament, nachdem immer mehr Beschwerden von Bürgern im Kontext der Energierechnungen eingegangen waren. Die meisten Menschen beschweren sich über den Rechnungspreis und die Berechnungsformel. Alle gro‎ßen Anbieter des Landes sind betroffen. Die nationale Verbraucherschutzbehörde hat angekündigt, dass sie an einem einheitlichen, leicht verständlichen, landesweiten Abrechnungsmodell arbeitet. Der Vertreter des Energieministeriums erklärte, es bestehe der politische Wille, zu einem teilweise regulierten Markt in der gesamten Kette vom Erzeuger bis zum Endverbraucher zurückzukehren. Und das zu einem Zeitpunkt, an dem der rumänische Energiemarkt ab dem 1. Januar 2021 vollständig liberalisiert wurde – ein Prozess, der oft für seine mangelhafte Umsetzung kritisiert wurde, die zu Chaos geführt hat, zu dem noch die Folgen des Krieges in der Ukraine hinzukommen.




    Mit Blick auf die Zukunft haben das rumänischen Unternehmen Romgaz und Socar aus Aserbaidschan inmitten der Befürchtungen über die Energiezukunft Europas ein gemeinsames Projekt für den Transport von verflüssigtem Erdgas über das Schwarze Meer vereinbart. Ein entsprechendes Memorandum of Understanding wurde in Bukarest unterzeichnet. Ziel ist es, die Korridore für den Transport von Gas aus dem Kaspischen Becken auf den alten Kontinent zu diversifizieren und zu ergänzen.


  • September 12, 2022 UPDATE

    September 12, 2022 UPDATE

    AGREEMENT Romania and France signed a
    transport agreement in Paris on Monday pledging to support the shipment of Ukrainian
    grain to the countries needing it. The Romanian authorities have announced they
    will cooperate with their French counterparts to draw up a medium-term strategy
    for the corridors making the connection between Romania and Ukraine, including
    those through the ex-soviet, Romanian-speaking Republic of Moldova. The
    agreement with Romania will allow Ukraine to ship more grain to Europe and the developing
    countries, particularly in the Mediterranean, which are facing food shortages,
    the French Transport Minister Clement Beaune said. According to the French
    official, more than a third of the exported grain goes to developing countries.








    INFLATION Romania’s annual inflation rate went up to 15.32% in August
    from 14.96% in July. According to data published by the National Statistics
    Institute on Monday, foodstuffs prices went up by 18.22%, while those for
    non-food products also went up by 15.98%. Prices for services increased by
    8.26%. The Central Bank has increased its inflation forecast for 2022 to 13.9%,
    estimating an inflation rate of 7.5% for 2023. The Central Bank expects the
    deflation trend to temporarily stop in the second quarter of 2023, once the
    current state-aid schemes targeting the energy sector end. The Central Bank
    expects an inflation rate of 2.3% for June 2024.










    QUEEN King Charles III on Monday said that
    Parliament is the living and breathing instrument of our democracy. In his
    first speech before the two houses of the Legislature at Westminster Hall, King
    Charles said Queen Elizabeth II ‘set an example of selfless duty’ pledging to
    follow her example of commitment to a constitutional government. The coffin of
    Her Majesty, Elisabeth II, was taken from the Palace of Holyroodhouse in
    Edinburgh to St. Giles Cathedral with a procession attended by Charles and
    royal family members. The coffin will be flown to London on Tuesday and taken
    to Buckingham Palace before being moved to the Palace of Westminster the next
    day, where the queen will lie in state until her funeral on September 19.






    ENERGY The European Commission is this week
    expected to present the set of proposals agreed upon in Friday’s meeting of EU
    Energy Ministers, designed to combat the energy crisis. The package might
    include a cap on energy prices and taxing the excess profits of fossil fuel
    companies and redistributing the revenues to state-aid schemes. Romania’s
    Energy Minister, Virgil Popescu, says Romania supports a balanced approach
    towards all Member States. Capping natural gas prices at community level would
    significantly curb volatility on the EU energy market, the Romanian official
    said.


    (bill)

  • August 30, 2022 UPDATE

    August 30, 2022 UPDATE

    Transport – More than 260 kilometers of highway and expressway are now under construction in Romania, and contracts have been signed for another 131 kilometers of highway, with works being about to begin. The announcement was made by the Transport Minister, Sorin Grindeanu, in a press conference during which he presented the situation of the first eight months of this year, for large infrastructure projects. Regarding the railway system, the official announced investments for the modernization of 250 kilometers of railway. Grindeanu also stated that, from the beginning of the year until August 1, financing contracts for all types of transport worth approximately 4.7 billion Euros were signed at the transport ministry.



    Population — On January 1, 2022, Romanias resident population exceeded 19 million people, a decrease by 163,000 people as compared to the beginning of last year, data provided by the National Institute of Statistics – INS show. Romania loses annually a number of people equal to the population of a city like Arad or Piteşti, say the representatives of the Institute. The main cause of this decrease is the negative natural population growth, the number of deceased persons significantly exceeding the number of live births. The INS data also show that the demographic aging process has deepened, with Romania registering, in early 2022, a number of 123.6 people over 64 for every 100 young people.



    Ukraine — The defense ministers from the European Union reached an agreement on the creation of a military assistance mission for Ukraine, the EU High Representative for Foreign Affairs and Security Policy, Josep Borrell, said on Tuesday. “It is not just about the war, but also about the way it is being waged, about the training of the military”, he declared after an informal meeting in Prague. On the ground, the Ukrainian army launched a vigorous counter-offensive against the invading Russian troops in the country’s occupied south. The Ukrainian counterattack is mainly aimed at retaking control of Kherson, a city of 280,000 inhabitants before the war started, which fell in the Russian hands at the start of the invasion on February 24. “Today there have been strong artillery attacks on enemy positions (…) throughout the territory of the occupied Kherson region. This is the announcement weve been waiting for since spring. It is the beginning of the end of the occupation in the Kherson region” – deputy Serghei Klan announced on the Ukrainian television. The Ukrainian military are already talking about the withdrawal of a unit of pro-Russian separatist fighters from the region. On the other hand, Russia claims that it rejected the attempts of the Ukrainians to advance into the regions of Kherson and Mykolaiv, also in the south.



    EU — Germany and France reject, in a joint position paper, the proposal of some member countries to ban entry into the European Union for all Russian citizens, dpa reports. Even if it accepts that visa applications made by Russian citizens should be examined carefully for potential security risks, the document warns against underestimating “the transformative power of experiencing life in democratic systems first-hand.” A general ban could lead to the amplification of the nationalist and anti-European sentiment in Russia, the French-German paper also states. Romania will support the suspension of the Agreement with Russia to facilitate the granting of visas, which is one of the topics of the meeting of the European foreign ministers that began on Tuesday in Prague. The Romanian Foreign Minister, Bogdan Aurescu, will plead for restricting the movement of Russian citizens in the community space, even for tourist purposes. The Czech Republic, which holds the rotating six-month presidency of the Union, hopes for a consensus of the 27 member states to implement this measure, requested by Finland and supported by the Baltic countries, by October.



    Tennis — The Romanian tennis player Elena-Gabriela Ruse (24 years old, 101 WTA) qualified for the second round of the US Open, the last Grand Slam tournament of the year, after 3-6, 6-2, 6-4 with the Australian of Russian origin Daria Saville, ex Gavrilova (28 years old, 58 WTA). In the second round, Gabriela Ruse will meet the American player Coco Gauff (18 years old, 12 WTA). The former world leader Simona Halep, currently world no. 7, was surprisingly defeated by the Ukrainian qualifier Daria Snigur, 6-2, 0-6, 6-4. Jaqueline Cristian (24 years, 77 WTA) was also eliminated as she was defeated by the Estonian Anett Kontaveit (26 years, 2 WTA), 6-3, 6-0, in 66 minutes. (LS)

  • EU assistance for road transport operators

    EU assistance for road transport operators

    With fuel prices steadily rising recently, the European
    Commission has decided to provide support to Romanian road transport operators,
    which have repeatedly asked for assistance.


    The commission
    approved a EUR 60.7 million Romanian scheme to support companies active in road
    transport of goods and passengers. The
    Commission found that the Romanian scheme is necessary, appropriate and
    proportionate to remedy a serious disturbance in the economy of a Member State.


    The scheme was
    approved as part of the Temporary Crisis Framework for state aid, adopted by the
    institution in March this year, in line with the Treaty on the Functioning of
    the EU, which admits that the Union’s economy is facing major disruptions.


    According to
    an EC news release, under this aid scheme Romania will support its road
    transport sector, severely affected by the fuel prices increase caused by the
    current geopolitical crisis and the related sanctions. This is an important
    step to mitigate the economic impact of Putin’s war against Ukraine,ˮ said
    Margrethe Vestager, executive vice-president in charge of competition policy.


    The measure
    will be open to companies of all sizes active in road transport of goods and
    persons with a valid community license that are affected by the current crisis.
    The beneficiaries will be entitled to receive limited amounts of aid in the
    form of direct grants of maximum EUR 400,000 per company, paid by the end of
    this year.


    With a view
    to ensuring legal certainty, the Commission will assess before that date if the
    scheme needs to be extended. Moreover, during its period of application, the
    Commission will keep the content and scope of the Framework under review in the
    light of developments regarding the energy markets, other input markets and the
    general economic situation.


    The
    Temporary Crisis Framework includes a number of safeguards, such as proportional
    methodology, requiring a link between the amount of aid that can be granted to
    businesses and the scale of their economic activity and exposure to the
    economic effects of the crisis. Member States are invited to consider, in
    a non-discriminatory way, setting up requirements related to environmental
    protection or security of supply when granting aid for additional costs due to
    exceptionally high gas and electricity prices. (AMP)

  • Aglomeraţie la ieşirea din ţară prin PTF Giurgiu

    Aglomeraţie la ieşirea din ţară prin PTF Giurgiu

    Şoferii de camioane care aleg să iasă din ţară prin PTF Giurgiu au de aşteptat trei ore controlul de frontieră din cauza numărului mare de autovehicule care ies din ţară prin această vamă, informează Agerpres.

    Potrivit Poliţiei de Frontieră Giurgiu, lucrările de reabilitare a părţii bulgare a Podului Prieteniei au fost întrerupte în acest final de săptămână, şi se circulă normal pe ambele sensuri ale podului.

    Conform sursei citate, aproximativ 1.300 camioane, 1.900 autoturisme şi 8.000 de persoane au trecut frontiera prin Vama Giurgiu pe sensul de intrare în ţară.

    Pe sensul de ieşire din ţară au fost înregistrate aproximativ 1.200 camioane, 1.800 autoturisme şi 7.900 de persoane, în ultimele 24 de ore, precizează ITPF Giurgiu.

    În ceea ce priveşte autoturismele, pentru controlul documentelor la frontieră, timpul de aşteptare este de 20 de minute. Pentru autocamioane – 20 de minute, pe sensul de intrare în ţară şi 180 de minute, pe sensul de ieşire.

    Una din cauzele care determină înregistrarea acestor timpi de aşteptare, pe sensul de ieşire din ţară la autocamioane, o reprezintă numărul mare de astfel de mijloace de transport, prezente pentru tranzit, într-un timp foarte scurt, potrivit ITPF Giurgiu

    De asemenea, o altă cauză care îngreunează traficul şi determină înregistrarea unor valori de trafic crescute o reprezintă plata taxei de pod şi cântărirea autocamioanelor, înainte de a se prezenta pentru efectuarea formalităţilor de control de către poliţiştii de frontieră.

  • 08/06/2022 (mise à jour)

    08/06/2022 (mise à jour)

    Economie — Au cours du premier trimestre de cette année, le PIB de la Roumanie a connu une croissance de 6,5 % par rapport à la même période de 2021, alors que par rapport au trimestre antérieur, il a augmenté de 5,2 %, selon les données provisoires publiées ce mercredi par l’Institut national de la statistique. Pour sa part, la Banque Mondiale tablait récemment sur une croissance économique de 2,9 % cette année, conformément à son rapport intitulé « Perspectives économiques globales ». A comparer au rapport de janvier dernier, l’institution a révisé à la baisse et d’une manière considérable ses estimations, vu qu’en début d’année elle prévoyait une avancée de 4,3 % pour l’économie roumaine. Pour 2023, la Banque Mondiale s’attend à une progression de 3,7 % du PIB roumain et de 3,9% en 2024.



    Gouvernement — Le gouvernement de Bucarest a approuvé ce mercredi le projet de loi portant ratification de l’Accord concernant l’espace aérien commun entre l’UE et ses Etats membres et l’Ukraine, signé à Kiev, en octobre 2021. « Cet accord intègrera le marché de transport d’Ukraine dans le marché unique européen, créant les prémisses du développement des relations de transport entre la Roumanie et l’Ukraine, avec des bénéfices économiques des deux côtés », a précisé le porte-parole de l’Exécutif, Dan Cărbunaru. Selon l’exposé des motifs, l’objectif, c’est de créer graduellement un espace aérien commun, régi par des normes identiques pour ce qui est de la sécurité, de la gestion du trafic aérien, de la protection de l’environnement, de la protection des consommateurs, des systèmes de réservation en ligne, sans oublier les aspects sociaux. D’autre part, le nombre des salariés travaillant dans les douanes pour le compte de l’Autorité sanitaire-vétérinaire sera majoré de 25, afin de mieux gérer leur activité aux frontières, sur toile de fond du conflit en Ukraine voisine.



    Défense — L’expertise de la Roumanie pourrait être utile dans le processus de transformation de l’armée de la République de Moldova en une institution moderne, mobile, bien équipée — a déclaré ce mercredi, à Bucarest, le ministre moldave de la Défense, Anatolie Nosatyi, dans une conférence conjointe avec son homologue roumain, Vasile Dîncu. M Nosatyi a souligné que le soutien de la Roumanie est apprécié dans le contexte où Chişinău « se confronte actuellement à une multitude de problèmes avec un impact négatif sur la stabilité régionale ». A son tour, Vasile Dîncu a déclaré que « La Roumanie exprime fermement sa disponibilité et son intérêt de développer la coopération avec l’armée nationale de la République de Moldova pour notre bénéfice mutuel et pour soutenir ses efforts. Nous avons le devoir moral de soutenir la République de Moldova dans son parcours d’intégration à l’UE. La situation sécuritaire d’Ukraine générée par l’invasion brutale et injustifiée de la Fédération de Russie nous préoccupe, parce qu’elle entraîne plusieurs crises ».



    Réfugiés — Mardi, quelque 7 500 réfugiés ukrainiens ont franchi les frontières de la Roumanie, annonce l’Inspection générale de la Police aux frontières roumaine. Depuis le déclenchement du conflit au pays voisin, près d’un million et demi d’Ukrainiens sont entrés en Roumanie, dont la plupart ont uniquement transité le pays, se dirigeant vers d’autres destinations, notamment d’Europe Occidentale.



    Football — Mardi soir, la sélection nationale de foot de la Roumanie s’est inclinée devant l’équipe de Bosnie-Herzégovine, sur le score de 1 but à 0, dans son 2e match de la Ligue B de la Ligue des Nations. C’est la 2e défaite pour les tricolores, après celle face au Monténégro. Actuellement, la Roumanie occupe la dernière place de son groupe, n’ayant pas cumulé de points. Ses prochains matchs sont prévus à domicile – d’abord contre la Finlande, le 11 juin, puis contre le Monténégro, le 14 juin.




  • Protejarea transporturilor în UE în perioade de criză

    Protejarea transporturilor în UE în perioade de criză

    Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean a subliniat importanţa sectorului transporturilor în Uniunea Europeană şi a arătat că Planul de urgență al Comisiei creează un cadru puternic pentru a-l face mai rezistent şi mai stabil în perspectiva unor viitoare crize şi provocări. Planul propune un set de acțiuni pentru a ghida Uniunea şi statele membre în adoptarea măsurilor de răspuns în caz de urgență.

    Iată cum a prezentat acest plan purtătorul de cuvânt al executivului european:

    Planul articulează principii orientative astfel încât măsurile de răspuns să menţină funcţională piaţa internă a Uniunii şi conţine un set de 10 acţiuni concentrate, spre exemplu, asupra principiilor Coridoarelor Verzi, pe mecanismele de creare a coridoarelor sigure de tranzit pentru oameni şi bunuri, pe menţinerea transportului public colectiv, pe protecţia pasagerilor sau pe construirea rezilienţei cibernetice.

    Iată, detaliat, cele 10 domenii de acțiune propuse de Comisie:

    – Adaptarea legislației europene privind transporturile pentru situațiile de criză;
    – Asigurarea unui sprijin adecvat pentru sectorul transporturilor;
    – Asigurarea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor;
    – Gestionarea fluxurilor de refugiați și repatrierea pasagerilor blocați;
    – Asigurarea unei minime conectivităţi şi protectia pasagerilor ;
    – Partajarea informațiilor privind transporturile;
    – Întărirea coordonării politicilor;
    – Întărirea securității cibernetice a sistemelor de transport;
    – Testarea capacităţii de răspuns la evenimente neprevăzute ;
    – Şi cooperarea cu partenerii internaționali.

    Care sunt paşii următori ?

    Comisia și statele membre vor folosi acest plan de urgență pentru a răspunde provocărilor actuale care afectează sectorul transporturilor. Comisia va sprijini statele membre și va conduce procesul de pregătire pentru criză în cooperare cu agențiile Uniunii Europene, prin coordonarea rețelei punctelor naționale de contact pentru transport și prin discuții regulate cu partenerii internaționali și alte părți interesate.

    Pentru a răspunde provocărilor imediate și pentru a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, dar poate şi importa mărfurile de care are nevoie, Comisia va coordona rețeaua de puncte de contact şi Platforma « Solidarity Lanes » – Culoarele de Solidaritate cu Ucraina.


  • 20/05/2022 (mise à jour)

    20/05/2022 (mise à jour)

    ONU — Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, a présenté au Conseil de Sécurité de l’ONU, à New York, la contribution de la Roumanie pour contrecarrer les effets de la guerre de la Russie contre l’Ukraine. Il s’exprimait dans le cadre du débat intitulé « Maintenir la paix et la sécurité internationale — conflit et sécurité alimentaire ». Jeudi, le ministre roumain des AE a participé à l’invitation du secrétaire d’Etat américain, Antony Bliken, au débat ouvert organisé par les Etats-Unis qui détiennent ce mois-ci la présidence du Conseil de Sécurité de l’ONU. A cette occasion, Bogdan Aurescu a réitéré l’appel de Bucarest à la mobilisation d’un effort international aussi large que possible pour créer un corridor de transport, y compris maritime, qui inclue aussi les routes et les ports roumains, afin de faciliter les exportations ukrainiennes. Il a aussi rejeté dans les termes les plus fermes les accusations complètement non fondées lancées par le représentant de la Fédération de Russie lors de ce débat, selon lequel l’Ukraine exporterait des céréales à l’Occident en échange de son assistance militaire. Et c’est toujours à New York que le chef de la diplomatie roumaine a annoncé le fait que la Roumanie accueillerait à compter de 2023 un Centre régional européen d’agro-météorologie, approuvé par l’Organisation météorologique mondiale.



    Travailleurs — Le ministère de l’Emploi de Bucarest se propose de suivre constamment la situation des Roumains qui travaillent à l’étranger, surtout des travailleurs saisonniers, qui ont souvent été victimes d’exploitation. 4 millions de Roumains travaillent officiellement au-delà des frontières du pays, dans des Etats de l’UE, mais en réalité leur nombre pourrait approcher les 5 millions. Selon le ministre roumain de l’Emploi, Marius Budăi, les ouvriers saisonniers roumains travaillent dans l’agriculture, le BTP et l’industrie de la viande et ils sont confrontés à différents problèmes liés, entre autres, aux conditions de travail, au paiement des salaires et aux normes de santé et de sécurité au travail.



    Sondage — La plupart des Roumains perçoivent la Russie comme un pays ennemi, et la guerre en Ukraine est considérée un problème critique ou important à l’adresse du pays sur le moyen et le long terme. Telles sont les conclusions du sondage réalisé ce mois-ci par le groupe d’études socio-comportementales Avantgarde. Selon cette enquête, 64 % des Roumains perçoivent la Russie comme un pays ennemi, alors que 2 % seulement la considèrent un pays ami. Dans un classement des pays amis, la République de Moldova occupe la première place, suivie par l’Allemagne et les Etats-Unis. Plus de la moitié des Roumains considèrent la France, le Royaume-Uni, l’Espagne et l’Italie comme des Etats amis. La Serbie, la Hongrie et la Chine sont perçus plutôt comme des pays compétiteurs de la Roumanie. Parmi les problèmes considérés par les sujets questionnés comme importants pour la Roumanie, sur le moyen et le long terme, le sondage met en exergue les changements climatiques, les investissements de la Hongrie en Transylvanie, le fait que près de la moitié de la population de la République de Moldova soit prorusse, la guerre d’Ukraine, mais aussi le fait que l’Allemagne, l’Autriche et la Hongrie sont dépendantes du gaz russe.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Simona Halep, tête de série n° 19, affrontera la Croate Anna Konjuh au premier round du tournoi du Grand Chelem de Roland-Garros, qui commence dimanche à Paris. Notons que Simona Halep a remporté le trophée de Roland-Garros en 2018 et elle y a joué deux finales : en 2014 et 2017. Elle s’était absentée de la compétition française l’année dernière en raison d’une blessure. Toujours à Paris, la Roumaine Sorana Cîrstea, tête de série n° 26, aura pour adversaire l’Allemande Tatjana Maria, notre compatriote Gabriela Ruse jouera contre la Belge Elise Mertens, alors qu’Irina Begu affrontera Jasmine Paolini d’Italie. Et puis, mission difficile pour la Roumaine Ana Bogdan qui devra devancer la Biélorusse Victoria Azarenka. La joueuse roumaine Irina Bara vient de se qualifier aussi au tableau principal de Roland-Garros. Mihaela Buzarnescu a perdu le dernier tour de qualification ce vendredi, face à la Suédoise Mirjam Bjorklund, score 6-1, 6-3.


  • Agiutor tră economia românească

    Agiutor tră economia românească

    Ca parti a economiillei globali, economia Româniillei treaţi pritu un greu kiro, di itia, ntră altele, și di conflictul ruso-ucrainean. Guvernul di București adoptă, gioi, protili misuri tră agiutarea a economiillei, avanda tu scupo, maxus, sectorul a construcţiilor. 1,77 miliardi lei va s’hibă ahărdziţ tră creastirea a păhadzloru la părmătiili di construcţii, ama şi tră creaştirea a păhadzloru la forţa di lucru. Uidisitu cu datili statistiţi tu meslu yinaru, sectorul a construcţiilor aduţi un proţentu di 6,6% la Produslu Intern Brut ali Românie.



    Premierul Nicolae Ciucă declară că pănă tu aestu kiro, fură idintificate liniile di finanțare: “Avem ananghi ca aestu sector s’ţănă şi s’poată s’acaţă lucurlu, tru yinitor, cu alanti proiecte, tră itia că avem, tru PNRR, tutu aşi, unu mănuclliu lărguriu di proiecte pi cari lipseaşti s’li scutemu ncapu. Practic, tru tut aestu ansamblu di misuri, ari dauă componente esenţiale cari au maş ună goală rezultantă: investim tru economie, ţănemu locurli di lucru şi băgămu tu practico scupadzlli pripuşi ti dezvoltarea ali Românieˮ.



    Neise, ministrul a Dizvoltarillei, Cseke Attila spusi că ari piriclliul ti ambudyiuseari a născăntoru contracte nica şi falimentul a născăntoru antreprenori. Aestu diadi ndauă exemple di criştearea a păhadzloru ditu zona a construcţiilor.


    “Păhălu a herlui criscu cu 70% tru perioada yinaru-marţu 2022, cimentul – cu 20 di procente. Şi manopera nregistră creastiri tru aeştă meşi. Idyea, la energia electrică, motorina, bitumul, herul, lemnul, cirnida, tute suntu, tru anlu ditu soni, tru creastireˮ, spusi ministrul Dizvoltarillei.


    Cseke Attila cundille catandisili tru cari va s’bagă tu lucru apofasea ti agiutari a sectorului construcțiilor: “Va s’bagă tu lucru şi contractili cari earau tru procedură di achiziţie tru oara anda fu adoptată Ordonanţa di Guvern 15 di la bitisita a meslui agustu, anlu ţi tricu. Va s’hibă ajustati şi contractele a curi achiziţie publică easti tru dizvărteari şi nu s-dipusiră nica ofertili. Tutunăoară, va s’bagă tu lucru şi contractili ţi suntu tu dizvărteari cari nu au clauză di ajustare, respectiv şi ateali cari au clauză di ajustare pruvidzută pi thimellilu a Ordonanţăllei 15 di anlu tricutu, ama aestă clauză nău reglementată pritu Ordonanţa di Urgenţă adoptată adză anvăleaşti ma ghini realităţli ditu păzariˮ.



    Di altă parte, Executivul diadi, gioi, undă veardi tră reabilitarea infrastructurăllei feroviare ditu Portul Constanţa, cari mutreaşti licşurări ti priloarea a fluxurilor di părmătie suplimentară şi dizvoltarea transportului multimodal. Tră infrastructura feroviară va s’hibă ahărdziti 200 di miliuñi di lei ditu Fondul di Rezervă bugetară ţi easti la dispoziţia Guvernului. Uidisitu cu ministrulu a Transportului, Sorin Grindianu, pritu aestă misură va s’hibă asiguripsitu ma largu ritmolu şi axia a tutulor activităţlor di transport ditu portu.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala