Il 22 febbraio, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia ha ospitato la proiezione del docufilm Phoenix. Har/Jar, alla presenza del regista Cornel Mihalache. L’evento è stato organizzato in collaborazione con il Consolato Generale di Romania a Trieste. La TV pubblica romena celebra con questo documentario realizzato dalla sua Casa di Produzione alla fine del 2022, il 60/o anniversario dalla fondazione del leggendario gruppo rock romeno Phoenix, diventato un importante riferimento culturale per generazioni intere. E’ un film che parla di persone, non di musica. Gente bella, con grandi orgogli, anziani con anime da bambini. I padroni della Romania ad un certo momento, ha detto il regista Cornel Mihalache.
Tag: TVR
-
„Phoenix: Har/Jar“ – fesselnde Doku über legendäre rumänische Rockband
Der Film Phoenix: Har/Jar“ (zu deutsch in etwa: Phoenix: Gabe und Glut“) kam am 20. Januar in die Kinos. Die Doku von Cornel Mihalache, ein Projekt, das 2022 vom rumänischen Fernsehen TVR über den hauseigenen Verlag produziert wurde, bringt bewegende Bekenntnisse von Zeitzeugen über die Mitglieder der 1962 in der westrumänischen multiethnischen und kosmopolitischen Stadt Timișoara (Temeswar) gegründeten Band zusammen. Die erfolgreichsten Alben von Phoenix wurden in den Jahren 1971 bis 1977 von Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Josef (alias Ioji/Józsi) Kappl, Costin Petrescu und Valeriu Sepi komponiert: Cei ce ne ne-au dat nume“ (Die uns den Namen gaben) (1972), Meșterul Manole“ (Meister Manole“) (1973), Mugur de fluier“ (Flötenknospe“) (1974) und Cantafabule“ (Singfabeln“) (1975).
Viele der auf diesen Alben enthaltenen Songs basieren auf Texten, die von zwei begnadeten Künstlern, dem Dichter Șerban Foarță und dem späteren Filmregisseur Andrei Ujică, geschrieben wurden. Die Doku Phoenix. Har/Jar“ bringt Mitglieder der Band aus der Zeit vor ihrer Ausreise aus dem kommunistischen Rumänien im Jahr 1977 zusammen und beleuchtet wichtige Momente in der turbulenten Chronologie der Band, von ihren ersten Auftritten 1962 unter dem Namen Sfinții“ (Die Heiligen“) bis zum heutigen Tag in einer veränderten Besetzung. Der Dokumentarfilm rekonstruiert Ereignisse, die sich während der Erfolgsgeschichte der Band zugetragen haben, erzählt, wie die Musiker ins Visier der Geheimpolizei Securitate gerieten, beleuchtet die Momente ihrer Abreise aus Rumänien und berichtet über die Aktivitäten der Band vor und nach der Revolution von 1989. Claudia Nedelcu Duca, Produzentin und Co-Autorin des Drehbuchs zum Dokumentarfilm Phoenix. Har/Jar“, gibt einige Details zur Entstehung des Films preis:
Es ist eine Geschichte, die all die Legenden durchleuchtet, die die Band seit 60 Jahren begleiten, ein Film, in dem alle Bandmitglieder anwesend sind. Cornel Mihalache und ich haben uns mit Hilfe des TVR-Verlagshauses daran gemacht, diese sehr spannende Geschichte zu erzählen. Der Klatsch und die Missverständnisse, die die Seiten der Boulevardpresse füllten, sind zweitrangig und schmälern nicht im Geringsten den enormen Beitrag, den diese Menschen zur Entwicklung der Rockmusik in Rumänien geleistet haben. Wir haben im Film sowohl die Zeit vor 1977 eingefangen, als die Bandmitglieder beschlossen, Rumänien zu verlassen, als auch alle nachfolgenden Versuche, sich wieder zusammenzufinden, Versuche, die immer noch ein interessiertes Publikum zu den Konzerten locken, ein treues Publikum, das die Phoenix-Songs in- und auswendig kennt und immer mitsingt. Der Film zielt lediglich darauf ab, Menschen hervorzuheben, die sowohl Opfer als auch Helden dieser Zeit gewesen sind. Wir hatten uns vorgenommen, eine Geschichte zusammenzutragen, die von allen Bandmitgliedern erzählt wird, und wir haben es geschafft, jedem eine Stimme zu geben, der noch unter uns weilt und in der einen oder der anderen Weise in Phoenix mitgewirkt hat. Wie ich schon sagte, haben wir versucht, nichts auszulassen, um einzufangen, was mit der Band auch nach den 1990ern passiert ist. Für mich ist der Film sehr emotional, er ist wie ein Puzzle, das wir zusammen mit Roxana Elekes, die für den Schnitt zeichnet, aus den Perspektiven der Künstler erstellt haben, die man in der Dokumentation sieht. Im Grunde haben wir eine Geschichte, die die Mitglieder von Phoenix selbst erschaffen, eine emotionale Geschichte, die dramaturgisch sehr gut artikuliert ist. Meiner Meinung nach ist das ein Film, den man nicht verpassen sollte.“
Mircea Baniciu, ehemaliger Leadsänger von Phoenix und Gründungsmitglied der späteren Folk-Band Pasărea Colibri“, wurde 1971 in Phoenix aufgenommen, als er noch Erstsemester an der Fakultät für Architektur war. Das war der Moment, in dem sich sein Leben dramatisch veränderte. Wir sprachen mit Mircea Baniciu über die Blütezeit der Band, 1971–1977.
Ich möchte erwähnen, dass wir die guten Momente, die besten Momente in unserer Karriere auch anderen Künstlern und Freunden verdanken, mit denen wir zusammengearbeitet haben. Ich möchte nicht, dass es so aussieht, als ginge es bei Phoenix nur um uns, die Bandmitglieder, wir hatten ja ein ganzes Team hinter uns. Ich möchte vor allem diese großen Lyriker erwähnen: Șerban Foarță, Andrei Ujică, Victor Cârcu, Victor Șuvăgău. Wir hatten auch andere Künstler um uns herum und wir haben immer mit all diesen Freunden zusammengearbeitet, sie haben uns sehr geholfen, sie standen uns sehr nahe. Phoenix war eine Art eingeschworene Gemeinschaft, wir sahen uns sehr oft und verbrachten viel Zeit miteinander, das waren Dinge, die uns einst verbanden. Ich spreche nicht nur von unseren wichtigen Auftritten, sondern auch von unseren Urlauben, die wir gemeinsam verbrachten, und ich denke, sehr wichtig war, dass wir in Timișoara lebten, einer kosmopolitischen Stadt sogar während des Kommunismus. Und die Atmosphäre dort hat uns einander näher gebracht. Außerdem ist bekannt, dass es in der kommunistischen Zeit nicht viele Freiheiten gab. Schon bei unseren ersten Auftritten verspürten wir eine große Freude. Es gab Momente der Ekstase auf der Bühne, und diese Energie erreichte das Publikum, das uns dafür liebte und schätzte.“
Zeitgleich mit der Premiere des Films Phoenix. Har/Jar“ wurde ein gleichnamiges Buch herausgebracht. Es enthält Interviews aus den Jahren 1962–1989 und grafische Einlagen aus den Akten der Securitate über die Band, die aus dem Bestand der Behörde für die Aufarbeitung des Securitate-Archivs stammen. Die im Buch zusammengetragenen Texte enthalten vollständige Transkripte von Interviews, die in den TVR-Studios und an anderen Orten im In- und Ausland geführt wurden.
-
Naua cumănduseari a Radio România şi a TVR
Plenlu andămusitu a Parlamentului vulusi, luni, băgarea pi ipotisi a prezidentăloru a Consiliilor di Administraţie a Societăţlor Români di Radio şi Televiziune, Răzvan-Ioan Dincă, respectiv Dan Cristian Turturică. Ma ninti, atelli doi candidaţ la ipotisili di Prezidentu Director General SRR şi, respectiv, SRTv fură validaţ anterior di Comisiile di cultură.
Parlamentul lli’apufusi, tutu luni membrilli a Consiliilor di administraţie ali Societati Română di Radiodifuziune şi Societatillei Români di Televiziune.
Consiliulu di Administraţie al Radio România ari aestă componenţă: Ruxandra Ileana Săraru, Radu-Bogdan Herjeu și Răzvan-Ioan Dincă, di partea a PSD; Radu Alexandru Feldman şi Alexandra Bogdan, di partea a PNL; Liviu Cătălin Popescu, di partea USR; Sorin Faur, di partea AUR; Bodoczi Annamária di partea UDMR; Milan Miroslav Manyura di partea Grupului Minorităţilor Naţionale; Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, di partea Prezidentului ali Românie; Maria Ţoghină, di partea a Guvernului; Oana Adina Rusu şi Marius Dorian Tănase di partea a lucrătorloru.
Membrilli supleanţă suntu: Mircea Pospai, Mihai Moga, Victor Cernea, Gabriel George Basarabescu, Fabian-Cristian Radu, Zahoranszki Brigita-Eva, Roxana Georgeta Gheorghe, Camelia Tatiana Ilie, Răzvan Dumitrescu şi Alin Pop.
Autoru: Eugen Cojocariu
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Nouă conducere a Radio România şi a TVR
Plenul reunit al Parlamentului a validat, luni, numirea preşedinţilor Consiliilor de Administraţie ale Societăţilor Române de Radio şi Televiziune, Răzvan-Ioan Dincă, respectiv Dan Cristian Turturică. Anterior, cei doi candidaţi la funcţiile de Preşedinte Director General SRR şi, respectiv, SRTv au fost validaţi anterior de Comisiile reunite de cultură.
Parlamentul i-a numit, tot luni, pe membrii Consiliilor de administraţie ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.
Consiliul de Administraţie al Radio România are următoarea componenţă: Ruxandra Ileana Săraru, Radu-Bogdan Herjeu și Răzvan-Ioan Dincă, din partea PSD; Radu Alexandru Feldman şi Alexandra Bogdan, din partea PNL; Liviu Cătălin Popescu, din partea USR; Sorin Faur, din partea AUR; Bodoczi Annamária din partea UDMR; Milan Miroslav Manyura din partea Grupului Minorităţilor Naţionale; Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, din partea Preşedintelui României; Maria Ţoghină, din partea Guvernului; Oana Adina Rusu şi Marius Dorian Tănase din partea salariaţilor.
Membrii supleanţi sunt: Mircea Pospai, Mihai Moga, Victor Cernea, Gabriel George Basarabescu, Fabian-Cristian Radu, Zahoranszki Brigita-Eva, Roxana Georgeta Gheorghe, Camelia Tatiana Ilie, Răzvan Dumitrescu şi Alin Pop.
-
Donizetti. O poveste de dragoste la Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani”
Opera
comică Elixirul Dragostei, de Gaetano Donizetti, se va juca în cadrul celei
de-a IV-a ediții a Festivalului Regal de Operă Virginia Zeani, eveniment care
are loc, în perioada 20-22 august, la Târgu Mureș. Programat pe 22 august, de
la ora 19.00, la Palatul Culturii, spectacolul se bucură de participarea
extraordinară a orchestrei și corului Operei din Brașov, soliști: tenorul
Ștefan von Korch, soprana Katalin Kolcsár și baritonul Adrian Mărcan.
Încă de la primele note,
interpretate cu grație de orchestra Operei din Brașov, sub conducerea
dirijorului Traian Ichim, vom ști că urmează să asistăm la un eveniment major,
care va schimba lumea. După frământări și furtuni interioare, problema iubirii
imposibile ar putea fi în sfârșit rezolvată pentru totdeauna, cu ajutorul unei
poțiuni fermecate. Elixirul dragostei,
partitura fermecătoare a lui Gaetano Donizetti, o lucrare deopotrivă comică și
sentimentală, vorbește, pe un ton mereu contemporan, despre puritatea
pornirilor inimii și despre parcursul lor sinuos printre umbre. Înveninat
de gelozie sau înșelat de naivitate și magie, pierdut în iluzii sau chinuit
orgolii, îndrăgostitul trece prin iad, amăgindu-și temerile cu visuri și
speranțe. Amplă și melodioasă, muzica acestei opere este splendidă de la primul
până la ultimul acord, incluzând arii care au devenit independent celebre,
printre care și grandioasa Una furtiva lagrima – cântată, de-a lungul
vremii, de atâția tenori cunoscuți, de la Mario Lanza și Enrico Caruso, la
Luciano Pavarotti, Placido Domingo sau Roberto Alagna.
Programat în sala Palatului
Culturii din Târgu Mureș, spectacolul se bucură de participarea extraordinară a
unui tenor cu voință de fier și abilități muzicale excepționale, Ștefan von
Korch, unul dintre cei mai apreciați muzicieni din România, aplaudat pe scene
din Zürich, Berna, Frankfurt, Bratislava sau Viena. De altfel, minunatul
Nemorino al lui Donizetti poate fi interpretat doar de un tenor cu rafinament
și grație excepționale, tehnic și convingător, dar și suficient de versatil
pentru a trece de la elemente comice, la lirismul pur din cel de-a doilea act,
de la un romantism irezistibil, la un haz irezistibil. La rândul ei ovaționată
la Budapesta, Londra, Berlin sau Toronto, soprana Katalin Kolcsár adaugă
rolului Adinei deopotrivă eleganță și haz spumos, purtând mai departe, într-o
explozie de umor și bucurie, o poveste de iubire amuzantă, delicată,
fermecătoare. Cu o simplitate tandră și o linie fermă, vocea acestei soprane
are o extraordinară agilitate, capabilă să urce pe culmi nebănuite sau să cadă
în abisuri, vorbind astfel despre natura evazivă și inconsistentă a Adinei. În
rolul lui Dulcamera strălucește baritonul Adrian Mărcan, un muzician care a
fost aplaudat în Japonia, Austria sau Germania, a colaborat, de-a lungul
carierei, cu Teatrul Opera din Salonic, a fost aplaudat în rolul lui Figaro în Barbiere
di Siviglia la Madrid sau la Teatrul Național de Operă și Balet din
Chișinău sau în rolul solistic în Carmina Burana de Carl Orff, alături
de Munchen Symphoniker, la Festivalul Gut Immling, în Germania.
PROGRAM
22 august,
ora 19:00
Palatul
Culturii din Târgu Mureș
Gaetano
Donizetti – Elixirul dragostei
Soliști: Nemorino – Ștefan von Korch
Adina – Kolcsár Katalin
Belcore – Adrian Mărcan
Dulcamara – Lorand Cristian
Gianetta Sonia – Hazarian
Orchestra și corul Operei Brașov
Dirijor – Traian Ichim
Intrarea
este liberă.
Locurile
vor fi ocupate în ordinea sosirii. Cei care doresc să rezerve locurile în
avans, o pot face pe site-ul festivalului, cu o donație de 50 de lei. Banii
obținuți din acest proiect, la care vom adauga altele similare, vor fi
folosiți pentru susținerea Filarmonicii din Chișinau.
https://virginiazeanifestival.com/
Trecând cu subtilitate de
la vigori ritmice, la pasaje dulci-amărui, voci și instrumente recrează
experiența autentică a unei mici comunități italiene, în care orice veste
produce imense ecouri. Nemorino se îndrăgostește fără speranță de Adina, o fată
cu stare, pe care atenția unui om de rând nu pare să o flateze. Declarațiile de
iubire sunt întâmpinate cu un etern refuz, iar îndrăgostitul fără șansă își
petrece zilele între tristețe și disperare. Din fericire, călătorul șarlatan
Dulcamara, un doctor fără scrupule, are la îndemână elixirul dragostei, o
poțiune care să-l ajute pe Nemorino să-i câștige inima tinerei lui iubite. Povestea, care oscilează permanent între
comedie și momente sensibile, lasă loc, totuși, unei întrebări profunde: este
dragostea un sentiment autentic sau viciile – de la băutură, la mirajul
bogăției – sunt cele care ne aduc sub vraja ei?
Sporește misterul și
savoarea acestei povești orchestra Operei din Brașov, un nume asociat cu
virtuozitatea, rafinamentul și tradiția orchestrală. Este un ansamblu care a
fost aplaudat, atât în România, cât și pe multe dintre scenele lumii, în
spectacole de Puccini, Offenbach sau Massenet, printre atât de mulți alții. Cu
imensă energie, poftă și fler, susținute de o tehnică impecabilă, orchestra
este secundată la Târgu Mureș de corul Operei din Brașov. Nimic mai spectaculos
decât un cor de operă viguros și tehnic, impresionant în partituri de Bizet sau
Verdi și destins și amuzat într-o lucrare de Donizetti!
Lucrare comică în două
acte, având libretul scris de Felice Romani, după Eugène Scribe, pentru opera
Le Philtre de Daniel-François Auber, L’Elisir d’Amore a fost un imens
succes încă de la premiera sa, pe 12 mai 1832, la Teatro Cannobiana din
Milano. Deși Donizetti a scris, de fapt, în grabă, în doar șase săptămâni,
lucrarea sa a depășit toate așteptările, devenind, în următorii 15 ani, cea mai
jucată operă din Italia. Au fost montate reprezentaţii la Paris, la Londra,
chiar şi la Viena, deşi spaţiul germanic a avut de multe ori reţineri față de
importul operelor italiene. Printre cele mai jucate spectacole din toate
timpurile, Elixirul Dragostei nu încetează să surprindă și să încânte
publicul, lăsând în urmă, fără excepție, o bucurie imensă, transformată în
explozii de ovații și aplauze.
FESTIVALUL
REGAL DE OPERĂ VIRGINIA ZEANI. Organizat de Asociația
Together on Top, în parteneriat cu Asociația Hai la Sat, Primăria din
Târgu Mureș, Instituția Prefectului – Județul Mureș și Consiliul Județean
Mureș, Festivalul Regal de Operă Virginia Zeani este o reverență adusă
Virginiei Zeani, una dintre marile soprane ale lumii, care s-a născut în
Transilvania.
Evenimentul a devenit o importantă
platformă de dialog pentru profesioniștii scenei lirice internaționale -
artiști, agenți de casting, directori artistici sau directori generali ai
marilor teatre europene – și, totodată, o prestigioasă oportunitate de afirmare
pentru tinerii cântăreți de operă, educați la cele mai înalte standarde la
nivel mondial.Festivalul s-a născut din dorința de a omagia personalitatea
copleșitoare a Virginiei Zeani, al cărei parcurs artistic relevă un sublim
model de conduită, atât pe scenă, cât și în lumea academică. Pentru 30 de ani
prima donna assoluta a marilor scene lirice ale lumii și pentru tot atâta
timp profesor emerit de muzică al Universității Indiana din Statele Unite,
Virginia Zeani este un important reper al lumii culturale și unul dintre cele
mai puternice simboluri naționale ale României. Prețios dar oferit de România
patrimoniului cultural internațional, Virginia Zeani este o artistă care, prin
har și aleasă educație, a câștigat dragostea și admirația lumii, fiind, până
acum, un garant al înaltelor valori și aspirații și un ambasador al spiritului
și al culturii românești în lume.
Festivalul
Regal de Operă Virginia Zeani
https://virginiazeanifestival.com
Organizat de Asociația Together on
Top, Asociația Culturală Hai în sat, în parteneriat cu TVR, Sabion,
Instituția Prefectului – Județul Mureș, Consiliul Județean Mureș, Primăria din
Târgu Mureș și Electrecord
Coproducători: TVR, Radio România
Muzical
Parteneri
Media: AGERPRES, Radio
România Cultural, Radio România Internațional, Radio Mureș,
Uniunea Ziariștilor din
România, Ziarul Metropolis, Modernism.ro,
Radio Classic,
Zile și Nopți,
Cuvântul
Liber, Spotmedia,
Népújság,
Szabadság, Cluj Today, Transylvania
Today, Up
News, BuzzNews,
Via Cluj TV, Cluj Insider,
Transversum Media
Trade, Székelyhon,
Krónika,
Radio GaGa,
Zi de Zi, Știrile
Transilvaniei
-
Jan Koneffke: „Bukarest hat seine große Zeit noch vor sich“
In einer Folge der Reihe Mein Bukarest“, die am 11. März in der deutschen Sendung des öffentlich-rechtlichen Senders TVR zu sehen war, erzählt der deutsche Schriftsteller und Übersetzer Jan Koneffke über das Leben des Künstlerpaares Cecilia und Frederick Storck, das in Bukarest in der Vasile Alecsandri-Straße gelebt hat. Der deutsche Autor hat eine tiefe Verbindung zu Rumänien und der rumänischen Kultur. Wie es dazu kam und was ihn an der rumänischen Hauptstadt fasziniert, erzählt er im folgenden Interview.
-
Leben mit Corona: Die Abgehängten in den Bergen
Nach mehr als 20 Jahren Ehe ist mein Mann gestorben. Ich bin heute allein, ich habe keine Kinder, ich habe niemanden. Alles was ich tue, ist jeden Tag weinen. Ich habe niemanden, mit dem ich reden kann, mit dem ich arbeiten kann, ich bin ganz einsam. Wenn ich mich an den Tisch setze, ziehe ich oft einen anderen Stuhl heran, damit ich den Eindruck habe, jemand kommt noch. Wenn dann niemand kommt, weine ich wieder und höre auf, zu essen. Ich stehe auf und mache mich an die Hausarbeit. Das hier ist das Ende der Welt. Nirgendwo ist es schwieriger als in diesem Wald. Für uns ist es eine Qual.“
Es liegt viel Trauer und Resignation in der Stimme dieser Frau, die ihr ganzes Leben lang irgendwo in den Bergen Rumäniens gelebt hat. Es gibt viele wie sie, und leider kennt niemand ihre Geschichte — ihre Mitmenschen nicht und vor allem die staatlichen Stellen. Das Öffentlich-Rechtliche Fernsehen hat dazu eine Reportage-Reihe mit dem Titel Isoliert in Rumänien“ gedreht. Niemand könnte diese Menschen und die von ihnen verkörperte Kollektivfigur besser beschreiben als die Journalistin Dite Dinesz, die 2006 die Berge durchkämmte, um die Gesprächspartner für ihre Berichte zu finden.
Es geht um diese Kollektivfigur, von der ich hoffte, sie irgendwann einmal nicht mehr anzutreffen, aber leider finde ich sie immer wieder vor, und es gibt immer noch Menschen, die niemanden zum Reden haben, die keinen Besuch kriegen, für die der Abend beginnt, wenn die Sonne untergeht. Männer und Frauen, von denen die meisten ältere Menschen sind. Wer Kinder hat, kann noch weggehen, auch wenn es in Rumänien noch zwei oder drei Schulen in den Bergen gibt, aber ich denke, dass diese Schulen in einigen Jahren ihre Türen schließen werden, weil es keine jungen Leute mehr gibt. Diese Kultur an sich sollte eigentlich idealerweise nicht verschwinden, aber leider wird sie verschwinden. Denn: Wer in einem kleinen Holzhaus lebt, jeden Tag genießt, nichts verlangt und weiß, dass er mit dem, was er hat, auskommen muss, beweist echte Charakterstärke. Wenn wir also jemals ein Museum über Rumänien bauen wollten, müssten wir mit den abgelegenen Dörfern beginnen.“
Dite Dinesz sagt, dass ihre Reportage-Reihe über eine andere Welt berichtet. Aber sie sind gleichermaßen Ausdruck eines prekären Zustands des Menschen in einer modernen Welt, die manchmal zu oberflächlich ist oder solche Menschen bewusst ignoriert.
Bauern führen ein sehr hartes Leben. Es heißt nicht umsonst ‚Dummer Bauer‘. Denn wir leben von dem, was wir verkaufen. Wenn wir nichts verkaufen können, verhungern wir. Gestern war ich auf dem Markt, um etwas zu verkaufen. Ich habe nichts verkauft. Ich konnte kaum ein Brot kaufen. Es gibt Essen, aber niemand bietet es umsonst an. Es heißt immer: ‚Geh arbeiten. Wer nicht arbeitet, verreckt.‘“
Rumäniens isolierte Menschen, wie der alte Mann, von dem wir gerade gehört haben, sind keine Touristen. Sie sind Bewohner isolierter Dörfer, sie haben keine gepflasterten Straßen, keine Geschäfte, keine Krankenhäuser. Nur der Priester besucht sie von Zeit zu Zeit, um ihnen den Segen zu geben. An einem solchen Ort zu leben, nicht für einen oder zwei Tage, sondern ein Leben lang? Schwer vorstellbar aus unserem komfortablen und privilegierte Position heraus, sagt die Reporterin Dite Dinesz:
Die armen älteren Leute halten oft noch Tiere, aber sie können auf dem Land um ihr Haus herum nicht mehr arbeiten und erhalten daher keine Subventionen. Die jungen Leute sind weggezogen. Diese Menschen zahlen keine Trinkwasserrechnung, der Preis für die Stromversorgung ist sehr niedrig, weil die meisten von ihnen nicht einmal einen Fernseher haben. Ihre Renten sind aber auch sehr gering.“
Vor einigen Tagen stieß Dite Dinesz auf eine alte Frau, die umgerechnet 3 Euro Rente hat, aber sie weiß auch von anderen, die gerade die Hälfte beziehen. Die Beträge sind manchmal so klein, dass der Postbote auch mal versäumt, das Geld vorbeizubringen — der Aufwand lohne sich kaum. Die Journalistin und ihr Team stellt diese in Abgeschiedenheit lebenden Menschen einem Millionenpublikum vor. Die Lektion der Demut dieser Menschen ist überwältigend, sie beschweren sich über nichts und geben niemandem die Schuld für ihre Lage. Sie akzeptieren ihr Leben als solches, mit allen Ängsten und Entbehrungen. Ihre größte Angst ist, dass diese Lebensart, fernab der Zivilisation und inmitten der Natur, ein für alle Mal verschwindet, wenn sie sterben. Diese Menschen behaupten, dass das, was sie haben, genug sei, aber ihnen fehlen die Freuden und Hoffnungen.
Ein wenig Hoffnung bringt diesen Menschen Dita Dinesz, die ihren Berichterstatterhut ablegt und den Leuten hilft, so gut wie sie kann:
Ich versuche, viele Probleme telefonisch abzuklären. Heute Morgen habe ich zum Beispiel Brennholz für jemand in Mehedinţi besorgt und einen Ofen für eine Familie in Alba… Und es gibt wunderbare Menschen, die diese Wünsche in Erfüllung gehen lassen. Gerade habe ich mit einer Sozialarbeiterin in Mehedinţi gesprochen, die mir erzählte, wie sie aus freien Stücken wöchentlich zu einem alten Mann geht und ihm Essen bringt.“
Die Zuschauer der Reihe haben inzwischen eine Gruppe von mehr als 100.000 Beteiligten auf Facebook gebildet. Dite Dinesz, die von ihrer Freundin Oana Romocea unterstützt wird, ist ebenfalls ehrenamtlich tätig. Mit den Geldern, die auf Initiative des gemeinnützigen Vereins Diaspora Locală“ für die Isolierten gesammelt wurden, bereitet Dite Dinesz Ess- und Medikamentenpakete für die Menschen in den Bergen vor. Jeden Monat erhalten ältere Menschen, die keine Rente haben, obwohl sie ihr ganzes Leben lang gearbeitet haben, solche Pakete, und Familien mit Kindern Hilfe und Freiwillige bauen für sie Photovoltaikanlagen. Viele hilfsbereite Mitbürger brauchen diese Menschen hoch oben auf den Bergen, glaubt Dite Dinesz: Sie geben ihnen Gelegenheit, etwas Gutes zu tun, aus ihrer grauen Routine herauszukommen“, sagt die Journalistin.
-
Ester Peony la ceremonia de deschidere a Eurovision 2019
Ediţia cu numărul 64 Eurovision Song Contest a fost deschisă oficial duminică, 12 mai, cu defilarea delegaţiilor şi recepţia organizată la Charles Bronfman Auditorium din Tel Aviv. Îmbrăcaţi în ţinute elegante, optimişti şi cu zâmbetul pe buze, artiştii români, alături de reprezentanţii celorlalte 40 de ţări participante la Eurovision, au defilat prin faţa jurnaliştilor, fanilor şi a publicului care s-a strâns duminică seară în Piaţa Habima.
Îmbrăcată într-o rochie albă, repreztentanta României, Ester Peony, a acordat numeroase interviuri jurnaliştilor şi a făcut poze cu sutele de fani prezenţi la ceremonie pe parcursul traseului de peste 120 de metri. Ester a fost însoţită pe covorul portocaliu de Alex Şerbu, producătorul muzical al piesei On a Sunday şi de ceilalţi artişti care urcă, alături de ei, pe scenă.
Spiritul Eurovision s-a descătuşat aici, în Tel Aviv, unde mă simt, deja, ca acasă, a declarat Ester Peony, emoţionată după experienţa de pe covorul portocaliu.
Semifinalele şi finala Eurovision, din 14 şi 16, respectiv 18 mai, vor putea fi urmărite pe TVR 1, TVR HD şi TVR Internaţional. Ester Peony, reprezentanta noastră la ediţia din acest an cu piesa On a Sunday, va urca pe scena Eurovision Song Contest pe 16 mai, în a doua semifinală a competiţiei, având numărul 6 de intrare în concurs. Alături de România, în a doua semifinală participă Elveţia, Suedia, Irlanda, Austria, Republica Moldova, Letonia, Danemarca, Armenia, Albania, Azerbaidjan, Republica Macedonia de Nord, Norvegia, Rusia, Olanda, Croaţia, Lituania, Malta.
Televiziunea Română va transmite în direct şi în exclusivitate spectacolele Eurovision 2019 de la Tel Aviv începând cu prima semifinală din data de marţi 14 mai, de la ora 22.00. Cea de-a doua semifinală, în care vor concura şi reprezentanta României, va avea loc pe 16 mai, iar marea finală va avea loc două zile mai târziu, pe 18 mai.
-
Eurovision 2019. Destinaţia Tel Aviv
Televiziunea Română (TVR) organizează în fiecare vineri seară gale de susţinere a României la Eurovision 2019. Carmen Târnoveanu este gazda galelor de susţinere a României la Eurovision şi împreună cu artişti, vedete şi lideri ai comunităţilor de români de peste tot din lume, aşteaptă publicul în fiecare vineri seară, de la ora 21.30, ora României, în direct la TVR Internaţional şi TVR Moldova. Delegaţia României în Israel este condusă de Smaranda Vornicu-Shalit. Coordonatorul proiectului este Cristina Leorenţ, iar producător este Dan Paul Ionescu.
După ce a câștigat Selecția Națională, Ester Peony, reprezentanta României la Eurovision 2019, a lanst videoclipul piesei “On A Sunday”, regia Petre Năstase. Clipul redă în imagini povestea fiecărui vers al piesei și prezintă mai multe laturi ale personalității protagonistei. Cu o imagine puternic conturată și o atitudine îndrăzneață, Ester pare că trăiește într-o lume imaginară, în care ființele legendare întruchipează emoțiile și trăirile ce pun stăpânire pe întregul univers al artistei.
Single-ul îmbină sound-ul de chitară cu versurile ce vin în completarea mood-ului dark, cu mesajul «Dragostea devine periculoasă, atunci când o oferi persoanei nepotrivite».
Piesa compusă de către artista împreună cu Alex Serbu și Ioana Victoria Badea va fi pusă în scena la etapa internaționala a Eurovision Song Contest 2019 de la Tel Aviv.
Ester Alexandra Crețu (25 de ani), cunoscută ca Ester Peony, și-a descoperit pasiunea pentru muzică încă din copilarie, atunci când locuia împreună cu familia sa în Montreal, Canada.
-
Cerbul de Aur la 50 de ani
România
organizează din nou, la Braşov, după o întrerupere de 9 ani, Festivalul
Internaţional ”Cerbul de Aur’‘, desfăşurat în 2018 în perioada 29 august – 2
septembrie. Festivalul a debutat în 1968 şi a avut 17 ediţii, pe scena sa
susţinând recitaluri vedete precum Diana Ross, Amalia Rodrigues, Julio
Iglesias, Dalida, Sheryl Crow, Tom Jones, Juliette Greco, Vaya con Dios,
Coolio, Christina Aguilera, Cliff Richard, Kenny Rogers, Ricky Martin, The
Kelly Family, Patricia Kaas, Gilbert Becaud, Josephine Baker, Toto Cutugno,
Enrico Macias, Boy George, James Brown, Kenny Rogers, Ray Charles, Pink, Sheryl
Crow, precum şi UB 40, Scorpions şi multe alte nume importante din industria
muzicală.Formatul manifestării este unul special în anul Centenarului României
şi semicentenarului Cerbului de Aur, spun organizatorii, incluzând o
gală aniversară, două zile de concurs, o gală a festivalului, spectacolul
România Centenar şi alte evenimente. Pe lângă Marele Trofeu al Festivalului,
în valoare de 25 de mii de euro, şi cele trei premii de pe podium, concurenţii
mai au şansa de a câştiga Premiul pentru cea mai bună interpretare a unei piese
româneşti, Premiul Braşovului, Premiul Publicului, Premiul Presei Festivalului,
Premiul Societăţilor Publice de Radio şi de Televiziune.Directorul
Festivalului, Smaranda Vornicu: Este
o ediţie specială pentru noi, este o ediţie cu mare rezonanţă pentru
Televiziunea Română – se împlinesc 50 de ani de la prima ediţie a
Cerbului de Aur. Sperăm ca muzica, bucuria de a fi împreună şi de a
sărbători ceea ce este frumos să fie elementul care să scoată în evidenţă
această ediţie a festivalului, evident, în afară de prezenţa unor mari artişti
români şi străini din Piaţa Sfatului de la Braşov.Completat cu imagini de
la ediţiile precedente, din arhiva TVR – principal producător al evenimentului,
show-ul aduce în concurs anul acesta 18 concurenţi din 15 ţări – Kelly Joyce
(Franţa), Antonia Gigovska (Macedonia), Karl William Lund (Marea Britanie),
Amaliya Margaryan (Armenia), Tiziana Camelin şi Damiano Borgi (Italia), John
Karayiannis (Cipru), Inis Neziri (Albania), Basti (San Marino), Olivier Kaye
(Belgia), Omer Netzer (Israel), Lidia Isac (Republica Moldova), Jorge Gonzalez
(Spania), Ryan O’Shaughnessy (Irlanda), Dinaya (Kazakhstan), respectiv trei
interpreţi din România – Ovidiu Anton, Dora Gaitanovici şi Raluca Blejuşcă. Până
acum, reprezentanţii României au câştigat trofeul de cinci ori: Luminiţa
Dobrescu în 1969, Monica Anghel în 1996, Proconsul în 2001, un an mai târziu Paula
Seling, iar în 2008 Răzvan Crivaci. -
Dosarul Revoluţiei
Data de 16 decembrie înseamnă, cel puţin simbolic, începutul prăbuşirii, în 1989, a sistemului comunist din România. Populaţia Timişoarei, urbe din vestul ţării, a decis, indiferent de consecinţe, să se opună pe faţă regimului totalitar condus de cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu. Iniţial doar o contestare, extrem de curajoasă de altfel, a unei măsuri abuzive a autorităţilor locale s-a transformat, treptat, într-o revoltă anti-sistem, marcată de încleştări şi jertfe. Pe 20 decembrie, Timişoara s-a autodeclarat “primul oraş liber de comunism din România”.
Protestele s-au extins rapid în toată ţara şi au culminat, pe 22 decembrie, cu fuga soţilor Ceauşescu, cu elicopterul, de pe acoperişul Comitetului Central din Bucureşti. A urmat, apoi, în special în Capitală, dar şi în alte mari oraşe din România un măcel de proporţii care a durat până pe 25 decembrie: în total, între 16 şi 25 decembrie 1989, au murit peste 1.000 de oameni şi aproape 3.400 au fost răniţi, România devenind singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care liderii – Nicolae şi Elena Ceauşescu – au fost executaţi prin împuşcare.
“Cine-a tras în noi, în 21-22?”
Întrebarea este, de ani de zile, leit-motivul românilor care, fie au luptat pentru libertate în 1989, chiar cu riscul de a a-şi pierde viaţa, fie şi-au îngropat, atunci, rude, prieteni sau cunoscuţi. Răspunsul ar consta în simpla devoalare a vinovaţilor pentru acest masacru. După ce a fost clasat, dosarul Revoluţiei a fost redeschis anul trecut, procurorii militari încercând să afle răspunsul la întrebarea nerezolvată timp de 28 de ani, iar adevărul începe să iasă la lumină.
Un cotidian central califica drept ‘Breaking News istoric’ concluzia anchetatorilor, făcută publică la acest început de săptămână. Procurorul militar, Marian Lazăr: “A fost stabilită componenţa comandamentului politico-militar care a preluat în timp foarte scurt, după fuga preşedintelui în exerciţiu, puterea totală în România, concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. Din probele administrate până în prezent de procurorii militari a reieşit, referitor la declanşarea şi executarea diversiunii militare începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, că aceasta a fost cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite. Cercetările au reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză terorist.”
Anchetatorii mai spun că a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului popular al lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie 1989, care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului şi declanşarea protestelor în Bucureşti. Totodată, s-a mai descoperit că, până la execuţia soţilor Ceauşescu, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a lor.
-
UPDATE Noul Consiliu de Administraţie al Radio România – validat de Parlament
UPDATE Georgică Severin, Directorul General Interimar al Societății Române de Radiodifuziune, a fost validat miercuri, cu unanimitate de voturi, de Comisiile reunite de cultură ale Parlamentului, în funcția de președinte-director general al SRR. Dl. Severin a fost recomandat pentru funcția de președinte de noul Consiliu de Administrație al SRR, care a depus jurământul miercuri în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.
“Este pentru mine o mare onoare și o mare încredere cea pe care mi-o face Parlamentul pe care l-am slujit atâția ani. (…) Legat de sarcinile esențiale care stau în fața CA și a SRR în primul rând, cel mai important lucru pe care Radioul îl are de rezolvat este de a reuși să găsească modalitățile prin care să se modernizeze tehnologic, din punct de vedere al audienței și al modului în care ajunge la ascultători. Soluțiile sunt multiple, de la frecvențe noi, internet, o nouă viziune în ceea ce înseamnă tineret. Toate acestea trebuie rezolvate fără să ne pierdem audiența noastră clasică, tradițională. O a doua problemă extrem de importantă este cea a dotării tehnice și a investițiilor, inclusiv la nivelul sediului o problemă extrem de complexă și relativ greu de rezolvat. (…) O altă problemă este cea a clarificării cadrului legislativ. În momentul de față avem, din punct de vedere legal, o structură relativ hibridă, suntem 97% finanțați de la buget”, a declarat Georgică Severin. Votul final aparține plenului Parlamentului.
—————————–
Plenul reunit al Parlamentului a validat miercuri noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. S-au înregistrat 310 voturi pentru şi 11 împotrivă.
Din partea preşedintelui României, membrii CA ai SRR sunt Dragoş Gabriel Pătlăgeanu – titular şi Camelia Tatiana Ilie – membru supleant.
Din partea Guvernului este Maria Ţoghină, aceasta fiind singura nominalizare, fără supleant.
Din partea salariaţilor SRR, membri titulari sunt Adrian Valentin Moise şi Gabriel Basarabescu, iar supleanţi – Nicoleta Balaci şi Constantin Puşcaş.
Georgică Severin, Bogdan Niculescu Duvăz, Cristian Teodorescu, Ruxandra Ileana Săraru sunt membri titulari în CA al SRR din partea PSD, în timp ce supleanţi sunt Anca Florea, Cristian Zărescu, Ioan Horăscu şi Adriana Popp.
PNL i-a desemnat ca titulari pe Radu F. Alexandru şi Alexandru Iulian Muraru şi ca supleanţi pe Ioan Chiorean şi Laurenţiu Ichim.
Membrii în CA al SRR propuşi de USR sunt Angelo Mitchievici – titular şi Mihai Radu Vancu – supleant.
Din partea UDMR, titular este Demeter András István, iar supleant – Romanszki Zsusza, iar de la minorităţile naţionale – Milan Miroslav Manyura (titular) şi Roxana Georgeta Gheorghe (supleant).
Anterior, raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2016 a primit miercuri vot negativ în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului. Raportul şi contul de execuţie bugetară pe anul 2016 au fost respinse, fiind înregistrate 203 voturi pentru şi 74 împotrivă. Respingerea raportului de activitate al SRTv pe 2016 atrage după sine demiterea de drept a Consiliului de Administraţie al Televiziunii publice. Comisiile reunite de cultură ale Parlamentului au validat-o miercuri, cu majoritate de voturi, pe Doina Gradea în funcţia de preşedinte – director general interimar al Societăţii Române de Televiziune. Doina Gradea era membru al CA al SRTv.
-
„TVR şi Radio România, între public şi politic. Cine plăteşte?”
Evenimentul, organizat de TVR şi Radio România, moderat de jurnaliştii Irina Păcurariu (TVR) şi Radu Croitoru (SRR), a reunit, în studiourile TVR, reprezentanţi ai societăţii civile, personalităţi ale mediului academic, ai sindicatelor şi jurnalişti.
Aflate pentru prima dată în istoria lor în faţa posibilităţii de a nu mai fi finanţate prin contribuţia directă a cetăţenilor României, cele două instituţii media de importanţă strategică au supus dezbaterii oportunitatea eliminării taxei radio-tv şi implicaţiile pe care le-ar avea decizia Parlamentului, dacă legea ar fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Au fost analizate posibile efecte, dar şi alternative pentru păstrarea taxei.
La dezbatere au fost prezenţi jurnalişti din TVR, din Radio România, dar şi din alte instituţii de presă, formatori de opinie, jurişti, economişti, analişti media, foşti şi actuali manageri ai celor două instituţii.
Printre cei 60 de invitaţi prezenţi la dezbatere, au exprimat puncte de vedere: Irina Radu (Preşedinte Director General al TVR); Ovidiu Miculescu (Preşedinte Director general al SRR); foşti directori generali ai TVR Răzvan Theodorescu şi Alexandru Lăzescu; Ioana Avadăni (CJI); jurnaliştii Ioan M. Ioniţă, Adrian Ursu, Florin Iaru şi Mircea Vasilescu; Horia Andreescu (dirijor); acad. Sabina Ispas; Radu F Alexandru; Ştefan Gheorghiu (Credidam); economist Radu Soviany; Gheorghe Iancu (prof. în drept constitutional); Ion Popescu (Confederaţia sindicală Meridian) .
Cu toţii au încearcat să răspundă întrebărilor: dacă TVR şi Radio România mai pot exista fără taxă şi, mai ales, dacă îşi mai pot îndeplini misiunea publică în condiţii de independenţă faţă de clasa politică în situaţia în care finanţarea va veni direct de la bugetul de stat.
Opiniile exprimate au scos în evidenţă importanţa radioului şi a televiziunii publice în actualul context mediatic românesc şi european, iar invitaţii au atras atenţia asupra pericolului major reprezentat de posibilitatea ca TVR şi Radio România să nu mai fie finanţate prin contribuţia directă a românilor.
-
Cu sau fără taxa radio-tv
Recent votată de Parlament şi văzută de unii ca o măsură cu iz populist,
eliminarea taxei radio tv, alături de alte 101 taxe, a generat reacţii aprinse
în România. De altfel, actul normativ a fost votat într-un timp record atât de
Senat, cât şi de Camera Deputaţilor. Reprezentanţi ai vieţii culturale româneşti,
ai scenei politice, ai organizaţiilor non guvernamentale, instituţii media din
ţară şi din străinatate au criticat această măsură. Este bine sau nu
să se renunţe la această taxă? Au fost calculate urmările acestei măsuri? Care
sunt argumentele aduse în sprijinul dispariţiei ei? Va fi afectată independenţa
posturilor publice de radio şi televiziune?O dezbatere
publică a fost organizată, la Bucureşti, pentru analizarea
posibilelor efecte şi a alternativelor pentru păstrarea taxelor. Printre
participanţi s-au numărat reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti,
lideri sindicali, specialişti în drept constituţional şi oameni de cultură,
care au avertizat asupra riscului de control politic prin finanţarea exclusivă
a celor două instituţii de la bugetul de stat. Prin renunţarea la această
contribuţie, se taie legătura directă între cetăţean şi serviciul public, este
de părere directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădanei,
care a punctat că, în schimb, populaţia va continua să plătească din banii de
la buget. Este un mit eliminarea taxei. Ea, de fapt, nu
dispare, ci este încorporată în bugetul de stat, care reprezintă tot banii noştri, numai că legătura nu va mai
fi directă.La rândul său, academicianul Răzvan
Theodorescu a criticat decizia Parlamentului, apreciind că eliminarea taxei
radio-tv este o răzbunare politică. Răzvan Theodorescu: Cred că
preşedintele României trebuie să facă acest gest şi să respingă această
stupizenie, care ar putea să ducă cele două societăţi publice într-o situaţie
extrem de dificilă.Impotriva eliminării taxei radio tv sunt, evident, şi
şefii celor două instituţii publice. Preşedintele director general al
Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a avertizat că eliminarea
taxei radio-tv pune în pericol însăşi funcţionarea, de la 1 ianuarie 2017, a
celor două servicii publice. Si preşedintele director general al TVR, Irina
Radu, a afirmat că odată cu renunţarea la taxă ca sursă de finanţare, Radioul
şi Televiziunea nu-şi vor mai putea desfăşura activitatea pe baza Legii 41,
care reglementează, în prezent, funcţionarea şi organizarea lor.Deocamdată,
legea privind eliminarea taxei radio tv se află în promulgare la preşedintele
Klaus Iohannis. El a declarat, recent, că
foarte multe organizaţii media europene, sindicate media şi asociaţii ale
profesioniştilor i-au solicitat să nu promulge legea în forma actuală, pentru
că, dacă Radioul şi Televiziunea publice ar fi finanţate de la bugetul de stat,
ar ajunge să fie uşor dirijate politic. -
Dezbatere comună Radio România – TVR: cu taxă sau fără taxă?
Radio România şi Televiziunea Română au organizat, luni seara, în studiourile TVR, o dezbatere comună legată de posibilitatea dispariţiei taxei radio-tv şi implicaţiile pe care le-ar avea decizia Parlamentului, dacă legea ar fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Alături de preşedinţii celor două servicii publice de media, Irina Radu şi Ovidiu Miculescu, la dezbatere au luat parte reputaţi ziarişti, formatori de opinie, jurişti, economişti, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic, ai sindicatelor şi jurnalişti din serviciul public.
Majoritatea covârşitoare a opiniilor exprimate au scos în evidenţă importanţa radioului şi televiziunii publice în actualul context mediatic românesc şi european iar invitaţii au atras atenţia politicienilor asupra pericolului major reprezentat de posibilitatea ca Radio România şi TVR să nu mai fie finanţate prin contribuţia directă a românilor.
O sinteză a poziţiilor exprimate în cadrul acestei dezbateri va fi difuzată astăzi, 8 noiembrie, de la ora 13:20, pe Radio România Actualităţi, Radio Antena Satelor şi de toate posturile regionale din portofoliul Radio România şi sâmbătă, 12 noiembrie, de la ora 23:00, la TVR.
Societatea Română de Radiodifuziune mulţumeşte încă o dată ascultătorilor săi, societăţii civile şi mediului academic pentru susţinerea manifestată în această perioadă în care deciziile politice ar putea pune în pericol, pentru prima dată în cei 88 de ani de existenţă, independenţa şi autonomia serviciului public de radio, aflat exclusiv în slujba publicului.