Radio România Internațional

Tag: TVR

  • Taxa radio-TV eliminată după votul Parlamentului

    Taxa radio-TV eliminată după votul Parlamentului


    Deputaţii au votat, marţi, în unanimitate, proiectul de eliminare a peste 100 de taxe, inclusiv cea radio-TV, propus de liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea. Timbrul de mediu pentru autovehicule, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii, taxe la Registrul Comerțului, taxe consulare și de cetățenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar sunt câteva din cele 102 taxe eliminate prin această lege.



    Este o lege care poate da încredere românilor și celor care își cumpără o mașină din munca lor și celor care trebuie să plătească anumite taxe și nu vor să piardă timpul la cozi, să nu mai fie umiliți […] De foarte multe ori, valoare acestor taxe este ridicol de mică și ridicol de puțin importantă în comparație cu cozile interminabile la care trebuie să stăm pentru a le plăti. Românii nu sunt foarte afectați de nivelul acestor taxe, dar mai suportă insulta de a-și irosi timpul, nervii și banii și liniștea la cozile sistemului public”, a spus Liviu Dragnea, în faţa colegilor din Parlament.



    Liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu, a criticat momentul ales pentru eliminarea taxelor: Este un mare păcat că un asemenea proiect care se referă la debirocratizare, reducerea poverii cetățenilor se dezbate în campania electorală. Nu putem să nu vedem nuanța de demagogie, oportunism. Guvernul deja a luat măsuri pentru reducerea birocratizării, care sunt în curs.”


    Deputatul Andreea Paul (PNL) adaugă: Vom face toate demersurile pentru salvarea libertăţii de exprimare a mass-mediei publice. Articolul 35 din Constituţie garantează autonomia Televiziunii şi Radioului public. Se spune explicit în Constituţie ca noi avem obligaţia – Parlament şi Guvern – să le respectăm. Or, ce face astăzi PSD încalcă grav Constituţia.”



    Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, a spus pentru Agerpres că Guvernul ia în calcul sesizarea Curţii Constituţionale: Analizăm această opțiune (de sesizare a Curții Constituționale n.r.). Pot să vă spun că impactul global este de 1,6 miliarde lei, fără indicarea sursei de finanțare așa cum prevede legea responsabilității fiscale, legea finanțelor publice și chiar Constituția. La nivelul Guvernului susținem eliminarea unor taxe, acesta a fost și punctul nostru de vedere, dar acolo unde era un efort financiar rezonabil și pe care îl puteam susține în 2017”


    Conform ministrului, impactul ar fi de circa 600 milioane lei numai pentru taxa radio-TV.



    Sursa: Agerpres

  • EBU: Abolishing the licence fee endangers public service media

    EBU: Abolishing the licence fee endangers public service media

    The European Broadcasting Union expressed its concern regarding Parliament’s proposal to abolish the licence fee in Romania: Removing stable funding from TVR and Radio Romania would seriously endanger public service media (PSM) in the country and expose it to political pressure.”



    EBU also stated that contributions by citizens are not only the most stable sources of funding for PSM, but also the most widespread across Europe. EBU Director General Ingrid Deltenre said: “We appeal to the Romanian Parliament not to take such an irredeemable step which risks destroying the fabric of PSM in the country PSM funding in Romania is in urgent need of reform but that should be done in line with European standards and the EBU is already working with TVR on a peer to peer review to support its growth.”



    Here is what EBU stated.

  • Internationaler Musikwettbewerb “George Enescu” hat begonnen

    Internationaler Musikwettbewerb “George Enescu” hat begonnen

    Der diesjährige Internationale Musikwettbewerb George Enescu wurde am Samstag am Bukarester Athenäum mit einem Galakonzert der Violinistin Anna Tifu, des Cellisten Valentin Răduţiu und des Pianisten Mihai Ritivoiu eröffnet. Die drei Gewinner vorheriger Festivalauflagen sind auf der Bühne des Bukarester Athenäums zusammen mit dem Philarmonischen Staatsorchester George Enescu, unter der Leitung von Horia Andreescu aufgetreten. Innerhalb der nächsten drei Wochen, laden die Organisatoren zu 19 Konzerten, gehalten von rund 200 jungen Künstlern aus 38 Ländern, die Stücke des rumänischen Komponisten George Enescu interpretieren werden. Das diesjährige Musikereignis startet mit einem neuen Konzept: der Wettbewerb bringt junge Musiktalente und berühmte Musiker auf dieselbe Bühne.



    Die letzteren sind Jurymitglieder oder Gewinner vorheriger Festivalauflagen, die bereits eine internationale Karriere hinter sich haben.Der Geschäftsführer des Festivals Mihai Constantinescu kommt zu Wort mit Einzelheiten: “Außer der bekannten Wettbewerbsphasen, gibt es dieses Jahr sechs Konzerte, gehalten von drei Gewinnern der letzten Festivalauflage sowie das Galakonzert, das drei rumänische Gewinner des Wettbewerbs George Enescu zusammenbringt. Dabei präsentieren wir auch das musikalische Werk, das 2014 den Internationalen Kompositionswettbewerb gewonnen hat. Die öffentlich-rechtliche Rundfunkanstalt Radio Rumänien sowie der öffentlich-rechtliche Fernseher TVR strahlen, wie jedes Jahr, die Konzerte aus. Dieses Jahr sind zum ersten Mal Live-Übertragungen auch im Ausland anzusehen. Der diesjähige Wettbewerb steht unter dem Motto Lebe deinen Traum!. Die Organisatoren ermutigen die Nachwuchsmusiker, für ihre Träume zu kämpfen und beim Bukarester Wettbewerb ihr Bestes zu geben. Zum ersten Mal stellen die Organisatoren dieses Jahr dem Publikum eine App zur Verfügung, mit der die Liebhaber klassicher Musik ebenfalls den Traum ihres Lebens auf der Webseite des Wettbewerbs erzählen können.



    Der Internationale Wettbewerb George Enescu hat sich im Laufe der Zeit zu einem wichtigen Motor zur Förderung junger Talente der klassischen Musik entwickelt. Das Kulturministerium ist ein traditionsreicher Partner der Festspiele. Der Wettbewerb wird in vier Abteilungen geteilt: Violine, Cello, Klavier und Komposition. Die Gesamtpreise beziffern sich auf 115.000 Euro. Die Veranstaltung findet jedes zweite Jahr statt, der Wettbewerb und das Festival werden abwechselnd organisiert. Ebenfalls im Zweijahresrhythmus findet in Bukarest das einzige Festival der Rundfunkorchester in Europa statt. RadiRo wird vom öffentlich-rechtlichen Rundfunk organisiert. Das diesjährige Musikereignis bringt zwischen dem 24. September und dem 1. Oktober sechs berühmte Orchester aus Europa und Asien sowie weltweit bekannte Solisten und Dirigenten auf die Bühne des Konzertsaals des Rumänischen Rundfunks in Bukarest.



  • Hörerpostsendung 15.5.2016

    Hörerpostsendung 15.5.2016

    Ende April erhielten wir einen interessanten Brief, der von der griechischen Mittelmeerinsel Kreta abgeschickt wurde. Folgende Zeilen schrieb uns Karin Siebert, die bis Ende Mai 2016 dort verweilt:



    Liebes Radio Rumänien International!



    Ich bin eine deutsche Künstlerin und lebe seit vielen Jahren in Ostkreta, weitab von der Welt und ihrer Technologie, wie wir sie in Deutschland kennen. Die einzige Verbindung zur Au‎ßenwelt ist ein kleines Radio mit KW, auf dem ich Ihre Sendungen höre.



    Meine Traumreise, da ich in Ingolstadt an der Donau wohne, ist: die Donau abwärts bis ins Delta, dann Sulina-Burgas, Burgas-Istanbul, Istanbul-Ägäis, Ägäis-Kreta.



    Sämtliche Reisebüros in Deutschland und Kreta konnten mir keine Auskunft geben. Ich brauche nur noch die Schiffsverbindung Sulina-Burgas. Können Sie mir bitte ein Touristenbüro in Bukarest nennen, das Auskünfte über Schwarzmeer-Schifffahrt hat?



    Ihre dankbare Hörerin mit herzlichen Grü‎ßen


    Karin Siebert




    Vielen Dank für den Brief, liebe Frau Siebert. Ich war echt überrascht, dass unser Sender auch auf Kreta zu empfangen ist, noch dazu das Programm in deutsch, weil die Sendung ja für Mittel- und Nordwesteuropa bestimmt ist und die Sender in die entsprechende Richtung ausstrahlen. Aber auch früher haben wir nicht nur einmal Empfangsberichte aus Nordamerika und sogar Australien bekommen, durch die Ionosphäre-Reflexionen kann die Kurzwelle ebene solches leisten. In Kreta war ich übrigens auch, vor etwa zwei Jahren in einem kurzen Urlaub zu Ostern, und es hat mir sehr gefallen. Die Landschaften sind wunderbar abwechslungsreich und der Menschenschlag ist ein anderer als auf dem Festland oder auf den anderen Inseln.



    Hinsichtlich Ihrer Bitte muss ich Sie leider enttäuschen: Ich habe im Internet nachgeschaut, und es gibt leider keine grenzüberschreitenden Schifffahrten auf dem Meer von Rumänien aus. Es gibt zwar diverse Reiseveranstalter, die Kreuzfahrten vor der rumänischen Küste oder Schiff- und Bootsfahrten im Donaudelta anbieten, aber Strecken au‎ßerhalb der sogenannten Territorialgewässer Rumäniens stehen nicht im Angebot. Auf der Donau bis nach Rumänien zu kommen, dürfte hingegen kein Problem sein, wie Sie sicher schon wissen, nur müssten Sie die Strecke bis Burgas oder bis zu einem näheren Hafen in Bulgarien (beispielsweise Warna) über Land zurücklegen, da es derzeit keine andere Möglichkeit gibt. Ich finde es auch schade, dass man von den rumänischen Hafenstädten aus nicht per Schiff mal nach Bulgarien, nach Odessa in die Ukraine, nach Sotschi in Südrussland oder nach Batumi in Georgien reisen kann. Wahrscheinlich traut sich auch kein Unternehmer, in solche Schiffsverbindungen zu investieren, da sie vermutlich entsprechend teuer sein würden. Und eigene Schiffe hat Rumänien kaum noch, nachdem unsere Politiker selbst die Handelsflotte Ende der 1990er verscherbelt haben.



    Und nun zu weiteren Zuschriften mit Eindrücken zu unserem Programm. Zum Thema DAB/DAB+, das in den letzten Wochen im Funkbriefkasten zur Sprache kam, erhielten wir eine weitere Meinung. Folgende Zeilen schickte uns Dietmar Wolf per E-Mail, der im unterfränkischen Hammelburg zu Hause ist:



    Besonders interessant fand ich das Thema DAB+ im Hörerbriefkasten. Schön, dass sich bei dieser Mogelpackung immer mehr Hörer zu Wort melden. Ich hätte da auch ein paar interessante Zahlen. Es sind bereits mehr als 500 Mio. € Beitragsgelder (GEZ) in den Ausbau von DAB und DAB+ geflossen und NICHTS funktioniert richtig!!! In Deutschland leisten wir uns ja den teuersten (ZWANGS-finanzierten)-Rundfunkbeitrag weltweit!!! 17,90 Euro im Monat und jetzt wei‎ß man auch, was mit dem Geld gemacht wird. 500 Mio. € für einen Rohrkrepierer, denn DAB+ wird auch so enden wie DAB, da bin ich sicher.



    Diese Zahlen habe ich von der KEF (Kommission zur Ermittlung des Finanzbedarfs der Rundfunkanstalten) auf Nachfrage erhalten. Weiterhin hat die KEF niemals von den öffentlich-rechtlichen Rundfunkanstalten gefordert, die Mittelwelle abzuschalten, auch wenn die ÖR das immer behaupten! Die KEF hat nur gesagt, wenn ihr unbedingt DAB+ wollt, dann müsst ihr sparen… und schwups, war die MW weg!



    Man könnte ja mal bei Media Broadcast oder beim Intendanten vom Deutschlandfunk Herrn Dr. Willi Steul nachfragen, warum es so schleppend vorangeht. Nur ein Schelm vermutet Böses, wenn er feststellt, dass au‎ßer den öffentlich-rechtlichen Sendern kaum ein privater Sender bei DAB+ mitmacht und dass ausgerechnet die Media Broadcast GmbH und der DLF beide in Köln beheimatet sind… Da sind kurze Dienstwege vorprogrammiert, oder??



    Viele DXer fragen sich auch so langsam, was es mit dem DAB+ so auf sich hat, wurde es uns doch immer als energiesparend“ verkauft. Wenn man nun die Sendestationen so sieht, dann fällt auf, dass doch tatsächlich einige 10-kW-Sender dabei sind. Ich dachte immer, DAB+ ist eine Energiespar-Aktion? Wenn man hier 10×10 kW nimmt, dann kommen doch 100 kW raus, oder?



    Das wäre dann ein typischer MW/KW-Sender für ein Land wie Deutschland!!! Das Abschalten der MW wurde doch immer mit einem Energiesparen begründet. Was rechne ich hier eigentlich falsch? Wenn ich mir anschaue, wie viel DAB+ Sender ich zur flächendeckenden Versorgung benötige, dann kommen da doch wohl einige kW zusammen. Es bleibt also spannend und den Verlautbarungen der öffentlich-rechtlichen Rundfunkanstalten kann der Rechnung tragen, der möchte, ich nicht mehr!



    PS: Mein DAB+ Radio hat kaum Empfang und in der Wohnung schon gar nicht, mir wird aber seit nun 4 Jahren versprochen, dass bald alles besser wird. Besser wird definitiv nichts mehr, da der für mich zuständige Sendemast bereits voll ausgebaut ist! Super, ich hoffe aber wenigstens, dass sich mit dem DAB+ Projekt einige die Taschen voll gemacht haben. Ob BER-Flughafen oder DAB+: Es gibt viele tolle Projekte und der Bürger zahlt!




    Vielen Dank für Ihr Feedback, lieber Herr Wolf, das ich einfach mal unkommentiert stehen lasse.


    Und nun geht es in den Norden Deutschlands und zwar nach Stralsund, wo unser Hörer Peter Vaegler zu Hause ist:



    Liebe Freunde in Bukarest,



    der 5. Monat des Jahres hat begonnen und ich schicke schon den 5. Bericht. Das habe ich im vergangenen Jahr nicht geschafft!


    Besonders interessant fand ich im Funkbriefkasten den Reisebericht vom Hörer Michael Lindner. Den kenne ich nämlich persönlich, als er im vergangenen Jahr in Stralsund war.


    Elektrofahrräder werden immer mehr bei uns gekauft und ich habe auch schon überlegt, mir ein solches Rad zuzulegen.


    Das letzte Wochenende haben meine Frau und ich mal wieder genutzt, um einen Kurzurlaub in Polen zu verbringen, genauer gesagt in Swinemünde. Es sind nur ca. 100 km und ich wollte wieder einige Hotels fotografieren, da ich eine kleine Reisevermittlung betreibe, die besonders Kuraufenthalte in Polen vermittelt. Im Anhang schicke ich ein paar Fotos der Promenade, die zu den schönsten an der Ostsee gehört.





    Vielen Dank für Ihre E-Mail und für die schönen Fotos, lieber Herr Vaegler.



    Andreas Pawelczyk ist Mannheim zu Hause und liest gewöhnlich unsere Programmbeiträge, die ihm gefallen haben, auf unserer Homepage nach:



    Ich konnte Ihren Beitrag zum Thema Windenergie hören, den ich in Ihrem Internetauftritt nochmals nachlesen konnte. Es ist ja spannend, zu hören, dass die Windenergie mittlerweile in Rumänien 12,3% des erzeugten Stroms ausmacht. Dies soll sich in Rumänien bis 2020 auf 20% steigern. Die Windenergie ist allerdings in ihrer Häufung auch erst ca. 10 Jahre alt. Die Anlagen befinden sich zudem verstärkt am Schwarzen Meer.



    Neu ist mir persönlich, dass damit Vögel gravierend genervt werden, die sogar zu Tode kommen. Ich denke, dass Rumänien die Probleme wird lösen können und die Windenergie in Rumänien die Zukunft ist.




    Vielen Dank für das Feedback, lieber Herr Pawelczyk. Auch in Deutschland ist die Windenergie umstritten, es gibt Experten, die sagen, dass sie mehr Schaden als Nutzen bringe. In der Online-Fassung der Süddeutschen Zeitung habe ich vor wenigen Tagen in einem Artikel gelesen, dass der Bayerische Verfassungsgerichtshof entschieden hat, dass das umstrittene Abstandsgesetz zwischen Windrädern und Wohnsiedlungen nicht gegen die bayerische Verfassung versto‎ße. Damit wurde eine entsprechende Klage der Oppositionsparteien im Landtag zurückgewiesen. Unter anderen Leuten, die sich über die Entscheidung enttäuscht zeigten, befanden sich Umwelt- und Naturschutzverbände, namentlich auch der Vogelschutzbund. Der zuletzt genannte ist von Haus aus kritisch gegenüber der Windkraft eingestellt, weil diese die Vogelwelt zum Teil massiv schädige. Nun aber befürchten die Vogelschützer, dass Windräder zunehmend in Wälder und andere besonders sensible Gebiete verdrängt werden.




    Zum Schluss noch die Zeilen von Ralf Urbanczyk (aus Eisleben, Sachsen-Anhalt), der seine Fassungslosigkeit über den Ausschluss Rumänien vom Eurovision Song Contest äu‎ßerte:



    Ach du meine Güte, da kommen vom Eurovision Song Contest keine guten Meldungen. Der rumänische Sänger Ovidiu Anton darf nicht antreten, weil die rumänische Rundfunkanstalt TVR der EBU 16 Millionen Schweizer Franken schuldet. Schade für den Sänger. Seinen Titel “Moment of silence” finde ich nämlich ganz gut. Wahrscheinlich ist der Ausschluss vom Eurovision Song Contest nur die Spitze des Eisberges, welcher jetzt auf die rumänischen Fernsehzuschauer zukommt, denn über die EBU laufen ja zum Beispiel auch viele Übertragungen von internationalen Sportereignissen. Und da liegt im Sommer die Fu‎ßball-Europameisterschaft an, mit der rumänischen Nationalmannschaft in der Gruppe A. Für mich als Hörer von Radio Rumänien International befürchte ich ebenfalls das Schlimmste. Hoffentlich werden einige ganz clevere Manager nicht auf den Gedanken kommen, die wichtige Öffentlichkeitsarbeit für Rumänien im Ausland kürzen, um das Fernsehen zu retten.




    Vielen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Urbanczyk. Ich habe darüber auch in der Hörerpostsendung am 24.4. berichtet. Es ist tatsächlich zu befürchten, dass internationale Sportübertragungen ausfallen, denn TVR ist definitiv pleite und niemand hat die leiseste Ahnung, was zu tun ist. Und es gab auch den seltsamen Vorschlag, das Fernsehen und das Radio zusammenzulegen, angeblich um TVR zu retten. Zum Glück hat man den Einfall recht schnell als Schnapsidee abgetan, denn das hätte wohl beide öffentlich-rechtlichen Anstalten in den Ruin geführt.



    Postbriefe mit Empfangsberichten, Gru‎ßkarten und Eindrücken über unser Programm oder der Auflösung unseres aktuellen Hörerquiz erhielten wir von Thomas Jeske, Erhard Lauber, Michael Willruth, Peter Thränert, Michael Lindner (mit einer Postkarte von der Ostsee in Westpommern), Peter Kurz, Christoph Paustian, Ulrich Wicke, Reiner Peuthert (alle aus Deutschland) sowie von Horst Quitzau, Wolfgang Waldl und Paul Gager (alle drei aus Österreich) und Sandro Blatter (aus der Schweiz).



    E-Mails erhielten wir bis Freitagnachmittag von Anna Seiser, Ralf Urbanczyk, Andreas Pawelczyk, Werner Schubert und Heinz-Günther Hessenbruch (alle aus Deutschland) sowie von Josef Robl (Österreich) und Dmitrij Elagin (Russland).



    Das Internetformular nutzten Markus Wittke und Horst Cersovsky (beide aus Deutschland).



    Danke an alle, auch für die Pfingstgrü‎ße, wir wünschen Ihnen ebenfalls ein frohes Pfingstfest. Da Ostern in der Ostkirche dieses Jahr fünf Wochen später als in den Westkirchen begangen wurde, fällt für die Orthodoxen auch das Pfingstfest um die entsprechende Zeit später, also erst am 19. und 20. Juni. Denn die Pfingsten fallen bekanntlich immer auf den 50. Tag nach Ostern, was auch in der Bedeutung des Wortes noch drin steckt, das vom griechischen πεντηκοστή (wörtlich: der 50. Tag) herrührt. Im Rumänischen kommt das Wort rusalii für Pfingsten wahrscheinlich aus dem slawischen Wort rusalija, das wiederum aus dem lateinischen Rosalia entlehnt wurde. Damit bezeichnete man ursprünglich ein vorchristliches Fest Anfang Juni, mit dem man Nymphen, Nixen und andere Wassergeister zu besänftigen versuchte.



    Nach diesen kurzen philologischen Ausführungen bleibt mir nur noch, danke fürs Zuhören zu sagen — und nochmals frohes Pfingstfest!




    Audiobeitrag hören:




  • Medienpluralismus-Monitor: Rumäniens Medienlandschaft weist gemäßigte Risiken auf

    Medienpluralismus-Monitor: Rumäniens Medienlandschaft weist gemäßigte Risiken auf

    Jedes Jahr wird Anfang Mai der Internationale Tag der Pressefreiheit begangen. Das Ereignis wird gewöhnlich von Studien zum Stand der Ausdrucksfreiheit und der Rechte von Journalisten begleitet. Darunter der sogenannte Medienpluralismus-Monitor“, der von der Europäischen Kommission und dem Europäischen Parlament geführt und finanziert wird. Der Medienpluralismus-Monitor ist ein Bericht mit 19 Fallstudien zu den untersuchten Mitgliedsstaaten der EU. Sein Ziel ist es, mögliche Risikobereiche für die Pressefreiheit innerhalb der Staatengemeinschaft zu identifizieren. Es wurden insgesamt vier gro‎ße Risikobereiche analysiert: der Grundschutz, der Pluralismus des Medienmarktes, die politische Unabhängigkeit und die soziale Inklusion.



    Bei der Untersuchung der Gefahren für den Grundschutz“ wurden die Meinungsfreiheit, das Recht auf Informationen öffentlichen Interesses, die journalistischen Standards und die Unabhängigkeit von nationalen Behörden berücksichtigt. Bei der Untersuchung der politischen Unabhängigkeit“ wurden das Ausma‎ß der politischen Kontrolle über die Medienanstalten und die Vertriebskanäle sowie die finanzielle Unabhängigkeit der Presse ermittelt.



    Lediglich der Bereich Grundschutz der Medien weise ein niedriges Risiko auf, lautet die allgemeine Schlussfolgerung des Berichts. Bei den anderen Bereichen gehe man auch auf europäischer Ebene von gemä‎ßigten Risiken aus. Trotzdem wurde für Rumänien ein gemä‎ßigtes Risiko für alle vier Analysebereiche ausgerechnet. Die Kennzahlen für den Bereich Grundschutz würden zudem Rumänien als Einzelfall erscheinen lassen, sagt Adina Marincea, Forscherin am Median Research Center, das für den Länderbericht zu Rumänien verantwortlich war.



    Rumänien ist das einzige Land von den 19, das ein gemä‎ßigtes Risiko im Bereich Grundschutz des Journalismus und Einhaltung der Branchenstandards aufweist. Zu den dringendsten Problemen der rumänischen Journalisten, die wir vor allem in der gedruckten Presse identifizieren konnten, zählt die prekäre wirtschaftliche Lage. Das spiegelt sich in der unregelmä‎ßigen und verzögerten Auszahlung der Gehälter wider oder in der Ungewissheit über den eigenen Arbeitsplatz, aber auch in Einsparungen und kurzfristigen Arbeitsverträgen, die sicherlich einen geringen sozialen Schutz in Sachen Arbeitslosengeld und Rente bieten. Darüber hinaus ist es mit diesen Verträgen viel einfacher, einem Journalisten zu kündigen.“




    Die prekäre wirtschaftliche Lage ist oftmals eng mit den Interessen der Medienunternehmer verflochten — deren Interessen stimmten nicht mit dem Auftrag der Berufsgruppe überein, glaubt der Journalist Petrişor Obae, Betreiber der Internetseite paginademedia.ro”.



    Die Probleme der rumänischen Presse sind in zwei Hauptbereichen zu suchen. Da ist zum einen der Makrobereich, also der Unternehmer, der irgendwann entdeckt hat, wie man mit den Medien spielen kann und diese zum eigenen Zwecke nutzt. Und hier entsteht auch der ökonomische Druck. Es gibt Journalisten, die nicht schreiben und recherchieren können, die die Grundregeln der Branche nicht kennen. Die sozialen Probleme spielen hier eine wichtige Rolle, an diesem Hebel sitzt der Medienunternehmer. Wenn man die eigenen Grundbedürfnisse nicht befriedigen kann, wenn man sich wortwörtlich um das Brot von morgen Sorgen machen muss, dann ist es klar, dass die Grundnormen des Berufs in den Hintergrund geraten und dass die Deontologie sich veraltet anhört.“




    Überhaupt sei die Einhaltung beruflicher Standards vor allem bei privaten Medienunternehmen problematisch, fasst Adina Marincea ein weiteres Kapitel des Medienpluralismus-Berichts zusammen.



    Oftmals fehlen die journalistischen Standards oder der Kodex, bzw. sie werden entweder nicht angewendet oder von der Unternehmensleitung und nicht von den Berufsverbänden der Journalisten bestimmt. All diese Faktoren führen zu Einmischungen in die Redaktionsarbeit. Es hat viele Fälle gegeben, in denen Medienunternehmen illegale Finanzierung durch unterschiedliche Wirtschaftsvertreter oder Politiker und sogar Zensur vorgeworfen wurde.“




    Über Einmischungen und Zensur wird ein weiterer Problembereich erreicht, und zwar die politische Unabhängigkeit. Adina Marincea wei‎ß, welche Gefahren hier lauern.



    Im Risikobereich der politischen Unabhängigkeit gibt es zwei Kennzahlen, die Alarmzeichen senden. Ähnliche Fälle gibt es in der Slowakei, Slowenien und Litauen.“




    Die übermä‎ßige Politisierung mehrerer Medienunternehmen, vor allem privater Medienkonzerne, wird auch in dem Bericht der NGO ActiveWatch“ erwähnt. Dargestellt sind dabei mehrere Fälle, in denen Medienunternehmer Druck ausgeübt haben, um die negative Berichterstattung über bestimmte Politiker und deren Missbräuche zu vermeiden. Auch werden Beispiele von Journalisten genannt, denen infolge der Veröffentlichung kritischer Artikel der Vertrag aufgekündigt wurde. Nicht zuletzt beschreibt der Bericht die Fälle mehrerer Bürgermeister, die die lokale Presse zur Erpressung politischer Gegner instrumentalisierten. Für Răzvan Martin von ActiveWatch ist die politische und wirtschaftliche Abhängigkeit auch auf die schlechte Finanzlage zurückzuführen, die sich für bestimmte Medienanstalten nach Ende der Wirtschaftskrise nicht verbessert habe.



    Da sie aus wirtschaftlicher Sicht sehr verwundbar sind, ist ihre Haltung gegenüber Politikern oder Geldgebern auch recht fragil. Gleichzeitig bin ich mir nicht ganz sicher, dass eine verbesserte Finanzlage die Presseanstalten weniger anfällig für externe Einflüsse machen würde. Ich befürchte, sie haben es zu ihrem Existenzziel gemacht, politische Spielchen zu treiben und nicht die Öffentlichkeit zu informieren oder einen legitimen wirtschaftlichen Gewinn zu erzielen. Und hier meine ich die präsentesten Presseanstalten, die Mainstream-Konzerne, die Nachrichtensender, die die öffentliche Agenda gestalten. Ich will aber nicht verallgemeinern, denn es gibt nach wie vor sehr viele aufrichtige Journalisten und absolut ordentliche Medienanstalten. Vor allem im Online-Bereich findet man Medienportale, die Qualitätsjournalismus machen.“




    Die beiden öffentlich-rechtlichen Rundfunkanstalten, die Fernsehanstalt TVR und die Hörfunkgesellschaft SRR, haben entgegengesetzte wirtschaftliche und redaktionelle Situationen aufzuweisen. Auch ihnen blieben die Probleme im vergangenen Jahr nicht erspart, berichtet Răzvan Martin von ActiveWatch.



    Dem öffentlichen Hörfunk geht es wirtschaftlich gesehen gut, es hat aber hier Probleme gegeben, als eine Kampagne gegen eine absolut logische Gesetzesänderung betreffend den öffentlichen Dienst gestartet wurde. Es gibt auch eine Rüge seitens des Medienrates CNA, weil die Sendezeit für Kritik gegen den Gesetzentwurf missbraucht wurde. Die Fernsehanstalt TVR steht vor dem Abgrund, dort haben sich riesige Schulden angehäuft und die Politik hat sich noch nicht für die Verbesserung der Lage eingesetzt.“




    Unlängst hat das Parlament infolge einer Abstimmung im Plenum die Ernennung eines neuen Intendanten der Fernsehanstalt TVR bestätigt.

  • Libertatea şi pluralismul în mass-media

    Libertatea şi pluralismul în mass-media

    Anual, la începutul lunii mai, este celebrată Ziua
    Mondială a Libertăţii Presei. Şi, de obicei, acest eveniment este marcat prin
    analize despre gradul de respectare a dreptului la liberă exprimare şi a
    drepturilor jurnaliştilor. Una dintre aceste cercetări este şi Monitorul
    Pluralismului în Media, girat şi finanţat de către Comisia şi Parlamentul
    European. Raportul include studii de caz ale celor 19 state-membre incluse în
    analiză şi şi-a propus să identifice posibilele riscuri care ameninţă, în
    prezent, libertatea presei din UE. Au fost cercetate patru mari arii de risc:
    protecţie de bază, pluralismul pieţii media, independenţa politică şi
    incluziunea socială. Indicatorii prin care s-a măsurat riscul protecţiei de
    bază au vizat libertatea de
    exprimare, respectarea dreptului la informaţii de interes public, standardele
    jurnalismului şi independenţa faţă de autorităţile naţionale. În ceea ce
    priveşte independenţa politică, au fost măsurate gradul de politizare a
    controlului asupra canalelor mass-media precum şi a reţelelor de distribuţie
    precum şi independenţa finanţării instituţiilor publice de presă. Concluzia
    generală este că singurul domeniu în care
    riscurile sunt apreciate ca fiind reduse este cel alprotecţiei de bază în sectorul mass-media, pentru celelalte
    înregistrându-se şi la nivel european riscuri medii. Totuşi, în acest tablou, România prezintă un
    grad de risc mediu în toate cele patru arii principale. În plus, indicatorii privind protecţia de
    bază situează România pe o poziţie unică, după cum am aflat de la Adina
    Marincea, cercetătoare în cadrul Median Research Center, instituţia care a
    elaborat raportul de ţară pentru România.

    Adina Marincea: România este singura ţara, din cele 19,
    care prezintă un potenţial risc mediu privind protecţia de bază a jurnalismului
    şi de respectarea standardelor profesiei. Printre problemele cele mai presante pe care le-am identificat şi cu
    care se confruntă jurnaliştii în România se numără, mai ales în presa scrisă,
    situaţia economică precară. Ea este exemplificată prin cazurile de
    neregularitate şi întârziere a plăţii salariilor, nesiguranţa locului de muncă,
    tăieri de salarii, încheierea unor contracte pe termen scurt care oferă o
    protecţie socială redusă în privinţa şomajului şi a pensiilor. În acelaşi timp,
    aceste contracte fac mai uşoară concedierea jurnaliştilor.



    Această situaţie economică precară este strâns
    legată, deseori, de interesele patronatului care nu coincid cu scopurile
    profesiei, după cum observă şi jurnalistul Petrişor Obae, coordonatorul
    siteului paginademedia.ro. Problema presei româneşti se regăseşte
    în două zone principale. Una este zona macro, cea de la nivelul patronatului
    care a descoperit, la un moment dat, ce înseamnă jucăria reprezentată de
    mass-media şi a folosit-o în scop personal. Aici se află şi presiunea
    economică. Şi cea de la nivel micro, adică de la nivelul exercitării profesiei.
    Sunt jurnalişti care nu au habar să scrie şi să se documenteze, care nu cunosc
    regulile de bază ale meseriei. Problemele sociale contează foarte mult, căci
    sunt pârghiile pe care le manevrează patronatul. În momentul în care nu ai
    nevoile de bază satisfăcute, în momentul în care-ţi pui problema ce mănânc
    mâine, la modul cel mai propriu, evident că începi să laşi deoparte normele de
    bază ale meseriei, iar deontologia e un cuvânt depăşit.



    De altfel, o altă problemă identificată de
    raportul privind pluralismul media în Europa se referă la respectarea şi
    standardelor profesionale, mai ales, în organizaţiile private de media, care
    acoperă cea mai mare parte a sectorului. Adina Marincea: De multe ori, standardele ori codurile jurnalistice
    lipsesc sau nu sunt aplicate sau sunt realizate aproape exclusiv de
    managementul organizaţiilor de media şi nu de către jurnalişti sau de asociaţii
    profesionale de jurnalism. Toţi aceşti factori duc la interferenţe în
    conţinutul editorial şi au existat mai multe cazuri de acuzaţii cu privire la
    finanţarea ilegală a presei de către diverşi actori economici şi politici sau
    chiar de cenzură jurnalistică.



    Vorbind despre
    interferenţe şi cenzură atingem un alt domeniu şi anume independenţa politică.
    Adina Marincea, revine cu detalii: În aria de risc cu privire la independenţa politică, sunt doi indicatori
    care înregistrează semnale de alarmă. Cazuri similare sunt în Slovacia,
    Slovenia şi Lituania.


    Politizarea excesivă a
    unei părţi a presei, mai ales a celei particulare, în vederea protejării unor
    interese, inclusiv, economice a patronatului, reprezintă una din concluziile
    altui studiu şi anume raportul FreeEx, elaborat de organizaţia
    non-guvernamentală ActiveWatch. Aici sunt prezentate cazuri de presiuni exercitate de patroni pentru
    ca anumite materiale care şifonau imaginea unor demnitari sau evidenţiau
    abuzurile lor să nu fie publicate. Sunt exemple de jurnalişti care, îndrăznind
    să facă acest lucru, au fost pedepsiţi prin suspendarea contractelor de colaborare.
    De asemenea, sunt descrise şi cazurile unor primari locali care se foloseau de
    presa din oraşul lor pentru a-şi şantaja rivalii politici. Pentru Răzvan
    Martin, dependenţa politică şi economică este cauzată şi de starea financiară
    proastă care nu s-a îmbunătăţit de la ieşirea din criza economică pentru
    anumite companii de mass-media.

    Răzvan Martin: Fiind foarte
    vulnerabile din punct de vedere economic şi poziţia lor devine foarte fragilă
    în faţa unor oameni politici sau diverşi finanţatori. În acelaşi timp, nu sunt
    convins că o situaţie economică mai bună a unor instituţii de presă sau
    publicaţii le-ar face mai puţin permeabile la anumite influenţe. Mi-e teamă că
    raţiunea lor de a exista este de a face astfel de jocuri politice şi nu de a
    informa public sau de a obţine un profit economic legitim. Mă refer la
    instituţiile de presă cele mai vizibile,
    mainstream, televiziunile de ştiri, cele care fac agenda publică. Dar
    nu vreau să generalizez pentru că există în continuare foarte mulţi jurnalişti
    oneşti şi instituţii de presă absolut onorabile. Mai ales în spaţiul online,
    există platforme media care produc jurnalism de calitate.



    Având situaţii economice şi editoriale total opuse
    între ele, cele două instituţii publice din domeniul audio-vizualului – TVR şi
    SRR – nu au fost nici ele scutite de probleme în ultimul an, potrivit
    raportului FreeEx privind libertatea presei în România. Răzvan Martin: Radioul public merge bine din punct de vedere economic, dar au existat
    probleme şi aici odată cu declanşarea unei campanii împotriva unui proiect
    absolut firesc de modificare a legii de funcţionare a serviciilor publice.
    Există şi o somaţie a CNA-ului pentru că s-a folosit abuziv spaţiul de emisie
    pentru a ataca acest proiect de lege. TVR este în pragul colapsului, a acumulat
    datorii imense, iar mediul politic nu manifestă niciun interes pentru a remedia
    situaţia.



    Recent, plenul Parlamentului a numit,
    prin vot, un nou Preşedinte-Director General al TVR.



  • Hörerpostsendung 24.4.2016

    Hörerpostsendung 24.4.2016

    Heute möchte ich mit den Zeilen eines unserer jüngsten Hörer beginnen. Calvin Knott ist im mittelfränkischen Theuerbronn zu Hause, ist 16 Jahre alt und ein leidenschaftlicher Bastler. In seiner E-Mail nahm er Bezug auf die Zeilen eines Hobbykollegen, die ich vor zwei Wochen verlesen hatte.



    Liebes RRI-Team,



    Heute möchte ich mich mal auf einen Hörerbericht von Marco Lehner im Funkbriefkasten vom 10.4.2016 beziehen.



    Zunächst mal ein paar Worte zu The Mighty KBC: Nun, auch ich bedauere die Abschaltung dieses Senders, vor allem da es der erste Kurzwellensender war, den ich wirklich gehört hatte. Zwar bevorzuge ich schon seit längerem Radio România International, da ich die rumänische Kultur interessant finde und Ihr informationsreicher seid, dennoch war The Mighty KBC einfach ein guter Sender.



    Und nun möchte ich noch auf die Sache mit DAB/DAB+ eingehen. Zunächst mal wird ja von DAB behauptet bzw. allgemein von der Digitalen Dividende, dass dadurch Frequenzen frei werden, da die spektrale Effizienz angeblich höher sein soll. Doch wenn man das mal selbst misst, sieht das in der Realität ganz anders aus! In einem 1,5 MHz breiten DAB-Block sind hier jeweils 9 Sender drin. Wenn wir nun also 1500 KHz durch 9 teilen, kommen wir auf 167 KHz Bandbreite pro Sender. Für den Vergleich zu UKW wird zwar offiziell eine Referenzbandbreite von 250 oder teilweise sogar 280 KHz genutzt, allerdings habe ich noch keinen UKW-Sender messen können, der eine Bandbreite über 150 KHz hat. Zudem verzerrt beispielsweise mein UKW-Radio schon bei einer Bandbreite über 190 KHz, was wiederrum bedeutet, dass nicht einmal die Geräte für diese Referenzbandbreite ausgelegt sind. Letzten Endes können wir also sehen, dass DAB keine spektralen Vorteile im Vergleich zu UKW bringt.


    Ich meine, ich höre sowieso kein UKW-Radio, da hier in Deutschland sowieso immer das Gleiche läuft und ich mir bei den Berichten nur an den Kopf fassen kann. Doch zurück zu DAB: Was bringt die Digitale Dividende nun letzten Endes? Grundsätzlich geht es meiner Meinung nach einzig und allein darum, den Markt anzukurbeln. Früher oder später wird UKW abgeschaltet werden, so wie der Deutschlandfunk das schon auf Lang-, Mittel- und Kurzwelle getan hat, und die Hörer werden sich zwangsläufig ein neues Radio kaufen müssen.


    Ich möchte allerdings anmerken, dass es wie schon gesagt meine Meinung und meine Messungen sind. Wenn hier jemand andere Erfahrungen gemacht hat oder eine andere Meinung hat, wäre es interessant für den nächsten Hörerbericht.




    Vielen Dank für Deine Zeilen, lieber Calvin. Die DAB-Nutzung ist von Land zu Land sehr verschieden, wie ich vor zwei Wochen schon sagte, und der Nutzen ist tatsächlich umstritten. Ich lasse Deine Zeilen einfach mal so stehen, vielleicht meldet sich jemand mit anderen Erfahrungen.




    Heinrich Eusterbrock (aus Kaufbeuren, Bayern) meldete sich per E-Mail mit Empfangsbeobachtungen nach dem Freuquenzwechsel:



    Lieber Herr Georgescu,



    hier ist mein erster Hörbericht nach Umstellung auf die Sommerfrequenzen. Wie Sie aus dem im Anhang befindlichen Bericht erkennen können, ist der Empfang hier bei mir bisher sehr unterschiedlich gewesen und das auch bezogen auf einzelne Frequenzen. Es scheint mir, dass die Ausbreitungsbedingungen sich für diesen Sommer noch nicht so ganz gefunden haben. Ich beobachte das auch bei anderen Sendern. Insgesamt kann ich aber nicht von schlechter Empfangsqualität sprechen und das gilt sogar für die DRM-Ausstrahlung am Abend auf 11.800 kHz. Das Signal ist durchweg gut und wird zuverlässig dekodiert. Wenn allerdings Fading auftritt, dann kommen sofort auch die Aussetzer. Für die DRM-Morgensendung auf 7.330 kHz scheint das Gleiche zu gelten. Ich habe sie allerdings bisher nur stichprobenartig überprüft und nicht ausführlich beobachtet. Die Gesamtbewertung fällt also durchaus gut aus.



    Ein kleiner Mangel ist wieder bei der Frequenzansage am Ende Ihrer Sendungen zu bemerken: Für die 7.330 kHz fehlt der Hinweis darauf, dass es sich um eine DRM-Sendung handelt. Das gilt aber bereits für Ihre E-Mail mit den Sommerfrequenzen.



    Das war´s dann schon (fast) wieder. Bevor ich meine Grü‎ße loswerde, möchte ich mich noch für Ihren Ostergru‎ß bedanken und ihn nunmehr endgültig zum 1. Mai erwidern. Alles Gute und schönes Wetter für das gesamte Redaktionsteam.




    Vielen Dank für das Feedback und für die Grü‎ße, lieber Herr Eusterbrock. Ich habe mit den Abspann angehört, und es stimmt: Bei der Morgensendung fehlt tatsächlich der Hinweis, dass es sich bei einer der beiden Frequenzen um eine DRM-Sendung handelt. Im Internet steht es aber richtig.



    Aus Bayern geht es nun in den Norden Deutschlands, und zwar nach Stralsund, wo unser Hörer Peter Vaegler zu Hause ist. Folgendes schrieb er uns per E-Mail:



    Liebe Freunde in Bukarest,



    heute möchte ich Ihnen meinen vierten Empfangsbericht in diesem Jahr senden. Eigentlich hatte ich die elektronische Variante gewählt, musste aber feststellen, dass der Bericht nicht abgeschickt wurde. Da funktioniert wohl wieder irgendetwas an der Technik nicht?


    Mich würde interessieren, ob WhatsApp auch in Rumänien genutzt wird. Meine Kollegen und ich nutzen diese Kommunikationsmöglichkeit täglich, da es einfacher funktioniert als telefonieren und man gleich eine ganze Gruppe erreicht.



    Da ich die Absicht habe, im Verlaufe des nächsten Jahres in Rente zu gehen, nimmt mein Plan, nun endlich auch einmal Rumänien zu besuchen konkretere Formen an. Die Sendungen enthalten immer interessante Anregungen in dieser Hinsicht. Nun muss ich nur noch meine Frau überzeugen…



    Vielen Dank für Ihre Zeilen, lieber Herr Vaegler. Es stimmt, unser Internetformular ist nicht gerade zuverlässig — mal funktioniert es, mal nicht, das haben auch andere Hörer beobachtet. Au‎ßerdem werden die ausgefüllten Formulare nicht mehr automatisch an unsere E-Mail-Adresse weitergeleitet, was auch meine Arbeit erschwert, denn jetzt muss ich über eine andere Schnittstelle extra schauen, ob wir etwas erhalten haben.



    Hinsichtlich der WhatsApp-Nutzung in Rumänien: Laut einer Studie vom vergangenen Jahr nutzen ein Viertel aller Smartphone-Besitzer in Rumänien diesen Instant-Messaging-Dienst. 40% der Nutzer leben in Bukarest, so die besagte Studie, und das grö‎ßte Segment (64%) macht die Altersgruppe 18-24 Jahre aus. Fast die Hälfte aller rumänischen WhatsApp-Nutzer startet die App mindestens einmal in der Woche, 27% tun das sogar täglich. Und schlie‎ßlich nutzen in Rumänien mehr Frauen als Männer die App. Die Umfrage ergab eine Nutzung durch 31% der Frauen und 22% der Männer, die ein Smartphone ihr Eigen nennen.



    In absoluten Zahlen gibt es laut einer Statistik vom Oktober 2015 insgesamt 10,5 Mio. Smartphones in Rumänien. Die Entwicklung war rasant, 2012 gab es nur 2,5 Mio. Smartphones hierzulande, in vier Jahren hat sich Zahl der Smartphone-Besitzer vervierfacht. Das hei‎ßt also, dass mindestens 2,6 Mio. Rumänen WhatsApp nutzen.



    Zum Schluss muss ich eine Info updaten. Vergangenen Sonntag habe ich brav das Lied gespielt, mit dem Rumänien am Eurovision Song Contest antreten sollte. Vor wenigen Tagen ist aber bekannt geworden, dass Rumänien aufgrund der Schulden des öffentlich-rechtlichen Fernsehens (TVR) gegenüber der Europäischen Rundfunkunion (EBU) von der Teilnahme ausgeschlossen wurde. In der offiziellen Verlautbarung auf der Webseite der EBU steht, dass TVR beginnend mit 2007 Schulden in Höhe von 16 Mio. Schweizer Franken angehäuft und sich an Rückzahlungsvereinbarungen nicht gehalten habe. Eine Rückzahlungsfrist sei am 20. April abgelaufen, sei noch bis 21. April verlängert worden, aber die rumänische Regierung habe das Geld nicht überwiesen. In einer Stellungnahme der Regierung hie‎ß es, man habe keine Lösung binnen 24 Stunden finden können und es sei ungerecht, die schon länger bekannten Probleme der derzeitigen Exekutive anzulasten. TVR steckt seit Jahren in finanziellen Schwierigkeiten, manche reden sogar von einer vorsätzlich herbeigeführten Pleite des öffentlich-rechtlichen Fernsehens. Undurchsichtige Geschäfte mit verschiedenen Produktionsfirmen und politische Interessen hätten die Wirtschaftlichkeit des Senders systematisch unterminiert. TVR verliert somit auch das Recht, bereits vertraglich geregelte Übertragungen von Sportwettbewerben zu übernehmen, einschlie‎ßlich der Europäischen Fu‎ßballmeisterschaft 2016 und der Olympischen Spiele von Rio.



    Und damit zur Postliste. Postbriefe erhielten wir von Christoph Paustian, Michael Willruth und Heiner Finkhaus (aus Deutschland) sowie von Karin Siebert (die sich auf der ägäischen Insel Kreta aufhält) und Brian Webb (Neuseeland).



    E-Mails erhielten wir bis Freitagnachmittag von Calvin Knott, Beate Hansen, Willi Seiser, Heinrich Eusterbrock, Peter Vaegler, Fritz Andorf (alle aus Deutschland) sowie von Paul Gager (aus Österreich), Andy Martinjuk (aus Russland) und Ferhat Bezazel (Algerien).



    Das Internetformular nutzten Paul Gager (Österreich) sowie Volker Straube und Wolfgang Vorig (Deutschland).




    Audiobeitrag hören:




  • Radio Târgu Mureş: dezbatere pe tema modificării legii 41/1994

    Radio Târgu Mureş: dezbatere pe tema modificării legii 41/1994

    ”Părerea ta” — Realizator: Luminiţa Avram


    Bună dimineaţa, dragi prieteni. Bine v-am regăsit. Alături de mine, astăzi, în studioul Radio Târgu Mureş se află domnul Gáspárik Attila, directorul Teatrului Naţional din Târgu Mureş. Bună dimineaţa.


    Gáspárik Attila: Bună dimineaţa.


    Realizator: Mă bucur că sunteţi din nou alături de noi şi trebuie să spun că îmi pare foarte rău că nu mai sunteţi la CNA — am avut nişte discuţii foarte interesante pe vremea aceea, dacă vă mai aduceţi aminte.


    Gáspárik Attila: Vreau să vă spun, când m-aţi prezentat, aţi spus că sunt alături, iarăşi sunt alături de dumneavoastră. Vreau să vă spun că eu în maşină vă ascult în continuare pe dumneavoastră…


    Realizator: Mulţumim.


    Gáspárik Attila: … fiindcă mi se pare singurul post de ascultat, care a mai rămas, la vârsta mea, bineînţeles, este postul public. Mie îmi place când cineva vorbeşte către mine, despre mine, cu mine — acum cu mine, cu radioascultătorul. Deci am fost şi rămân alături de dumneavoastră. Şi trebuie să vă mărturisesc că eu sunt foarte fericit că nu fac parte din Consiliul Naţional al Audiovizualului. Ce se întâmplă în ultima perioadă, şi putem să luăm evenimentele absolut recente, de ieri seara, referitor la Ludovic Orban, şi dacă este adevărat este un lucru foarte, foarte grav. Noi ani de zile am luptat la Consiliul Naţional al Audiovizualului ca şi campaniile electorale să fie gratuite, să fie gratuite ca nu mi se pare democratic să vorbească cel bogat — eu am bani, pot să plătesc, eu vorbesc, eu voi fi ales. Nu este democratic. Trebuie date şanse egale. Îmi pare foarte rău. Şi nebunii în democraţie… e o prioritate să fii nebun, deci nu face nicio problemă, dar să vorbeşti gratuit. Şi asta înseamnă, dacă e adevărat, încă o dată, nu ştiu, că iarăşi se dau bani negri pe campanii electorale.


    Realizator: Păi bine, se spune că în România totul se poate cumpăra, totul se poate vinde şi ca să ajungi la o televiziune comercială, trebuie să plăteşti.


    Gáspárik Attila: Eu vă spun: opt ani de zile am luptat şi eu cred că au fost rezultate, şi eu ştiu foarte bine că foarte multe formaţiuni politice, ONG-uri, mai ales partidele mici, verzii şi nu ştiu care, se duc pe un segment foarte, foarte micuţ, dar foarte important, au primit şansa pe această gratuitate. În afară de asta, nu ştiu ce a fost, dar acum începem să bănuim ce a fost.


    Realizator: Păi da, nu ar trebui să fie aşa, cum spuneţi dumneavoastră, dar întotdeauna de fapt a fost aşa, ştiţi bine. Doar pe posturile publice prezenţa candidaţilor în campania electorală…


    Gáspárik Attila: Era gratuită.


    Realizator: … se făcea conform unui algoritm, număr de minute ş.a.m.d. În rest, accesul era contra cost.


    Gáspárik Attila: Normal asta ar fi şi până când toată viaţa politică şi toţi factorii care fac viaţa politică, că e foarte uşor să te duci în piaţă sau, nu ştiu oriunde şi să spui ‘băi, politicienii ăştia /…/’, scuzaţi-mă, fiecare dintre noi are responsabilitatea lui, dacă merge la vor sau dacă nu merge la vot, cu cine votează, cu cine nu votează, ce ştiri dau la televiziunile comerciale, ce ştiri nu dau la televiziunile comerciale .a.m.d. Deci vina, scuzaţi-mă, are şi presa, toată presa şi până când nu o să existe o autoreglementare foarte serioas, să ne aşezăm odată sau să se aşeze factorii principali şi să spun ‘până aici, de aici încolo numai, nu asta, nu aia…’. Acest Ludovic Orban mi s-a parut un om chiar simpatic, nu foarte simpatic, ei, na.


    Realizator: Da, dar trebuie — acum fac o referire la un cometariu apărut aseară din partea unui ziarist celebru, nu am să-i spun numele, care a spus ‘totuşi, este pentru prima dat când unul dintre cei care a călcat strâmb, aşa, nu vine să acuze că din cauza nu ştiu cui…


    Gáspárik Attila: Nu, a fost absolut elegant, absolut în stilul lui caracteristic…


    Realizator:… nu s-a plâns, nu s-a lamentat, nu a cerut clemenţă…


    Gáspárik Attila: … nu s-a plâns, în două secunde s-a terminat cariera lui de 25 de ani, dar eu cum am văzut şi m-am uitat de mai multe ori, fiind actor, mie îmi plac, îmi pare rău…


    Realizator: Vedeţi, şi lucrurile…


    Gáspárik Attila: Bineînţeles, noi trebuie să jucăm pe scen sau să regizăm nişte spectacole în care sunt nişte lucruri foarte mari cum trebuie jucată…


    Realizator: Şi a jucat teatru?


    Gáspárik Attila: Nu a jucat teatru. Dacă a jucat teatru, a jucatm un teatru de un bun gust, de o calitate extra, extraordinară, dar eu cum am văzut prin gesturile lui, acest lucru, că a cerut bani pentru o campanie electorală, nu pentru el, nu pentru familia lui, nu pentru nu ştiu…. Panama…


    Realizator: E mai puţin vinovat?


    Gáspárik Attila: Nu, nu ştiu asta, eu nu sunt justiţie, dar nu e prima oară. Deci el a povestit ca o practică şi de acolo… Eu am început să simt ce se întâmplă de 25 de ani aici, în ţara asta, scuzaţi-mă.


    Realizator: Cineva ar putea sa spună că a avut ghinion că a fost prins, pentru că fiind o practică, alţii au avut noroc.


    Gáspárik Attila: Eu cred că Direcţia Naţională Anticorupţie vrea să tragă un semnal foarte puternic la începutul campaniei. Deci campania nici nu a început. A tras un semnal de alarmă de la primarii de comună şi responsabili de stradă — nu ştiu dacă această funcţie există — fraţilor, nu ne jucăm! Şi asta ar fi extraordinar! Asta ar fi extraordinar, că să înţeleagă fiecare, de la Focşani, până la Drobeta-Turnu Severin, de la Satu Mare, până la 2 Mai.


    Realizator: Că, într-adevăr, nu merită să ne compromitem toată cariera, toată viaţa… şi viaţa lui personală va fi afectată.


    Gáspárik Attila: Dar până când nu se rezolvă, în mod direct, just, finanţarea partidelor, până atunci va exista această metodă, din păcate. Aşa cred eu.


    Realizator: Vreau să revenim la discuţia pe care ne-am propus-o. Avem astăzi… aş vrea să putem discuta despre rolul Radiolului şi Televiziunii Publice în susţinerea unor lucruri pe care alţii nu le pot face, deci insităm asupra faptului că noi încă putem să transmitem piese de teatru radiofonice — nu ştiu cine mai face acest lucru; putem să transmitem în direct un spectacol de la Filarmonică, nu? Cine stă, la un post de radio comercial, să susţină…?


    Gáspárik Attila: Da, da, gratuit… faceţi publicitate culturii, lansările de carte, expoziţiilor şi aşa mai departe. Despre ce e vorba? Şi asta nu prea înţeleg politicienii şi, din păcate, nu preau au rămas oameni care pot explica politicienilor despre ce este vorba. În România, sunt două feluri de a face media. E media comercială şi este media publică — serviciul public, în care discutăm acum. Comercială, media comercială înseamnă că trebuie să fac profit din ceea ce fac, trebuie să vând ştirile. Bineînţeles, cultura, nicăieri în lume, nu aduce bani, cultura adevărată. Acum, eu nu vorbesc despre André Rieu, care este o afacere, mega-afacere. Sau nu ştiu ce violonist, cu nu ştiu ce vioară. Seamănă cu cultura, nu este cea mai proastă…


    Realizator: Dar frizează şi comercialul… să nu uităm, frizează.


    Gáspárik Attila: Da, frizează, bineînţeles, pfoa, nişte profituri …


    Realizator: Pentru că André Rieu îşi alege şi clienţii şi auditoriul…


    Gáspárik Attila: În spatele lui există, bănuiesc, vreo 200, 300 de oameni care nu fac altceva decât trag firele… în fine.


    Realizator: Un marketing…


    Gáspárik Attila: Da, deci există postul comercial care trebuie să vândă şi ştirile de la meteo, trebuie să vândă şi ştirile politice, pe bani, că din aia trăieşte.


    Realizator: Şi sportul, nu?


    Gáspárik Attila: Şi sportul, bineînţeles.


    Realizator: Noi trebuie să susţinem toate formele sportive, toate activităţile sportive.


    Gáspárik Attila: Deci, uitaţi-vă… nu, deci comercialii, uitaţi-vă, vorbim în Târgu-Mureş, ştiu că se ascultă acest post de radio şi în judeţele Harghita, Covasna, Bistriţa…


    Realizator: Braşov, Sibiu..


    Gáspárik Attila: Braşov, Sibiu. Dar hai să vorbim, că vorbim în Târgu-Mureş, Târgu-Mureş acum are o echipă de fotbal. Ştim că fotbalul în România, e sport top. E între primii şase, dar dacă te uiţi la numărul apariţiilor ştirilor a echipei, este mult sub echipa Rapid-ului, de exemplu, din Bucureşti, care e în Liga a II-a, dar ştim foarte bine că are mulţi fani. Are mulţi fani, asta înseamnă: fanii cumpără ciocolată, cumpără popocorn, nu şţiu ce. Deci, e un comerţ şi acolo, deci nu poţi aştepta de la un post comercial să fie echidistant — e foarte greu să aştepţi aşa ceva de la ei. Singurul vector de încredere într-o ţară democratică, îmi pare foarte rău, este Serviciul Public. Ziare, nu! Că ziarele sunt doar pe interese comerciale… apar, nu există ziar public, în sensul…


    Realizator: Cine ar putea să susţină… ar trebui să susţină, cine, Parlamentul? Sau cineva, cine să îl susţină?


    Gáspárik Attila: Nu, aia, va fi foarte greu. Nu contează. Toată lumea poate să spună… tu îţi alegi informaţia de care ai tu nevoie, pentru asta ar trebui să existe o puternică pregătire în şcoli, care nu există, deci majoritatea tinerilor de astăzi învaţă de la prieteni navigarea pe internet. Habar n-au, majoritatea, Generaţia Z” se numeşte, care s-a născut cu internetul împreună, habar n-are cum să aleagă dintre două, trei, patru, cinci, şase ştiri. Şi atunci vezi pe paginile de socializare — ce frumos sună! — nişte extreme înfiorătoare, de la nişte copii de 14,15, 16 ani care nu ştiu să aleagă, că nimeni nu i-a învăţat.


    Deci, asta e cu ziarele, dar serviciul public trebuie să fie, într-o țară democratică, vectorul principal de a forma o opinie obiectivă; și de care avem nevoie. Extremele se taie. Crește-crește, dar se taie, de fiecare dată, și dreapta, și stânga… De fapt, eu cred că sunt împreună. Și, atunci, ar trebui să dăm mult mai mulți bani pentru postul public. Ar trebui să trăiască foarte bine ziariștii, să nu se gândească la nicio nebunie și la nicio prostie.


    Realizator: Există tentația de a pleca dintr-un post public, spre unul comercial, unde salariile sunt mai mari. Atracția aceasta există. Se știe că au migrat, de-a lungul timpului, mulți colegi, spre comercial. Dar nu aceasta vreau să fie ideea de bază a…


    Gáspárik Attila: Deci, noi avem un /…/, la ora actuală. Finanțarea postului public se face din trei surse. Se face și din publicitate, și din taxe, și bugetul…

    Realizator: O cotă foarte mică de la buget.


    Gáspárik Attila: De la buget. Și, aicea, trebuie să vedem pe care ar trebui mărit. Comercialii spun că n-ar trebui să aveți publicitate, fiindcă luați de lai ei… și, cum adică, aveți trei surse de finanțare!? După părerea mea, publicitatea este necesară, fiindcă este un vector pe care pot măsura audiența unui post. Are publicitate, înseamnă că e interesat să aibă publicitate; asta înseamnă că are și audiență.


    Realizator: Eu văd treaba asta, cu publicitatea, și altfel; mai ales într-o zonă ca a noastră. Putem să susținem activități pe care alții nu le-ar susține. Noi putem să facem publicitate unor societăți, unor activități, pe bani mai puțini, dar, în zona noastră, nu? Susținem, știu eu, producătorii locali.


    Gáspárik Attila: Aicea, dacă intrăm în detalii, eu cred că posturile teritpriale, fie vorba despre postul de la Iași, de la Cluj, Timișoara, Craiova, Sibiu, Brașov, mai nou, Târgu Mureș, ar trebui să aibă o autonomie mult mai mare. Deci, nu trebuie mers… ca faraonii… Merem pân’ la București, cerem acordul, nu primim sau primim, venim înapoi…


    Realizator: Ceea ce se-ntâmplă, de fapt, acum.


    Gáspárik Attila: Ce se-ntâmplă acum. Astea-s problemele adevărate. /…/


    Realizator: Dar, apropo de autonomie, /…/ acum, de fapt, se încearcă, deci, o centralizare și mai mare. În sensul că poate o să ajungem noi sub tutela celor de la Televiziune. Sau știu eu /…/


    Gáspárik Attila: Nu e bine… Asta…


    Realizator: Se dorește… rezolvarea problemelor din TVR, prin unirea celor două societăți. Una care merge bine și una care are probleme financiare.


    Gáspárik Attila: Deci, armăsarul există; dar nu poate să aibă… /…/. Deci… nu, nu, nu se poate. Nu… E o nebunie… De ce? E absolut separat. E ceva… Aia e altceva… Dacă ar exista RADOR-ul și pentru Televiziune… Deci, sursa de știri sau agenția de presă. O agenție de presă a Radioului, cum există — că este pusă la punct, jos pălăria -, și în Televiziune… Deci, acolo ai putea să faci ceva reduceri de costuri. Dar, în rest, eu cred că, printr-o reformă consistentă, s-ar putea reduce din numărul foarte ridicat… Asta-i adevărat; mai ales la Televiziune…


    Realizator: Da. E o mare problemă și faptul că se pune acum în discuție această soluție de unificare a celor două societăți, pentru că vine campania electorală.


    Gáspárik Attila: Bineînțeles. Și trebuie să vorbești doar cu un singur om; nu de două ori. Deci, hai că știm despre ce vorbim…!


    Realizator: Rămâne să vedem ce se va-ntâmpla. Să sperăm că lucrurile vor fi spre binele nostru…! Este ora 9:29. Este momentul să stăm de vorbă și cu ascultătorii care au ceva de spus în legătură cu ceea ce discutăm. 0265307777 sau 0365424433, ne puteți vedea pe www.radiomures.ro, secțiunea Video — FM. (…)


    Ganea: Mă bucur că l-aţi invitat pe domnul Gáspárik la această emisiune, pentru că cred că vocea dânsului şi competenţa dânsului este binevenită să fie cunoscută de un public cât mai larg. În ce priveşte rolul Televiziunii şi Radioului, Radiodifuziunii Publice, cred că trebuie făcut, totuşi, mai mult în sensul că trebuie să recunoaştem că are un rol educativ, formativ şi informativ pentru cetăţeni. Deci, ştirile sunt foarte importante şi rolul radioteleviziunii e necesar într-un stat, e necesar şi indiscutabil. Cum funcţionează şi economic ce s-a întâmplat la televiziune e o discuţie cred că mult mai amplă şi nu cred că problema banilor a fost acolo, ci gestionarea sistemului. Şi domnul Gáspárik ne-ar putea spune că nu e uşor să gestionezi o problemă cum e cultura, cu banii pe care sunt alocaţi, pentru că asta e. Televiziunea a fost finanţată, după părerea mea, suficient şi dacă ar fi fost mai bine gestionată, aşa cum vedem noi din exterior, n-ar fi ajuns unde a ajuns. În ce priveşte teatrul, aş fi vrut ca să vorbiţi şi despre teatru, pentru că teatrul în Târgu Mureş are undeva un rol foarte important şi e un plus în emblema Târgu Mureşului. Teatrul târgumureşean face parte din trendul nostru târgumureşean şi poate şi despre asta trebuie să discutăm mai mult. Mulţumesc!


    Realizator: Mulţumim! Domnule Ganea! Mai e cineva. Bună dimineaţa!


    Maier: Sărut-mâna, doamna Luminiţa! Bună dimineaţa, domnule Gáspárik Attila!


    Gáspárik Attila: Bună dimineaţa!


    Maier: Eu cam urmăresc acest scandal. Dar nu ştiu, nu se cunoaşte prin ţară că informaţia este cea care hrăneşte cultura, hrăneşte inteligentul, hrăneşte mentalitatea poporului? Orice om care are curent în casă, plăteşte taxă, pe această taxă de ce trebuie să meargă în Bucureşti şi acolo dăm înapoi, cât vrem noi, cât vrea Mitică de acolo? Bun. Ei, aici, sunt foarte, foarte, foarte supărat pentru acest lucru. Dar ceea ce mă înnebuneşte, aceste televizoare, aceste emisiunui televizate, vedeţi corabia care pe mine efectiv mă înnebuneşte. Ei, aceste televizoare, aceste emisiuni din ce bani trăiesc oare? Mă întreb eu dacă noi toţi care avem curent, indiferent că avem radio sau nu, plătim. Ăla de unde trăieşte, să dea /…/ care sunt strigătoare la cer?


    Realizator: Mulţumim, domnule Maier! Din păcate, nu v-am recepţionat foarte bine de aceea am fost nevoiţi să întrerupem, dar am înţeles mesajul. Poate că ar fi bine să comentăm ceea ce a spus ultimul ascultător ca, după aceea, să deschidem porţile teatrului şi să ridicăm cortina.


    Gáspárik Attila: Prima dată să îi mulţumesc domnului Ganea că a spus nişte lucruri foarte importante. Deci, educare, formare, informare, ca într-o carte foarte bună despre postul public. Deci, ultimul ascultător, domnul Maier… Domnule Maier, închideţi televizorul. Eu cred, bine, acum am glumit, pe jumătate, dar eu cred că dacă ar exista un dialog mai performant între serviciul de cablu, pe care-l plătim şi noi am avea posibilitatea de a reacţiona la anumite posturi şi politica lor s-ar schimba. Dar eu cum ştiu, niciodată nu primesc sau primesc foarte puţine informaţii, despre obiceiurile noastre. Eu nu ştiu câte canale am acasă, dar mai mult de şase-şapte canale niciodată. Şi eu cred că ar trebui să facem — şi aici ar trebui să intervină ONG-urile, deci organizaţiile nonguvernamentale — de exemplu pe drepturile şi posibilităţile consumatorilor de media, care ar intra într-un dialog cu aceste servicii de cablu şi să ne explice de ce asta şi de ce nu aia, şi asta eu nu vreau să văd sau, nu ştiu…


    Realizator: Apropo de susţinerea financiară, mă gândesc că DNA-ul nu va sta pe loc şi, la un moment dat, va verifica şi sursele lor de finanţare şi aşa se va vedea sunt bani curaţi, bani negri, ce se întâmplă acolo. Că, probabil, există oameni care plătesc ca să apară la televiziune, oameni politici care…/fdoman/sdm2


    Gáspárik Attila: Din păcate, cred că există aşa ceva. Şi aici — ce spune domnul Maier — trebuie să se verifice de către cineva suportivitatea unui post de televiziune. CNA, pe legea actuală, nu are dreptul la aşa ceva. Acum, eu nu ştiu azi cât costă. Mai de mult, acum 10-15 ani, zilnic postul de televiziune PRO TV trebuia să facă 70.000 de euro pe zi; că atunci ieşea la zero. Atâta îl costa!


    Realizator: Supravieţuia.


    Gáspárik Attila: Supravieţuia! Deci, era pe zero. Dacă făcea 90.000, asta înseamnă că avea profit de 20.000.


    Realizator: Da. S-a tot discutat despre presiunile pe care le fac unii jurnalişti pentru a apărea sau a nu apărea anumite ştiri compromiţătoare sau legate de persoana cuiva. Cred că şi aici trebuie lucrat. Dar n-o să intrăm în detalii…


    Gáspárik Attila: Încă o dată: eu nu cred într-o ţară unde doar DNA, Procuratura şi Poliţia şi toate organele de urmărire şi de anchetă vor face ordine. Până când noi nu vrem să fie ordine — încă o dată -, fiecare pe palierul nostru…


    Realizator: Aţi insistat că trebuie să avem o bază legală clară, şi atunci lucrurile sunt…


    Gáspárik Attila: O bază legală clară, şi trebuie să avem şi noi pregătirea profesională în care… o autoreglementare. Deci, eu de foarte puţine ori am auzit Uniunea Ziariştilor din România să se sesizeze sau să se autosesizeze în anumite probleme — pe care le-a ridicat domnul Maier, de exemplu.


    Realizator: Da. Dar atunci ajungem la ceea ce ne spunea domnul Ganea, la educaţie, informare şi formare, pentru că oamenii bine educaţi, care nu pot fi uşor manipulaţi, vor putea schimba şi cadrul legal, vor putea să protesteze atunci când lucrurile… Dar un popor idiot poate fi uşor manipulat. Asta au spus-o destui.


    Gáspárik Attila: Nu cred.


    Realizator: Au spus-o unii filosofi, la modul…


    Gáspárik Attila: Da, dar e o extremă şi filosofia asta… Hai, lăsaţi-mă cu filosofia!


    Realizator: Da.


    Gáspárik Attila: Un popor nu poate fi idiot. Există nişte evenimente, nişte circumscripţii în care se întâmplă nişte lucruri absolut proaste, dar după aceea se autoreglementează totul, se iese la zero. Dar, încă o dată, noi ar trebui, pe termen lung, să introducem mult mai serios în pregătirea elevilor materia de media — cum să ne uităm la televizor, cum să ascultăm un radio, cum să citim un ziar, cum să navigăm pe internet. Asta, la ora actuală, nu se predă foarte-foarte serios.


    Realizator: Da, dar educaţia nu se termină la un moment dat, nu se termină la 18-19 ani; educaţia este continuă, pe tot parcursul vieţii, şi educaţia o poate face un post de radio sau de televiziune public, pentru că unul comercial n-o să dea bani pentru aşa ceva.


    Gáspárik Attila: Absolut.


    Realizator: Cum spuneam, teatru nu se transmite la niciun post de radio comercial /…/.


    Gáspárik Attila: Imediat revenim la teatru, că trebuie să vă spun… Pe canalele de socializare de pe internet… hai să vorbim, că e unul singur pe la noi la modă: pe Facebook…


    Realizator: …sau cel mai”…


    Gáspárik Attila: Da; cele mai multe greşeli le fac cei vârstnici, de generaţia a treia, care n-a învăţat de loc — şi acolo se vede lipsa învăţăturii. Un copil de clasa a III-a, a IV-a, a V-a deja ştie ce postăm, ce nu postăm, dar de multe ori cei de vârsta a treia habar n-au pe ce n-ar trebui să se ducă, şi după aceea răspândesc viruşi ş.a.m.d. Deci, şi acolo ar trebui să intervenim, cum aţi spus. Educaţia continuă, educaţia long life learning”, care este un program foarte important în Uniunea Europeană, şi l-a noi n-am auzit să avem cursuri pentru generaţia a treia.


    Realizator: Nu încetăm să învăţăm niciodată.

    Gáspárik Attila: Şi avem energii foarte mari. Deci, la noi, la 65 de ani… Du-te la pensie, fă zacuscă şi stai acasă! Dar eu văd deja — că imediat ajung în acea vârstă — că oameni la 65 de ani sunt plin de energie! 70, 75… unii chiar şi la 80 de ani!


    Realizator: Şi pentru că lucrurile evoluează, nu avem voie să batem noi pasul pe loc — cei care vom ajunge la vârsta aceea.


    Gáspárik Attila: Bineînţeles.


    Realizator: Trebuie să învăţăm, da? Facebook-ul, mai apar şi alte chestii… Toate să le învăţăm.


    Gáspárik Attila: Şi să învăţăm şi să facem sport în masă, care — iarăşi, postul public este singurul post care mai vorbeşte despre sportul în masă. La noi, dacă nu ai un campion european sau olimpic, nici nu mai contează!


    Realizator: Ceva răsunător.


    Gáspárik Attila: Da, absolut. Care ţine o zi, două. Dar sănătatea ar trebui să ţină 365 de zile pe an.


    Şi, prima sursă de sănătate, din păcate, nu sunt medicamentele, ci este stilul de viaţă, despre care trebuie să vă spun, postul public, iarăşi e responsabil pentru aşa ceva, în comun. Vă vorbesc acum, foarte scurt, despre un clip publicitar, face publicitate pentru chips, nişte tineri de 16-17 ani, sportivi de performanţă — e ceva inadmisibil! Inadmisibil, când ştim foarte bine…


    Realizator: Ştiu la care clip vă referiţi, mai apare şi un foarte celebru sportiv şi fiul său. Da, şi pe mine mă revoltă.


    Gáspárik Attila: Eu nu cred că e fără niciun ecou. Deci, ştim foarte bine efectele negative nutriţionale ale chipsului.


    Realizator: Şi mai mult, eu nu cred că acel copil care face reclamă la acel produs, îl şi consumă.


    Gáspárik Attila: Da.


    Realizator: Nu, deci el doar face reclama.


    Gáspárik Attila: Dacă consumă, nu mai face sport.


    Realizator: Nu, sigur nu îl consumă, e ca şi dealerul de droguri care el nu consumă, dar vinde altora.


    Gáspárik Attila: Da, vinde altora, da, vedeţi, şi aici ar trebui autoreglementarea să intervină, să spună postul de televiziune: nu vă supăraţi, n-am nevoie de aceşti bani, că fac mult mai mult rău şi eu sunt responsabil pentru consumatorul meu.


    Realizator: Îmi vine în minte şi acea reclamă a Nadiei Comăneci care, dacă vă aduceţi aminte, făcea reclamă la o margarină.


    Gáspárik Attila: Da, da.


    Realizator: Şi, pe urmă, a fost acuzată de toată lumea că de ce susţine ea margarina respectivă şi a revenit, a încetat contractul şi gata.


    Gáspárik Attila: Şi Consiliul Naţional al Audiovizualului s-a autosesizat şi da, chiar vă mulţumesc foarte mult… da, a fost o întâmplare cu final fericit.


    Realizator: Avem din nou un ascultător pe fir. Pe urmă, vreau neapărat, să vorbim de teatru, pentru că se încheie emisiunea, iar… avem şi acest interes..


    Gáspárik Attila: La teatru trebuie mers, /…/ vorbim despre teatru.


    Realizator: Da, dar vrem să ştim ce se întâmplă acolo, ca să mergem, nu? Bună ziua, doamna Maria.


    Maria: Bună ziua, doamna Luminiţa. Bună ziua invitatului dumneavoastră.


    Gáspárik Attila: Sărut mâna.


    Maria: Doresc să fac o remarcă, sau mai bine zis o observaţie. Dacă radioul are rol de educaţie şi formativ, de ce spunem mereu: ţara asta şi nu ţara noastră, în care trăim, în care ne hrănim, în care sperăm, în care muncim?


    Realizator: Da. Mulţumesc. Mai e cineva? Nu? Se pare că s-a întrerupt legătura. E un mod de a se exprima al oamenilor care, o dată poate fi aşa, o dată, altfel.


    Gáspárik Attila: În familie, de câte ori vorbim noi nişte lucruri pe care nu le credem, în serios?


    Realizator: Da, dacă veni vorba de familie, de câte ori nu spunem: soţul meu sau bărbatul ăsta? Nu? Sau copilul acesta sau…


    Gáspárik Attila: Da, de foarte multe ori… al cui e copilul ăsta?


    Realizator: Mergem la teatru?


    Gáspárik Attila: Da.


    Realizator: Sunt sălile pline. Ultima dată când am fost, la Sala Mică, s-au pus foarte multe scaune între rânduri.


    Gáspárik Attila: Nu spuneţi asta, că îi sun imediat /…/.


    Realizator: Pentru că era plină sala.


    Gáspárik Attila: A fost totul /…/. Da, sala e plină, la multe spectacole. Avem şi spectacole unde gradul de acoperire este foarte mare, dar nu e plină. Noi, în ultimii cinci ani, actualul management al teatrului a ajuns de la un grad de acoperire de 40-45%, la 89, 90% de grad de acoperire şi n-am scăzut numărul spectacolelor. Asta e munca titanică a actorilor de la ambele trupe.


    Realizator: Actorilor, regizorilor, scenografilor.


    Gáspárik Attila: În primul şi primul rând, cei care luptă pe front sunt actorii. Deci, ei sunt cei care în fiecare seară sunt acolo şi sunt pe front, ca soldaţii. Dar… regizorii îşi fac treaba, mai vin, mai pleacă, scenografii, directorii… nu ştiu, administraţia… dar actorii, în primul rând, actorii au munca asta titanică şi ori de câte ori am făcut noi nişte studii despre public, în primul şi primul rând, vin pentru actori. E o minciună care s-a vehiculat ani de zile, în toată ţara noastră, că marii regizori mişcă publicul. Sunt foarte puţini din ăştia, trei — patru, maxim. Majoritatea actorilor… spectatorilor vor să îl vadă pe Dan Rădulescu, pe Elena Purea şi aşa mai departe. Ar trebui să enumăr toţi actorii din Târgu Mureş Berekméri Katalin, şi aşa mai departe…


    Realizator: Colega noastră…


    Gáspárik Attila: Şi colega dumneavoastră. Ce exemplu frumos!

    Deci toată lumea se plânge că nu am bani, nu am bani, dar cine se trezeşte dimineaţă la ora 6:00 şi termină activitatea până la 10:00, când trebuie să vină la teatru? Deci, jos cu pălăria! În fine, gata, paranteză! Deci actorii trebuie iubiţi, actorii trebuie serviţi. În teatru trebuie să existe o ierarhie inversă, nu actorii trebuie să servească conducerea, ci conducerea trebuie să servească actorii şi dacă actorii sunt serviţi, atunci şi publicul este servit.


    Realizator: Cu ce ne serviţi dumneavoastră, cu ce piese la ora actuală?


    Gáspárik Attila: La ora actuală, fiind an electoral, începem repetiţii la O scrisoare pierdută”.


    Realizator: Deci e o tematică legată de …


    Gáspárik Attila: Da, bineînţeles. Caragiale forever…


    Realizator: Caragiale atrage ca un magnet oamenii în sălile de teatru.


    Gáspárik Attila: Da, dar vedeţi cum se schimbă viaţa politică, atât de bun e Caragiale, încât de fiecare dată găseşti o interpretare nouă. Deci găseşti nişte accente noi, nişte mine de aur în textul lui, pe care nu le-ai văzut acum patru ani, cinci ani, acum zece ani, ca acum a devenit actual şi va fi un spectacol, cred, inedit, că va fi un text original, deci se va baza pe Scrisoarea pierdută”, dar vom introduce. vor introduce dramaturgii, bineînţeles, texte din Caragiale, fiindcă Caragiale mai are foarte, foarte mult de … scrieri nu prea vehiculate.


    Realizator: Deci O scrisoare pierdută”. Alte piese?


    Gáspárik Attila: Vom avea, la sfârşitul lunii, o premieră absolută — /…/ absolut înseamnă premieră mondială, niciodată nu a fost prezentată — un text de Andreea Radu, o tânără dramaturgă din Târgu Mureş, fiindcă noi credem că bazele dramaturgiei târgumureşene în limba română, puse de Romulus Guga, trebuie continuate. Deci Andreea Radu, M de la iepure” — va fi un spectacol de studio, interpretat de Luchian Pantea şi Csaba Ciugulitu Irinel. Va fi un spectacol foarte, foarte interesant şi textul e un text foarte nou. Aceste două premiere mai avem la Trupa Liviu Rebreanu”, la Trupa Tompa Miklós” a revenit un regizor după 35 de ani — 35 de ani nu a regizat în Târgu Mureş, fiind târgumureşean, bineînţeles, de talie mondial Tampa Gábor, pe care după 35 de ani, încă o dată, mi se pare absolut fenomenal; am putut să-l convingem să facă un spectacol, va face un spectacol de Beckett. Trebuie să vă spun spectacolele în limba maghiară sunt subtitrate în limba română şi încercăm şi…


    Realizator: Şi am văzut şi invers, spectacole în limba română la Sala Mică…


    Gáspárik Attila: Şi invers, bineînţeles.


    Realizator:… spectacole subtitrate în limba maghiară.


    Gáspárik Attila: Bineînţeles, eu cred că şi din cauza asta a crescut numărul publicului, şi din… Astea sunt gesturi, de fapt. Majoritatea ungurilor ştiu româneşte, dar în clipa aia, când vezi că eşti stimat, că scrie acolo şi pe limba ta, atunci vii cu un elan mai mare. Vorbim după 26… după 25 sau 26 de ani după evenimentele din Târgu Mureş, evenimentele dramatice 19-20….


    Realizator: Martie.


    Gáspárik Attila: …1990. A avut un efect despre care nimeni nu a vorbit sau a vorbit foarte puţin. Publicul teatral s-a despărit în clipa aia. De atunci eu nu am mai văzut spectatori sau foarte puţini maghiari care s-au dus la spectacolele în limba română şi invers, şi eu cred că după 26 de ani am început şi am putut să reclădim această unitate în foaier şi în sala de teatru.


    Realizator: Apropo de ultima… vreau să ştiu ultima dată când aţi ascultat o piesă de teatru la aparatul de radio, fie că era la Radio Târgu Mureş, fie la Radio România Cultural.


    Gáspárik Attila: Eu duminică ascult, duminică seara — asta a fost acum două zile — duminică seara în general sunt în maşină, că mă deplasez undeva sau vin de undeva şi atunci, pe Radio România Cultural, totdeauna e teatru, dar aia, bineînţeles, teatru mai vechi, ceea ce se întâmplă…


    Realizator: Dar sunt extraordinare acele piese…


    Gáspárik Attila: Absolut.


    Realizator: … şi ne aduc aminte şi de vremurile de dinainte de ’89, când nu era săptămână în care să nu avem piese noi la /…/…/denisse


    Gáspárik Attila: Deci eu m-am rugat la fiecare ministru al culturii… al învăţământului — şi domnului Funeriu, şi doamnei Andronescu cu care am avut colaborări mai strânse, că în manualele de Limba română de ce nu putem din Fonoteca de Aur a postului public să punem trei CD-uri, patru CD-uri despre operele de bază ale literaturii române? Că, ştim foarte bine, e foarte greu să mai citeşti. Asta e, ne place, nu ne place, dar când pleci până în Sovata, la schi, bagi un CD copilului şi măcar cu Scrisoarea a — III-a”, terminată, măcar l-a auzit o dată. Şi asta ar însemna foarte-foarte mult, de exemplu şi pentru minoritarii care citesc şi mai greu în Limba română şi ar fi foarte ieftin. ‘Da, ce idee bună. Să ne ne gândim cine să distribuie’ — şi nu s-a întâmplat, din păcate, nimic. Dar ar fi extraordinar să ai, în regia lui Sică Alexandrescu, Scrisoarea pierdută” în cartea de Limba română şi ştii că se duce copilul până la şcoală şi ascultă măcar prima parte, măcar îşi dă seama…


    Realizator: Ar putea măcar profesorilor de Limba română să le dea câte un CD la început de an şcolar. Era într-o vreme acea sumă de bani alocată pentru material didactic şi asta ar fi o soluţie, măcar la clasă să asculte decât să li se facă teroria nu ştiu cărei opere literale…


    Gáspárik Attila: Să se facă şi aia, dar, încă o dată, literatura ne place să o savurăm nu să comentăm, nu să… Despre ce aţi vorbit dumneavoastră.


    Realizator: E o doamnă pe fir, ne cerem scuze că a aşteptat foarte multă vreme. Bună dimineaţa!

    -: Bună dimineaţa!


    Gáspárik Attila: Bună dimineaţa!

    -: Foarte scurt aş dori să vă spun mai multă obiectivitate, fie în presa scrisă, auzită, văzută. Sigur că da, atunci când e vroba despre minorităţi, deci naţionalităţi conlocuitoare, cum mi s-a spus că aşa să se exprime, atunci dacă este vorba de un ungur sau de un ţigan, mai mult la acestea mă refer, atunci se poate biciui aşa şi tot ce se înfloreşte acum că asta a făcut. Un român /…/ şi gata, s-a terminat. Deci, aici, o obiectivitate asta dorim noi, ca sigur că da, să fie şi cei minoritari şi cei majoritari, să fie egali. Eu nu sunt de naţionalitate maghiară — asta ştiţi foarte bine — dar eu acum /…/.


    Realizator: Mulţumim!

    -: Şi asta am dori: obiectivitate şi obiectivitate, încă o dată! O zi bună şi foarte multă muncă bună!


    Realizator: Mulţumim! Sunteţi de acord?


    Gáspárik Attila: Da, absolut. Obiectivitatea îţi dă linişte. Deci, nu merită, după părerea mea, în presă. Eu dacă aş face presă, doar obiectivă, aş încerca. O obiectivitate ce înseamnă? Înseamnă că iau mult mai multe puncte de vedere cât se ia acum. Deci, când văd nişte burtiere galbene despre iarăşi ce au făcut romii sau ţiganii nu ştiu unde şi văd doar un singur punct de vedere şi niciodată nu încerc să mă duc în Valea Rege să văd: ‘Mă, fraţilor, voi vă simţiţi bine? Chiar vă e bine cum staţi aici? Nu? De ce nu? Voi ce puteţi să… Eu ce pot să fac?’ Încă o dată, un dialog. Şi nu e vorba doar despre minorităţi în situaţia asta. Minoritate înseamnă minoritar să fii dacă lucrezi în agricultură, minoritar eşti dacă lucrezi în industrie, minoritar… Toată lumea e o minoritate în lumea noastră şi de foarte multe ori simt neîndreptăţiţi nişte clase. De ce? Fiindcă nu s-a luat punctul lor de vedere sau n-a participat nimeni într-o dezbatere, într-un studiou care să încerce să prezinte punctul de vedere a unuia dintre problemele discutate.


    Realizator: Obiectivitatea, din punctul meu de vedere, este un ideal.


    Gáspárik Attila: Dar bineînţeles.


    Realizator: Deci, un ideal spre care tindem. Nu putem avea pretenţia că suntem obiectivi, doar tindem şi ne străduim. Ideea e să să vadă efortul de a fi obiectivi, pentru că subiectivitatea este în firea noastră, a tuturor.


    Gáspárik Attila: Deci, ştim foarte bine întâmplarea cu paharul jumătate cu apă. E jumătate gol sau… Deci, sunt obiectiv sau nu sunt obiectiv. Sun pesimsit sau nu sunt pesimist.


    Realizator: Noi, cel puţin, avem ca misiune, mă rog, noi cei care lucrăm în Radioul public — mă refer la mine, la colegiii mei -în general, ne străduim să tindem spre obiectivitate, pe când în partea cealaltă există un grad mare de subiectivitate de a exploata ceea ce este mai interesant, ieşit din comun şi, sigur, acolo, doza de subiectivitate este foarte mare, chiar referindu-ne la pesoane defavorizate, la cei cu probleme sociale, în primul rând, pentru că de acolo pornim.


    Gáspárik Attila: De acolo pornim, da.


    Realizator: Da. Se face un…


    Gáspárik Attila: Să vorbim foarte obiectiv: mâine seară se joacă Vivaldi” la Teatrul Naţional, în regia lui Gigi Căciuleanu, şi cu acest spectacol, în sfârşit, prima dată după deplasări în Ungaria, Polonia, Italia, mergem la Chişinău, la un festival la începutul lui iunie. Deci, pentru mine, asta este ştirea cea mai mare, şi este foarte obiectivă. Deci, Teatrul Naţional merge la Chişinău şi va juca Vivaldi”, un spectacol absolut epocal.


    Realizator: Aţi fost şi cu celălalt Gigi Căciuleanu” la… Chişinău?


    Gáspárik Attila: Nu. Deci prima dată mergem; prima dată din viaţa teatrului.


    Realizator: Rămâne de văzut ce ecouri va avea spectacolul.


    Gáspárik Attila: Bineînţeles, mai căutăm… Nu, relaţii artistice avem bune. Noi i-am invitat deja, au jucat la noi, dar noi n-am fost. Şi cu un spectacol în care toată trupa va face deplasarea! Şi suntem foarte mândri că pe 9 mai, la Oradea, la Gala UNITER, cel mai nominalizat teatru din România e Teatrul Naţional din Târgu Mureş, cu patru nominalizări, da. Gigi Căciuleanu va primi Premiul de excelenţă, şi acest Gigi Căciuleanu a fost readus în circuitul teatral românesc de către Alina Nelega, directoarea Secţiei Liviu Rebreanu”, şi ne face o mândrie să fim alături de colegii noştri la acea gală. Şi asta e obiectivitate!


    Realizator: Da! Dar pentru că avem un patriotism local… — avem, nu? Şi e specific.


    Gáspárik Attila: Da, unul sănătos. Eu, ca orădean, totdeauna am simţit că am patriotism local.


    Realizator: Dar v-aţi luat rădăcinile de acolo şi le-aţi înfipt aici, adânc…


    Gáspárik Attila: A… dracu’ ştie! Deci, copiii mei sunt târgu-mureşeni — ăsta e singurul lucru obiectiv pe care pot să-l spun, pentru că nevastă-mea e băimăreancă, dar şi ea din Arad se trage, şi eu din Sălaj mă trag… Deci, hai să lăsăm cine, de unde; eu mă simt foarte bine în Târgu Mureş şi sper că…


    Realizator: Bine, patriotismul local nu trebuie să fie, aşa, pe o arie restrânsă; putem să vorbim desopre o arie mai largă — suntem în Transilvania…


    Gáspárik Attila: Dacă te duci în State, prima dată simţi că eşti european, şi eşti mândru de acest lucru! Eu niciodată n-am simţit că sunt european, până când nu m-am dus în SUA. Acolo am avut un naţionalism european profund! Şi ştim foarte bine, când te duci la Covasna ai un fel de sentiment, când te duci la Drobeta-Turnu Severin un alt fel de sentiment.


    Realizator: Dar, bine, mă gândesc că sentimentul ăsta — şi e românesc — îl trăiţi când vă duceţi oriunde.


    Gáspárik Attila: Dar bineînţeles! Scuzaţi-mă, eu am avut o vânzătoare de la Hodac la Bucureşti, când am trăit opt ani acolo, şi în fiecare săptămână mergeam la ea, după brânză. Noi, mureşenii…


    Realizator: Numai de dragul de a vă întâlni cu cineva din zonă.


    Gáspárik Attila: Bineînţeles. Şi vine al nostru” — că mă cunoşteau de la televizor; şi total se schimbă relaţiile după o distanţă.


    Realizator: Da. Mulţumesc foarte mult pentru prezenţa în emisiunea noastră de astăzi, care a fost un amalgam, până la urmă — am amestecat unele lucruri. Dar, pentru mine, discuţiile cu dvs sunt foarte plăcute, foarte interesante, şi vă mai aştept.


    Gáspárik Attila: Vă mulţumesc foarte mult!


    Realizator: Vă doresc succes pe scenă, în afara scenei. Numai bine, sănătate!




  • Parlamentul trebuie să ia măsuri de urgență pentru redresarea televiziunii

    Parlamentul trebuie să ia măsuri de urgență pentru redresarea televiziunii

    Parlamentul trebuie să ia măsuri de urgență pentru redresarea televiziunii publice, dar acest lucru nu înseamnă modificarea, în regim de urgență, a legii 41 de organizare și funcționare a SRR și SRTV. Aprecierea a fost făcută, la Radio Timişoara, de fostul deputat PNL de Timiş Ovidiu Drăgănescu, invitat la emisiunea Vestul Zilei”, în contextul dezbaterilor privind inițiativa PSD de modificare a legii 41 de organizare și funcționare a SRR și SRTV. Propunerea PSD de modificare a legii 41 de organizare și funcționare a SRR și SRTv nu rezolvă problemele de la TVR, consideră Drăgănescu. El a opinat că în spatele acestei inițiative se ascund interese politice, având în vedere că 2016 este un an electoral.



    Depolitizarea este măsura care se impune pentru revitalizarea Societăţii Române de Televiziune, opinează fostul deputat liberal de Timiș, Ovidiu Drăgănescu. Acesta a spus că persoanele care au condus în ultimii 10 ani Televiziunea Publică au cheltuit iresponsabil banii instituției și, implicit, ai cetățenilor. În aceste condiții, a subliniat Drăgănescu, se impune numirea unor specialiști care să conducă atât Televiziunea, cât și Radioul publice.



    Pe de altă parte, analistul economic Nicolae Țăran este de părere că prin separarea funcției de președinte al Consiliului de Administrație de cea de director general, costurile vor crește atât la Televiziunea Română, cât și la Radio România. El este de părere că în momentul de față, Televiziunea publică are nevoie de soluții financiare, nu legislative.



    Insolvența ar trebui să fie ultima soluție pentru reglementarea situației de la Televiziunea publică, a declarat fostul deputat PNL Ovidiu Drăgănescu,. El nu exclude, însă că, și propunerea ALDE în acest sens poate da o șansă Televiziunii Publice să se relanseze. La rândul său, analistul economic Nicolae Țăran admite că intrarea în insolvență a SRTv poate fi o soluție viabilă, însă avertizează că problema ar putea avea repercusiuni grave.

  • Radio Iaşi: Dezbatere pe tema proiectului de modificare a Legii 41/1994

    Radio Iaşi: Dezbatere pe tema proiectului de modificare a Legii 41/1994

    Reporter: Televiziunea şi Radioul publice sunt două instituţii importante într-un stat democratic, civilizat şi modern. Radioul public demonstrează prin audienţa pe care o are că, fără să facă rabat de la rolul pe care trebuie să-l îndeplinească, reuşeşte să transmită mesajele către o parte importantă din societate. Aceasta prin emisiuni culturale, muzicale, sociale sau politice. Dincolo de problemele financiare pe care le întâmpină, Televiziunea publică oferă programe mai ales în zona culturală greu de găsit la alte televiziuni şi căutate de un anumit public. Şi totuşi aceste probleme financiare trebuie rezolvate, şi asta cât mai repede cu putinţă, şi soluţia trebuie să vină de la Parlament. Astfel au apărut modificările la Legea 41 de funcţionare a TVR şi SRR, iniţiate de senatorul PSD Georgică Severin. Principalele modificări se referă la separarea acelor două funcţii, cea de preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie de cea de director general, criterii profesionale şi incompatibilităţi pentru membri ai consiliilor de administraţie ale Societăţii Române de Televiziune şi Societăţii Române de Radiodifuziune. Modificările la Legea 41 iniţiate de senatorul Georgică Severin au fost respinse de Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, proiectul urmând să fie dezbătut în plen. Acesta este subiectul dezbaterii de astăzi. Sunt Ioana Soreanu şi îi am invitaţi în studio pe doamna senator Gabriela Creţu, PSD, membru în Comisia de cultură, şi pe deputatul PMP Petru Movilă. Bine aţi venit! Televiziunea şi Radioul publice funcţionează conform prevederilor aceleiaşi legi, Legea 41, aşa cum am spus. Televiziunea este acum într-o situaţie foarte dificilă, în timp ce Radioul realizează profit, ceea ce înseamnă că nu legea, ci managementul defectuos a adus Televiziunea în situaţia de astăzi. În ce fel aceste modificări gândite de senatorul Georgică Severin ar putea rezolva situaţia Televiziunii fără să afecteze Radioul, doamnă senator?


    Gabriela Creţu: Permiteţi-mi întâi să fac un scurt comentariu mai general. Sunt, cred, unul dintre membrii Parlamentului care susţin prin toate mijloacele existenţa posturilor publice, atât de Radio, cât şi de Televiziune, pentru că ele asigură, atunci când funcţionează corect, o anumită independenţă faţă de două puteri, faţă de puterea economică, cea a pieţei, care poate să cumpere spaţiile, să aibă influenţa banilor şi a publicităţii şi să abată mesajul de la ceea ce înseamnă interesul public, şi de puterea executivului, care, în orice ţară şi în orice timp, a încercat mai mult sau mai puţin să-şi atragă mijloacele de comunicare în masă de partea sa. Or, dacă bugetul vine de la guvern, bineînţeles că va exista şi o anumită complicitate care va abate Televiziunea sau Radioul, după caz, de la misiunea stabilită prin lege. Din acest motiv, la noi oamenii plătesc taxa din care se asigură cea mai mare parte a finanţării atât pentru Radio, cât şi pentru TVR. Spun asta pentru ascultătorii dvs, pentru că ei trebuie să înţeleagă că sunt Radioul lor şi Televiziunea lor şi că e foarte important ca ele să funcţioneze bine şi să-şi îndeplinească acele obiective care, în cazul celor două instituţii, sunt stabilite prin legea lor de funcţionare. Dar aici există şi o mică contradicţie în ceea ce aţi spus: pe de o parte, că Parlamentul trebuie să soluţioneze. Or, aşa cum aţi spus mai departe, problemele nu vin din lege, întrucât pe aceeaşi lege funcţionează Radioul mai bine, Televiziunea mai puţin bine. Dar aici trebuie să discutăm foarte serios, pentru că în această comparaţie permanentă eu cred că noi cădem într-o capcană. E ca aia în care România se bate toată vremea cu Bulgaria, care e ultima în clasamentul european. Nu este OK şi cred că Radioul ar trebui să fie mai solidar cu Televiziunea, eventual chiar să împărtăşească din experienţa de manageament inclusiv pe care Radioul o are, pentru că eu recunosc Radioului o mare calitate, şi anume că îndeplineşte mai bine misiunea stabilită de lege. Adică prin toate emisiunile sale se adresează tuturor, prin emisiunile sale online, dar şi prin cele offline, prin toate evenimentele pe care le organizează.


    Reporter: Două precizări vreau să fac. Am spus că Parlamentul trebuie să rezolve această situaţie, pentru că vorbim de o instituţie subordonantă Parlamentului, parlamentarii, deci reprezentanţii cetăţenilor care plătesc această taxă, sunt cei care trebuie să rezolve această problemă. În al doilea rând să ştiţi că suntem solidari cu jurnaliştii /dursache/schelaru/, cu angajaţii de la TVR, care sunt colegii noştri, Televiziunea are jurnalişti valoroşi, oameni deosebiţi, nu numai jurnalişti. De altfel, o să ajungem şi acolo, nu angajaţii sunt vinovaţi pentru situaţia în care se află TVR în acest moment. Domnule deputat Petru Movilă, care este poziţia PMP vizavi de această propunere legislativă?


    Petru Movilă: Această propunere nu aş putea să o cataloghez nici măcar ca exerciţiu de imagine, pentru că în esenţă nu aduce nimic bun în schimbarea activităţii societăţilor de Radiodifuziune şi Televiziune. Problema de funcţionare aici cred că revine în esenţă Parlamentului, pentru că cele două instituţii sunt sub control parlamentar şi faptul că Parlamentul de-a lungul timpului nu şi-a exercitat corect responsabilitatea, în sensul că, atunci când s-a constatat şi de-a lungul timpului s-a constatat, şi nu în cazul SRR, în cazul TVR, că s-au acumulat datorii, au fost multe, multe derapaje de la funcţionarea normală, deci Parlamentul nu a funcţionat corect, iar această lege nu vine în esenţa ei să sprijine cele două societăţi, ci cred că mai degrabă le încurcă. Nu este problema de separare a celor două funcţii, preşedinte şi director general, cred că esenţa este modul de finanţare în activitatea celor două instituţii publice cărora trebuie să le creăm un cadru legislativ stabil, trebuie să le creăm condiţii pentru o concurenţă în piaţă corectă, pentru că nu sunt posturi publice comerciale, şi, de asemenea, trebuie să vedem că ele prezintă ca şi responsabilităţi decizii ale instituţiilor statului, prezintă politici publice, au emisiuni care nu sunt finanţate – viaţa partidelor politice, minorităţi naţionale, emisiuni culturale, avem emisiuni despre românii din diasporă şi urmăresc cu mare plăcere emisiunile RADIO IAŞI în primul rând, pe care îl am la maşină pe butonul numărul 1 întotdeauna. Gândiţi-vă că menirea din 2 noiembrie 1941 a postului regional – se numea RADIO MOLDOVA – a fost tocmai pentru a reprezenta şi a prezenta mesajele statului român.


    Gabriela Creţu: Sunt posturi ale cetăţenilor…


    Petru Movilă: Şi suntem de acord…


    Gabriela Creţu: …şi trebuie, bineînţeles, să asigure şi acoperirea întregului teritoriu, ăsta este un interes şi strategic. Din acest motiv şi plăteşte guvernul…


    Reporter: Iar Radioul se achită inclusiv de misiunea aceasta de a transmite mesajele, având o audienţă foarte bună Radioul… De ce să schimbăm un lucru care funcţionează?


    Gabriela Creţu: Spre deosebire de colegul meu, eu sunt membră a Comisiei de cultură şi eu cred că Parlamentul şi-a făcut, cel puţin în măsura în care îl priveşte, datoria. Problema este că situaţia de la TVR este complicată şi este cauzată de cel puţin trei factori: unul este guvernamental. Suntem într-o situaţie în care taxa nu este indexată de 13 ani, ceea ce, în condiţiile evoluţiilor economice, dacă vreţi, a schimbării situaţiei de pe piaţă, când ei trebuie, de exemplu, pentru a transmite Campionatul European de Fotbal, să negocieze pe piaţa liberă la nişte preţuri foarte mari şi…


    Petru Movilă: La preţurile pieţei de fapt, despre asta vorbim, nu cu limită de buget.


    Gabriela Creţu: Sigur. Da, ei merg pe preţurile pieţei. Trebuie să asigure ceea ce foarte mulţi români îşi doresc. Or aceste lucruri îi costă. Doi, o parte din datorie este din o disfuncţie legată de nişte plăţi care au fost într-un an când nu aveau consiliu de administraţie, nu aveau manager, director general, nu au reuşit să facă o plată care se face şi eu aş schimba-o prin bugetul lor, deşi nu ar trebui, cea pentru transmisie, care ar trebui să se ducă de la guvern direct la societatea care asigură transmisia şi să nu mai treacă prin bugetul TVR, unde este purtătoare de TVA şi de alte lucruri. Deci sunt mult mai multe lucruri decât cele care ar ţine de partea care revine Parlamentului. Acestea le poate face guvernul dacă îşi asumă responsabilitatea şi noi facem presiune în acest sens şi nu suntem singurii care facem. Asta nu exclude bineînţeles faptul că suntem înainte de alegeri şi unele partide încearcă tot felul de jocuri politice, de exemplu, situaţia actuală, deşi noi am dorit să deblocăm situaţia, mă iertaţi de formularea incorectă, este din nou blocată, pentru că nu există preşedinte al consiliului de administraţie director general, din mici jocuri sau mari jocuri cu miză mică mai curând, aş putea spune. Dar există şi alte…/apuscasu/schelaru


    Reporter: Eu vreau să revin asupra unei întrebări, pentru că nu am înţeles cum anume separarea funcţiei de preşedinte de cea de director general poate să aducă o îmbunătăţire în privinţa situaţiei TVR.


    Gabriela Creţu: Consiliul de Administraţie trebuie să exercite controlul. S-a creat un fel de complicitate. Deci, chiar dacă nu va trece această lege, chiar dacă vom cădea cu toţii de acord că nu va fi o soluţie, aa a fost gândită cu bună-credinţă pe un model pe care îl aplicăm în multe domenii. Aşa cum Parlamentul controlează Guvernul, un consiliu de administraţie ar fi trebuit să aibă un interes cumva independent de cel al directorului general şi să poată, cu mai mare libertate, să exercite controlul asupra acţiunilor acestora, pentru că – nu m-aţi lăsat să continui, era lung într-adevăr – problemele sunt multe, nu depind numai de guvern. Au fost şi probleme interne de management: contracte, externalizări, bani…


    Petru Movilă: Angajări.


    Gabriela Creţu: Angajări cu nişte niveluri salariale foarte ridicate, neutilizarea propriului personal, deşi el era angajat cu contract de muncă şi folosirea externă de tot felul de colaboratori plătiţi cu nişte preţuri spectaculoase. Este şi acest aspect care-i priveşte pe ei. Există şi nişte responsabilităţi care revin Parlamentului, uneori prin amânări ale discutării rapoartelor anuale, ale numirii consiliilor de administraţie, cum, din păcate, s-a întâmplat şi de data asta. Există şi aceste lucruri. Deci, nu încerc să fac niciun fel de populisme sau să trag doar pe turta noastră.


    Reporter: Cine ar trebui să răspundă de ceea ce se întâmplă la Televiziune?


    Petru Movilă: Încă o dată, revin, Parlamentul şi care ar trebui să facă bianual evaluarea activităţii celor două instituţii, pentru că, dacă am fi făcut acest lucru bianual, nu am fi ajuns în situaţia asta. Al doilea lucru foarte important – trebuie să discutăm. O funcţie în plus nu vine decât să satisfacă anumite orgolii politice personale. Nu ştiu. Există şi alte instituţii care au preşedinte director general, dar, atât timp cât nu avem explicaţia logică a actului managerial, de ce este nevoie de încă o altă funcţie, aceasta este concluzia mea. Iar, trei, cred că cel mai corect ar fi ca cele două societăţi să fie separate, fiecare prin legea societăţii respective, pentru că funcţionează în condiţii şi în medii diferite. Piaţa, concurenţa sunt diferite, aşteptările sunt diferite, şi atunci o lege separată, doar pentru SRR, este clar, ar proteja această societate, care funcţionează mult mai bine decât SRTV, iar pe SRTV trebuie să avem o lege clară şi Parlamentul să stabilească de /…/ lungă, printr-un /…/ naţional, cum vrem, pentru că am auzit tot soiul de minuni: să introducem o societate în insolvenţă, să tranferăm…


    Reporter: Ar fi insolvenţa o soluţie pentru TVR?


    Gabriela Creţu: Nu este soluţie şi nu poate tehnic să fie.


    Petru Movilă: Nu este, pentru că, indiferent ce se întâmplă, la fel cum statul îşi ţine spitalele de stat, cum ţine sistemul de urgenţă, pentru că, prin Constituţie, este obligat să asigure asistenţă medicală de urgenţă, la fel şi cele două societăţi trebuie să rămână la stat. Statul este obligat să aibă întotdeauna pârghii, să transmită mesaje, comunicate…


    Reporter: Vorbeaţi despre un control. Nu are Parlamentul control asupra Televiziunii?


    Gabriela Creţu: Noi nu ne putem exercita controlul continuu, permanent, zi de zi, pentru fiecare dintre…


    Reporter: Păi, este suficient să nu treacă raportul de activitate dacă el nu este în regulă, cum s-a întâmplat cu Televiziunea.


    Gabriela Creţu:… măsuri.


    Reporter: Ani la rând.


    Gabriela Creţu: Deci, încă o dată. Eu nu cred în ideea managementului externalizat, concursurilor de tehnocraţi. O spun dinainte. Mai ales după întâmplarea cu Tarom-ul, nefericită, în care, din neştiinţă şi rea-voinţă, după trei ani în care a fost plătit cu sume exorbitante, între noi fie vorba, a trebui să fie dat afară managerul selectat prin selecţie internaţională de oferte…


    Petru Movilă: Dar e tot vina statului, îmi cer scuze, încă o dată…


    Gabriela Creţu: Dar cine-i statul ăsta, dle Movilă?


    Petru Movilă: Statul, în cazul Tarom, a fost Ministerul Transporturilor, care trebuia să verifice periodic contractul de management, nu la trei ani. La şase luni, dacă ai ieşit din parametrii pe care i-ai negociat în contractul de management, aveai o avertizare. La a doua ieşire din parametri, mulţumim. Nu stau trei ani. La fel şi în cazul de faţă. Comisia de cultură îşi face treaba, dar mai avem o Comisie de buget-finanţe, care, periodic, poate să facă evaluarea execuţiei bugetare la Televiziune./csimion/schelaru


    Gabriela Creţu: Am ridicat problema şi la audierile de săptămâna cealaltă. În măsura în care unele persoane sunt recunoscute ca performante timp de 20 de ani în mediul privat şi sunt conexate prin toate conexiunile posibile de acest mediu, care este argumentul pentru care eu să cred că de a doua zi, în momentul în care ele vor deveni membre ale Consiliului de Administraţie sau directori generali la o instituţie publică, din acel moment singurul lor interes va fi cel public? Prefer din punctul ăsta de vedere oameni care să fi avut o legătură, dacă vreţi, de profesie şi chiar şi sentimentală cu instituţia respectivă, pentru că le pasă în mai mare măsură şi ştiu în mai mare măsură cum se poate gestiona instituţia în interior.


    Petru Movilă: Dar, reîntorcându-mă, încă o dată vreau să vă spun şi foarte responsabil, politicieni, partidele la guvernare, indiferent care au fost ele, au avut interesul ca tot timpul să aibă un supliment de procente în prezentările acestor instituţii. E afirmaţia mea…


    Gabriela Creţu: În măsura în care nu mai au audienţă, la ce le serveşte prezentarea la o televiziune care nu mai are audienţă?


    Reporter: Nu am reuşit să înţeleg cum separarea celor două funcţii ar reuşi să salveze Televiziunea…


    Petru Movilă: Eu cred că putem să închidem subiectul…


    Reporter: …şi, mai ales, fără să destabilieze Radioul.


    Gabriela Creţu: Eu nu înţeleg cum această campanie va reuşi să salveze Radioul, pentru că insistăm prea mult pentru o miză foarte mică.


    Petru Movilă: Dar Radioul nu trebuie salvat.


    Reporter: Exact, Radioul nu trebuie salvat. Radioul n-are nevoie să fie salvat.


    Gabriela Creţu: Eu cred că funcţionează pentru că are oameni care funcţionează în echipă extraordinari, inclusiv la nivelul conducerii. Mie mi se pare sugestiv faptul că ultimii trei preşedinţi directori generali ai Radioului sunt membri şi acum ai Consiliului de Administraţie şi lucrează împreună, deci problemele sunt mult mai complicate şi depind de mult mai mulţi factori. Eu n-aş vrea să cred că depinde de un om funcţionarea Radioului. Eu cred în funcţia Radioului. Sunt o mare susţinătoare…


    Reporter: Cu siguranţă că nu, dar depinde de o lege.


    Petru Movilă: Două lucruri importante. Propunerea legislativă nu rezolvă absolut nimic. Creează consum de energie inutil. Al doilea lucru, şi pe viitor, Societatea Română de Radio trebuie extrasă din aceeaşi lege în care se află cu Societatea Română de Televiziune, pentru că funcţionează 80% pe piaţă, pe reguli diferite. Diferenţa este că Societatea de Radio a avut echilibru în angajări, în salarii, însă trebuie extrasă de acolo, pentru că noi acum discutăm de Societatea de Radio prin ricoşeu de la prostiile care s-au întâmplat în Societatea de Televiziune, şi nu vorbesc de angajaţi. Vorbesc de cei care au condus-o, de politicieni. Trebuie o lege clară şi o finanţare clară, transparentă, pe care statul s-o asigure prin lege, o lege pe care trebuie s-o discutăm.


    Reporter: N-a avut loc o dezbatere publică. Dezbaterea am iniţiat-o noi.


    Petru Movilă: Da, şi aţi iniţiat-o pe bună dreptate, îngrijoraţi că s-ar putea dintr-un lucru care merge bine să facem un lucru care merge prost sau nu mai merge.


    Reporter: Exact.


    Petru Movilă: Dar ne trebuie finalul, pe lângă legea clar făcută, ne trebuie, încă o dată spun, şi soluţii corecte de finanţare, care trebuie să fie o soluţie mixtă.


    Reporter: Mai este un aspect pe care vreau neapărat să-l discutăm: depolitizarea. Este vorba despre Consiliul de Administraţie. Se propune ca membrii de partid, odată ajunşi în Consiliul de Administraţei, să renunţe la calitatea lor de membru de partid, pentru a servi interesul public.


    Gabriela Creţu: Aici nu sunt de acord, colegul meu, nici eu, deşi iniţial, v-am mai spus, căzuserăm de acord să promovăm nişte modificări pentru a ieşi din această complicitate permanentă. Salariul membrilor Consiliului de Administraţie se calculează în funcţie de cel al preşedintelui director general etc., etc., toate astea creau o dependenţă unii de alţii şi o înclinaţie mai mică a Consiliului de a controla deciziile. Orice instituţie subordonată Parlamentului trebuie să reflecte structura Parlamentului. Cred că, în afară de acele lucruri care trebuie rezolvate de Guvern, de contractele dintre Televiziune şi cei care colectează taxa, pentru că actualmente există societăţi de distribuţie a electricităţii care colectează taxa şi care iau 17-18% din sumă, deci, din cei 4 lei, 17% o ia distribuitorul.


    Petru Movilă: Dar cine a decis să nu mai încaseze Poşta suma respectivă?


    Reporter: Acolo sunt nişte angajaţi, foarte mulţi angajaţi care vor suferi în perioada următoare foarte mult, şi nu din vina lor. Iar cei care au greşit în ceea ce priveşte Televiziunea nu vor plăti pentru greşelile pe care le-au făcut./cpodea/schelaru/ Ceea ce este foarte trist. Şi n-am vrea să mai plătească şi Radioul.


    Gabriela Creţu: Radioul nu are de ce plăti atât timp cât îşi îndeplineşte misiunea şi cât, inclusiv din punct de vedere financiar, stă mult, mult mai bine, incomparabil mai bine. Există nişte măsuri pe termen scurt pe care le poate adopta doar guvernul. Din păcate, doar guvernul, că sunt de natura guvernului, respectiv să facă nişte demersuri care să permită ştergerea unei părţi din datorii, acelea care vin din calculul unor penalităţi către ANAF, pentru că acelea nu sunt din vina TVR-ului; a fost o perioadă în care era blocat, ca acum, nu aveau preşedinte director general, n-au putut semna cecul, n-au putut face tranzacţii, au rămas cu datorii pentru anul următor, s-au calculat penalităţi şi s-a umflat datoria. Unu. Se poate creşte cu un leu, atât, taxa, astfel încât pentru viitor…


    Reporter: Taxa TVR. Vă referiţi la taxa TVR, pentru că sunt taxe diferite, ca să nu se facă confuzie.


    Gabriela Creţu: Repet, nu mai intrăm în această comparaţie, cu riscul că vă supăr. Noi vrem să dăm drumul CA ca, având capacitate de lucru, să renegocieze nişte contracte de la colectarea taxei, astfel încât acele sume enorme pe care le reţin societăţile din distribuţia de energie, care colectează taxa şi care afectează foarte mult suma generală, că e vorba de sumă mare, trebuie să discutăm, dacă este cazul sau nu este cazul ca o instituţie ca TVR-ul să plătească TVA, pentru că şi asta le încarcă foarte mult bugetul. În plus, este suma directă. Bugetul de stat plăteşte la TVR o singură sumă, cea de transmisie, care nu le revine lor, celor de la TVR, ci societăţii care asigură acoperirea întregului teritoriu. Transmisia terestră.


    Reporter: Şi aţi propus dvs să meargă direct…


    Gabriela Creţu: Să meargă direct, pentru că altfel cele 40 de milioane se adaugă cifrei de afaceri şi, când se calculează toate celelalte lucruri care se calculează la orice societate, ele devin mult mai mari. Deci, aceste lucruri ne sunt foarte clare. Şi, bineînţeles, de acolo revine sarcina CA şi noii conduceri de a face o restructurare internă care să privească viitorul. Cred că trebuie ieşit din ambiguitate. Atunci când au fost create ambele societăţi, a fost această ambiguitate: nu este nici instituţie publică, nici societate comerială. E o struţocămilă. Eu, repet, aş vrea ca Televiziunea să ia modelul Radioului pe regula aceea generală a instituţiei publice mass-media. Să acopere toate categoriile de public, pentru că în ultima vreme Radioul a făcut acest lucru şi prin programele sale, dar şi prin alte tipuri de activităţi în afară. Apreciez foarte mult şi “Duelul viorilor” şi Târgul de carte, inclusiv premiile Radio care încearcă să promoveze noi tendinţe, noi curente, noi valori sau să recunoască personalităţi care deja au confirmat.


    Reporter: Este dorinţa noastră de a merge către ascultător, de a ne întâlni cu ei, de a…


    Gabriela Creţu: Repet, eu sunt de partea Radioului. Eu ştiu ce se întâmplă acolo.


    Reporter:… comunica şi în alte moduri.


    Gabriela Creţu: Acest lucru ar trebui să-l facă şi TVR-ul.


    Reporter: Radioul este pe profit. Radioul are o audienţă foarte bună, ceea ce înseamnă că reuşeşte să-şi transmită mesajul.


    Petru Movilă: Pe aceeaşi lege ca şi TVR.


    Reporter: Nu ne lăudăm. Acestea sunt nişte argumente. Nu sunt laude. Ceea ce ne dorim noi este ca situaţia de la Televiziune să nu ne afecteze. Acesta este rolul acestei campanii şi al acestor dezbateri pe care noi le-am desfăşurat în toată această perioadă. Vă mulţumesc.


    Gabriela Creţu: Avem toată încrederea că sunteţi o instituţie publică serioasă, care funcţionează prin echipa ei în întregime, care va funcţiona şi în continuare. Nu aveţi nicio problemă.


    Petru Movilă: Aici Radio Iaşi. Suntem acasă în toată Moldova.


    Reporter: Vă asigurăm că suntem. Mulţumesc invitaţilor mei de astăzi./

  • Legea 41/1994: nu trebuie modificat ceea ce merge bine

    Legea 41/1994: nu trebuie modificat ceea ce merge bine

    Senatorul PNL Octavian Motoc consideră că TVR trebuie să aplice principiul profitabilității, urmând exemplul Radioului public. Într-o dezbatere pe tema propunerii de modificare a Legii 41/1994 organizată de Radio Constanţa, senatorul Motoc a declarat că speră că rațiunea va fi cea care va câștiga în respingerea unei inițiative care nu soluționează în niciun fel problemele Televiziunii Române: Problemele de la TVR trebuie tratate separat de cele ale Radioului. În același timp, trebuie găsite soluții de optimizare a cheltuirii banului public la SRTV, care trebuie să ia exemplul dumneavoastră, al celor de la Radio, ce ați reușit să aplicați principiul profitabilității. Eu cred că până la urmă rațiunea va fi cea care va câștiga și să respingem o asemenea inițiativă care nu soluționează în niciun fel problemele dumneavoastră”.”



    Pe de altă parte, senatorul UNPR Marian Vasiliev, referindu-se la Radioul public, apreciază că nu trebuie modificat ceea ce merge bine. În context, Marian Vasiliev este de părere că, dacă se intervine unde nu sunt probleme, de abia atunci apar probleme: Un principiu pe care ar trebui să-l respectăm: nu strici și nu modifici ceea ce merge bine. Dacă în momentul acesta Radioul public, cu toate redacțiile teritoriale, cu partea de extern, cu tot ce conține acest Radio public, merge bine, nu are rost să intervenim și acolo unde nu sunt probleme, pentru că, dacă intervii unde nu sunt probleme, le creezi. Și ar trebui să ne axăm puțin mai mult doar pe TVR. Problemele sunt acolo”.



    Referindu-se la TVR, senatorul UNPR consideră că ar fi necesar un plan de măsuri de reducere a cheltuielilor: ”O doză de vină cred că este și a Parlamentului, pentru că acum este ușor să vii și să spui că vrei să modifici. Eu nu aș susține această lege în forma inițiată doar ca o soluție miraculoasă: disocierea Președintelui de Directorul General, ci trebuie un plan de măsuri, de la cheltuieli, pentru că și acolo sunt probleme. Știți că vorbim de achiziții de sute de mașini, vorbim de zeci de angajați pe diferite producții de televiziune, vorbim de așa-zis vedete aduse ca să fie coordonatoare sau moderatoare ale unor emisiuni, plătite cu mii de euro, cu zeci de mii de euro și poate că aici ar trebui să umblăm întâi”.



    Invitat la dezbaterea de la Radio Constanta, președintele CNS Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, a afirmat că separarea funcției de președinte de cea de manager general nu rezolvă problema unei entități: ”Separarea funcției de Președinte de manager general nu rezolvă problema unei entități, indiferent că e televiziune sau o structură economică. Mai mult, ambiguitățile se vor reflecta în situația salariaților, pentru că, o structură nestabilă nu crează decât probleme majore. Practic, nu printr-o asemenea măsură se rezolvă problema Televiziunii și a Radiouului”.



    Hossu consideră că separarea funcțiilor de top management nu este o soluție, ci trebuie lucrat la un program de restructurare a TVR, împreună cu sindicatele din TVR, și găsită o soluție viabilă: ”Această împărțire în două a funcțiilor nu este soluția respectivă, ci trebuie lucrat într-un program de restructurare masivă la TVR, împreună cu sindicatele din TVR, și găsită o soluție prin care, într-adevăr, să iasă din situația actuală care este complet anormală. Asta nu înseamnă că, peste noapte, TVR va avea o situație înfloritoare”.

  • Noi opinii despre modificarea Legii Radioului public

    Noi opinii despre modificarea Legii Radioului public

    Vicepreşedintele PNL, deputatul Raluca Turcan, consideră că legea de funcţionare a Radioului şi Televiziunii publice trebuie modificată, dar că varianta propusă de PSD nu reprezintă rezolvarea problemelor din TVR. În opinia liderului PNL, soluţia pentru redresarea Televiziunii Române este complexă şi presupune multă responsabilitate din partea clasei politice. În plus soluţia nu poate fi aplicată şi Radioului public, a subliniat Raluca Turcan:



    “Consider că nu trebuie aceeaşi soluţie aplicată şi pentru Radioul public, consider că legea de funcţionare a acestor două instituţii trebuie modificată, dar în niciun caz atât de superficial şi interesat, cum propune PSD-ul. (…) Aşa-zisa salvare a Televiziunii publice reprezintă praf în ochi, exerciţiu de imagine şi interes direct pentru infiltrarea şi dominarea acestei instituţii. Vreau să fie foarte clar: redresarea Televiziunii publice nu se poate obţine doar din separarea atribuţiilor Consiliului de Administraţie faţă de Comitetul Director şi împărţirea funcţiei de preşedinte de cea de director general”.



    Propunerea de modificare a Legii de funcţionare a societăţilor publice de Radio şi Televiziune nu este agreată nici de vicepreşeditele Comisiei de Cultură din Senat, Marius Paşcan, PNL. Într-o emisiune la Radio Târgu Mureş, el a spus că TVR are probleme financiare din cauza managementului defectuos, şi nu a legii, iar o eventuală unire a celor două instituţii ar afecta activitatea postului public de Radio:



    “Radioul, postul public, funcţionează în profit. An de an, are rezultate foarte bune, este cel mai audiat post de radio la nivel naţional, pe toate sondajele de audienţă. De asemenea, eu cred că aceste rezultate benefice îndreptăţesc la o continuitate. Este ca şi cum ai aşeza un măr putred, mărul putred fiind Televiziunea Română, lângă un măr proaspăt, frumos, şi le pui unul lângă celălalt. Ştiţi foarte bine ce se întâmplă, da? Mărul putred, putreziciunea ajunge şi în celălalt măr. Este inevitabil!”

  • Consiliul Economic şi Social: aviz negativ pentru modificarea Legii 41

    Consiliul Economic şi Social: aviz negativ pentru modificarea Legii 41

    Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ proiectului de modificare a legii de funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune. Raportul Consiliului arată că propunerea legislativă nu identifică o soluţie economică, financiară sau organizatorică menită să rezolve situaţia financiară critică a TVR.



    Sursa citată susţine că iniţiativa vizează atât funcţionarea TVR, cât şi a Societăţii Române de Radiodifuziune, instituţii care se află în situaţii fundamental diferite din punct de vedere al echilibrului financiar şi al performanţei editoriale. Astfel, modificările propuse pot afecta activitatea Radioului public, lider de piaţă, cu o activitate profitabilă, echilibrat funcţional şi financiar.



    Pe de altă parte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a formulat un aviz favorabil asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Avizul va fi înaintat Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masa, care va dezbate pe fond iniţiativa legislativă.



    În context, copreşedintele PNL, Vasile Blaga, crede că situaţia Televiziunii Române trebuie rezolvată în condiţiile actualei legi de funcţionare. El crede că Guvernul, Parlamentul şi sindicatele trebuie să colaboreze, pentru a găsi o soluţie în cazul TVR:



    “Pe actuala lege să fie numit un consiliu de administraţie care, într-o lună de zile, să vină cu propuneri pe care să le discutăm pentru a găsi soluţii şi să ajungem la concluzia – sigur, printr-o nouă lege – ca politicul să nu mai intervină în această instituţie. Dar teorii am auzit, de închis, reînchis. Astea nu pot fi luate în considerare, pentru că situaţia va fi şi mai complicată, pentru că sunt contracte colective de muncă, trebuie discutat şi cu sindicatele. Tocmai asta este. Parlamentul nu are dreptul să stea deoparte, să fie laş”.

  • Propunerea de completare a legii SRR și SRTV, amânată de Comisia de Cultură

    Propunerea de completare a legii SRR și SRTV, amânată de Comisia de Cultură

    Discutarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune a fost amânată marți, pentru o săptămână, de către Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor.



    “Este o inițiativă în procedură de urgență. Înțeleg că la solicitarea grupului social-democrat se dorește a amâna discuția pentru o săptămână și rog consilierii comisiei să facă o adresă către Biroul permanent să solicităm amânarea discuției pentru că se află în procedură de urgență și în mod normal săptămâna viitoare ar fi trecut tacit”, a declarat președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, deputatul PNL Gigel Știrbu.



    Pe de altă parte, social-democratul Florin Pâslaru a spus că amânarea vine din cauza amendamentelor la această propunere: “În momentul în care ai o lege atât de importantă, cerută și de partidele politice și de societatea civilă, înțeleg că sunt foarte multe amendamente care se doresc a fi introduse în lege de colegii noștri și considerăm că este bine să mai discutăm pe seama acestui subiect”.



    Prin proiectul de lege, iniţiat de senatorul PSD Georgică Severin se propun separarea funcției de președinte al Consiliului de Administrație de cea de Director General la Radio România și TVR și incompatibilități pentru membrii Consiliilor de Administrație.


  • Dezbatere RRI privind modificarea legii 41/1994

    Dezbatere RRI privind modificarea legii 41/1994

    Patru parlamentari români au participat luni 7 martie, la o dezbatere Radio România Internaţional despre propunerea de modificare a legii nr. 41/1994, a Radioului şi Televiziunii publice, moderată de Nicoleta Stoica.



    Instituţia Radioului, care este o instituţie care, în sfârşit, s-a aşezat pe o direcţie foarte bună şi este o instituţie profitabilă şi este o instituţie care, într-adevăr, este urmărită cu interes, nu cred că trebuie lipită de o altă instituţie care este în faliment”, a declarat în timpul dezbaterii senatorul Mariana Câmpeanu, vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Ea a adăugat că TVR trebuie refăcută din temelii, pentru că nicio cârpeală, niciodată, nu rezolvă şi nu repară locul în care s-a stricat”. Doamna Câmpeanu consideră că datoria imensă a TVR face ca problema postului public de televiziune să fie irezolvabilă în momentul acesta: Nu cred că dacă preşedintele CA nu mai este şi director general o să rezolve această problemă. (…) Atunci când pui un măr stricat lângă un măr sănătos nu se repară mărul stricat, se strică cel sănătos. Dacă nu o să avem consens în rezolvarea unei probleme atât de grave, care are implicaţii asupra întregii naţiuni, nu cred că ea se va rezolva”.



    Pe de altă arte, “legea Severin” îşi propune să îmbunătăţească un cadru legislativ pe care îl avem în momentul acesta. Nevoia unei televiziuni publice puternice o cunoaştem fiecare dintre noi şi o resimte fiecare român fiindcă, până la urmă, fiecare dintre noi cred că suntem de acord cu faptul că avem nevoie de informaţie corectă care să informeze şi nu să deformeze, de informaţie în planul educativ, în planul cultural, în planul confortului social al fiecăruia dintre noi”, consideră deputatul Simona Bucura-Oprescu, purtător de cuvânt al Grupul parlamentar al PSD. Ea a adăugat că propunerea legislativă de modificare a legii 41 îşi propune să vină cu o soluţie, iar soluţia este care s-a dovedit eficientă în practica altor instituţii de televiziune, în practica economică, în mediul corporatist şi, nu în ultimul rând, în mediul administrativ – principiul separării atribuţiilor. Această lege îşi propune să crească nivelul de responsabilizare şi să separe atribuţiile pe care cel care este preşedinte al Societăţii Române de Televiziune le are şi cel care devine, în urma unui concurs de proiecte de management, îşi asumă şi obţine demnitatea de director general al Societăţii Române de Televiziune”, a conchis deputatul PSD.



    În context, deputatul PSD Ovidiu-Cristian Iane, membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, consideră că propunerea legislativă de modificare a legii 41/1994 vine să pună în acord cu un principiu de management lucrurile care în fapt se petrec greşit acolo şi separarea aceasta de funcţie dintre director general şi consiliu de administraţie, care, prin modificările pe care le introduce, devine apolitic, obligaţia celor din consiliu de a fi – o dată, să lucreze în domeniu, să aibă notorietate, să fie cunoscuţi, să fie apolitici, în sensul că nu voie să mai facă parte din niciun partid şi, mai mult decât atât, se instituie şi nişte criterii de incompatibilitate”. Dl. Iane a afirmat că, prin condiţiile impuse pentru membrii C.A. şi Directorul general, propunerea de modificare protejează Consiliul de Administraţie, care ţine de strategie, de cum trebuie făcută şi organizată munca în Televiziunea Română şi în Societatea Română de Radio, şi partea de execuţie, adică directorul general, care este numit şi care trebuie să pună în aplicare deciziile pe care le ia Consiliul de Administraţie. El s-a declarat convins că adoptarea propunerii de modificare va face să se evite noi derapaje în management şi acumularea de noi datorii.



    În schimb, deputatul neafiliat Mihai Deaconu, Secretar al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, consideră că legea nr. 41/1994, a Radioului şi Televiziunii publice, este oarecum perimată, mai ales prin prisma trecerii de la era analogică la cea digitală, dar în fond nu este atât de rea, având în vedere că după această lege s-au coordonat cele două societăţi, atât Societatea Română de Televiziune, cât şi Societatea Română de Radiodifuziune”. În dezbaterea Radio România Internaţional despre propunerea de modificare a legii nr. 41/1994, moderată de Nicoleta Stoica, el a declarat că nu legea actuală este de vină pentru situaţia din TVR: Eu zic că mai degrabă acolo este problemă de management şi am ajuns la concluzia că nu legea ar trebui modificată”. Mihai Daconu consideră că propunerea legislativă aflată în dezbatere la Camera Deputaţilor nu oferă o soluţie pentru situaţia gravă a TVR: Mai degrabă ar trebui o nouă reglementare, o nouă lege specială pentru situaţia în care se află Televiziunea Română la ora actuală”.