Radio România Internațional

Tag: Ucraina

  • Reuniunea anuală a diplomaţiei române

    Manifestare cutumiară la Bucureşti, în fiecare an, la sfârşitul lui august, reuniunea din 2014 a diplomaţiei române are loc sub auspicii neobişnuite. Virulenţa, de mai nimeni anticipată, a crizei politice şi militare din Ucraina, paşii decişi pe calea integrării europene făcuţi de alţi doi vecini, Republica Moldova (majoritar românofonă) şi Serbia, reinflamarea conflictelor din Orientul Mijlociu — Fâşia Gaza, Siria, Irak –, schimbările la vârf din organigrama NATO şi a instituţiilor europene sunt doar câteva dintre dosarele fierbinţi de pe agenda decidenţilor din politica externă românească.



    La întâlnirea lor cu ambasadorii şi consulii români de pe întreg mapamondul, atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, au pledat pentru strategii diplomatice adaptate la dinamica internaţională. Prezidenţiabil PSD şi, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, virtual câştigător al alegerilor din noiembrie, primul-ministru îşi asumă tot mai decis prerogrativele de politică externă ale unui şef de stat.



    Victor Ponta: “Cred că România a dovedit încă o dată că este un partener solid al Uniunii Europene, al NATO şi al partenerilor noştri strategici, Statele Unite ale Americii. Este o oportunitate într-o situaţie de criză, ca România să-şi consolideze acest statut şi să şi-l afirme cu mai mare încredere şi cu mai mult curaj.”



    Pe fondul redeşteptatului apetit imperial al Rusiei, NATO trebuie să-şi consolideze flancul estic, inclusiv pe teritoriul României — spune şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean: “Poziţionarea României în raport cu vecinătatea estică este de natură să favorizeze profilarea ei ca actor important în eforturile de stabilizare a regiunii, transformând astfel o potenţială vulnerabilitate într-un avantaj strategic.”



    Caz-şcoală, relaţia României cu Ucraina – cel mai mare, teritorial şi demografic, dintre vecinii săi — nu a fost în trecut, recunoaşte Corlăţean, tocmai cordială. Cauzele au fost, deopotrivă, diferendul – tranşat, la Haga, de justiţia internaţională, în favoarea Bucureştiului – privind delimitarea platoului continental al Mării Negre, nefericita idee a Kievului de a construi un canal cu impact devastator asupra echilibrului ecologic din delta românească a Dunării ori tratamentul, de multe ori discriminatoriu, aplicat celor aproape jumătate de milion de etnici români din vestul statului vecin.



    Dar ultimele luni, în care România a pledat cu vigoare pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a sprijinit autorităţile pro-occidentale de la Kiev, oferă ocazia pentru reaşezarea acestei relaţii. Şi chiar, susţine ministrul român de Externe, pentru realizarea unui parteneriat între cele două ţări.

  • România şi situaţia din Ucraina

    Comunitatea românească din Ucraina — circa jumătate de milion de persoane — e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, în luna septembrie va fi redeschis punctul românesc de frontieră de la Vicov, închis în 2010.



    Demersul este benefic pentru etnicii români din ţara vecină, deoarece în acest mod traseul dintre localităţile ucraineană Cernăuţi şi românească Putna se va scurta cu 100 de kilometri. Pe lângă vorbe frumoase, e nevoie şi de lucruri mici, dar concrete şi importante — spunea premierul social-democrat Victor Ponta, care, referindu-se la situaţia din ţara vecină, a reafirmat, luni, sprijinul total şi necondiţionat al Bucureştiului pentru suveranitatea şi integritatea ei teritorială.



    Amintind că România a susţinut toate deciziile legate de sancţiunile economice la adresa Rusiei, premierul Ponta a precizat: Important este un singur lucru: că poziţia României, de altfel, poziţia Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii, este foarte clară şi neechivoc legată de integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. România consideră că încetarea imediată a oricărui sprijin pentru separatiştii din estul Ucrainei, sprijin venit din Federaţia Rusă, este obiectivul fundamental şi pe termen scurt.”



    Lansată la Moscova, ipoteza unei eventuale federalizări a Ucrainei nu este bine primită la Bucureşti. Legat de acest subiect, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a punctat: Poate fi o mai mare descentralizare. Pot fi mai multe competenţe acordate autorităţilor locale regionale, dar este atributul forţelor politice interne ale Ucrainei. Nu credem că sugestii sau solicitări din exterior ar ajuta acest proces politic. Nu. Procesul politic ţine de suveranitatea internă a Ucrainei.”



    O veritabilă lansare a procesului politic intern nu se poate, însă, face — reiterează România — decât dacă Rusia îşi opreşte imediat orice formă de sprijin, politic şi militar, pentru separatiştii rusofoni. Între timp, pe teren, în estul Ucrainei, armata ucraineană a făcut progrese semnificative în ultimele săptămâni împotriva rebelilor. La rândul lor, aceştia au anunţat că au declanşat o contraofensivă. Statele Unite au denunţat o intensificare a amestecului militar rus.



    În tot acest context, preşedintele Petro Poroşenko a dizolvat Parlamentul de la Kiev, populat, în parte, de deputaţi care susţin mai mult sau mai puţin pe faţă rebeliunea separatistă, şi a convocat alegeri anticipate pe 26 octombrie. Poroşenko speră ca, până atunci, situaţia din estul ţării să fie suficient de stabilă, astfel încât scrutinul să legitimeze politicile pro-europene şi campania împotriva separatiştilor. În patru luni de conflict, peste 2.200 de oameni au murit, mii au fost răniţi şi sute de mii şi-au părăsit casele din cauza violenţelor.

  • Jurnal românesc – 15.08.2014

    Jurnal românesc – 15.08.2014

    Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii serbează astăzi Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare. Este una dintre cele mai importante sărbători ale Creştinătăţii, în ziua în care, potrivit tradiţiei religioase, Fecioara Maria s-a ridicat cu sufletul şi cu trupul la Cer. Cum devoţiunea faţă de Fecioara Maria este una cu totul aparte la români, foarte multe biserici şi mănăstiri au primit hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în perioada în care catolicii formau majoritatea populaţiei Transilvaniei, foarte multe dintre aceste mănăstiri au devenit locuri de pelerinaj. Cel mai important loc de pelerinaj din România este mănăstirea greco-catolică de la Nicula, aflată la aproximativ cinci kilometri depărtare de oraşul Gherla. Azi, mănăstirea este folosită de Biserica Ortodoxă Română, după ce, în anul 1948, călugării bazilitani, în frunte cu superiorul mănăstirii, Leon Man, au fost arestaţi de Securitate, iar complexul monahal a fost confiscat de autorităţile comuniste.



    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a lansat, joi, un îndemn la unitate pentru românii de pretutindeni în lupta lor pentru păstrarea identităţii, subliniind că statul român ar trebui să aloce un buget mai consistent în acest sens. Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe a precizat, într-o declaraţie de presă, că românii pot deveni relevanţi în statele în care trăiesc, doar dacă sunt uniţi. “Mesajul pe care îl am de ani de zile, pentru că lucrez pe această relaţie cu asociaţiile româneşti din jurul României de foarte mulţi ani, este acela de luptă permanentă pentru prezervarea identităţii. Este un lucru pe care în primul rând ei trebuie să îl facă, românii care trăiesc acolo şi adesea în condiţii dificile. Asta presupune mai multă unitate şi nu obosesc să spun acest lucru, mai multă unitate între asociaţiile româneşti, mai puţină competiţie, mai puţine ambiţii personale, mai multă unitate. Pentru că pot deveni relevanţi dacă sunt uniţi în statele respective. Şi, doi, bineînţeles, presupune o acţiune constantă a statului român şi trebuie să recunosc mai mulţi bani alocaţi, mai multe resurse financiare şi aici mai avem de lucru”, a afirmat Titus Corlăţean. Ministrul de Externe susţine creşterea bugetului alocat românilor din afara graniţelor, pe măsură ce apar resurse financiare.



    Imigraţia sărăciei din România în Germania este principala temă care preocupă media şi elita politică germană de un an încoace. Catalizatorul migraţiei sărăciei ar fi trebuit să fie ridicarea barierelor pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014. Agenţia Naţională pentru Muncă din Germania a anunţat că teama de o imigraţie în masă a românilor şi bulgarilor în Germania a fost neîntemeiată. Pericolul a trecut şi nu s-a concretizat.



    Premierul Victor Ponta a solicitat redeschiderea, în regim de urgenţă, a punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, dar şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Rădăuţi Prut şi Stânca, în contextul în care relaţiile cu Republica Moldova şi Ucraina vor fi intensificate după ridicarea regimului de vize de călătorie pentru cetăţenii celor două ţări. El a declarat joi, la Botoşani, că redeschiderea vămilor este cu atât mai necesară cu cât vizele pentru cetăţenii din Republica Moldova au fost eliminate, iar cele pentru ucraineni sunt pe punctul de a fi eliminate. Acum, şi cu Moldova, şi cu Ucraina o să fim mai buni prieteni decât am fost până acum. Ştiţi că pentru cei din Moldova nu mai e necesară viza de intrare. La fel va fi, foarte în curând, şi pentru Ucraina şi nu avem puncte de trecere a frontierei. Am ajuns acum să putem călători, dar să nu avem pe unde, a afirmat primul-ministru. Victor Ponta a criticat reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi pe cei ai Autorităţii Naţionale a Vămilor pentru modul cum derulează fondurile de investiţii în punctele vamale. Foarte greu am reuşit să îi mişc pe cei de la Finanţe şi de la Vamă, care tot timpul fac un raport şi zic că se face, dar nu se face. Important este că cele trei vămi, o să vedem dacă cea de la Rădăuţi Prut putem să o susţinem sau nu, dar celelalte două o să vin şi o să verific eu singur, a mai adăugat premierul Ponta.



    Senatorul PSD Mircea Geoană a depus ieri la Parlament o propunere de lege privind drepturile veteranilor din teatrele de operaţiuni. “Legea veteranilor din teatrele de operaţiuni” este inspirată din pachetul legislativ promovat de către preşedintele Barack Obama în SUA — Veterans Act, iar iniţiatorii acestei propuneri legislative consideră că “imensa experienţă acumulată de aceşti oameni poate fi valorificată şi în viaţa civilă prin acordarea de către stat a unor facilităţi — cu nimic diferite faţă de cele existente deja în legislaţie pentru încurajarea anumitor activităţi”. De asemenea, Mircea Geoană afirmă că militari români care au activat în teatrele de operaţiuni au nevoie să ştie că statul român îi va sprijini, odată reîntorşi în ţară, şi prin măsuri “pragmatice”.



    Echipa de voluntari a Casei românilor din Elveţia a lansat un nou proiect pentru românii din Elveţia: “Parenting in Zurich” a fost creat ca o platformă suport pentru cei care doresc să împărtăşească idei, sfaturi, experienţe legate de parenting în Elveţia. Grupul are şi rolul de instrument de comunicare pentru eventuale întâlniri legate de parenting, ad-hoc sau planificate. În cadrul proiectului are loc şi un Club de limba română pentru cei mici, unde, timp de aproximativ o oră, părinţii, bunicii şi cei mici se pot familiariza cu cântece şi poezii ale copilăriei, într-un cadru organizat. Următoarea întâlnire din această lună are loc vineri, 22 august 2014.

  • MAE preocupat faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi

    Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare a tinerilor cetăţeni ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte îndeaproape modul în care acest proces se desfăşoară, în contextul nemulţumirilor exprimate de etnicii români, care generează îngrijorare atât în familiile acestora, cât şi la nivelul opiniei publice din România.



    De la începutul protestelor din regiunea Cernăuţi, MAE este în contact permanent, prin intermediul Consulatului General de la Cernăuţi, cu reprezentanţii etnicilor români, precum şi cu cei ai autorităţilor ucrainene civile şi militare.



    În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităţilor române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la Bucureşti. Au fost cerute elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale şi a fost exprimată, în acest context, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice.



    Mesaje similare au fost transmise autorităţilor centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.



    Ministerul român al Afacerilor Externe exprimă deplina înţelegere şi solidaritate cu familiile tinerilor etnici români, cetăţeni ucraineni, care ar putea fi mobilizaţi în regiunile estice ale Ucrainei unde au loc, în continuare, operaţiuni militare împotriva separatiştilor.



    Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că procedurile specifice, promovate de către autorităţile ucrainene în contextul crizei de securitate din Ucraina de est şi a operaţiunilor militare împotriva responsabililor pentru acţiunile de încălcare a suveranităţii statului ucrainean se vor desfăşura cu luarea în considerare de către autorităţile de la Kiev a preocupării exprimate de proprii cetăţeni, de familiile etnicilor români din regiunea Cernăuţi şi cu respectarea unui necesar principiu al nediscriminării etnice.



    Sursa: www.mae.ro

  • Jurnal românesc – 29.07.2014

    Jurnal românesc – 29.07.2014

    Ministerul român de Externe îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care acest proces se desfăşoară, ceea ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităţilor române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la Bucureşti. Au fost cerute elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale. A fost exprimată, în egală măsură, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice. Mesaje similare au fost transmise autorităţilor centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.



    Vicepreşedintele Comisiei din Camera Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, social-democratul Bogdan Diaconu, afirmă, într-un comunicat, că Ucraina face “un joc periculos” recrutând tineri români din regiunea Cernăuţi pentru a-i trimite “în prima linie a frontului în locul ucrainenilor”. În opinia deputatului, aceasta este soluţia pe care autorităţile de la Kiev au găsit-o pentru “exterminarea” etnicilor români din regiune. El spune că România “nu va sta cu mâinile în sân” în faţa unei astfel de atitudini prin care “Kievul egalează Rusia în cruzime şi dovedeşte că nu e cu nimic mai bună decât Moscova”. Circulaţia pe autostrada Cernăuţi-Suceava, a fost reluată după ce aceasta fusese blocată, de vineri, de etnici români în semn de protest faţă de mobilizarea la război ordonată de autorităţile de la Kiev. Protestatarii au declarat că sunt gata să iasă, din nou, în stradă şi să stea până vor primi o garanţie în scris de la autorităţi în care să se specifice că tinerii din regiunea Cernăuţi nu vor fi înrolaţi şi duşi în estul Ucrainei, pentru a lupta împotriva separatiştilor pro-ruşi.



    Comisia Europeană propune dublarea contingentelor de export fără taxe vamale pe piaţa europeană pentru mere, prune şi struguri de masă din Republica Moldova. Anunţul a fost făcut, luni, de comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş. Măsura, valabilă până la sfârşitul anului 2015, vine în contextul deciziei Federaţiei Ruse de a înceta importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Dacian Cioloş a precizat că aceasta este dovada solidarităţii Uniunii Europene cu producătorii moldoveni, afectaţi de deciziile de limitare a comerţului pe una dintre pieţele lor tradiţionale.



    Românii care obişnuiesc să cumpere produse din străinătate cel puţin o dată la 3 luni optează, în proporţie de 67%, pentru produse alimentare, 62% pentru băuturi sau sucuri, 48% pentru produse destinate îngrijirii locuinţei, iar 39% pentru parfumuri şi produse cosmetice. Potrivit unui studiu, produsele vestimentare şi încălţămintea sunt achiziţionate de 33% dintre românii care optează pentru cumpărături în afara ţării, în timp ce electronicele şi electrocasnicele de 22% dintre aceştia. În intervalul mai-iulie 2014, românii au cumpărat produse din ţări precum Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova şi Spania.



    Fiecare al cincilea austriac provine din rândurile imigraţiei, relevă un raport întocmit de un grup de experţi de la Viena. Documentul precizează că, în 2013, în Austria au imigrat peste 151 de mii de persoane, iar 96 de mii au plecat, rezultând o imigraţie netă de aproape 55 de mii de persoane. 57% dintre imigranţi au venit din Uniunea Europeană sau din Spaţiul economic european. Dintre aceştia, 17.700 au venit din Germania, 14.900 din Ungaria şi 13.500 din România. Experţii care au realizat raportul au propus, între altele, adoptarea mai multor măsuri, între care subvenţii pentru cetăţenii europeni veniţi în Austria şi asigurarea de cursuri mai eficiente de limbă.

  • Conflictul din Ucraina şi etnicii români

    Conflictul din Ucraina şi etnicii români

    Ministerul român de externe dădea, vineri, publicităţii un nou comunicat în contextul sângerosului conflict armat din estul Ucrainei: era emisă o atenţionare privitoare la blocarea unor artere de circulaţie de la intrarea în Cernăuţi, la graniţa cu România, ca urmare a unor manifestaţii de protest. Ulterior, informaţiile parvenite din zonă precizau — locuitori din această regiune aflată în vestul Ucrainei, în mare parte etnici români, au ales o astfel de formă de protest pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de decizia autorităţilor de la Kiev de a declanşa o nouă mobilizare militară parţială.



    Sute de tineri români au fost chemaţi la arme, iar părinţii lor se tem că vor fi trimişi să lupte în est, împotriva separatiştilor pro-ruşi. Bărbaţi din Cernăuţi şi-au pierdut, deja, viaţa în confruntări. Aşa că, indignaţi, oamenii au dat foc ordinelor de mobilizare în mijlocul străzii. Localnicii au blocat şosele şi au ameninţat că nu vor pleca până când autorităţile regionale nu vor anula ordinele de mobilizare emise după ce, în cursul săptămânii trecute, Parlamentul de la Kiev a aprobat mobilizarea parţială. Preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească “Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuţi,



    Vasile Bâcu, a făcut câteva precizări pentru Radio România: Mulţi bărbaţi au fost invitaţi la Comisariatul Militar pentru a forma, în fiecare raion administrativ, câte un detaşament de rezervişti, care să fie instruiţi din punct de vedere militar. Protestează mai ales părinţii şi rudele celor care sunt, deja, încadraţi în luptă, în est, de unde vin veşti neplăcute. Şi în Cernăuţi sunt persoane care au căzut în luptă. Deci, toţi se tem ca bărbaţii să nu fie trimişi pe front”.



    În Ucraina trebuie să fie pace. Nu avem nevoie să ne plece copiii la război să moară.” — spunea una dintre persoanele care au blocat drumul, citată de presa românească.



    O alta se întreba de ce tinerii români trebuie să moară în Donbas sau Doneţk, pe când bărbaţi tineri din est se odihnesc în ţinutul lor ca refugiaţi.



    Insumând circa jumătate de milion de persoane, comunitatea românească din statul vecin e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, conflictul ruso-ucrainean nu este şi al ei.



    La Bucureşti, ministerul de externe a recomandat, din nou, prudenţă în privinţa deplasărilor în Ucraina.



    Pentru informaţii actualizate cu privire la situaţia de securitate din zonă, cei interesaţi sunt invitaţi să consulte site-ul www.mae.ro.

  • Retrospectiva săptămânii 20.07 – 26.07.2014

    Retrospectiva săptămânii 20.07 – 26.07.2014

    Candidaturi pentru prezidenţialele din toamnă



    Premierul Victor Ponta, liderul principalului partid din România, PSD, a anuntat, joi, că va candida la alegerile prezidenţiale din noiembrie. El a declarat că, săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului Naţional, va cere, oficial, sprijinul partidului său. Ponta a precizat că PC şi UNPR, parteneri juniori ai PSD în alianţa aflată la co-guvernare, îi vor sprijini, şi ele, candidatura. Tot săptămâna aceasta, edilul Sibiului, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL (centru-dreapta), a fost desemnat candidat al formaţiunii sale la prezidenţiale. PNL a decis să fuzioneze cu PDL, tot opoziţia de centru-dreapta, şi să aibă un candidat comun la prezidenţiale, ales, în urma unei cercetări sociologice, între Iohannis şi Cătălin Predoiu, candidatul propus de democrat-liberali. Kelemen Hunor, liderul UDMR (la co-guvernare), şi Cristian Diaconescu, din partea PMP (de centru dreapta, pro-prezidenţial), au fost confirmaţi, la rându-le, drept candidaţi pentru funcţia supremă în stat.




    Măsuri cu impact economic



    O delegaţie a FMI a venit, în această săptămână, la Bucureşti pentru discuţii despre prima rectificare bugetară pe 2014. Pentru anul în curs, autorităţile române şi FMI au convenit un deficit bugetar de 2,2% din PIB. Discuţiile au loc în condiţiile în care datele oficiale arată că, deşi veniturile au crescut în primele cinci luni, ele sunt încă mai mici decât s-a anticipat la construcţia bugetului. În plus, guvernul trebuie să rezolve şi problema reducerii veniturilor rezultată din scăderea CAS la angajator cu 5%, anunţată pentru octombrie. Preşedintele Traian Băsescu a retrimis în Parlament, spre reexaminare, proiectul de lege privind reducerea amintită, precizând că susţine fără rezerve această măsură, dar că are obiecţii legate de sursele de finanţare ale deficitului creat la fondul de pensii. Potrivit şefului guvernului, măsura, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă create, încasări suplimentare din TVA ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă şi reducerea evaziunii fiscale.




    Situaţia din Ucraina



    România doreşte ca resursele militare ale NATO să nu fie diminuate pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Traian Băsescu, potrivit căruia, din punctul de vedere al României, în estul Ucrainei se desfăşoară un război hibrid, punctând că responsabilitatea aparţine teroriştilor, dar şi Federaţiei Ruse, care a devenit partenerul acestora. Şeful statului român a participat, în această săptămână, la Varşovia, la o reuniune a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, care a avut ca principale teme – situaţia regională, cu accent pe criza din Ucraina, şi pregătirea summit-ului NATO din septembrie, din Marea Britanie. Situaţia din Ucraina a dominat, de altfel, agenda politicii externe. UE a adăugat noi nume pe lista cu sancţiuni împotriva Rusiei. Este vorba despre 15 persoane fizice, cetăţeni ruşi şi ucraineni pro-ruşi, şi 18 entităţi juridice – nouă companii şi noua instituţii – acuzate că-i sprijină pe separatiştii din estul Ucrainei. În aceeaşi zi, Olanda a început procesul de identificare a trupurilor recuperate dupa tragedia aviatică din Ucraina, în care şi-au pierdut viaţa toate cele 298 de persoane aflate la bord, între care 193 de cetăţeni ai săi. Între victime se numără şi un român cu dublă cetăţenie. Acuzaţiile privind doborârea avionului planează, în principal, asupra separatiştilor pro-ruşi, care ar fi folosit o rachetă furnizată de Rusia, în timp ce Moscova acuză armata ucraineană.




    Români repatriaţi din Gaza



    19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi, în această săptămână, ca urmare a agravării stării de insecuritate din ultimele zile din Fâşia Gaza. Săptămâna trecută, 84 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora fuseseră repatriaţi din zonă, unde confruntările, începute pe 8 iulie, s-au soldat, deja, cu sute de morţi în rândul palestinienilor — majoritatea civili — şi zeci în rândul israelienilor. Din raţiuni de securitate, mari companii aeriene americane şi europene au decis să-şi anuleze zborurile către Tel Aviv. Unele, între care şi cea românească Tarom, au anunţat, în schimb, că îşi reiau cursele conform orarului, după o suspendare prealabilă.




    Embargo instituit de Rusia pentru produse din Republica Moldova



    România va încerca să ajute Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) în contextul măsurilor la care este supusă din partea Rusiei – sunt promisiunile formulate, de la Bucureşti, de premierul Victor Ponta şi de ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Federaţia Rusă a interzis importurile de fructe şi legume din Republica Moldova, după ce luase aceeaşi măsură în ceea ce priveşte carnea şi vinul. Anticipat de analişti, embargoul instituit de ruşi survine ratificării, luna trecută, de către Chişinău, a acordurilor de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. Premierul moldovean, Iurie Leancă, a calificat drept inexplicabilă decizia Rusiei, care şi-a motivat decizia afirmând că fructele şi legumele amintite ar fi infestate. Produsele respinse de Rusia ar putea să ajungă pe pieţele din ţările UE, pe piaţa arabă şi pe cea din Belarus.

  • Tabără de cultură şi civilizaţie românească pentru tineri etnici români din Ucraina şi Croaţia

    Tabără de cultură şi civilizaţie românească pentru tineri etnici români din Ucraina şi Croaţia

    Tineri etnici români din Ucraina şi Croaţia se vor afla în perioada 26 iulie – 1 august în Tabăra de cultură şi civilizaţie românească iniţiată de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, unde vor avea ocazia să viziteze, printre altele, cele mai importante muzee din Bucureşti



    Etnicii români din Ucraina provin din Transcarpatia şi Cernăuţi iar cei din Croaţia sunt români băieşi. Scopul proiectului, care aduce laolaltă 27 de tineri din cele două ţări, însoţiţi de profesorii îndrumători, este acela de a crea şi de a menţine legătura între etnicii români, dar şi dintre aceştia şi românii aflaţi pe teritoriul ţării natale, prin întregirea şi aprofundarea perspectivei acestora asupra spaţiului românesc, se precizează în comunicatul amintit.



    Participanţii vor lua parte la cursuri de cultură şi civilizaţie românească, rolul acestei tabere fiind de a contura un cadru mai larg al valorificării tradiţiilor şi cunoştinţelor generale despre patrimoniul cultural românesc, precum şi conservarea şi promovarea identităţii culturale, etnice şi lingvistice în rândul tinerilor etnici români din Ucraina şi Croaţia.



    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi precizează că o astfel de tabără a avut loc şi în luna iunie, dar pentru etnicii români din Republica Moldova, studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie – Universitatea de Stat din Moldova, urmând ca în scurtă vreme să-şi deschidă porţile o nouă tabără tematică, organizată pentru studenţi români stabiliţi în Spania.



    Tabăra de cultură şi civilizaţie românească pentru etnicii români din Ucraina şi Croaţia se va derula în parteneriat cu Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Ambasada României în Republica Croată, Consulatul General al României de la Cernăuţi şi Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi.

  • Aereo malese: cordoglio premier Ponta ai colleghi olandese e malese

    Aereo malese: cordoglio premier Ponta ai colleghi olandese e malese

    Il premier romeno Victor Ponta ha trasmesso ai colleghi olandese e malese messaggi di cordoglio, in seguito alla catastrofe aerea avvenuta nell’est dell’Ucraina.



    A nome personale e del Governo della Romania, Victor Ponta ha espresso la profonda compassione e la solidarietà del popolo romeno, unitamente alle più sincere condoglianze ai parenti delle vittime.



    In questi momenti in cui l’intera comunità internazionale è scioccata dalla tragedia in cui ha perso la vita gente innocente, vanno accertate molto presto le condizioni e le cause che hanno fatto precipitare l’aereo, precisa un comunicato del Governo.

  • Racheta, acest Kalaşnikov al secolului XXl

    Racheta, acest Kalaşnikov al secolului XXl

    Armele tot mai sofisticate trec de la armatele statelor in mainile civililor. Puterea lor este tot mai mare, lovesc cat mai departe si cat mai sus, in ceruri. Dar acest transfer nu se face si cu responsabilitatea pe care o structura oficiala o presupune, inclusiv in folosirea armelor pe care la detine. Pe mana unor grupuri cu interese diferite, opuse de cele mai multe ori structurilor oficiale, armele au o utilizare nesigura, incontrolabila.



    Principiul de baza al grupurilor armate recomanda utilizarea armelor ce pot fi capturate de la armata cu care se afla in conflict. A doua jumatate a secolului al XX-lea a cunoscut o serioasa recrudescenta a grupurilor armate cu diferite pretentii si viziuni. Unele erau percepute ca luptand pentru libertate, altele ca grupuri teroriste sau paramilitare. Nu putine sunt cazurile cand rebeliunea civililor inarmati avea pretentii separatiste, unele ajungand la un final recunoscut international.



    In tot acest peisaj bogat si sangeros, numitorul comun era arma automata de tip Kalasnikov, cu magazia sa de cartuse in forma curbata, teribil de usor de manevrat si ingrozitor de eficient. Era arma grupurilor clandestine, capturata de la armata sau venita pe post de ajutor de la statele ce sustineau respectivele grupruri. Kalasnikovul era insotitorul de care luptatorul civil nu se despartea niciodata si a urcat pe drapelele si stemele mai tuturor miscarilor de eliberare, separatiste, de opozitie armata sau teroriste, pur si simplu. Nu este gresit sa apreciem ca simplitatea si accesul facil la aceasta arma a stimulat recrudescenta rebeliunilor armate.



    Faptul ca Uniunea Sovietica era creatorul si producatorul principal al acestei arme a facut prezenta peste tot in lume, in America de Sud a gherilelor de tot felul, in Africa luptei de decolonializare, in Asia instabila din anii 60 si 70 din secolul trecut. In anii 90, Kalasnikovul nu mai pleaca departe pentru ca nici Uniunea Sovietica nu mai este. Este intens solicitat de miscarile secesioniste ce se isca peste tot in cuprinsul fostei Uniuni comuniste, inclusiv in estul Republicii Moldova, in Transnistria. Acelasi sfarsit de secol face ca automatul Kalasnikov sa nu mai fie asa de eficient si nici macar suficient.



    Apar in scena o alta arma rezervata armatelor statale, racheta. Mai mica sau mai mare, mai sofisticata sau lansata doar de pe umar, racheta este lansata de la sol si loveste tinte aflate la mare distanta, acolo unde kalasnikovul si purtatorul sau nu ar fi ajuns. Racheta in schimb, cunoaste evolutiile tehnologice, devine din ce in ce mai perfectionata si mai eficienta. In plus, nici utilizarea sa nu mai este apanajul unor capacitati speciale sau a unor oameni foarte pregatiti in domeniu. Devine tot mai mobila si cade mai usor in mainile rebelilor care stiu sa o foloseasca. Afaganistanul si rezistenta armata impotriva ocupatiei sovietice au adus racheta in mainile rebelilor.



    Cu kalasnikovul in maini, luptatorii care au adus in scena si razboiul religios, saluta succesele zdrobitoare ale lansarii de rachete. Tancurile sunt lovite tot mai eficient si incep sa fie doborate si elicoptere sau chiar avioane. Tintele, terestre sau aeriene, au fost, la inceput, militare. Ulterior, intentionat sau nu, civilii au inceput sa fie victimele rachetelor lansate de civilii din grupurile armate de pozitie. Conflictul palestinian a trecut prin fazele kalasnikov, deturnari si atentate sinucigase spre lansarea de rachete, la intamplare de cele mai multe ori, spre teritoriul palestinian.



    Este greu de anticipat efectul utilizarii rachetelor de catre grupurile de civili inarmati, care nu se supun reglementarilor internationale privind razboiul, dar de cele mai multe ori au generat multe, foarte multe victime civile. In prezent se poate spune ca s-a atins irationalitatea in utilizarea armamentului, in special a rachetelor de diferite tipuri, de catre opozitiile armate, iar partile rationale trebuie sa gaseasca urgent o solutie.

  • Retrospectiva săptămânii 13.07 – 19.07.2014

    Retrospectiva săptămânii 13.07 – 19.07.2014

    Comisia Europeană are un nou preşedinte


    Candidat din partea popularilor europeni, luxemburghezul Jean-Claude Juncker a devenit, marţi, noul preşedinte al Comisiei Europene. A fost validat, la Strasbourg, de Parlamentul European, după ce şi-a prezentat programul politic. Printre priorităţile sale figurează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, Uniunea economică şi monetară, piaţa unică şi revigorarea industriei, negocierile cu Statele Unite privind Acordul de parteneriat transatlantic, o politică europeană privind migraţia, dar şi relaţiile externe ale Uniunii Europene. Următoarea etapă este, acum, formarea echipei de comisari a lui Jean-Claude Juncker. Liderii Uniunii Europene, reuniţi, miercuri seara, în Consiliu, urmau să se pună de acord cu privire la posturile de comisari în unele domenii importante. Nu au reuşit, însă, aşa că au decis să se reîntâlnească pentru discuţii la sfârşitul lunii august. România doreşte să păstreze portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie şi, eventual, să-l menţină pe actualul titular al acestuia, Dacian Cioloş.



    Uniunea Europeană şi SUA sancţionează, din nou, Rusia


    Aceiaşi lideri europeni reuniţi la Bruxelles au decis suspendarea operaţiunilor financiare cu Rusia ale Băncii Europene de Investiţii şi a celei de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Moscova, învinuită că alimentează conflictul armat din estul Ucrainei, este îndemnată să-şi utilizeze influenţa asupra grupărilor pro-ruse pentru a opri fluxul de arme şi de militanţi peste graniţă. Spre nedisimulata nemulţumire a ruşilor, şi Statele Unite ale Americii au anunţat cele mai dure sancţiuni din ultima perioadă împotriva lor, întrucât, aşa cum aprecia preşedintele Barack Obama, Moscova nu a luat măsurile necesare pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina. Sancţiunile vizează două bănci importante din Rusia, între care cea a gigantului Gazprom, şi două companii din domeniul energiei. Acestora le va fi restricţionat accesul la pieţele de capital americane. Mai multe firme din domeniul militar vor fi şi ele afectate, inclusiv producătorul Kalaşnikov.



    Ucraina şi Fâşia Gaza — focare de conflict


    Situaţia din estul Ucrainei a atins, joi, noi cote tensionate odată cu prăbuşirea unui avion de linie al companiei Malaysia Airlines. Toate cele 298 de persoane care se aflau la bord au murit. Aeronava, care decolase de la Amsterdam şi se îndrepta spre Kuala Lumpur, a căzut în regiunea Doneţk, controlată de separatiştii pro-ruşi, la doar câţiva zeci de kilometri de graniţa cu Rusia. Preşedintele român, Traian Băsescu, a cerut clarificarea imediată a condiţiilor în care s-a petrecut catastrofa şi a solicitat ca experţi ai Uniunii Europene să participe la anchetă alături de autorităţile ucrainene. Totodată, ministerul român de externe a activat o celulă de criză care gestionează, concomitent, şi evoluţiile determinate de conflictul din Fâşia Gaza care opune armata israeliană şi mişcările islamiste din zonă. După evacuarea, la începutul săptămânii, a unui grup de 84 de români şi membrii lor de familie, la faţa locului au fost retrimise două echipe consulare mobile. Acestea sunt localizate în Amman şi Tel Aviv şi sunt pregătite să acorde asistenţă consulară românilor rămaşi în zonă.



    Diferend preşedinte-premier pe tema reducerii CAS


    Reducerea cu 5% a contribuţiei plătite de angajator la asigurările sociale (CAS) este benefică pentru mediul de afaceri din România, dacă, însă, nu este însoţită de noi creşteri de taxe şi impozite. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Steven van Groningen, după discuţii cu preşedintele Traian Băsescu. Luni, şeful statului l-a chemat pe premierul Victor Ponta la consultări după ce, anterior, anunţase că nu va promulga legea diminuării CAS decât după ce Guvernul îi va spune de unde va lua bani pentru a acoperi reducerea respectivă şi ce intenţionează să facă pentru a nu genera dezechilibre bugetare. În opinia lui Traian Băsescu, diminuarea cu 5% a CAS-ului ar atrage după sine mărirea taxelor sau reducerea investiţiilor. Premierul Ponta spune, în schimb, că reducerea CAS cu 5% la angajator trebuie făcută acum, pentru că se înregistrează creştere economică şi încasări suplimentare la buget.



    Dreapta politică românească în pragul unificării


    La Bucureşti s-au încheiat, săptămâna aceasta, negocierile politice dintre cele mai importante formaţiuni de centru-dreapta din România, PNL şi PDL, care vor să fuzioneze. Liderii celor două partide de opoziţie au căzut de acord asupra ultimelor detalii ale unificării. Îşi propun să creeze o mare formaţiune care să poarte denumirea PNL şi care să se bată de la egal la egal cu PSD, câştigător categoric al euroscrutinului de la finele lunii mai. Pe termen scurt, obiectivul major al PNL-PDL este câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, la care vor avea un candidat comun pe care îl vor anunţa la începutul lunii august. Pe de altă parte, Consiliul Permanent al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România — în coaliţia la guvernare — l-a desemnat pe preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, drept candidat la preşedinţia României.

  • Aereo malese: cordoglio del ministro degli Esteri romeno

    Il capo della diplomazia romena, Titus Corlatean, ha trasmesso un messaggio di cordoglio a nome personale e del Ministero, unitamente alla più profonda compassione e solidarietà, al connazionale con doppia cittadinanza, nonchè alle famiglie delle vittime della catastrofe dell’aereo malese.



    Inoltre, il ministro ha trasmesso le sue condoglianze anche ai colleghi degli stati i cui cittadini si trovavano a bordo del Boeing 777 di Malaysia Airlines. Nella conversazione telefonica tra Titus Corlatean e il ministro olandese Frans Timmermans, è stato concordato che serve un’indagine internazionale indipendente in grado di accertare senza equivoci le cause che hanno portato alla tragedia.



    Il capo della diplomazia romena ritiene che va permesso subito e senza restrizioni l’accesso al posto dell’incidente, per un’inchiesta ampia e indipendente, in grado di accertare le cause precise. Anche senza conoscere, in questo momento, le cause della catastrofe aerea, è ovvio che la continuazione delle azioni militari nell’est dell’Ucraina è alla base dell’instabilità nell’intera regione, precisa il capo della diplomazia, citato da un comunicato del Ministero degli Esteri romeno.



    Titus Corlatean valuta che la tragedia avvenuta nell’est dell’Ucraina, nei pressi del confine con la Federazione Russa, dimostra una volta in più quanto sia necessaria l’urgente cessazione cel conflitto che minaccia l’integrità territoriale dello stato ucraino e destabilizza l’intera regione. A questo punto, il capo della diplomazia romena richiama l’attenzione sulla necessità che si provveda con priorità alla sicurezza della gente e alla prevenzione della perdita di vite umane innocenti, conclude il comunicato.

  • MAE: Pe lista pasagerilor avionului prăbuşit în Ucraina nu se aflau români

    Ministerul Afacerilor Externe al României informează că – în urma verificărilor întreprinse de Celula de criză, de la momentul convocării acesteia la nivelul Centralei MAE şi până în acest moment — nu se confirmă prezenţa niciunui cetăţean de naţionalitate română pe lista pasagerilor aeronavei de linie “Boeing 777” aparținând companiei Malaysia Airlines” care efectua zborul MH17 pe ruta Amsterdam – Kuala Lumpur şi care s-a prăbuşit în estul Ucrainei.



    Celula de criză de la nivelul Centralei MAE împreună cu misiunile diplomatice la Haga, Kuala Lumpur şi Kiev rămân în legătură permanentă cu oficialitățile locale până la confirmarea listei finale a pasagerilor.



  • Republica Moldova şi Ucraina, în atenţia Europei

    Republica Moldova şi Ucraina, în atenţia Europei

    La sfârşitul lunii trecute, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina mai făceau un pas pe traseul integrării lor europene, semnând, la Bruxelles, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, respectiv partea economică a documentului bilateral în cazul Kievului.


    Acordurile au fost definite drept istorice de către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, care a avertizat, însă, că succesul lor depinde de continuarea de către cele trei state ex-sovietice a reformelor care să le apropie de modul de viaţă european din punct de vedere politic, economic şi cultural.



    Susţinătoare fără rezerve a demersurilor europene ale statelor amintite, România a devenit, între timp, primul stat membru al UE care a finalizat procedura de ratificare a acordurilor de asociere amintite. Extinderea UE către regiunea Europei de Sud-Est trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pe agenda Uniunii, inclusiv după stabilirea noii configuraţii instituţionale la nivel UE, în procesul de constituire a viitoarei Comisii, precum şi în definirea agendei de priorităţi a Uniunii pentru următorii ani”, a apreciat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Dubrovnik, la conferinţa “Croaţia forum”, ministrul român de externe Titus Corlăţean.



    Cu atât mai mult este necesară promovarea extinderii către sud-estul Europei, consideră Corlăţean, în contextul tendinţelor eurofobe şi eurosceptice. Centrată pe procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest, conferinţa a reunit înalţi oficiali europeni, miniştri de externe din statele membre UE şi din ţările vizate de politica de extindere, alături de invitaţi din China, Japonia, SUA şi Noua Zeelandă.


    “Extinderea a avut şi va continua să aibă un rol major în afirmarea relevanţei UE ca actor global”, a afirmat şeful diplomaţiei de la Bucureşti în alocuţiunea sa, scoţând în evidenţă beneficiile incontestabile aduse de către extindere statelor membre, Uniunii în ansamblul său, cât şi noilor state care aderă.



    România reprezintă un exemplu de succes al politicii de extindere, inclusiv în contextul performanţelor economice înregistrate în ultimii ani, a subliniat ministrul român, amintind că indicatorii macroeconomici ai Bucureştiului ilustrează o creştere economică sustenabilă şi îndeplinirea criteriilor europene de disciplină financiară.



    Ratificarea de către România a acordului de asociere dintre Ucraina şi UE a fost apreciată, pe de altă parte, şi de către liderul de la Kiev. Într-o convorbire telefonică, preşedintele Petro Poroşenko i-a mulţumit şefului statului român pentru susţinerea acordată ţării sale, iar Traian Băsescu a precizat că România, dar şi minorităţile române din Ucraina, susţin integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi eforturile preşedintelui Petro Poroşenko, privind reglementarea conflictului din Estul Ucrainei.

  • UE: il capo della diplomazia romena a Croatia Forum

    UE: il capo della diplomazia romena a Croatia Forum

    A fine giugno, la Moldova (a maggioranza romenofona), la Georgia e l’Ucraina compivano un altro passo sulla strada dell’integrazione europea, firmando a Bruxelles gli Accordi di associazione e libero scambio con l’Unione. Un momento definito come storico dal presidente della Commissione Europea, Josè Manuel Barroso, il quale ha ammonito, però, che il loro successo dipende dalla continuazione delle riforme nei tre stati ex sovietici, per avvicinarsi agli standard politici, economici e culturali europei.



    Sostenitrice senza riserbi degli iter europei di questi Paesi, la Romania è diventata il primo stato dell’UE ad aver ratificato gli accordi. “L’allargamento dell’UE verso il sud-est europeo deve continuare a rappresentare una priorità sull’agenda comunitaria, anche dopo l’insediamento della nuova configurazione istituzionale dell’Unione, nella costituzione della futura Commissione, nonchè nel definire l’agenda di priorità dell’Unione per i prossimi anni”, ha dichiarato il capo della diplomazia romena, intervenendo nel fine settimana al Croazia Forum svoltosi a a Ragusa.



    La promozione dell’allargamento al sud-est europeo è necessaria ora più che mai, alla luce delle tendenze eurofobe ed euroscettiche, ha aggiunto il ministro. Incentrata sul processo di integrazione europea degli stati dei Balcani Occidentali, la conferenza ha riunito alte cariche europee, ministri degli Esteri degli stati comunitari e dei Paesi interessati alla politica di allargamento, accanto a ospiti di Cina, Giappone, USA e Nuova Zelanda.



    “L’allargamento ha svolto e continuerà a svolgere un ruolo notevole nell’affermazione della rilevanza dell’UE come attore globale”, ha dichiarato il capo della diplomazia di Bucarest, mettendo in risalto i benefici incontestabili portati dall’allargamento agli stati membri, all’Unione nel suo insieme, nonchè alle new entry.



    La Romania rappresenta un esempio di successo della politica di allargamento, anche alla luce delle performance economiche registrate negli ultimi anni, ha sottolineato il ministro romeno, ricordando che gli indici macroeconomici di Bucarest illustrano una crescita sostenibile e l’adempimento dei criteri europei di disciplina finanziaria.



    Intanto, il presidente ucraino Petro Poroshenko ha espresso apprezzamenti per la ratifica dell’Accordo di associazione del suo Paese all’UE da parte della Romania. In una conversazione telefonica con il collega romeno Traian Basescu, Poroshenko ha ringraziato per il sostegno al suo Paese. Da parte sua, Traian Basescu ha precisato che la Romania e la minoranza romena in Ucraina sostengono l’integrità territoriale di questo stato, nonchè gli sforzi del presidente Petro Poroshenko per la soluzione del conflitto nell’est del Paese.