Radio România Internațional

Tag: Ucraina

  • Jurnal românesc – 8.07.2014

    Jurnal românesc – 8.07.2014

    Într-o scrisoare deschisă adresată celor două camere ale Parlamentului şi Ministerului de Externe de la Bucureşti, Uniunea Interregională “Comunitatea Românească din Ucraina”, cea mai importantă şi reprezentativă organizaţie a românilor din Ucraina, mulţumeşte României pentru ratificarea rapidă a acordurilor de asociere între UE şi Ucraina, Rep. Moldova şi Georgia, transmite Romanian Global News. “Ne mândrim cu faptul că patria noastră istorică, România, a fost prima dintre ţările membre ale Uniunii Europene care a finalizat procedura de ratificare a celor trei Acorduri de Asociere ale UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, popoarele cărora şi-au afirmat, prin sacrificii deosebite, aspiraţiile lor de integrare europeană”, se arată în scrisoarea semnată de conducerea organizaţiei.



    Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, a fost convocat la Ministerul de Externe al Ungariei pentru a da explicaţii privind refuzul autorităţilor române de a deschide două consulate ale Ungariei în oraşele Oradea şi Târgu-Mureş din Transilvania. Diplomatului român i s-a comunicat “nedumerirea” din partea Ungariei cu privire la această poziţie a Bucureştiului. Ambasadorul României a promis că va transmite la Bucureşti informaţia referitoare la preocuparea autorităţilor ungare pentru ca partea română “să reanalizeze” această problemă.


    În prezent, în România trăiesc aproximativ 1,5 milioane de maghiari, ceea ce reprezintă aproximativ 6,6% din populaţia ţării. Cea mai mare parte a minorităţii maghiare trăieşte pe teritoriul Transilvaniei.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a participat duminică, 6 iulie, la Cahul, in Rep Moldova, la ceremonia de dezvelire a bustului poetului Grigore Vieru. Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău. Alături de Bogdan Stanoevici, au evocat momente importante din viaţa şi personalitatea poetului academicianul Valeriu Matei, directorul ICR Chişinău, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova şi Irina Păcureţu, reprezentantul Consulatului României la Cahul. Oficialii români au subliniat că înălţarea bustului este semnul recunoştinţei faţă de activitatea unui mare român şi un simbol al susţinerii de care se bucură din partea României proiectele in Rep Moldova.



    Cea de a doua etapă a proiectului Basm românesc, iniţiat anul trecut de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, se va desfăşura în perioada 21 – 27 iulie la Sulina. In actuala etapă, vor fi selectaţi copiii participanţi la taberele ARC 2014, care se remarcă prin calităţi artistice, pentru punerea în scenă, sub îndrumarea regizorului de teatru Anca Colţeanu, a spectacolului Basm românesc, după cartea cu acelaşi nume scrisă de copii români din ţară şi din afara graniţelor. Premiera va avea loc la finalul celei de-a VI-a ediţii a programului de tabere ARC, finanţat şi organizat de către Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului.


  • Polimlu a gazilor naturali

    Polimlu a gazilor naturali

    Rusia bagâ zori, luni, ti pâltearea tru avansu a gazilor ti Ucraina, ti furn’ia câ Kievlu ari unâ borgi di 4,5 miliardi di dolari, reprezentândalui importul ti 15 di miliardi di meatri cubi di gazi. Ti furn’ia câ s-bagâ pâltearea tru avansu, fura curmati livrărli tră consumlu internu dit Ucraina. Pi chiungili cari trec prit aestă vâsilie urdinâ tora, maşi gazili tră consumatorl’i dit UE. Aşi cum spuni corespondentul Radio România la Moscova, declaraţiili di ma nâpoi a aţilor dauă părţâ alasă puţâni şansi să s-agiungâ la unâ cearei ti ndridzearea ntrâoarâ a crizâl’ei şi vahi că tâşi ti di toamnă va s-ţânâ pâzârâpseri pi aestâ temă. Ma multi stati europene dimândarâ că nu va s-aibâ problemi dupu curmărli ti livrarea cătră Ucraina, acâ va s-hibâ zn’iipsiti şi cantităţli ahârdziti tră UE.




    Simfun cu reglementărli, a cafi unâl’ei vâsilie ţi ari borgea tra ş-adarâ rezervi. România easti ma puţân fuvirsitâ, ti furn’ia câ ari unâ producţie internă di gazi. Premierlu Victor Ponta lugursi un vade di şasi mesi fără ahtări problemi, iara ministurlu ali energhie, Răzvan Nicolescu, ari loatâ, meatri suplimentare, câftândalui a companiilor extractivi di gazi tra ş-amânâ eventualili lucrări di revizie la sonde, programati tru aestu chiro, tra s-aibâ producţie pân di mardzinâ. Unâ dit variantili tră asiguripsearea a securitatil’ei energhetiţi pi lungu chiro easti exploatarea a resursilor di gazi dit Amarea Lae. Premierlu Victor Ponta deadi curayiu, luni, la unâ andamusi cu viţeprezidentul ali companie ExxonMobil, ayun’iusearea a programlui di sâpari dit zona continentală ali Amarea Lae.



    Di altâ parti, UE nu dramatizeadză eşeclu a aţilor dit soni pâzârâpseri trilaterali mutrindalui gazili şi ari umutea tru stabilitatea a tranzitlui di gazi, cu tuti plândzerli dipusi di “Gazprom (Rusia)” şi “Naftogaz (Ucraina)” la Curtea di Arbitraj di Stockholm. Unâ declaraţie tru aestâ noimâ fu faptă luni, Bruxelles, di comisarlu european tră energhie, Günther Oettinger. El adusi aminti că UE pripusi un plan di ndridzeari a conflictului cu gazili anamisa di Rusia şi Ucraina, cu pâltearea a borgil’ei ţi u au ucrainean’il’i până tru bitisita a anlui. Observatori politiţ di Bucureşti lugursescu acţiunea a Gazpromlui un şantaj şi unâ apofasi di retorsiuni, compania ti furn’ia câ nolgica di niachicâseareaa ruso-ucraineanâ suntu borgili a Kievlui, nu pâhălu dip mari câftat di Moscova. El’i spun ti aestu episod câ aduţi greali zn’ii economiţi tru contextul a conflictului ma lârguriu anamisa di Rusia şi Ucraina nica şi anamisa di ampulisearea anamisa di Estu şi Vestu.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Războiul gazelor naturale

    Războiul gazelor naturale

    Rusia a impus, luni, plata în avans a gazelor pentru Ucraina, deoarece Kievul a acumulat o datorie de 4,5 miliarde de dolari, reprezentând importul a 15 miliarde de metri cubi de gaze. Ca urmare a introducerii plăţii în avans, au fost suspendate livrările pentru consumul intern din Ucraina. Pe conductele care tranzitează această ţară circulă, acum, doar gazele destinate consumatorilor din UE.



    Potrivit corespondentului Radio România la Moscova, declaraţiile ulterioare ale celor două părţi lasă puţine şanse să se întrevadă o soluţie de rezolvare rapidă a crizei şi probabil că abia în toamnă vor avea loc negocieri pe această temă. Mai multe state europene au anunţat că nu vor avea probleme în urma sistării livrărilor către Ucraina, chiar dacă vor fi afectate şi cantităţile destinate UE. Conform reglementărilor, fiecare ţară este obligată să-şi facă rezerve. România este mai puţin ameninţată, întrucat dispune de o producţie internă de gaze.



    Premierul Victor Ponta a estimat un termen de şase luni fără astfel de probleme, iar ministrul energiei, Răzvan Nicolescu, a luat, deja, măsuri suplimentare, solicitând companiilor extractive de gaze să-şi amâne eventualele lucrări de revizie la sonde, programate în această perioadă, pentru a produce la maximum. Una dintre variantele pentru asigurarea securităţii energetice pe termen lung este exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră. Victor Ponta a încurajat, luni, la o întâlnire cu vicepreşedintele companiei ExxonMobil, accelerarea programului de forare din zona continentală a Mării Negre.



    Pe de altă parte, UE nu dramatizează eşecul ultimelor negocieri trilaterale privind gazele şi speră în stabilitatea tranzitului de gaze, în ciuda plângerilor depuse de “Gazprom (Rusia)” şi “Naftogaz (Ucraina)” la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. O declaraţie în acest sens a fost făcută luni, la Bruxelles, de comisarul european pentru energie, Günther Oettinger. El a amintit că UE a propus un plan de soluţionare a conflictului gazelor dintre Rusia şi Ucraina, cu achitarea datoriei ucrainenilor până la sfârşitul anului.



    Observatori politici de la Bucureşti consideră acţiunea Gazpromului drept un şantaj şi o măsură de retorsiune, compania pretinzând că, în centrul diferendului ruso-ucrainean se află datoriile Kievului, nu preţul prea mare cerut de Moscova. Ei încadrează acest episod cu grave consecinţe economice în contextul conflictului mai amplu dintre Rusia şi Ucraina şi chiar al confruntării dintre Est şi Vest.

  • Jurnal românesc – 17.06.2014

    Jurnal românesc – 17.06.2014

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a emis o avertizare de călătorie pentru Bosnia şi Herţegovina, cu privire la situaţia principalelor drumuri şi puncte de trecere a frontierei. Din cauza alunecărilor de teren, numeroase şosele sunt blocate sau permit circulaţia pe o singură bandă. Rămân închise punctele de trecere a frontierei Bosanski Samac şi Brcko. Ministerul le recomandă cetăţenilor români care doresc să tranziteze Bosnia şi Herţegovina sau care se află pe teritoriul acestui stat să consulte site-urile de specialitate şi să urmărească pagina de internet www.mae.ro pentru informaţii actualizate.



    Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat organizarea Congresului românilor de pretutindeni la Palatul Parlamentului, în preajma Zilei Naţionale, pe 29 şi 30 noiembrie. Potrivit unui memorandum adresat Parlamentului de ministerul de Externe, Congresul românilor de pretutindeni reprezintă “un instrument instituţional esenţial pentru viaţa comunităţilor, atât ca organism reprezentativ al acestora, cât şi ca mecanism eficient de identificare şi de rezolvare a problemelor milioanelor de români aflaţi în afara graniţelor”.



    Preşedintele Francois Hollande a reafirmat sprijinul deplin al Franţei pentru viitorul Acord de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Cu ocazia întrevederii de la Paris cu premierul Iurie Leancă, el şi-a reiterat susţinerea pentru politica de reformă şi modernizare angajată de guvernul de la Chişinău şi a salutat acţiunile desfăşurate de Republica Moldova, membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, în vederea facilitării predării limbii franceze. Hollande şi Leancă au convenit să consolideze cooperarea, în special în domeniile economic şi cultural, dintre cele două state.



    Forumul Comunităţii Româneşti din Sudul Basarabiei s-a desfăşurat, la Ismail, sub semnul îngrijorării privind includerea acestei zone într-o regiune separatistă pro-rusă. Participanţii au avertizat că planul de destabilizare a Republicii Moldova şi Ucrainei, prin crearea, chiar înainte de semnarea, pe 27 iunie, de către Chişinău a Acordului de Asociere cu UE, a unei entităţi care ar urma să unească raioanele de sud ale Republicii Moldova cu regiunea Bolgrad şi Ismail ar lovi direct în etnicii români din aceste zone, care s-ar trezi sub ocupaţie rusească. Ei au pledat pentru implicarea statului român în rezolvarea doleanţelor etnicilor români din sudul Basarabiei. Acestea includ încetarea propagării moldovenismului ca identitate falsă pentru a evita recunoaşterea românităţii din Ucraina, reînfiinţarea şcolilor româneşti desfiinţate, precum şi necesitatea reprezentării românilor în administraţia locală din regiunea Odessa şi în organele de conducere de la Kiev.



    Ambasadorul României în Marea Britanie, Ion Jinga, a primit distincţia “The Freedom of the City of London”. Potrivit unui comunicat remis presei de ministerul român de Externe, acordarea acestei distincţii reprezintă una dintre cele mai vechi tradiţii britanice, care datează din secolul al 13-lea. Până în 1996, doar cetăţenii britanici şi cei din Commonwealth erau eligibili pentru a primi acest titlu. În prezent, titlul poate fi acordat şi unor cetăţeni străini, ca recunoaştere a contribuţiei personale a acestora în domeniile lor de activitate. Printre cei laureaţi se numără personalităţi precum Helmuth Kohl, Nelson Mandela şi Regele Mihai al României.

  • Ucraina: restricţie în perioada călduroasă

    Agenţia de Stat a Autostrăzilor din Ucraina va introduce o restricţie temporară de circulaţie pe drumurile publice pentru vehiculele cu o greutate totală de peste 24 de tone şi tensiune pe osie mai mult de 7 tone, în momentul în care temperatura aerului va depăşi valoarea de 28 de grade Celsius.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă persoanelor interesate să consulte atât site-urile de specialitate, cât şi pagina de internet www.mae.ro, pentru informaţii suplimentare.

  • Jurnal românesc – 03.06.2014

    Jurnal românesc – 03.06.2014

    Regele Mihai I a transmis, luni, un mesaj prin care împărtăşeşte societăţii româneşti “emoţia şi admiraţia” pe care le simte pentru Regele Juan Carlos I al Spaniei, spunând că acesta “este unul dintre cei mai însemnaţi oameni de Stat ai Europei ultimei jumătăţi de secol”. “Am fost martorul unei bune părţi din istoria contemporană a Spaniei, un timp al sacrificiului, al schimbării, al încercărilor şi al împlinirilor. Mă uit cu afecţiune şi încredere către admirabilul meu văr şi, prin el, către întreaga ţară a spaniolilor, fraţii noştri întru latinitate”, se mai arată în mesajul fostului suveran al Romaniei.



    În cadrul vizitei oficiale în Portugalia, ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, a avut, luni, o întrevedere cu omologul său, Rui Machete. Cu acest prilej, şefii celor două diplomaţii au pus accent pe legăturile dintre statele lor în domeniul cultural şi au subliniat legăturile bilaterale privilegiate, consolidate prin moştenirea latină. Totodată, discuţiile au reliefat rolul jucat de comunitatea de români din Portugalia, cea mai numeroasă comunitate provenită dintr-un alt stat membru al UE. Ministrul portughez a exprimat deosebita apreciere pentru românii care trăiesc şi muncesc în Portugalia, subliniind că aceştia reprezintă un exemplu de integrare reuşită.



    Pe 29 mai, în contextul sărbătoririi Zilei Eroilor României, Ambasada României în Federaţia Rusă a organizat ceremonia de inaugurare a monumentului comemorativ românesc din oraşul Vîşnii Volociok (330 km nord-vest de Moscova). Monumentul a fost ridicat în memoria celor 314 militari români morţi în prizonierat în Lagărul NKVD nr. 216 şi Spitalul special nr. 3051, transmite Romanian Global News. Participanţii la ceremonie au păstrat un moment de reculegere in memoria militarilor români .



    Deputatul independent din colegiul Europa de vest, Aurelian Mihai, a făcut publică o scrisoare adresată liderilor partidelor politice parlamentare din Romania, în care atrage atenţia cu privire la situaţia românilor care trăiesc în afara graniţelor. Situaţia acestor români este apreciată drept împovărătoare, fie datorită situaţiei economice, fie datorită crizei financiare din principalele ţări de destinaţie ale emigraţiei româneşti – Italia, Spania, Portugalia. Aurelian Mihai subliniază că va insista, în numele românilor pe care îi reprezintă, să obţină sprijin pentru reducerea taxelor consulare, pentru înfiinţarea de noi consulate şi pentru ca românii din diaspora să aibă şansa unui loc de muncă. În plus, el le cere colegilor parlamentari să voteze în legislativul de la Bucureşti iniţiativele în favoarea românilor din diaspora, inclusiv a acelora care vor să se întoarcă acasă.



    Consulatul General al României la Cernăuţi a dat publicităţii calendarul evenimentelor dedicate românilor din Ucraina şi mediului asociativ românesc, şcolilor de limbă română din regiunea Cernăuţi. Între acestea, se află concursul de recitare a liricii eminesciene “La Putna”, concursul de artă plastică “Universul Eminescian“ şi concursul de fotografii-document “Contemporanii lui Eminescu”. Proiectul se adresează elevilor cu vârsta cuprinsă între 11-18 ani, proveniţi de la şcolile din judeţul Suceava, precum şi de la şcolile româneşti din regiunea Cernăuţi.

  • Europa şi Ucraina după alegerile din 25 mai

    Europa şi Ucraina după alegerile din 25 mai

    Liderii europeni au chemat, marţi, Rusia să coopereze cu noul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, să continue retragerea trupelor sale masate la graniţa ucraineană şi să oprească intrarea separatiştilor şi a armelor în această ţară. Într-o declaraţie comună publicată după un summit desfăşurat la Bruxelles, “cei 28” încurajează Moscova să se angajeze într-un dialog deschis şi sincer pentru a găsi o soluţie la criză.


    Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene: ”Mesajul principal al declaraţiei referitoare la Ucraina este că suntem alături de un lider ales în mod legitim, că vom continua să oferim tot sprijinul nostru stabilizării acestei ţări şi că o vom ajuta să reziste cât mai bine presiunilor.”



    Sprijinul european va viza, în principal, procesul de reformă constituţională, stabilizarea economică şi creşterea securităţii energetice. Liderii UE îi cer, totodata, lui Poroşenko, în general autorităţilor de la Kiev, să iniţieze, rapid, reforme constituţionale şi de descentralizare. Declaraţia, deşi nu ameninţă direct Moscova cu noi sancţiuni, face o aluzie la programul de sancţiuni specifice aplicat de UE împotriva Rusiei. Cei 28 sunt de acord să continue lucrările pregătitoare asupra sancţiunilor de ordin economic, faza 3, astfel încât acestea să fie gata pentru a fi aplicate, dacă evenimentele vor cere acest lucru.



    UE constată, de asemenea, cu îngrijorare, deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Crimeea, de la anexarea ei ilegală de către Rusia, în martie. Liderii Uniunii reafirmă că nu vor recunoaşte, niciodată, anexarea peninsulei la Rusia. Pe de alta parte, UE caută soluţii pentru uşurarea poverii datoriilor Ucrainei faţă de Federaţia Rusă, în domeniul energetic. Astfel, Comisia Europeană este prezentă la negocierile ruso-ucrainene pe acesta temă, care au loc la Berlin.



    Comisarul european, Gunther Oettinger, a anunţat că un prim rezultat al negocierilor ar fi achitarea unei tranşe din datoria Ucrainei, de 2 miliarde de dolari, din fonduri primite de la FMI, Banca Mondială sau Banca Europeană. Preşedinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, a declarat, la rândul său, că se aşteaptă ca Ucraina şi UE să semneze un acord asupra unor legături comerciale mai strânse, la un summit al UE, pe 27 iunie. Kievul şi UE au semnat capitolele politice ale unui acord de asociere dar aprobarea părţii comerciale a fost amânată, până după alegerile prezidenţiale din Ucraina.

  • Alegeri prezidenţiale şi viitorul Ucrainei

    Alegeri prezidenţiale şi viitorul Ucrainei

    După luni de entropie sângeroasă, Ucraina a reînceput, duminică, să arate ca un stat funcţional. La începutul anului, sub presiunea manifestanţilor pro-occidentali, fostul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici pleca de la putere călcând pe cadavre. În martie, autorităţile provizorii de la Kiev asistau neputincioase şi, practic, fără reacţie cum Rusia anexează peninsula Crimeea, din sud. În aprilie, aceleaşi autorităţi declanşau ceea ce au numit operaţiunile antiteroriste contra secesioniştilor rusofili din estul ţării, operaţiuni despre care experţii militari afirmă că s-au împotmolit îniante de a fi restabilit controlul Kievului asupra regiunilor rebele.



    Scrutinul prezidenţial adjudecat, încă din primul tur, de omul de afaceri Petro Poroşenko e o probă că, obosiţi de incertitudini, ucrainenii au nevoie de o conducere cu identitate clară şi cu o largă legitimitate politică. Ei i-au oferit noului preşedinte peste 55% din sufragii, convinşi, spun analiştii, de mesajul său echilibrat. Pasională, imprevizibilă, controversată, principala sa contracandidată, fostul premier Iulia Timosenko n-a obţinut decât puţin peste zece procente.



    Născut în vest, în oraşul Bolgrad, din sudul provinciei istorice Basarabia — care, până la anexiunea sovietică din 1940, a aparţinut României -, supranumit Regele ciocolatei, Poroşenko are 48 de ani şi o avere estimată la 1,6 miliarde miliarde de dolari. A pledat permament pentru opţiunea europeană, dar şi pentru normalizarea relaţiilor cu Rusia. Întrebat unde va întreprinde prima vizită în calitate de şef al statului, la Moscova sau la Bruxelles, el a spus că va merge în Donbas, adică în epicentrul rebeliunii secesioniste.



    Prima sarcină pe care şi-a asumat-o este să pună capăt conflictului din estul ţării, unde alegerile au fost, practic, boicotate: în regiunile Doneţk şi Lugansk au fost deschise doar câteva secţii de votare. Cu toate acestea, aşa cum notează analiştii, citaţi de trimisul special al Radio România la Kiev, prezenţa mare la vot validează legitimitatea alegerilor. Dialogul cu Rusia, afirmă noul preşedinte ucrainean, va trebui mediat de Statele Unite şi Uniunea Europeană şi va porni de la premisa că Ucraina optează liber pentru viitorul său.



    La Moscova, preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia va recunoaşte alegerea poporului ucrainean, o va respecta şi este gata să lucreze cu noua conducere de la Kiev. Deşi eclipsate de alegerile pentru Parlamentul European, cele din Ucraina au fost salutate de cancelariile occidentale, mulţumite de corectitudinea scrutinului şi de absenţa unor incidente majore. “Alegerile au fost libere şi corecte” — a afirmat şi preşedinte României vecine, Traian Băsescu, care l-a felicitat pe noul său omolog.

  • SUA şi România

    SUA şi România

    Cu menajamente sau fără, un prieten trebuie să-ţi spună întotdeauna adevărul. Aflat, săptămâna aceasta, la Bucureşti, vicepreşedintele american, Joe Biden, a transmis românilor, angoasaţi de criza din Ucraina vecină, solidaritatea deplină a Statelor Unite. Este o obligaţie sacră să fim alături de români şi de NATO — a spus Biden, anunţând suplimentarea trupelor americane desfăşurate în regiune, măsură, pare-se, obligatorie pentru a domoli recurentul apetit teritorial al Rusiei.



    Tot vicepreşedintele a avertizat, însă, implicit, că, adesea, inamicii interni ai unei ţări sunt la fel de primejdioşi ca aceia din afară. Cea mai importantă valoare pentru ţările NATO o reprezintă societatea transparentă, unde corupţia este considerată un duşman, Guvernul este echitabil şi cinstit, iar oamenii sunt trataţi cu demnitate — a afirmat el, într-un discurs adresat societăţii civile româneşti. Lupta împotriva corupţiei şi consolidarea statului de drept sunt — reaminteşte Biden – elemente cheie pentru dezvoltarea viitoare a ţării şi garanţii ale suveranităţii naţionale. Dimpotrivă, o clasă politică măcinată de corupţie face statul vulnerabil şi, deliberat sau inconştient, facilitează agresiunea externă, aşa cum s-a întâmplat în Ucraina, a mai spus Joe Biden, elogiind rolul societăţii civile în combaterea acestui flagel: Mulţi dintre dumneavoastră aţi luptat pentru eliminarea corupţiei de-a lungul anilor şi vă aplaud pe toţi pentru eforturile făcute. Cu ajutorul dumneavoastră, România a avut realizări semnificative în lupta împotriva corupţiei, DNA şi-a stabilit independenţa în mod ferm, a trimis, de anul trecut, 1.000 de cazuri în faţa justiţiei. Agenţia Naţională de Integritate a trimis la rândul său peste 6.000 de cazuri de incompatibilitate. Bineînţeles că mai sunt paşi care trebuie făcuţi până la rezolvarea cazurilor dar începutul este unul bun. Nu este de mirare că instituţiile anticorupţie sunt cel mai bine cotate la capitolul încredere în rândul românilor. Corupţia este o problemă grea şi complexă în orice ţară, dar poate fi rezolvată. Vă îndemn ferm să faceţi paşi înainte şi să cereţi instituţiilor judiciare să fie libere de influenţa politică, să insistaţi că nimeni nu este deasupra legii.”



    Interlocutorii de la Bucureşti ai numărului doi din administraţia americană au reacţionat pe măsura aşteptărilor. Preşedintele Traian Băsescu, care se consideră un garant al funcţionării DNA şi ANI, şi-a reiterat angajamentul privind combaterea corupţiei.



    Premierul Victor Ponta a afirmat şi el că guvernul sprijină o justiţie puternică şi independentă şi că oricine încalcă legea, indiferent de poziţia pe care o are, trebuie să răspundă.



    Doar timpul va valida trăinicia acestor promisiuni. Mai cu seamă într-un an electoral jalonat de euroscrutinul de duminică şi de alegerile prezidenţiale din toamnă şi în care actorii politici, dependenţi de banii pentru campanie, nu sunt foarte exigenţi cu originea acestor fonduri.

  • Romania – USA: Biden a Bucarest, è obbligo sacro starvi accanto

    Romania – USA: Biden a Bucarest, è obbligo sacro starvi accanto

    Sono pochi i Paesi europei in cui sia la classe politica che l’opinione pubblica abbiano sentimenti filoamericani talmente intensi come in Romania. Alleata all’interno della NATO, legata da Washington da un Partenariato strategico, Paese di accoglienza di basi militari e di componenti dello scudo antimissile americano, la Romania può contare, a sua volta, in maniera incondizionata, sugli Stati Uniti.



    E’ il messaggio espresso chiaramente a Bucarest dal vicepresidente americano Joe Biden. Il numero due della Casa Bianca non si trova per la prima volta in Romania, ma questa volta è giunto appositamente per ribadire l’impegno di Washington per la sicurezza dei suoi alleati est-europei, preoccupati delle evoluzioni nella confinante Ucraina.



    Per gli americani, ha detto Biden, sia a nome suo che a quello del presidente Barack Obama, è un obbligo sacro essere accanto ai romeni e alla NATO. Il discorso che ha pronunciato a Bucarest è stato, però, rivolto non solo alla Romania, ma anche alla Russia.



    A più di 20 anni dallo smembramento di quello che all’epoca veniva chiamato l’Impero del Male, le cancellerie occidentali constatano con stupore il ripristino delle pratiche annessioniste staliniste e della retorica aggressiva dei tempi della Guerra Fredda.



    I confini dell’Europa non devono essere cambiati di nuovo con la forza delle armi, perciò condanniamo l’occupazione russa della Crimea. Con queste parole, il vicepresidente ha ribadito la posizione di Washington e dell’intera Alleanza Nord-Atlantica.



    Il presidente romeno Traian Basescu ha salutato la reazione immediata degli Stati Uniti all’annessione della Crimea. L’invio di rinforzi aerei, marittimi e terrestri americani nella regione scoraggia l’appetito della Russia di ridiventare l’Unione sovietica, ha detto Traian Basescu.



    Da parte sua, il capo della diplomazia di Bucarest, Titus Corlatean, ha dichiarato che la visita di Joe Biden in Romania rappresenta un segnale politico molto importante a sostegno di un alleato fedele, un partner strategico degli Stati Uniti, in un momento complicato ai confini orientali della NATO.



    Il premier Victor Ponta ha sottolineato che la Romania aspetta dagli Stati Uniti non solo la garanzia per la sicurezza del suo territorio, ma anche sostegno per l’indipendenza energetica dalla Russia.



    La visita di Biden a Bucarest ha confermato il messaggio trasmesso nei giorni scorsi in Romania dal segretario generale della NATO, Anders Fogh Rasmussen: la Romania non rimane sola davanti alle minacce regionali.



    D’altronde, Rasmussen ha salutato la decisione di Bucarest di essere non solo consumatore, ma anche fornitore di sicurezza e di aumentare, fino al 2017, il budget destinato alla difesa fino al 2% del Pil. In questo modo, la Romania sarà un esempio per altri stati membri della NATO, ha detto il segretario generale dell’Alleanza.

  • Câţe s-fac tuti aesti ?

    Câţe s-fac tuti aesti ?

    Ună dalgâ di isăchi nă exighisescu ţi s-faţi cu Rusia şi scot tru migdani previziuni. Ama niţi exighiserli şi niţi previziunile nu agiungu ahânda, s-duc largu, vahi maşi cronologic. Cum ţi s-hibâ, faptul că peninsula Crimeea fu a statlui rus până tru 1917 icâ, ma s-vreţ, până tru 1954, nu poati s-hibâ unâ furn’ie ca ma multu un pretextu. Tru chirolu a agiocurlor olimpiţi di iarnă dizvârtiti Soci, tru Rusia, vârnu nu minduia că, dupu maşi ndauâ dzali, Crimeea, provincia dit Ucraina viţinâ, avea să s-ampartâ di Kiev tra s-li simneadzâ unâ ş-unâ actili cu Moscova, ntraorâ, cu mari harauuâ, ca tru unâ ncurunari faptâ Las Vegas.




    Deapoa, atenţia s-aşţâ câtâ China, ti câftari semnili a unei alianţi-şoc anamisa di fosţâl’ii rivali ireductibili dit ascâpitata a lagărlui comunistu. Problema eara, ama, multu ma aproapea, tru Ascâpitata ali Ucraina, iu, nianvârligaţ di amare, ca tru Crimeea, bâneadzâ miliun’i di ruşi, cetăţen’i ucrainen’i, aspâreaţ di orientarea pro-occidentală a capitâlâl’ei Kiev şi cabaia vulnearabil’i la propaganda rusă. Tru zborlu tră alichearea ali Crimeei, liderlu suprem di Kremlin spunea că nu va ampârţarea ali Ucrainâ, ama informaţia ari idyea tin’ie di aver cu tâxearea că ascherili ruse numata şed adunati stog pi sinurlu dit Ascâpitata, aţel cu Ucraina.




    Anaparti di aestu sinur, tru apirita ali Ucraina, avem dininti acţiuni di unâ voli ninstituţională cadealithea criminală, şi di unâ niaxizeari instituţională ţi poati s-hibâ lugursitâ purdari. Mutrindalui istoria a aţilui dit soni cirec di secol, videm că, tru chirolu anda Occidentul, tru minduita a lui democratică, apruche alâxeri ama tru limita a sinurlor existenti tru bitisita a doilui polim mondial, ti Moscova aesti sinuri canda nu au niţi unâ simasie. Harta politică ali Europei s-alâxi cabaia după 1945, işirâ tru videalâ şi chirurâ stati ntredz, ama acâţarâ calea maşi pi aesti sinuri aprucheati. Dit 1989 icâ baş dit 1945, tru Europa chiru un sinur gol, aţel anamisa di aţeali dauâ Ghirmânii şi alti interni furâ alinati tru scara di sinur internaţional. Pi veacl’ili sinuri s-ampârţârâ Cehia şi Slovacia iara Iugoslavia veacl’e s-arupsi tru 5 ripubliţ.




    Naua Iugoslavie s-ampârţâ şi ea tru Muntenegru şi Sârbia iara atomizarea a aluştui spaţiu nu s-bitiseaşti aoa câţe dusi ma largu, dramatic, cu Kosovo, tuti cu tin’iseari maximâ tră veacl’ili sinuri.Fostul spaţiu sovietic părea tra ş-aflâ unâ ampârţari amiabilâ, pi idyiul prinţipiu di tin’iseari a sinurlor existenti, tru 1991, cându Gorbaciov şi Uniunea Sovietică işea la braţ dit istorie. Atumţea, un tinir rus cumândusea unâ parei di mercenari ti alumta tru Transnistria, zona pro-rusă şi criptocomunistă dit Apirita ali Ripublicâ Moldova, contra a autorităţlor dit tinira Ripublică Moldova.




    După 20 an’i, Dmitri Rogozin s-toarnâ pi loclu a crimilor dit tinireaţa ama tru harea di viţe-prim ministru ali Rusie, câlisitu s-l’ea parti la parada militară dit 9 di mai, dzuua ali victorie sovieticâ dit doilu polim mondial, ndreaptâ di secesioniştil’i transnistrean’i tru capitala a lor, Tiraspol. Ma multu di unâ simplă metaforă, aesti averuri istoriţi exighisescu dgheafuraua anamisa di minduita dit Ascapitată şi aţea rusă mutrindalui ligâturli internaţionale, tră limiti şi democraţie. Iara ma s-achicâsim ţi s-faţi şi câţe, vahi va nâ da di mânâ şi unâ dalgâ di previziun’i ti yinitor, acă aeasti va nâ lâhtârseascâ.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Secretarlu general NATO tru România

    Secretarlu general NATO tru România

    Atel’i dit soni mesi di mandat tru harea di secretar general al NATO suntu, tra danezlu Anders Fogh Rasmussen, şi nai cama apreshi. Până la 1 di sumedru, când va u da ştafeta/ cumandul a norvegianlui Jens Stoltenberg, el lipseasti s-chiverniseasca dosarul ucrainean, cu alti zboara nai cama greaua criză geopolitică dit Europa di după polimlu arati. Ti atea, largu tra s-hiba orlea zorlea protocolare, vizitele di alasari sanatati/ oara buna pi cari Rasmussen le fati tru capitalele a statelor membre suntu ma multu una furn’ie tra s-veada fratal’ia si limbidzamea a tru lucru a aliaţilor. Aflat Bucureşti, iu s-andamusi cu protl’I factori di apofasi a statlui român, secretarlu general declara, tru un interviu tra Radio România:



    “Lipseasti s-na nvitam cu aesta naua turlie , va sa spun, di polim sofisticat. Tru loc di fuvirseari militară pi faţă, videm aesti minări ma discrete, cu scupolu ti mintirea a catastisil’ei tru nascanti vasilii şi u vidzum aesta limbid tru Ucraina, prota tru Crimeea, ti dusi cu alichearea paranom la Rusia, şi videm aesta tora tru apirita ali Ucrain. Nu east ici pi daua că Rusia easti dinapoia a mintireasilor dit apirita ali Ucraina. Tutunaoara, videm cilastaserli ali Rusie tra s-ancupăra influenţă tru mass-media, ti exemplu, tra s-aiba influenţa tru opinia publică şi protsesili politice. Lipseasti s-avem ngatan si s-na nvitam cu aesta catastisi.”




    După ti si spusi, susto, tin’ia andicra di unitatea şi suvearanitatea ali Ucrainei vecine, România agiumsi, tru staman’ili dit soni, ţinta a retorical’i fuviroasa a nascantor di tu membrii di prota thesi ali administraţiei di Moscova. Aca, cadealihea, exagearate, asparizmili mutrindalui una tindeari catra ascapitata a conflictului dit Ucraina u acata si opinia publică românească. Anders Fogh Rasmussen cundil’e ca nu suntu ti dealihea scenariile ca di fanica tru cari, naiv ica sinfirisit, s-exerseadză nascanti bots dit spaţiul public românescu:




    “Pot s-va asiguripsescu că toţi aliaţii suntu ahandos acatats cu lucurlu tu ti mutreasti Articolul 5 şi apărarea comună şi videţiaestu lucru dimonstrat prin jgl’ioatili ti li avem fapta tra sa u anvartusim apărarea comună prit ma multe opearaţiuni aerieani poliţieneşti pisupra a statilor baltice. Nchisim avigljarea cu avioanele AWACS pisupra ali Poloniei şi Românie, videţ şi una ma mari prezenţă navală aliată tru Marea Neagră şi tru Marea Baltică şi mai multe exerciţii militare terestre, aşi că featim demonstratia că Alianţa easti adunata stog cându easti zborlu ti Articolul 5 şi di apărarea comună.”




    Simpla existenţă a NATO şi existenţa Articolului 5 au un ahtari efectu ti tal’earea curayilu, ti furn’ia ca potenţialii fuvirsitori niti barim nu s-minduescu s-calca un stat membru — nica spusi, tra Radio România, secretarul general al Alianţei.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Între Europa şi Rusia

    Între Europa şi Rusia

    Fâşie cu fâşie, regiune cu regiune, dezmembrarea Ucrainei continuă. După scenariul brevetat, în martie, în peninsula Crimeea, din sud, secesioniştii din estul rusofon şi rusofil au organizat, duminică, aşa-zise referendumuri la care, previzibil, majoritatea s-a pronunţat pentru despărţirea de Kiev.


    Liderii rebeliunii pro-ruse au anunţat că rezultatele pretinsei consultări populare impun crearea unor instituţii şi forţe armate proprii, precum şi obstrucţionarea alegerilor de pe 25 mai pentru preşedinţia Ucrainei. Unii dintre ei au avut şi francheţea să recunoască ceea ce toată lumea intuia: următoarea mutare va fi unirea cu Rusia.



    Asemenea aliaţilor săi din NATO şi partenerilor din Uniunea Europeană, România a dezavuat parodiile electorale din regiunile Doneţk şi Lugansk, pe care ministerul de Externe de la Bucureşti le numeşte, limpede, părţi integrante ale Ucrainei suverane şi independente. Ministerul îşi reiterează poziţia de principiu privind ilegalitatea şi natura ilegitimă a acestor aşa-zise referendumuri, care sunt contrare Constituţiei Ucrainei şi încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional.



    Rezultatele nu pot fi considerate relevante şi nici nu pot produce efecte juridice — mai precizează diplomaţia de la Bucureşti, reafirmând că “România este profund preocupată de faptul că astfel de tendinţe secesioniste conduc la instabilitate în regiune, conturând un arc de conflicte prelungite în zona Mării Negre”.



    Simultan cu acţiunile din Ucraina, Moscova pare să fi deschis un nou front, din fericire doar în registru retoric. Personaj deja celebru pentru virulenţa grosieră a declaraţiilor sale anti-occidentale, încă de pe vremea când era ambasadorul Rusiei la NATO, vicepremierul Dmitri Rogozin ameninţă, pe Twitter, că va survola România la bordul unui bombardier. Irascibilul personaj s-a înfuriat că, în drum spre regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova (majoritar românofonă), nu a fost lăsat să tranziteze spaţiul aerian românesc.



    Cu moderaţie diplomatică, ministerul român de Externe aminteşte că, printr-o decizie a Bruxellesului, Rogozin e indezirabil în spaţiul UE. Ministerul califică declaraţia lui drept foarte gravă şi cere Moscovei să precizeze public dacă aceasta reprezintă poziţia oficială a guvernului Federaţiei Ruse faţă de România, ca stat membru al UE şi NATO. Mai contondent, preşedintele Traian Băsescu se întreabă câtă vodcă o fi consumat, înainte de a se defula pe Twitter, vicepremierul rus, căruia îi diagnostichează un mod de gândire stalinist.



    Pentru analişti, dincolo de umorile personale ale lui Rogozin, genul acesta de retorică, ce aminteşte de comunicatele emise de regimul comunist nord-coreean, trădează ceva mult mai grav: nervozitatea unei administraţii care, prin acţiunile sale, începe să transforme Rusia într-un stat paria.

  • Anamisa di Europa şi Rusia

    Anamisa di Europa şi Rusia

    Cumată di cumată, regiune cu regiune, aspărdzearea ali Ucraină s-duţi ma largu. După scenariul brevetat, tru marţu, tru peninsula Crimeea, dit sud, secesioniştil’i dit estul rusofon şi rusofil ndreapsiră, dumănică, aşi-dzasili referendumuri la cari, cum s-astipta, majoritatea să spusi tră ampărţarea di Kiev. Liderli ali rebeliuni pro-aruse dimândarâ că rezultatili a ghiotaha faptilor consultari populari caftâ dishcl’idearea a nâscântor instituţii şi forţi armati isis, catacum şi ambudyiusearea a alidzerlor dit 25 di mai trâ prezidenţil’ea ali Ucrainâ. Nâscânţâ di el’i avurâ şi francheţea s-pricunoască aţea ţi tutâ lumea minduia: yinitoarea minari va s-hibâ fâţearea unâ cu Rusia. Idyea cum aliaţl’I a l’ei dit NATO şi partenerl’I dit Uniunea Europeană, România cutugursi si nu apruche parodiile electorali dit regiun’ili Doneţk şi Lugansk, pi cari ministerlu ti Externe di Bucureşti li numâseaşti, limbid, părţâ integranti ali Ucrainâ suveranâ şi independenti.



    Ministerlu nâpoi şi spuni minduita di prinţipiu mutrindalui ilegalitatea şi turlia paranom a aistor aşi-dzâsi referendumuri, cari s-ncuntreadzâ cu Constituţia ali Ucrainâ şi calcă prinţipiile di thimel’iu a ndreptului internaţional. Rezultatili nu pot s-hibâ lugursiti yilipsitoari şi niţi nu pot s-aducâ efecti juridiţe — nica cundil’eadză diplomaţia di Bucureşti, spunândalui diznău că “România easti ahândos gâilipsitâ că ahtări mindueri di ampârţari duc la instabilitati tru regiune, di scot tru migdani un ţercl’iu di conflicti prilundziti tru zona ali Amarea Lae”. Unâ s-unâ cu acţiunile dit Ucraina, Moscova s-pari că ari discl’isâ un nău frontu, ama masi tru registrul retoric. Personaj cânâscut tră fuvirsearea pân di mardzinâ prit declaraţiili a lui anti-occidentali, nica dit chirolu cându eara ambasadorlu ali Rusie la NATO, viţepremierlu Dmitri Rogozin fuvirseasti, pi Twitter, că va s-azboairâ pisupra ali Românie la bordul a unui bombardier. Irascibilu personaj s-apreasi di furnţia că, pi calea câtâ regiunea separatistă pro-arusă Transnistria, dit apirita ali Ripublica Moldova (majoritar românofonă), nu lu alăsara s-treaca prit spaţiul aerian românescu.



    Cu moderaţie diplomatică, ministerlu român di Externe aduti aminti că, prit unâ apofasi a Bruxellesului, Rogozin easti indezirabil tru spaţiul ali UE. Ministerlu u lugurseasti declaraţia a lui ca hiindalui multu greauă şi cafta ali Moscova să spunâ limbid, ti public desi aestâ easti minduita ufitială a guvernului ali Fedearaţie Ruse andicra di România, ca stat membru ali UE şi NATO. Cama pi mutata, prezidentul Traian Băsescu s-ntreabă câtă vodcă ari biutâ ninti tra s-arucâ minduerli pi Twitter, dimec vitepremierlu rus, ti cari spuni că ari ună turlie di minduitâ stalinistâ. Tră analişti, anaparti di sicăili personali al Rogozin, turlia aestâ di retorică, ti aduti aminti di comunicatili silighiti di regimlu comunistu nord-coreean, scoati tu migdani lucri multu ma greali: nibunil’ea a unâl’ei administraţii cari, prit acţiun’ili a l’ei, ahurheasti să u alaxeascâ Rusia tru un crat paria.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele Traian Băsescu a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului, prin care profesori, jurnalişti, preşedinţi de partide, scriitori care trăiesc în Republica Moldova, Ucraina şi Serbia.



    “Este întotdeauna o plăcere, o bucurie şi o onoare să mă întâlnesc cu cei care servesc românismul, păstrarea limbii române, a culturii în comunităţile de români din jurul frontierelor. Momentul mi se pare cu atât mai încărcat de greutate cu cât mulţi dintre cei pe care i-am decorat astăzi sunt din Ucraina, din Transnistria, din Republica Moldova, unde tensiunea, îngrijorarea pentru viitorul ţărilor în care trăiţi este legitimă urmare a unor acţiuni violente a Federaţiei Ruse în regiune”, a declarat preşedintele.



    Şeful statului a adăugat că la fel de importantă este şi prezenţa printre cei decoraţi a unor personalităţi din Macedonia şi Serbia, care întreţin dragostea pentru tot ceea ce e românesc. “Ştiu că celor mai mulţi dintre dumneavoastră vă este greu, vă este greu şi să promovaţi limba română, vă este greu şi să menţineţi comunităţile de români unite şi să promovaţi cultura românească şi ştiu că aveţi şi resurse foarte puţine. România, deşi a alocat tot mai multe resurse în ultimii ani, încă are foarte multe de făcut pentru comunităţile de români din jurul frontierelor. Uneori, munca, dragostea dumneavoastră pentru românism este eroică şi noi o apreciem”.



    Şeful statului a acordat Ordinul Naţional Steaua României – în grad de Cavaler lui Ion Iovcev, director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Comandor Alexandrinei Cernov, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii Alexandru cel Bun, Cernăuţi, Ucraina, şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Ofiţer lui Predrag Balašević, medic, preşedinte al Partidului Neamul Românesc, Bor, Republica Serbia, şi lui Aleksandru Mamakis, consul onorific al României la Bitola, Republica Macedonia. De asemenea, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Cavaler i-a fost acordat Raisei Pădurean, director-adjunct al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Ofiţer – pentru Maria Bulat-Săhărneanu, jurnalist, director programe Vocea Basarabiei, Chişinău, Republica Moldova, lui Petru Grozavu, jurnalist, preşedinte al Societăţii Culturale Dunărea şi Marea, Chişinău, şi lui Lucian Marina, scriitor, jurnalist, redactor la Televiziunea Voivodinei, Novi Sad, Republica Serbia.



    A fost conferit Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Cavaler lui Nicolae Moşu, preşedinte al Asociaţiei Valul lui Traian, Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina, lui Anatol Popescu, jurist, preşedinte al Asociaţiei Basarabia, regiunea Odesa, şi lui Petru Şchiopu, preşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa.



    Ordinul Meritul Cultural – în grad de Ofiţer, Categoria A – Literatură i-a fost acordat lui Vasile Tărâţeanu, poet, publicist, preşedinte al Societăţii Casa Limbii Române, Cernăuţi, Ordinul Meritul Cultural- în grad de Ofiţer, Categoria F – Promovarea culturii – lui Nicolae Avram, economist, fondator al Uniunii Culturale a Românilor Basarabeni, şi lui Ilie Luceac, istoric, profesor universitar, Cernăuţi, iar Ordinul Meritul pentru Învăţământ – în grad de Comandor, Zinaidei Pinteac, profesor, vicepreşedintă a Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa. (Foto: Octavian Bâlea)