Radio România Internațional

Tag: UE

  • A fost publicată ediția de iarnă a revistei Romanian Journal of European Affairs

    A fost publicată ediția de iarnă a revistei Romanian Journal of European Affairs




    Institutul European din România a publicat ediția
    de iarnă a revistei academice Romanian Journal of
    European Affairs (RJEA),
    care cuprinde opt articole. Lucrările publicate includ tematici variate, de
    interes pentru cetățenii interesați de activitatea Uniunii Europene. Printre
    acestea remarcăm: înțelegerea procesului de europenizare în Uniunea Europeană,
    respectiv în Ungaria; activitatea de cercetășie în statele baltice și modul în
    care aceasta se încadrează în sistemele de apărare națională din aceste state.


    Războiul din Ucraina are dedicate trei articole.
    Primul analizează atitudinile cetățenilor români față de Rusia de la începutul
    războiului (aprilie-mai 2022), în funcție de consumul de conținut media. Al doilea
    articol cercetează efectele războiului din Ucraina asupra rezilienței și
    sustenabilității administrației publice locale din România. Al treilea evaluează
    diplomația economică a Uniunii Europene în relația cu Ucraina și identifică
    provocări și oportunități pentru reconstrucția Ucrainei.


    Celelalte subiecte abordate se referă la: economia
    circulară, ca instrument pentru o dezvoltare sustenabilă; respectiv, criza
    migrației de după anul 2015 și rolul Uniunii Europene de susținătoare a
    democratizării în statele Parteneriatului Estic.


    Pentru mai multe detalii, volumul 23, numărul 2 al Romanian Journal of
    European Affairs este disponibil aici.


    Mihaela-Adriana
    Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene

  • Timisoara 2023, la fin

    Timisoara 2023, la fin


    Désignée capitale de la culture européenne en 2023, Timisoara,
    dans l’ouest de la Roumanie, a accueilli plus de 2000 événements, avec la
    participation de centaines de milliers d’artistes et de visiteurs. Une occasion
    pour la ville d’ouvrir les portes de ses cinémas, galeries d’art et salles
    multifonctionnelles pour y aménager de nouveaux espaces culturels. Avec un
    budget de plus de 20 millions d’euros provenant du budget local, des fonds
    alloués par la région, du Ministère de la Culture et de différents sponsors, l’agenda
    culturel de la ville a fait le tour du monde, y compris au niveau diplomatique.
    Plus de 50 entreprises et sociétés ont conclu des partenariats et parmi elles,
    plusieurs souhaitent continuer à s’impliquer dans la vie culturelle de la
    ville.


    Le programme Timisoara,
    capitale de la culture européenne a été un succès qui a surpassé nos
    attentes, a affirmé jeudi, le maire Dominic Fritz, lors d’un point de presse
    censé clôturer la série d’événements.


    Dès le départ, nous avons affirmé avoir deux grandes
    ambitions. La première était de redéfinir la culture et l’art de Timisoara et
    la deuxième était de replacer aussi bien la ville que le reste du pays sur la
    carte de l’Europe.     La Culture en tant que moteur du développement se fait
    ressentir partout dans la ville, y compris dans l’ambiance vibrante qui se
    dégage de toutes les générations qui sont présentes a ajouté l’édile de
    Timisoara, avant de poursuivre cet esprit dont je parle repose sur la
    conscience de nos valeurs et de nos visions fondées sur une culture commune.


    Le président du Conseil départemental Timis, Alin Nica, a
    lui aussi considéré le programme comme étant un succès. Nous nous sommes
    proposés de mettre en place une vision complémentaire à celle de la Mairie,
    avec un accent particulier sur les événements censés promouvoir l’excellence
    dans les arts    , a-t-il affirmé.


    Tout est bien qui finit bien. Ce weekend, Timisoara clôture
    officiellement son rôle de capitale culturelle européenne par une série d’expositions
    et de spectacles organisés par le Conseil départemental Timis. Le Centre multifonctionnel
    Bastion vous attend à la deuxième édition de l’Exposition de la lumière qui regroupe
    des œuvres du photographe madrilène Antonello
    Dellanotte, proposant un voyage visuel extraordinaire et une contemplation de
    la lumière dans une manière singulière. Le Musée d’Art de Timisoara accueille
    une ample exposition consacrée à Suzana Fântânariu, l’une des artistes
    contemporaines les plus importantes de Roumanie qui vit à Timisoara depuis
    1986. Enfin, le Musée national d’Art de la ville reste l’attraction principale
    depuis qu’il accueille l’exposition temporaire « Brancusi, sources
    roumaines et perspectives universelles »     ouverte jusqu’au 28 janvier 2024.




  • Noi reguli europene pentru închirierile de locuinţe pe termen scurt

    Noi reguli europene pentru închirierile de locuinţe pe termen scurt

    În ultimii ani, piața închirierilor de locuinţe pe termen scurt în Uniunea Europeană s-a extins rapid, fapt care a generat mai multe probleme. Destinaţiile turistice au început să se confrunte cu lipsa de spaţii de cazare pentru turişti, preţurile chiriilor au crescut, iar calitatea vieţii în anumite comunităţi a scăzut.

    A apărut nevoia de mai multă transparenţă pe piaţa închirierilor, pentru ca autorităţile să se poată asigura că sunt respectate reglementările locale, impozitarea și standardele de siguranță. Au apărut şi preocupări de dezvoltare urbană, pentru că în unele comunităţi creşterea rapidă a închirierilor pe termen scurt a modificat profilul zonelor rezidenţiale şi a pus o presiune suplimentară pe servicii publice precum colectarea deşeurilor.

    Acum un an, Comisia Europeană a înaintat o propunere pentru mărirea transparenţei în domeniul închirierilor pe termen scurt și sprijinirea autorităților publice în promovarea unui turism sustenabil. Recent, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la această propunere.

    Măsurile includ:

    – înregistrarea online a proprietarilor, care va facilita identificarea şi verificarea acestora de către autorităţi;

    – platformele online vor fi obligate să verifice corectitudinea şi acurateţea detaliilor proprietăţilor de închiriat afişate; platformelor li se va cere chiar şi efectuarea de verificări aleatorii asupra proprietăţilor. În acest fel, autoritățile vor putea opri listarea proprietăţilor neconforme sau, la nevoie, vor putea amenda platformele unde apar proprietăţi cu nereguli.

    – partajarea datelor: pentru a primi date de la platforme despre activitatea gazdelor sau proprietarilor, țările Uniunii Europene vor înființa un portal digital unic pentru a ajuta autoritățile locale să înțeleagă activitățile de închiriere și să îmbunătățească totodată turismul. Un sistem mai simplu va fi folosit în cazul platformele mai mici.

    Înainte de intrarea sa în vigoare, acordul provizoriu trebuie să fie adoptat de Consiliu și Parlament. După aceea, țările UE vor avea la dispoziție 2 ani pentru a-l implementa.

    Comisia pentru piața internă a Parlamentului European va vota acordul provizoriu în ianuarie 2024.


  • La Roumanie et l’UE

    La Roumanie et l’UE

    Sept Roumains sur dix considèrent que le statut de membre
    de l’UE est bénéfique pour la Roumanie et six Roumains sur dix pensent que leur
    vie est directement influencée par les décisions adoptées à Bruxelles. Ce sont
    les conclusions du dernier eurobaromètre réalisé sur demande du Parlement
    européen. Parmi les principaux avantages ressentis par les Roumains suite à
    l’intégration européenne de leur pays, on retrouve les opportunités de travail,
    l’amélioration du niveau de vie et la contribution de la communauté européenne
    au maintien de la paix. Selon le sondage, si des élections européennes avaient
    lieu d’ici une semaine, 75% des Roumains se présenteraient aux urnes. Il s’agit
    d’un des pourcentages électoraux les plus élevés d’Europe. Aux dires de la
    présidente du Parlement européen, Roberta Metsola, l’intérêt des Européens pour
    les euro-parlementaires a augmenté ce qui serait unde preuve du taux de
    confiance dont jouit le Législatif de Strasbourg. Les Européens nous demandent
    de défendre les valeurs communautaires, la démocratie, les droits de l’homme et
    la liberté d’expression et je pense que le Parlement européen a livré de telles
    mesures a fait savoir la responsable européenne. Le baromètre montre que la
    moitié des répondeurs roumains pensent que l’appartenance de leur pays à l’UE
    est une bonne chose. Malgré une confiance dans les institutions européennes
    légèrement inférieure par rapport à la moyenne européenne, les Roumains savent
    mieux que le reste de l’Europe les dates du prochain scrutin européen, prévu du
    6 au 9 juin 2024. Lors des précédentes élections europarlementaires de 2019, la
    présence aux urnes en Roumanie a dépassé de peu 50%.


    Un sondaj INSCOP montre à son tour que la grande majorité
    des Roumains se prononce en faveur de l’appartenance de leur pays aux
    structures européennes et euroatlantiques. Néanmoins, il reste un quart de la
    population qui aimerait bien que le pays quitte l’UE et un cinquième qui
    soutien que leur pays sorte des structures de l’OTAN.


    Concernant les deux guerres, plus de 35% des Roumains
    tiennent le Hamas pour principal responsable du conflit dans la Bande de Gaza
    et presque 50% des répondeurs accusent la Russie d’être coupable de la guerre
    en Ukraine. Les analystes remarquent une diminution du pourcentage des Roumains
    qui considèrent Moscou comme étant responsable du conflit avec l’Ukraine. En ce
    moment, les pourcentages des ceux qui pensent que la victoire sera à Kiev et
    des ceux qui croient en la victoire de Moscou sont égaux. Parmi les aspects
    négatifs que les experts constatent c’est le fait qu’un tiers des Roumains croient
    que le déploiement d’un nombre supplémentaire de troupes américaines et de
    l’OTAN en Roumanie risquent d’énerver la Russie. Au pôle opposé, 57% des sujets
    questionnés disent que c’est plutôt une bonne chose, tandis qu’un pourcentage
    similaire considère la Russie comme une menace à l’adresse de la Roumanie. Le
    même sondage montre que seul un Roumains sur deux se dit prêt à défendre son
    pays en cas de conflit .





  • 06.12.2023 (mise à jour)

    06.12.2023 (mise à jour)

    Gaza– 30 ressortissants roumains et des membres de leurs familles évacuées de la Bande de Gaza sont rentrés mercredi en Roumanie, à bord d’un avion militaire. C’est ce qu’a fait savoir le Ministère roumain des Affaires Etrangères selon qui, la course aérienne a été réalisée à l’aide du Ministère de la Défense nationale. Suite à une demande formulée par les autorités de la République de Moldova, des démarches diplomatiques ont été mises en place pour permettre l’évacuation de la Bande de Gaza de quatre personnes qui se trouvent dans l’attention de la mission diplomatique moldave sur place. Jusqu’à présent, 279 citoyens roumains et des membres de leurs familles ont été évacués de la zone de conflit. Les autorités roumaines poursuivent le dialogue avec les autorités israéliennes et égyptiennes pour permettre l’évacuation de tous les ressortissants roumains qui le souhaitent.


    Rougeole
    – Le ministère roumain de la Santé a déclaré l’épidémie de rougeole au niveau
    national. Cette mesure intervient après la confirmation depuis le début de
    l’année de quelque 2 000 cas d’infection. Rien que durant la dernière semaine
    du mois de novembre, quelque 200 cas d’infection ont été dépistés. Le ministère
    souligne que non seulement le nombre des malades a augmenté d’une manière
    inquiétante, mais aussi celui d’enfants nécessitant une prise en charge hospitalière.
    Les mesures adoptées par les autorités rendent désormais possible la
    vaccination des enfants âgés de 9 à 11 mois, ainsi que des non-vaccinés ou des
    ceux vaccinés au schéma incomplet. La rougeole est une maladie virale
    extrêmement contagieuse, qui suite à des complications telles l’encéphalite et
    la pneumonie peut mener au décès. Toute personne non immunisée soit par le
    vaccin, soit par une contamination antérieure risque d’attraper cette maladie.




















    Visite
    – Le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu, poursuit sa visite officielle
    aux Etats Unis aux côtés des ministres de l’Economie, de la Défense et des
    Affaires Etrangères. Selon l’envoyée spéciale de la Radio publique roumaine, la
    délégation gouvernementale a quitté Washington à destination de New York, pour
    des pourparlers avec le président de l’Assemblée générale de l’ONU, Dennis
    Francis, avec le secrétaire général de l’organisation Antonio Guterres et avec
    le président du Conseil juif mondial, Ronald Lauder. Mardi, le chef de
    l’exécutif roumain a rencontré des membres du congrès américain pour discuter
    du partenariat stratégique bilatéral dans les domaines de la défense, de la
    sécurité, de l’énergie et du commerce. A l’issue de la réunion avec la
    secrétaire chargée de l’énergie, Jennifer Granholm, M Ciolacu a précisé que dans
    le contexte où la Roumanie cherche à assurer son indépendance énergétique, les
    projets des réacteurs 3 et 4 de la Centrale nucléaire de Cernavodă (sud-est) et
    du réacteur nucléaire de petites dimensions de Doiceşti (sud) restaient prioritaires,
    .






    Propriété
    – La Roumanie reste l’État membre de l’UE avec la plus forte proportion de
    propriétaires de logements. Selon Eurostat, quelque 95% de la population
    roumaine est propriétaire de son logement, contre moins de 70 % en moyenne dans
    l’UE. Au pôle opposé on retrouve l’Allemagne, où la moitié de la population vit
    dans un logement loué. Du point de vue des mètres carrés par tête de locataire,
    la Roumanie est en queue du classement, avec une moyenne d’1,1 mètre carré,
    tout comme la Slovaquie et la Pologne, tandis que la moyenne européenne est
    d’1,6 mètre carré par tête d’habitant.


    Eurobaromètre
    –     Selon 7 Roumains sur 10, le statut de membre de l’Union européenne s’avère
    bénéfique pour la Roumanie, selon l’eurobaromètre le plus récent réalisé par le
    Parlement européen. Parmi les principaux bénéfices, notons les nouvelles
    opportunités d’emploi, l’amélioration du niveau de vie et le rôle du bloc communautaire
    dans le processus de maintien de la paix. Selon le sondage, 75% des Roumains
    affirment se rendre aux urnes si des élections pour le parlement européen
    étaient organisées la semaine prochaine. Il s’agit d’un des taux de
    participation à ce scrutin les plus élevés. Cet eurobaromètre a été présenté
    par le Législatif de Strasbourg six mois avant les élections pour le Parlement
    européen prévues du 6 au 9 juin 2024. En 2019, seuls 51% des électeurs roumains
    se sont présentés aux urnes pour élire les eurodéputés roumains.

    Vaccins
    – L’ancien premier ministre roumain et sénateur libéral, Florin Cîtu, a été mis
    en accusation pour complicité d’un abus de fonction dans une affaire visant
    l’achat de vaccins anti-Covid à l’époque de la pandémie. Les procureurs
    accusent M. Cîtu d’avoir commandé trop de doses et d’avoir provoqué un
    préjudice d’un milliard de lei au budget public. Pour sa part, l’ancien premier
    ministre rejette les accusations et affirme faire confiance à la justice. A
    l’heure où l’on parle, il a perdu son immunité parlementaire. Deux autres
    anciens ministres de la santé sont accusés dans le même dossier. Il s’agit de
    Vlad Voiculescu et de Ioana Mihaila, les deux issus de l’USR. Ils comparaîtront
    devant les juges la semaine prochaine.


    Schengen
    – A l’issue du Conseil Justice Affaires Intérieures de mardi, de Bruxelles, la
    commissaire européenne aux affaires intérieures, Ylva Johansson, a déclaré que
    la Commission se donnait pour objectif d’adopter d’ici la fin de l’année une
    décision sur l’accès de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace européen de
    libre circulation. A Washington, le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu a
    expliqué que le moment politique n’était pas favorable pour que la Roumanie
    réclame un nouveau vote au sein du Congrès JAI. Néanmoins, il s’est déclaré optimiste quant à la
    possibilité que le vote intervienne bientôt. Lors du Congrès JAI de l’année
    dernière, l’Autriche s’est prononcée
    contre l’accès de la Roumanie à Schengen, alors que les Pays-Bas se sont
    opposés à la Bulgarie. Pour que l’accès à l’espace Schengen puisse se faire, il
    faut l’unanimité des voix des participants au Congrès JAI.




    PISA
    – Les scores moyens décrochés par les élèves roumains ont été similaires à ceux
    de 2018 en mathématiques, lecture et sciences, selon le programme d’évaluation
    internationale des élèves PISA 2022, lancé à Bucarest. Conformément aux
    résultats finaux, la Roumanie s’est située sous la moyenne des
    Etats de l’Organisation pour la Coopération et le Développement
    Economique OCDE pour les trois domaines testés. L’Asie et particulièrement le
    Singapour se sont fait remarquer à nouveau dans le cadre de ce programme
    éducationnel déroulé par l’OCDE. Les spécialistes constatent une « baisse inédite de la performance des
    élèves » en général, notamment en Roumanie. En sont responsables la crise
    sanitaire, le manque d’enseignants qualifiés, la baisse de la qualité de
    l’enseignement, le manque de soutien pour les professeurs et les élèves et de
    coopération dans les écoles.





    Handball
    – La sélection nationale de handball féminin de Roumanie affrontera jeudi à
    Herning, au Danemark, l’Allemagne, lors de son premier match au sein du groupe
    III du Championnat du monde. Les sportives roumaines rencontreront par la
    suite, la Pologne et le Japon. Les deux équipes premièrement classées au sein
    du groupe se qualifieront dans les
    quarts de finale. La vedette de la Roumanie, Cristina Neagu, désignée à trois
    reprises meilleure joueuse du monde n’est pas entrée sur le terrain.




    Météo
    – Les 24 prochaines heures, le temps sera plutôt morose. Le ciel sera couvert
    et la neige tombera à la montagne et dans l’est du pays où une nouvelle couche
    va se former. Des précipitations seront signalées aussi dans le nord, le
    centre, le sud et le sud-est. Le vent soufflera légèrement sur le pays et plus
    fort dans le sud-est où les rafales atteindront les 50km/h. Les températures
    iront jeudi de -1 à 5 degrés.

  • Comisia Europeană intervine pentru protejarea pădurilor

    Comisia Europeană intervine pentru protejarea pădurilor

    Comisia Europeană
    propune o lege privind monitorizarea pădurilor, care va elimina lacunele
    existente în ceea ce privește informațiile privind pădurile europene și va crea
    o bază cuprinzătoare de cunoștințe în domeniul forestier. Pădurile sunt un
    aliat esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității
    și sunt esențiale pentru dezvoltarea zonelor rurale și a bioeconomiei. Din
    păcate, pădurile Europei suferă multe presiuni, inclusiv ca urmare a schimbărilor
    climatice și a activității umane nesustenabile.



    O mai bună monitorizare
    va permite luarea de măsuri pentru a spori reziliența pădurilor la amenințările
    transfrontaliere reprezentate de dăunători, secete și incendii forestiere, va
    permite noi modele de afaceri, cum ar fi agricultura carbonului, și va sprijini
    respectarea legislației convenite a Uniunii Europene.

    Cadrul de monitorizare va
    permite colectarea și partajarea în timp util a datelor forestiere comparabile
    obținute printr-o combinație de tehnologie de observare a Pământului și
    măsurători la sol. Pe baza eforturilor naționale existente, cadrul va oferi
    date și cunoștințe mai bune pentru procesul decizional și punerea în aplicare a
    politicilor, inclusiv informații mai actualizate privind perturbările naturale
    și dezastrele forestiere în toate statele membre.


    Propunerea se va baza pe
    doi piloni principali, explică Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru
    Mediu, Oceane și Pescuit.

    Primul pilon cuprinde datele
    forestiere. Comisia Europeană intervine cu date standardizate, bazate pe
    sistemele de observare a Pământului, cum ar fi Copernicus. Acest serviciu va fi
    gratuit pentru statele membre și pentru alți utilizatori și cred că acesta este
    un beneficiu imens pe care îl folosim în continuare pentru observarea
    Pământului. Acesta ne va ajuta și să luptăm împotriva pierderii biodiversității, împotriva schimbărilor
    climatice și, desigur, a incendiilor de pădure.


    Al doilea pilon cuprinde datele
    forestiere colectate de statele membre, în mare parte preluate din inventarele
    forestiere naționale. Vom asigura comparabilitatea solicitând statelor membre
    să-și partajeze datele într-un mod armonizat.

    Totuși, subliniez că nu înlocuim
    sistemele naționale. Dimpotrivă, construim pe baza a ceea ce au realizat deja
    statele membre și, cel mai important, vom avea în premieră un sistem la nivelul
    Uniunii Europene. A avea păduri sănătoase este o necesitate pentru o planetă
    sănătoasă, deoarece acestea oferă resurse vitale și mijloace de trai pentru
    milioane de oameni, dar sunt, de asemenea, extrem de importante pentru
    obiectivele politice ale Uniunii Europene.

    De asemenea, este extrem de
    important având în vedere că pădurile joacă un rol vital în a ne ajuta să
    atingem neutralitatea climatică până în 2050 și să construim o economie
    pozitivă pentru natură. Așadar, odată cu pierderea biodiversității și cu ritmul
    accelerat al schimbărilor climatice, peisajele noastre suferă schimbări
    dramatice.


    Ca parte a activității
    sale mai ample în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru păduri, Comisia
    Europeană a adoptat, de asemenea, o propunere de actualizare a guvernanței
    Uniunii Europene în domeniul forestier. Aceasta vizează crearea unui grup de
    experți reînnoit, incluziv și interdisciplinar al statelor membre, competent în
    toate aspectele forestiere.


  • Întâlnirea premierului cu românii din SUA

    Întâlnirea premierului cu românii din SUA

    Premierul
    român Marcel Ciolacu şi-a început vizita oficială în Statele Unite
    ale Americii la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, unde a
    comemorat victimele genocidului din cel de-Al Doilea Război Mondial. Ulterior,
    el s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din zona Washington -
    Virginia – Maryland.


    România are nevoie să dezvolte parteneriate cu companii
    din ţări democratice dezvoltate,     le-a transmis premierul românilor din zonă,
    mai ales într-un context de securitate excepţional, precizând că România are
    cea mai lungă frontieră cu Ucraina.


    Marcel Ciolacu: Fără marile
    realizări ale noastre după Revoluţie – apartenenţa la UE, la NATO şi
    parteneriatul strategic cu Statele Unite – astăzi n-am fi vorbit de o
    democraţie consolidată în România, n-am fi vorbit de o stabilitate şi n-am fi
    dormit liniştiţi în România dacă n-ar fi existat acest parteneriat.


    Românii nu pot fi ţinuţi în ţară decât dezvoltând serviciile publice şi
    infrastructura, a mai spus el, iar România se află pe
    direcţia corectă. Există investiţii majore în infrastructură, iar anul viitor,
    deşi este unul electoral, vor fi realizate reforme în sistemul bugetar.


    Marcel Ciolacu: Dacă nu facem acest lucru, începând de anul viitor România riscă să
    piardă sume importante din PNRR şi din fondurile europene. Din punctul meu de
    vedere, este ultimul tren al României. Dacă vom pierde proiectele şi reformele
    din PNRR şi aderarea la OECD în perioada următoare, România nu va mai prinde un
    tren atât de favorabil.


    Marcel Ciolacu a afirmat că speră
    ca SUA să devină cel mai important investitor direct în România în toate
    domeniile şi cel mai important partener comercial non-UE al României.     În acest fel, a apreciat el, diaspora va găsi calea de a comunica mai
    bine cu ţara.     În cadrul discuțiilor cu
    reprezentanţii comunităţii româneşti, Marcel Ciolacu s-a referit şi
    la eforturile de a include România în programul Visa Waiver. El a
    apreciat că renunţarea la vize va deveni realitate din 2025.


    Ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, prezentă la
    recepţia de la Washington D.C, a confirmat că există progrese în ceea ce
    priveşte includerea României în program, care     ar permite românilor să
    intre în SUA fără viză timp de cel mult 90 de zile.     Conform legilor
    americane, cetățenii unei țări pot beneficia de Visa Waiver dacă rata de respingere a vizelor este sub 3%. Aceasta
    a fost în 2020-2021, pentru România, de 17%. Scutirea de viză ar însemna că mii
    de români nu vor mai aștepta săptămâni sau chiar luni pentru procesarea vizei,
    nu vor mai risca ca aceasta să fie respinsă și nu vor mai plăti taxa de 185 de
    dolari. În
    prezent, singurele țări UE care nu fac parte din programul Visa Waiver
    sunt România, Bulgaria și Cipru.


  • Lituania și Inițiativa celor Trei Mări

    Lituania și Inițiativa celor Trei Mări

    În numărul 120 al buletinului
    informativ al Institutului European din România, a fost publicat un articol de
    opinie despre Lituania și Inițiativa celor Trei Mări.

    Autorul, Andrzej Pukszto,
    profesor la Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas precizează că formatul
    de cooperare regională reprezentat de Inițiativa celor Trei Mări a fost privit
    inițial mai degrabă cu reținere în acest stat baltic. Motivul a fost legat de o
    posibilă suprapunere sau de aparența unei alternative la Uniunea Europeană (UE).
    UE constituie, alături de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO),
    baza principală a stabilității economice și securității Lituaniei.


    În prezent,
    prin Inițiativa celor Trei Mări, Lituania urmărește în special implementarea proiectelor
    de transport Via Baltica (autostrada Varșovia-Kaunas-Riga-Tallinn) și Rail
    Baltica (Varșovia-Kaunas-Riga-Tallinn-Helsinki).




    Vă invităm să accesați textul integral al articolului
    aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Priorități în politica externă a României în anul 2024

    Priorități în politica externă a României în anul 2024

    Într-un interviu pe care
    a avut amabilitatea să-l ofere ediției din luna octombrie a buletinului
    informativ al Institutului European din România, E.S. ministrul afacerilor
    externe, doamna Luminița Odobescu a evidențiat prioritățile politicii externe a
    României, având în vedere dinamica actuală a contextului internațional.

    Domnia
    Sa a arătat că în politica externă predictibilitatea şi consecvența sunt
    esențiale pentru orice actor credibil și respectat. Prin urmare, România va
    continua să lucreze în cadrul format din cei trei piloni esențiali ai politicii
    sale externe: UE, NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Astfel, între prioritățile
    României se află: aderarea la spațiul Schengen, respectiv acțiunea comună cu
    partenerii americani pentru accederea în Programul Visa Waiver și demersurile
    pentru aderarea la OCDE.

    În ceea ce privește politica de extindere a UE,
    România susține luarea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare
    cu Ucraina și Republica Moldova. România va continua sprijinirea procesului de
    extindere a UE pe baza meritelor, atât în privința Balcanilor de Vest, cât și a
    partenerilor estici.


    Vă invităm să accesați textul integral al interviului
    aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expert, Serviciul Studii Europene

  • O Europă potrivită pentru era digitală

    O Europă potrivită pentru era digitală

    Prin politicile sale,
    strategia UE urmărește ca transformarea digitală să fie benefică pentru oameni,
    companii și mediul înconjurător. De asemenea, UE dorește să-și consolideze
    suveranitatea digitală și să stabilească standarde, mai degrabă decât să urmeze
    standardele stabilite de alții, pentru a face Europa potrivită pentru era
    digitală.

    Am vorbit cu europarlamentarul Vlad Botoș (Renew Europe) despre
    concluziile primului raport privind stadiul evoluției deceniului digital, care
    cuprinde o evaluare a performanței UE în raport cu obiectivele și țintele pe
    care Europa și le-a stabilit pentru 2030.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Comisia solicită României și altor 11 state să respecte legislația UE privind poluarea atmosferică

    Comisia solicită României și altor 11 state să respecte legislația UE privind poluarea atmosferică

    Potrivit unor informații înregistrate prin satelit, în 2022, 98% dintre cetățenii europeni trăiau în zone unde concentrația de particule fine era peste limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta înseamnă că aproape toți locuitorii Europei inspiră aer murdar, iar poluarea crește riscul bolilor respiratorii și cardiace și scade speranța de viață.


    La nivel european, România ocupa locul 8 în ceea ce privește rata de mortalitate cauzată de poluare, potrivit unor date din 2019 ale Institutului Național de Sănătate Publică. De altfel, Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe ale Europei.

    Preocupată de reducerea emisiilor, Comisia Europeană solicită României și altor 11 state membre să respecte legislația UE în ceea ce privește poluarea atmosferică și să își reducă emisiile de mai mulți poluanți.

    Astfel, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere către trei state membre: Luxemburg, Polonia și România și un aviz motivat unui număr de nouă state, printre care Bulgaria, Irlanda, Ungaria, Austria și Suedia. Acestea sunt avertizate că nu pun în aplicare angajamentele de reducere a mai multor poluanți atmosferici, potrivit unei directive europene.

    Aceasta stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru cinci poluanți atmosferici importanți: oxizii de azot, compușii organici volatili nemetanici, dioxidul de sulf, amoniacul și particulele fine. Acești poluanți contribuie la calitatea slabă a aerului, având un impact negativ asupra sănătății umane și a mediului.

    Angajamentele naționale trebuie îndeplinite de statele membre în fiecare an, între 2020 și 2029.

    Statele membre au, de asemenea, obligația de a institui programe naționale de control al poluării atmosferice pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.

    Luxemburgul, Polonia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat. În plus, Comisia Europeană poate decide inclusiv să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.


  • Un nou regulament de reducere a emisiilor de metan în sectorul energetic european

    Metanul este al doilea mare contributor la schimbările climatice, după dioxidul de carbon, și totodată un poluant puternic. Este responsabil pentru aproximativ o treime din încălzirea climatică actuală.

    Regulamentul Uniunii Europene privind metanul pentru sectorul energetic a fost propus de Comisie în 2021 şi este prima legislație comunitară care reduce emisiile dăunătoare de metan în acest sector. Acest regulament este esențial pentru realizarea obiectivelor Pactului Verde European și pentru reducerea emisiilor noastre de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030.

    Pentru ca acest regulament să intre în vigoare, este nevoie de adoptarea oficială, atât de către Parlamentul European, cât și de către Consiliu. Cele două instituţii şi-au dat deocamdată acordul provizoriu pentru acest document, un pas înainte, salutat de Comisie.

    Acest acord provizoriu vine cu doar câteva săptămâni înainte de conferinţa climatică a ONU COP28, în care UE își va continua angajamentul cu partenerii internaționali în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan.

    Noua lege europeană va obliga toate companiile și operatorii care folosesc gaze, petrol şi cărbune să-şi verifice în permanenţă emisiile de metan şi să ia măsuri pentru a le reduce. Companiile vor trebui să măsoare în mod regulat nivelul emisiilor de metan şi să le raporteze autorităților competente. Vor fi obligate să-şi verifice în permanenţă echipamentele pentru a detecta și repara scurgerile.

    Pentru creșterea transparenței, va fi creată o bază de date prin care publicul va cunoaște toate emisiile de metan anunţate de importatorii și operatorii din Uniunea Europeană.

    Uniunea importă o mare parte din necesarul său de petrol, gaze şi cărbune. Noua lege privind metanul are prevederi şi pentru aceste importuri. Astfel, Comisia va stabili profiluri de performanță a metanului pe țări și companii exportatoare, astfel încât importatorii europeni de energie să îşi poată alege furnizorii în cunoştinţă de cauză. Va apărea și un instrument de monitorizare a emițătorilor de metan la nivel global, cu un mecanism de alertă rapidă în cazul unor scurgeri prea mari.

    Începând din ianuarie 2027, importurile energetice ale Uniunii Europene se vor putea face numai dacă exportatorii vor aplica aceleași obligații de monitorizare, raportare și verificare precum producătorii din Europa.


  • Comisia Europeană propune o alianță pentru medicamente

    Comisia Europeană propune o alianță pentru medicamente

    Comisia Europeană a
    adoptat recent un set de acțiuni menite să prevină și să atenueze penuriile
    grave de medicamente în Uniunea Europeană pe termen mediu și lung. Astfel, se
    dorește asigurarea celor mai importante medicamente, a căror disponibilitate ar
    trebui garantată în orice moment pe întreg teritoriul Uniunii Europene.


    Într-o Uniune Europeană
    a sănătății puternică, este de neconceput ca pacienții să rămână fără
    medicamentele de care au nevoie    , spune Stella Kyriakides, comisar pentru
    sănătate și siguranță alimentară. Oficialul a anunțat acțiuni colective pentru o
    colaborare mai strânsă cu industria farmaceutică în vederea aprovizionării pe termen
    lung cu medicamente a tuturor statelor membre.

    Vom lucra, de
    asemenea, cu statele membre pentru a anticipa într-un mod coordonat elementele
    din reforma farmaceutică. Aceasta include notificarea timpurie a penuriei de
    către companii, planuri de prevenire a penuriei pentru toate medicamentele și
    informații sporite pentru partajarea penuriei de medicamente la nivelul UE. În
    paralel, am accelerat activitatea privind lista Uniunii Europene de medicamente
    critice și vom prezenta această listă inițială, care conține până la 350 de
    medicamente, până la sfârșitul acestui an.


    Stella Kyriakides,
    comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, spune că pentru atingerea
    obiectivelor, se va înființa o alianță pentru medicamentele esențiale de la
    începutul anului 2024.

    Această alianță va aduce un nou cadru
    de cooperare, reunind autoritățile naționale, industria, societatea civilă,
    Comisia Europeană și agențiile noastre pentru a dezvolta acțiuni coordonate la
    nivelul Uniunii Europene pentru a spori disponibilitatea medicamentelor. Se va
    concentra pe cele mai critice medicamente din lista Uniunii Europene și, apoi,
    va oferi răspunsuri personalizate la vulnerabilitățile identificate în
    lanțurile de aprovizionare.


    Un set de măsuri va fi pus la dispoziția acestei
    alianțe, care va include achiziții publice, diversificarea surselor de
    aprovizionare cu noi parteneriate strategice, stimularea și modernizarea
    capacității de producție pentru proiecte strategice și stocuri coordonate de
    medicamente la nivelul UE. Și, de fapt, această alianță este o nouă modalitate
    prin care autoritățile publice din UE pot colabora cu industria pentru a oferi
    soluții practice în vederea aprovizionării cu medicamente.


    O altă soluție
    identificată de Comisia Europeană pentru rezolvarea penuriei de medicamente
    esențiale este aceea a parteneriatelor internaționale pentru aprovizionare.


    Astfel, se va institui o rețea de parteneri
    internaționali care să asigure un lanț de aprovizionare neîntrerupt. De
    asemenea, vor fi instituite parteneriate strategice cu țările terțe pentru
    producția de medicamente esențiale, care să reflecte cererile și nevoile locale
    la nivel european, dar și mondial.


  • La semaine du 6 au 12 novembre 2023

    La semaine du 6 au 12 novembre 2023


    Le rapatriement des Roumains de la Bande
    de Gaza se poursuit


    La Roumanie
    poursuit son dialogue avec les autorités israéliennes et égyptiennes afin d’évacuer
    les citoyens roumains et leurs familles de la Bande de Gaza. C’est ce qu’a fait
    savoir le Ministère roumain des Affaires Etrangères. Par ailleurs, une équipe
    consulaire reste en place au point de passage de Rafah, à la frontière avec l’Egypte,
    pour continuer à offrir de l’assistance aux réfugiés roumains. A l’heure où l’on
    parle, un premier groupe d’une centaine de Roumains et des membres de leurs
    familles a quitté la Bande Gaza pour s’embarquer au Caire à bord d’un avion de
    la compagnie roumaine TAROM en direction de la Roumanie. D’autres groupes se
    préparent à rentrer au pays, après avoir sollicité la permission des autorités israéliennes et égyptiennes de transiter
    le point de passage de Rafah. Le premier ministre roumain, Marcel Ciolacu et la
    cheffe de la diplomatie roumaine, Luminita Odobescu se sont trouvés à bord de l’avion
    ayant transporté le premier groupe de réfugiés d’origine roumaine. Mme Odobescu
    a déclaré que la situation de sécurité reste particulièrement difficile et
    complexe et que les plans d’évacuation sont mis à jour en permanence. Le chef
    du gouvernement de Bucarest a réitéré le soutien de son cabinet à l’évacuation
    des citoyens roumains afin de les aider à arriver sains et saufs en Roumanie.




    Le gouvernement roumain adopte des
    décisions importantes


    Réuni en séance
    jeudi, le Gouvernement de Bucarest a adopté la nouvelle loi des pensions de
    retraite qui prévoit deux majorations dans le courant de l’année prochaine. Le
    nouveau document met en place de nouveaux critères de revalorisation des
    pensions afin que les iniquités soient supprimées. A l’issue de la réunion
    gouvernementale, la ministre du Travail, Simona Bucura-Oprescu, a affirmé que
    la nouvelle loi de la retraite est stable et soutenable et qu’elle privilégie le
    respect du travail et la contributivité. La responsable s’est dite confiante
    quant à la capacité de l’Exécutif de trouver les ressources nécessaires pour
    les deux majorations prévues dans le courant de 2024. Le gouvernement souhaite que
    la loi des pensions de retraite soit adoptée par le Parlement d’ici le 20
    novembre.




    Klaus Iohannis visite Bruxelles


    Le mieux serait
    que la Roumanie et la Bulgarie adhèrent en même temps à l’Espace Schengen, a
    déclaré mercredi, à Bruxelles, le président roumain, Klaus Iohannis, en
    affirmant que toutes les négociations et les tentatives de persuader les pays
    réticents tendent vers cette direction. Le chef de l’Etat roumain a parlé
    mercredi avec le premier ministre belge, Alexander De Croo et a participé à la
    signature d’un mémorandum de collaboration dans le domaine du nucléaire. La
    visite du président roumain à Bruxelles a eu plusieurs enjeux dont le soutien
    accordé au parcours européen de la République de Moldova. Un geste d’autant
    plus important que le même jour, la Commission a annoncé donner son feu vert à
    l’ouverture des négociations pour l’adhésion de Kiev et de Chisinau à l’Union
    européenne. A partir de janvier prochain, la Belgique assumera la présidence
    européenne et dirigera aussi bien l’agenda que le cadre des négociations d’adhésion.
    Les discussions de Bruxelles ont visé aussi les domaines de l’économie et de la
    défense, dans le contexte où un contingent de militaires belges se trouve en
    Roumanie pour renforcer le flanc Est. La visite en Belgique de Klaus Iohannis s’est
    clôturée par une entrevue avec sa Majesté, le roi Philippe, au domaine royal de
    Laeken.




    La Roumanie
    s’est dotée d’avions F-16


    Les premiers avions F-16 offerts par les Pays Bas à la Roumanie sont
    arrivés mardi, au centre européen d’entrainement de Fetesti, dans le sud du
    pays. Créé au terme d’un accord entre les Ministères roumain et néerlandais de
    la Défense, le centre devient essentiel pour la collaboration transfrontalière,
    le renforcement de la sécurité et de la solidarité alliées. Le Ministère
    roumain de la Défense rappelle que la base de Fetesti sera un véritable centre
    international où des pilotes seront formés au pilotage des avions de combat
    F-16 et où l’interopérabilité alliée sera consolidée. De cette manière, la
    Roumanie rejoint les autres nations qui soutiennent la formation des pilotes
    ukrainiens. Le centre de Fetesti contribuera à la mise en place d’une série de
    standards internationaux communs et au renforcement des capacités de l’OTAN de
    relever les défis complexes auxquels se confrontent la région de la mer Noire
    et l’Europe de l’Est.




    Le
    premier juge roumain à la Cour internationale de Justice


    L’ancien chef de
    la diplomatie roumaine et l’actuel conseiller présidentiel, Bogdan Aurescu, a été
    élu juge à la Cour Internationale de Justice. Il devient le premier roumain à recevoir
    une telle fonction. C’est une victoire de la diplomatie roumaine, affirme le
    Ministère des Affaires Etrangères selon qui, la Roumanie respecte le droit
    international et encourage une politique étrangère fondée sur le respect des
    droits et des libertés fondamentales. Dans un message de félicitations, le chef
    de l’Etat, Klaus Iohannis, écrit que ce succès reflète « l’engagement
    ferme de la Roumanie au service d’un ordre international fondé sur des normes ».
    Les juges de la Cour Internationale de Justice sont choisis parmi d’autres
    candidats par l’Assemblée générale et le Conseil de sécurité des Nations Unies,
    pour un mandat de neuf ans.



  • La République de Moldova lors des élections locales

    La République de Moldova lors des élections locales


    Ces trente
    dernières années, la République de Moldova, voisine de la Roumanie, est passée
    du statut de vassal de Moscou à l’époque soviétique à celui de candidat à l’UE.
    Suite à la condamnation par l’administration pro-occidentale moldave avec à sa
    tête, la présidente Maia Sandu, de l’agression russe en Ukraine, le pays a
    accéléré son parcours européen, la seule chance d’obtenir la stabilité
    démocratique et la prospérité. N’empêche, l’opposition de la gauche pro-russe n’est
    pas négligeable, comme le prouvent les résultats des élections municipales de
    dimanche.

    Crédité par 40% des suffrages exprimés, le Parti Action et Solidarité
    de la présidente Maia Sandu est arrivé en tête dans près des deux tiers des
    régions et a emporté les élections dans 240 mairies sur près de 900. Pourtant,
    il n’a pas réussi à s’imposer dans les grandes villes. A Chisinau, il a été
    battu par l’actuel maire, Ion Ceban. Cet ancien membre du parti socialiste
    pro-russe se dit désormais pro-occidental et a obtenu un second mandat avec près
    de 51% des voix, contre 28% seulement pour le PAS. N’empêche, son parti n’a pas
    enregistré le même succès au sein du Conseil municipal. L’analyste Ion
    Tăbârţă constate que le parti au pouvoir a obtenu moins de suffrages que prévu.


    On ne saurait ignorer
    le fait que les positions des socialistes et des communistes demeurent assez
    solides. Les prévisions étaient optimistes, puisqu’elles parlaient d’une société
    où deux tiers de la population regardaient vers l’Europe et seul un tiers vers
    l’Est. Or, la réalité est différente. Les partis de gauche ont plus de
    suffrages que ceux de droite.



    Considéré un
    véritable teste pour la politique pro-européenne de la présidente, Maia Sandu,
    le scrutin local a eu lieu dans le contexte de plusieurs tentatives de
    déstabilisation en provenance de la Russie qui rejette toutes ces accusations. Dans un rapport préliminaire, l’Organisation
    pour la Sécurité et la Coopération en Europe avait précisé que toute la
    campagne a été dénaturée par des flux financiers illicites censées influencer
    la volonté de l’électorat. Reuters note qu’avant le scrutin, les autorités
    moldaves ont accusé Moscou d’avoir versé 5 millions de dollars à des
    groupements criminels dirigés par l’oligarque
    moldave, Ilan Şor, pour acheter des
    voix. Ilan Sor avait pris la fuite après avoir été condamné pour des fraudes
    bancaires.

    Deux jours avant les élections, les autorités ont disqualifié les
    candidats du parti pro-russe Chance, de Sor, pour des raisons de sécurité, une
    décision qui a limité les options des électeurs, selon l’OSCE. Le scrutin de
    dimanche a été le dernier avant celui présidentiel qui aura lieu le 24 novembre
    2024. En 2025, la République organisera des élections parlementaires.