Radio România Internațional

Tag: UE

  • Spațiul european al datelor privind sănătatea

    Spațiul european al datelor privind sănătatea

    Propunerea de regulament
    referitor la un spațiu european al datelor privind sănătatea (EHDS) urmărește
    să îmbunătățească accesul și controlul persoanelor fizice asupra datelor lor
    electronice cu caracter personal privind sănătatea, permițând în același timp
    reutilizarea anumitor date în scopuri de cercetare și inovare. Aceasta prevede
    un mediu de date specifice sănătății, care va contribui la promovarea unei
    piețe unice pentru serviciile și produsele digitale de sănătate.


    În prezent,
    accesul transfrontalier la datele privind sănătatea variază de la un stat
    membru la altul. Noile norme urmăresc să permită unui turist spaniol să cumpere
    medicamente în baza unei rețete într-o farmacie germană sau medicilor să aibă
    acces la informațiile medicale ale unui pacient belgian care urmează un
    tratament în Italia.


    Europarlamentarul croat Tomislav Sokol, membru al Partidului
    Popular European, a subliniat importanța acestui regulament:

    Pandemia COVID-19 a demonstrat importanța datelor
    de sănătate actualizate pentru luarea deciziilor cheie în domeniul sănătății
    publice și pentru a răspunde la situații de criză în timp util, dar și pentru
    tratament, cercetare și inovare. Cu toate acestea, există încă multe obstacole
    în statele membre sub forma unor reguli și proceduri complexe care împiedică
    exploatarea deplină a potențialului datelor digitale privind sănătatea.

    Cele
    mai mari probleme provin din absența standardelor obligatorii la nivelul
    Uniunii, ceea ce determină o funcționare limitată și incapacitatea de a face
    schimb de date, nu numai între spitale și clinici din diferite țări, ci adesea
    în cadrul aceluiași stat membru.

    Prin stabilirea unui Spațiu european de date
    privind sănătatea, încercăm să înlăturăm aceste bariere și probleme. Scopul
    prezentului regulament este de a înființa un spațiu european de date pentru a
    îmbunătăți accesul cetățenilor la datele lor personale de sănătate. Este vorba
    de așa-numita utilizare primară a datelor electronice de sănătate.

    Pe de altă
    parte, utilizarea secundară înseamnă utilizarea datelor de sănătate pentru
    inovare și cercetare, pentru a dezvolta noi tratamente și medicamente care
    salvează vieți. Prin utilizarea principală a datelor de sănătate, cetățenii
    sunt puși în centrul atenției, deoarece li se oferă control asupra datelor lor personale
    pentru a îmbunătăți asistența medicală în întreaga Uniune Europeană.



    În temeiul noilor norme,
    persoanele vor avea un acces mai rapid și mai ușor la datele electronice
    privind sănătatea, indiferent dacă se află în țara lor de origine sau în alt
    stat membru. Acest lucru va aduce beneficii cetățenilor UE, facilitând luarea
    unor decizii în cunoștință de cauză și furnizarea transfrontalieră de asistență
    medicală mai sigură.


  • Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru pregătirea unei Uniuni cu peste 30 de state membre

    La ultimul Consiliu European din decembrie 2023, liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat decizia deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, a fost luată decizia lansării negocierilor de aderare și cu Bosnia și Herțegovina, atunci când vor fi îndeplinite criteriile necesare. Georgiei i-a fost oferit statutul de țară candidată, iar liderii europeni au confirmat angajamentul colectiv față de un viitor în care toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest să facă parte din Uniunea Europeană.

    În acest context, Comisia Europeană începe procesul de examinare și definire a cadrului de negociere, dar va demara și un proiect privind reformarea internă a Uniunii Europene.

    Vom începe să lucrăm la propriile noastre reforme, astfel încât să ne pregătim pentru o Uniune cu peste 30 de state membre, a spus șefa executivului european, Ursula Von der Leyen, în discursul rostit recent în Plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

    Luna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o comunicare în acest sens către Parlamentul European și Consiliu.

    În ceea ce privește sprijinul financiar acordat Ucrainei, preşedinta Comisiei Europene este încrezătoare că se va găsi o soluţie din partea tuturor celor 27 de membri ai UE.

    La reuniunea Consiliului European din decembrie 2023, atunci când liderii țărilor membre au convenit să înceapă discuţiile de aderare cu Ucraina, nu au dat undă verde pachetului financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru această ţară, din cauza veto-ului Ungariei.

    Ursula Von der Leyen: Ultimul Consiliu European a arătat voinţa politică de a sta alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie, dar trebuie să susţinem această decizie şi cu fondurile necesare. Am propus garantarea unei finanţări stabile şi pentru Ucraina în următorii patru ani, pentru a sprijini funcţionarea zilnică a statului, pentru a stabiliza economia, pentru a o aduce mai aproape de UE şi pentru această nevoie de un buget european actualizat.

    Este de așteptat ca la Consiliul European extraordinar programat pe 1 februarie, cele 27 de state membre ale UE să ajungă la o poziţie comună privind revizuirea bugetului multianual şi cu punerea la dispoziţia Ucrainei a celor 50 de miliarde de euro.


  • The economy under pressure – the impact of inflation

    The economy under pressure – the impact of inflation


    Having been under an excessive deficit procedure for several years, since 2020, to be exact, Romania starts the year 2024 with the ambition of doing something to address the situation. A normal objective, but one which is going to be extremely ambitious, given that Bucharests efforts in recent years have not been able to solve the problem. The equation is all the more complicated now, in a year with four types of elections. There will be European Parliament, local, presidential and parliamentary elections, and Romania – the only country in the EU subject to excessive deficit procedure in 2023 – finished the past year with parameters far from Brusselss requirements. The figure reached is even higher than the targeted 4.4%, and we are talking about a budget deficit of around 6%.



    At the same time, the annual inflation rate, an indicator that has given Romania and other EU countries a hard time, reached 6.61% at the end of 2023, according to the latest data from the National Institute of Statistics. Overall, the entire macroeconomic picture of Romania is rather characterised by gaps between the calculations made by the government at the beginning and end of 2023 regarding inflation, deficit and budget revenues, analysts say. “2023 was a very complicated economic year for Romania. Inflation went down, in line with the developments in Europe, albeit more slowly. But the economy slowed down in the second part of the year and the real GDP growth will probably be around 2%, below the forecast value,” reads a Romania – the Euro Zone MONITOR report published in December, under the coordination of academician Daniel Daianu. How does the National Bank of Romania see the situation? Here is the spokesperson for the institution, Dan Suciu:



    Dan Suciu: “The year 2023 eventually ended in much better circumstances than I anticipated during it, especially at the beginning, but also along the way. At some point many feared that inflation will be even higher. We had doubts related to the economic growth in 2023, in the sense that the goal of the Central Bank was to reduce inflation, but not push the economy into recession, as it happened in many other countries, and at the same time to make sure that foreign currency reserves reach this historical record level, so that the financial and economic stability of the country, especially from the external perspective, should not be called into question at all. At the end of the day, we do have good results, and this creates the conditions for a reasonable 2024. I wouldnt say we expect miracles as of 2024, there are still many uncertainties. You know that we have a new tax package that came into force on January 1. This, despite the central banks efforts, will have a certain inflationary impact in the first quarter of this year, but we still cannot size it up properly. I mean, obviously it is important that it starts from an inflation rate of over 6% rather than 7% or 8%, so one the one hand it will not be very high, and we must trust that at least after this first quarter, the inflation will go down. This is one of the goals, to end the year with lower inflation, even if it will go up slightly in the first quarter.”



    The National Banks forex reserves that Dan Suciu mentioned had reached EUR 59.77 bln in late December 2023, compared to EUR 46.63 bln on December 31, 2022. This reserve is important, Dan Suciu explained:



    Dan Suciu: “This is money that the National Bank has from several sources, but all in all, depending on the amount of forex reserves, money may be issued and channelled into the economy, so that borrowing may stay at acceptable levels, so that payment obligations may be met, and so that the currency exchange rate may benefit from some stability. There are several roles that this reserve is able to play, including the fact that it helps keep interests for government loans at a lower level, and it enables the economy to run at a reasonable pace, without inflationary pressures.”



    All economic experts agree that the beginning of the year will see a rise in inflation, triggered by an excise increase and the scrapping of some tax facilities. The national currency may also depreciate slightly against the euro, says the financial analyst Adrian Codirlaşu, vice-president of CFA Romania:



    Adrian Codirlaşu: “In the coming year, I believe the depreciation of the leu against the euro will resume, at a slow pace, around 2-3% per year, as it has been lately, given that the inflation rate in Romania is higher than in the Euro zone, and given the high current account deficit that Romania has. There will be a rise in inflation in January, following the recent tax changes, with VAT increases, excise increases, the tax on turnover which is in fact another form of VAT. So there will be this inflation shock in January, of around 1-1.5%.”



    Later this year, in the context of the high budhet deficit, the tax policy will be the main risk for inflation, Adrian Codirlașu added. (L Simion, AM Popescu)


  • Evaluarea atitudinilor pro și contra ruse ale românilor la începutul războiului împotriva Ucrainei

    Evaluarea atitudinilor pro și contra ruse ale românilor la începutul războiului împotriva Ucrainei

    În cea mai recentă ediție a revistei academice Romanian Journal of European Affairs, publicată în luna decembrie 2023 de Institutul
    European din România, unul dintre articole investighează factorii care au
    influențat atitudinile cetățenilor români față de invazia rusă a Ucrainei.

    Cercetarea
    este fundamentată pe ideea că războiul are efecte nu doar în plan militar, ci
    și în plan social, prin afectarea vieții cotidiene a cetățenilor români. Acest
    lucru a fost reflectat inclusiv prin modul în care a fost prezentată din punct
    de vedere mediatic agresiunea Federației Ruse, ceea ce a favorizat o raportare
    mai degrabă polarizată față de război. Astfel, au existat atât atitudini pro-ruse,
    cât și atitudini anti-ruse ale cetățenilor. Acestea au fost influențate de
    variabile de la nivel individual, precum cele reliefate de modelele de consum
    mediatic, preocupările personale cu privire la război, atitudinile legate de politică
    și menținerea unei mentalități conspirative.

    Rezultatele cercetării confirmă
    concluziile altor analize, arătând că informarea de pe platformele social
    media duce la atitudini pro-ruse mai accentuate. Acest lucru este explicat
    de proliferarea ridicată a narațiunilor pro-ruse pe rețelele de socializare, ca
    parte a propagandei ruse.




    Textul complet al articolul este disponibil în
    limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/.


    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expertă, Serviciul Studii Europene



  • Maia Sandu – premiu pentru valori europene

    Maia Sandu – premiu pentru valori europene

    Preşedintele
    Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit, sâmbătă, Premiul ‘Timişoara pentru
    valori europene’, înfiinţat în acest an de municipalitatea fostei capitale
    culturale europene pentru a onora personalităţi care promovează sau apără
    valorile europene în interiorul şi în afara Uniunii. Primesc acest premiu, a
    spus Maia Sandu la ceremonia de decernare, ca pe un vot de încredere în
    capacitatea Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi de a duce până la capăt
    lupta pentru libertate. Liderul de la Chişinău a mulţumit României pentru
    ajutorul fără fisuri acordat şi a afirmat că-şi doreşte pentru propria ţară
    prosperitatea de care au parte celelalte ţări europene.

    Maia Sandu: Doresc
    să folosesc acest prilej pentru a sublinia recunoştinţa şi înalta apreciere,
    sprijinul pe care l-am primit din partea României, un sprijin necondiţionat,
    frăţesc pentru care vom fi întotdeauna recunoscători. Ce vedem aici la
    Timişoara, ce vedem în oraşele europene, vrem şi pentru Republica Moldova.
    Nivelul de trai pe care îl văd în oraşul dvs., libertatea de gândire şi
    exprimare, valorile europene să ajungă de neînvins, aici şi în Republica
    Moldova.

    Şefa statului moldovean a subliniat că extinderea Uniunii
    Europene către Est a reprezentat o reparaţie istorică la scară largă, care nu
    va fi niciodată completă dacă state precum Republica Moldova sau Ucraina vor
    rămâne în afara spaţiului comunitar. Locul oamenilor care aleg libertatea este,
    a spus ea, alături de statele şi popoarele lumii libere, nu în vreo zonă gri,
    sub umbra ameninţărilor permanente la adresa suveranităţii şi independenţei.

    Ştim
    cu toţii că în Republica Moldova aceste ameninţări – fie directe, fie prin
    intermediari trădători, oligarhi dispuşi să-şi vândă concetăţenii fără ruşine -
    nu vor conteni, ci dimpotrivă, se vor intensifica pe măsură ce noi ne vom rupe
    de legăturile păguboase ale trecutului. Dar noi nu ne temem şi nu ne vom abate
    de la drumul nostru. În ultimii ani, am reuşit să scăpăm de dependenţa de gazul
    rusesc, am reorientat exporturile noastre către noi pieţe de desfacere,
    construim şi reparăm drumuri şi poduri care ne leagă de Uniunea Europeană.
    Republica Moldova nu mai este la cheremul Kremlinului, ci îşi decide singură
    soarta şi păşeşte hotărât pe calea integrării europene    , a afirmat preşedinta
    Republicii Moldova. În opinia ei, acest fapt a fost recunoscut de statele
    Uniunii atunci când, în decembrie 2023, au decis că Republica Moldova, alături
    de Ucraina, merită să deschidă negocierile de aderare.

    În această epocă
    tumultoasă, Maia Sandu apare nu doar ca un lider puternic pentru poporul său,
    ci ca un model pentru milioane de europeni din afară Moldovei    , a subliniat
    primarul Timişoarei, Dominic Fritz. Potrivit acestuia, preşedinta Maia Sandu a
    crezut în aspiraţiile europene ale Moldovei atunci când mulţi le considerau
    utopice şi, cu o muncă incredibilă şi curaj, luptă cu perseverenţă pentru a
    contura o cale europeană pentru Moldova


  • 13.01.2024 (mise à jour)

    13.01.2024 (mise à jour)

    Protestations – Les fermiers et le ministre roumain de l’agriculture, Florin Barbu, ont scellé un accord durant leurs négociations de ce samedi. Les fermiers ont demandé, entre autres, la majoration des subventions et ont décidé d’une série de modifications législatives leur permettant de conduire des outillages agricoles avec le permis de conduire pour les autos. Les camionneurs et les fermiers ont présenté une quarantaine de revendications dans le cadre d’une réunion vendredi avec le premier ministre Marcel-Ciolacu. Ils demandent des solutions concrètes aux problèmes qu’ils réclament dont notamment la majoration des prix des assurances obligatoires de type « au tiers » et des carburants mais aussi d’autres difficultés. Les fermiers demandent l’aide du gouvernement pour faire face aux importations de céréales d’Ukraine et déplorent le fait de ne pas avoir reçu les subventions d’Etat, soulignant qu’ils ont aussi des dettes aux banques.

    Maia Sandu – La présidente de la République de Moldova, s’est vue décerner ce samedi le prix, « Timisoara pour des valeurs européennes ». Maia Sandu est la première lauréate de ce prix qui honore des personnalités reconnues sur le plan international qui défendent les valeurs européennes. Dans le discours prononcé devant plusieurs centaines de personnes, la présidente de la République de Moldova a déclaré que le prix constituait non seulement une reconnaissance personnelle, mais aussi une appréciation de la manière dont les citoyens de la République de Moldova défendaient leur droit de vivre en pays, liberté et démocratie. Maia Sandu a souligné que l’agression de la Russie contre l’Ukraine avait illustré que la démocratie pourrait être fragile et que les valeurs européens et humains pourraient toujours être piétinées. Elle a réitéré le fait que la République de Moldavie était résolue dans son parcours européen. « La République de Moldova n’est plus asservie au Kremlin, mais elle décide seule de son sort et fait des pas décisifs sur la voie de l’intégration européenne. Et cela a été reconnu par les Etats membres de l’UE lorsqu’en décembre dernier ils ont décidé que la Moldavie, aux côtés de l’Ukraine, méritent bien de commencer les négociations d’adhésion » a déclaré la présidente Maia Sandu.

    Défense – La contribution de la Roumanie à l’élaboration de la stratégie des Etats Unis en mer Noire sera une priorité dans la période qui suit – a promis le ministre roumain de la défense, Angel Tîlvăr, dans le cadre d’une réunion avec l’ambassadrice des Etats-Unis à Bucarest, Kathleen Kavalec. Selon un communiqué du ministère roumain de la Défense nationale, les deux responsables ont évoqué les principaux repères de la coopération bilatérale en 2024 sur les plans politique et militaire, avec un accent particulier sur l’impact de la guerre d’agression de la Fédération de la Russie contre l’Ukraine. La Roumanie est en 47e position du classement des puissances militaires au monde, GlobalFirepower, une bonne position au niveau régional. La Roumanie est dépassée par la Pologne, mais elle est suivie par la Hongrie et par la Serbie. L’Ukraine compte toujours parmi les 20 premiers pays au top des forces militaires pour cette année.

    Banque centrale – La Banque nationale de Roumanie a décidé de maintenir son taux directeur au niveau des 7% par an, dans le contexte des pressions inflationnistes estimées surtout pour la première partie de l’année 2024. Le taux directeur qui influence tous les types de contrats financiers demeure inchangé depuis une année. Egalement inchangé demeure aussi le niveau des taux d’intérêt auxquels les banques commerciales peuvent s’emprunter auprès de la Banque centrale roumaine ou qu’elles reçoivent lorsqu’elles constituent des dépôts à la Banque centrale. Selon les évaluations actuelles le taux annuel d’inflation augmentera durant le premier mois de 2024, à cause aussi de la majoration et de l’introduction en janvier de taxes et d’impôts indirects, afin de continuer la consolidation budgétaire, mais la tendance à la baisse reviendra selon une trajectoire plus basse que celle prévue dans son dernier rapport en date.

    Météo – Ce weekend, ce sont des journées superbes d’hivers à travers le pays. Les maximas iront de -4 à 11 degrés. Quelques chutes de neige seront présentes sur le relief. Du soleil à Bucarest et des maxima dimanche allant jusqu’à 7 degrés.

  • Sinteza-a evenimentiloru externi tru anlu 2023

    Sinteza-a evenimentiloru externi tru anlu 2023

    Atacu multu mari al Hamas contra a Israelului


    Tu 7-li di sumedru, anlu ți tricu, comandouri ali organizaţíi Hamas pitrumsirâ tu notlu a Israellui ditu Cumata Gaza ş-adrarâ lâieț/cârdiliu tu horli mardzina di sinuru ş-la unu festivalu di muzică. Bilanţulu fu di vârâ 1200 di morţâ, pânâ sh-ficiuriț. 240 di oamiñi, pritu cari auși sh-cilimeañi, furâ loaț ostatiț. Câtu mari ș-preșcav fu ataclu ciudusirâ ș-lâhtârsirâ Israellu ş-lumea dimocraticâ. Cadhurli cu fânicolu adrat di terorişțâlli Hamas easti zori i dipu ti nivideari, pricunuscurâ membrilli a parlamentilor, tamam ș-ațel românescu, ți avu izini s-li veadâ. Poliţia israelianâ ancheteadzâ posibili violenţi sexuali adrati di membrilli Hamas, pritu cari violuri tu grupu i mâchilipseri di mârși. Israellu apândâsi militaru pritu bombardamenti multu mări contra ali Gazâ, iara dapoaia unâ operaţiuni terestrâ multu largâ, ți avea tu umuti surparea a Hamaslui.


    Catandisea umanitarâ ditu Gaza, unâ ditu năili cu nai ma marea densitati di oamiñi ditu lumi, s-lâi multu ayoñea că âlli gâilipsi tuț. Câtâyursit ti aspârdzerli multu mări adrati di operaţiuñli militari, Israellu dzâsi că Hamas u ari câbatea ti mira lai a civililor palestinieñi, că ari unâ multu mari infrastructurâ militarâ subteranâ tu spaţii țivili. Ș-ma multu, dzâcu analişțâlli, Hamas lâ shtsâ mintea la multsâ oamiñi câtâ aurâ/ahti. S-feați unâ isihâsiri/armistitsiu ti șcurtu chiro ta s-poatâ s-libireadzâ ostatiț israelieñi contra hâpsânits palestinieñi şi s-creascâ agiutorlu umanitaru tu Gaza. Dupu spusa ali ONU, cama di dauâ treimi ditu ațeali 2,4 miliuni di oamiñi dit Cumata Gaza furâ mutaţ di aclo-aclo. Numirlu a țivililor vâtâmaț tricu, taha, di 22 di ñilli. România scoasi ditu Gaza, anda âlli si câftă, cama di 300 di cetăţeñi româñi ş-membri di tăifurili a aluștor.


    Doilu an di polim tu Ucraina


    Tu meslu cirișar, anlu ți tricu, așcherea ucraineanâ ahurhi unâ contraofensivâ ți pârea s-hibâ sucțes, lucru ți hârnea nâdia că Arusia agresoari va s-da nâpoi multu tu polimlu ți l-acâță tu 2022. A că avu agiutor militar ocțidental di miliardi di dolari, Ucraina nu putu altu țiva dicât s-llia nâpoi niscânti hori ditu notlu ș-apirita ali vâsilíi. Polimul ditu Gaza mută niheamâ atenția di la ațelu ditu Ucraina, vâsilíi ți nu ascumsi că ll-u frică că toara aliațlli ocțidentali va s-agiutâ ma pțânu. Iara frica a loru fu dealihea: Congreslu american dit inșita a anlui 2023 nu fu sinfun cu pachetlu di miliardi di dolari — agiutor ti Ucraina, di ispetea a niachicâsearillei anamisa di tâburli republicanâ ș-ațea dimocratâ, a prezidentului Joe Biden.


    Pi di alantâ parti, un raportu diclasificat a servițiilor di informaţii americani, ți inși tu migdani anlu ți tricu, luyurseaști că Arusia chiru tu Ucraina cama di 315.000 di militari, dimi 87% ditu efectivili bâgati tu polimu, suti di avioani şi ñilli di tancuri. Uidisit cu spusa a secretarlui gheneralu ali NATO, Jens Stoltenberg, aesti chireri scotu tu padi alatusea strateghicâ a prezidentului Vladimir Putin ta s-acațâ Ucraina, iara rezultatlu easti că Arusia s-feați ma slabâ politic, militar ş-economicu. Di anda ahurhi polimlu, s-vidzurâ niscânti alatusi ți avurâ ligâturâ ș-cu România. Droni filisiti tu polimu câdzurâ ș-pi locu românescu ică intrarâ tu spaţiul aerian ali vâsilíi.


    Finlanda tu NATO, Ucraina şi Moldova, cama aproapea di UE


    Agresiunea aruseascâ contra ali Ucrainâ dusi la alâxeri geopolitiți mări: âlli bâgă zori ali Suedíi ş-ali Finlandâ s-tragâ mânâ di neutralitatea militarâ şi u spusi vrearea ti opțiunea pro-europeanâ ali Ucrainâ şi a viținâllei a llei ma ñicâ, Republica Moldova, victimâ colateralâ tu aestu polimu. Tu 4-li di apriiru 2023, la ma pţân di un an di la câftarea faptâ di ispetea a pericollui di acâțari ali Ucrainâ di câtâ Arusíi, Finlanda agiumsi s-hibâ 31-lu crat membru ali Alianţâ Nord-Atlanticâ. Ațelli 1300 di km di sinuru anamisa di Finlanda şi Arusia fac diplo, sinurlu a aliștei cu NATO. Ninti s-acațâ polimlu, prezidentul Putin vrea ma pțân NATO tu Evropa i ma largu di Arusíi; di cara ahurhi polimlu, tora ari ma multu aproapea di ea. Şi va s-facâ idyiul lucru, siyura ș-cu Suedia. Tu ți mutreaști Uniunea Evropeanâ, liderilli a aliștei apufusirâ, tu meslu andreu ți tricu, s-ahurheascâ muabețli ti aprucheari ali Ucrainâ ș-ali Republicâ Moldova, craturi ți avea statutlu di candidati tu 2022. Prezidentul ucrainean Volodimir Zelenski dzâsi că apofasea aesta easti unâ anâchiseari ti vâsilia a lui ş-ti Evropa, unâ anâchiseari ți lâ da anacrâ, iara prezidenta di Chişinău, Maia Sandu, dzâsi că sucțeslu s-feați cu agiutorlu a tutâlor ți u aleg dimucraţia şi prucupsearea.


    Cutrimburări di loc ți irmuxescu ş-aprinderi di foc, tu nai ma câldâroslu anu ditu isturia a Loclui


    Tu ahurhita a meslui șcurtu, unâ cutrimburari vârtoasâ, ți intră tu toplu a naima lăilor cutrimburări dit aeșțâ 100 di añi di ma nâpoi, irmuxi notlu ș-apirita ali Turchii ş-unâ parti ditu Siríi. Alâsă dinâpoi 56.000 di morţi, ditu cari 6 ñilli tu Siríi. Unâ altâ cutrimburari mari di loc s-feați, tu yizmâciuñi, tu chentrul a Maroclui, ş-vâtâmă 3 ñilli di oamiñi. Pi di altâ parti, 2023 fu nai ma căldâroslu anu ți s-ari faptâ, uidisit cu spusa a serviciului evropean ti alâxeri climatiți Copernicus. Oamiñilli di științâ fac tâmbihi că planeta va s-ângâldzascâ cât chiro ș-emisiili di gazi cu efectu di serâ suntu tu crișteari. Temperaturli recordu dusirâ la xeri, aprinderi di foc ți nu pot s-hibâ controlati ș-furtuñi. Tu Canada, arsirâ cama di 18 miliuni di ha di păduri, iara 200.000 di oamiñi furâ mutaț tu alti locări. Aprinderi mări di foc s-feațirâ ș-tu Gârțíi ș-tu Hawaii.


    Âncurunarea al Charles III-lu ca vâsille


    Tu 6-li di mai, anlu ți tricu, Vâsillelu Charles III-lu ali Mari Britaníi fu âncurunat vâsille, tu unâ țirimoníi ți alâsă unâ entipusi mari tu mintea a oamiñlor. Charles avea agiumtâ vâsille tu yizmâciuñi 2022, di cara muri dadâ-sa, Elisabeta II-a. Fu ti prota oarâ tu aeșțâ 70 di añi ditu soni cându Marea Britaníi lo parti la âncurunarea ti vâsille a unlui şef di crat. Dupâ un mes di la âncurunarea ti vâsille, Charles III-lu feați unâ vizitâ privatâ tu Româníi, vâsilíi ti cari dzâsi că s-ducheaști multu ligat. Vâsillelu, tsi vu va multu Transilvanía, cilâstisi ti țânearea a patrimoniului culturalu românescu, ancupârândalui casi veclli di la hoarâ ș-adrândalui mirimets, ta s-li ascapă di la chireari.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armãnipsearea: Tascu Lala

  • Sinteza evenimentelor externe

    Sinteza evenimentelor externe

    Atac masiv al Hamas asupra Israelului


    Pe 7 octombrie
    anul trecut, comandouri ale organizaţiei Hamas au pătruns în sudul Israelului
    din Fâşia Gaza şi au comis masacre în localităţi de frontieră şi la un festival
    de muzică. Bilanţul a fost de circa 1200 de morţi, inclusiv copii. 240 de
    persoane, între care bătrâni şi copii, au fost luate ostatice. Amploarea şi
    virulenţa atacului au surprins şi îngrozit Israelul şi lumea democratică. Imaginile
    cu atrocităţile comise de teroriştii Hamas sunt greu dacă nu imposibil de
    privit, au recunoscut membri ai parlamentelor, inclusiv cel român, care au avut
    acces la ele. Poliţia israeliană anchetează posibile violenţe sexuale comise de
    membrii Hamas, printre care violuri în grup sau mutilări de cadavre. Replica
    militară a Israelului a constat în bombardamente masive asupra Gazei, urmate de
    o operaţiune terestră pe scară largă, având ca obiectiv declarat eliminarea
    Hamas.

    Situaţia umanitară din Gaza, una dintre cele mai populate regiuni ale
    lumii, s-a deteriorat rapid până la a deveni îngrijorătoare. Criticat pentru
    magnitudinea distrugerilor provocate de operaţiunile militare, Israelul a
    susţinut că Hamas este responsabilă de soarta precară a civililor palestinieni,
    deoarece a dezvoltat o vastă infrastructură militară subterană în spaţii
    civile. În plus, spun analiştii, Hamas ţine populaţia captivă ideologiei urii.
    Un armistiţiu temporar a permis eliberarea de ostatici israelieni la schimb cu deţinuţi
    palestinieni şi intensificarea ajutorului umanitar pentru Gaza. Potrivit ONU,
    peste două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei au fost
    strămutaţi. Numărul civililor ucişi ar fi trecut de 22 de mii. România a
    evacuat din Gaza, la cerere, peste 300 de cetăţeni proprii şi membri de familie
    ai acestora.



    Al doilea an de război în Ucraina


    În luna iunie a
    anului trecut, armata ucraineană a lansat o contraofensivă ce se anunţa de
    succes, alimentând, astfel, speranţele că Rusia agresoare va face paşi decisivi
    în spate în conflictul pe care l-a declanşat în 2022. În pofida ajutorului
    militar occidental de miliarde de dolari, Ucraina nu a reuşit decât recucerirea
    unor localităţi mici din sud şi est. Războiul din Gaza a mutat parţial atenţia
    de la cel din Ucraina, ţară care nu a ascuns că se teme de un angajament mai
    redus al aliaţilor occidentali. Iar temerile s-au dovedit justificate într-o
    anumită măsură: Congresul american a încheiat anul 2023 fără a valida pachetul
    de miliarde de dolari reprezentând ajutor pentru Ucraina, din cauza dezacordului
    dintre tabăra republicană şi cea democrată, a preşedintelui Joe Biden.

    Pe de
    altă parte, un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane,
    apărut anul trecut, estimează că Rusia a pierdut în Ucraina peste 315.000 de
    militari, adică 87% din efectivele angrenate în război, sute de avioane şi mii
    de tancuri. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, aceste
    pierderi subliniază eroarea strategică a preşedintelui Vladimir Putin de a
    invada Ucraina, iar rezultatul este acela că Rusia este mai slabă politic,
    militar şi economic. În premieră de la declanşarea sa, mici incidente legate de
    război au implicat România. Astfel, drone folosite în conflict au căzut pe
    pământ românesc sau au intrat în spaţiul aerian al ţării.



    Finlanda în NATO, Ucraina şi Moldova, mai
    aproape de UE


    Agresiunea rusă
    asupra Ucrainei a avut consecinţe geopolitice majore: a forţat Suedia şi
    Finlanda să renunţe la neutralitate şi nealiniere militară şi a cristalizat
    optiunea pro-europeană a Ucrainei şi a vecinei sale mai mici, Republica
    Moldova, victimă colaterală a conflictului. Pe 4 aprilie 2023, la mai puţin de
    un an de la solicitarea sa, făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia
    Rusiei în Ucraina, Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianţei
    Nord-Atlantice. Cei 1300 de km de frontieră între Finlanda şi Rusia dublează,
    practic, graniţa acesteia din urmă cu NATO. Înainte de invazie, preşedintele
    Putin îşi dorea mai puţin NATO în Europa, mai ales în proximitatea Rusiei, după
    invazie are parte de mai mult. Şi va urma, cu siguranţă, Suedia. În ce priveşte
    Uniunea Europeană, liderii acesteia au decis, în decembrie trecut, să înceapă
    negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, state care primiseră
    statutul de candidate în 2022. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a
    calificat decizia drept o victorie pentru ţara sa şi pentru Europa, o victorie
    care motivează şi întăreşte, iar preşedinta de la Chişinău, Maia Sandu, a spus
    că succesul obţinut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg
    democraţia şi prosperitatea.



    Cutremure devastatoare şi incendii, în
    cel mai cald an din istoria Pământului


    La începutul
    lunii februarie, un seism puternic, care a intrat în topul celor mai
    distrugătoare din ultimii 100 de ani, a devastat sud-estul Turciei şi o parte
    din Siria. A lăsat în urmă 56.000 de morţi, dintre care 6 mii în Siria. Un alt
    cutremur major s-a produs, în septembrie, în centrul Marocului, şi a provocat
    moartea a 3 mii de oameni. Pe de altă parte, 2023 a fost cel mai călduros an
    înregistrat vreodată, potrivit serviciului european pentru schimbările
    climatice Copernicus. Oamenii de știință avertizează că planeta va continua să
    se încălzească atâta timp cât și emisiile de gaze cu efect de seră sunt în
    creștere. Temperaturile record au fost însoţite de secete, incendii
    incontrolabile şi furtuni. În Canada, au ars peste 18 milioane de ha de pădure,
    iar 200.000 de persoane au fost strămutate. Cu incendii grave s-au mai
    confruntat Grecia şi Hawaii.



    Încoronarea lui Charles al III-lea


    Pe 6 mai anul
    trecut, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a fost încoronat, în cadrul
    unei ceremonii fastuoase. Charles devenise rege în septembrie 2022, după
    moartea mamei sale, Elisabeta a II-a. A fost pentru prima dată în ultimii 70 de
    ani când Regatul Unit a asistat la încoronarea unui şef de stat. La o lună după
    încoronare, Charles al III-lea a făcut o vizită privată în România, ţară de
    care a mărturisit că este foarte legat. Mare admirator al Transilvaniei, el s-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural
    românesc, achiziţionând şi restaurând case vechi din mediul rural, pe care le-a
    salvat de la distrugere


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Modificări
    aduse actului normativ care reglementează încadrarea în muncă şi detaşarea
    străinilor pe teritoriul României, cu scopul de a proteja activitatea
    angajatorilor.



  • Locataire ou propriétaire?

    Locataire ou propriétaire?


    Les loyers, à la hausse

    En Roumanie, les
    frais de location ont connu un bond de 22% en novembre dernier par rapport au novembre
    2022 et de 6% par rapport au mois d’avant. A Bucarest, seul au 1er
    arrondissement, les frais de location dépassent ceux de la ville de Cluj, la
    plus développée de Roumanie. La dynamique des prix est influencée aussi bien
    par la hausse de la demande, que par l’accès rapide aux facilités urbaines et l’attractivité
    commerciale de la zone en question.

    La TVA pour les appartenements augmente en 2024


    Par ailleurs, pour
    s’acheter un appartement dont le prix ne dépasse pas les 600.000 lei, soit
    120.000 euros, en bénéficiant d’un taux de 5% de la TVA il a fallu transactionner
    dans le courant de 2023. Car, à partir du 1er janvier 2024, la TVA augmente à
    9% pour les appartements dont le prix reste en dessous de 600.000 lei et la
    superficie en dessous de 120 mètres carrés. Le reste des appartements se verront
    appliqués un taux de 19% de la TVA.


    La Roumanie
    compte le plus haut taux de propriétaires dans l’Union européenne, selon
    Eurostat.

    En 2022, 69% des Européens vivaient dans un appartement propriété
    privée et 31% dans des logements loués. Seule l’Allemagne affiche un nombre de
    locataires supérieur à celui de propriétaires. Le pourcentage de propriétaires
    est nettement plus élevé en Europe de l’Est : 94,8 % en Roumanie, 93 % en
    Slovaquie ou encore 91 % en Croatie et en Hongrie. Quant au pourcentage des
    locataires, nous avons 53% en Allemagne, 49% en Autriche et 40% au Danemark.


    Pour ce qui est de
    la surface habitable par personne, la situation la plus compliquée on la
    retrouve en Roumanie, en Slovaquie, en Lettonie et en Croatie. Au pôle opposé nous
    avons Malte, Luxembourg, Irlande et Pays Bas.

    Des logements surpeuplés



    A la fin, voyons
    aussi le taux de surpeuplement. En 2022, 16,8% des Européens vivaient dans des
    logements surpeuplés, un pourcentage à la baisse par rapport à celui enregistré
    en 2010, de 19,1%. Le taux de surpeuplement le plus élevé on le retrouve en
    Lettonie, de presque 42%, suivie par la Roumanie, 40,5% et la Bulgarie, plus de
    36%. Au pôle opposé, on retrouve Chypre, 2,2%, Malte, 2,8% et les Pays Bas,
    2,9%. On remarque aussi un taux accentué de sous-occupation des résidences
    principales. En 2022, un tiers de la population européenne vivait dans une
    résidence sous-occupée, un taux identique à celui affiché en 2010. Le taux le
    plus élevé de logements sous-occupés est affiché par Malte, plus de 72%, Chypre, presque 71% et l’Irlande, plus de 67%.
    Le taux le plus bas est enregistré en Roumanie, 7,3%, Lettonie, 9,4% et Grèce,
    11,3%. (Trad. Ioana Stancescu)





  • Le nouveau pacte européen pour la migration et l’asile

    Le nouveau pacte européen pour la migration et l’asile

    L’UE a décidé de durcir sa politique de la migration, un des sujets politiques les plus toxiques auxquels le bloc communautaire a été confronté ces dernières années. Désormais il a été décidé de limiter le nombre des personnes souhaitant entrer sur le territoire de l’Union et de rejeter les demandeurs d’asile qui ne remplissent pas les critères requis.

    Le Conseil de l’UE et le PE se sont finalement mis d’accord sur le nouveau Pacte pour la Migration et l’Asile, à entrer en vigueur l’année prochaine.

    Il porte sur 5 aspects liés à la gestion des migrants, dont les plus importants visent à scanner les personnes en question, les procédures d’asile et les situations de crise lorsque la migration est à la hausse. Le document impose des normes communes pour les Etats membres pour l’identification des migrants et la création d’une base de données commune. L’objectif en est de renforcer la sécurité au sein de l’espace communautaire, puisque le nouveau système permettra d’identifier les personnes ou le déplacements non autorités sur l’ensemble de l’Union. Les procédures d’asile ont aussi été modifiées, de sorte à accélérer l’analyse et le retour au pays d’origine des personnes qui ne peuvent pas être acceptées au sein de l’espace communautaire. S’y ajoute un mécanisme de solidarité entre les Etats-membres, qui s’avèrera très utile par temps de crise. Et pour cause. Lorsqu’un Etat-membre est pris d’assaut par des vagues de migrants, il pourra demande l’aide d’autres membres pour que ceux-ci se chargent d’une partie du flux.

    En cas de refus, l’Etat en question sera obligé de payer 20 000 euros pour chaque migrant rejeté.

    Enfin, à part les normes approuvées lors de la négociation finale entre le Parlement et le Conseil, le Pacte comporte aussi des instruments pour faire diminuer la migration, en collaboration avec leurs pays d’origine, la CE ayant prévu aussi des fonds en ce sens.Le document a été vivement débattu et négocié entre les Etats-membres à commencer par septembre 2020. Il faut maintenant procéder à son adoption finale, pour qu’il puisse entrer en vigueur avec la publication du Journal officiel de l’UE.Plusieurs pays, y compris ceux qui accueillent annuellement de nombreux migrants, tels la Grèce et l’Italie, ont salué ce Pacte, mais n’ont pas caché leur doute concernant le côté pratique du document, étant donné l’opposition de certains Etats-membres d’accueillir des migrants, dont la Hongrie et la Slovaquie. Ces dernières ont fait savoir qu’elles refusaient tant les quotas obligatoires de migrants reloqués que les « amendes » imposées pour ce refus.

    Par ailleurs, ce nouveau Pacte a été critiqué aussi par les ONGs opérant des sauvetages dans la mer, qui mettent en garde que le nombre des victimes ne fera qu’augmenter.

    A son tour, l’organisation Amnesty International estime que la nouvelle législation européenne en matière de migration projettera l’Europe des dizaines d’années en arrière. Pour rappel, le pic de la migration en UE a été enregistré en 2015, lorsque plus d’un million de personnes, des réfugiés de guerre pour la plupart sont arrivées dans l’espace communautaire. Leur nombre a baissé en dessous de 300 000 en 2020, mais depuis il ne cesse de croître, notamment sur la route méditerranéenne vers l’Italie.

  • Aprovizionarea cu gaze, pe agenda miniştrilor energiei din UE

    Aprovizionarea cu gaze, pe agenda miniştrilor energiei din UE

    Reuniți la Bruxelles,
    miniştrii de resort din Uniunea Europeană au menținut mai multe măsuri menite
    să asigure stabilitatea preţurilor la energie şi alimentarea consumatorilor,
    chiar dacă, potrivit Comisiei, statele membre au stocat suficiente gaze naturale
    pentru a nu exista probleme peste iarnă. Comisia
    Europeană arată că preţurile din energie s-au stabilizat la cel mai mic nivel
    după începerea războiului din Ucraina, dar atrage atenția că situaţia
    geopolitică rămâne o problemă care le-ar putea influenţa. De aceea, Comisia,
    alături de Consiliu, au prelungit anumite măsuri care protejează consumatorii
    de eventuale momente de volatilitate sau probleme în alimentare.

    Prima măsură
    se referă la solidaritatea energetică între țările membre, ceea ce înseamnă atât
    achiziţii mai ieftine, cât şi posibilitatea ca un stat să poată fi ajutat mai
    uşor de celelalte dacă întâmpină probleme. Prelungirea este de un an. O a două
    măsură vizează, după cum transmite corespondentul Radio România la Bruxelles,
    scurtarea termenelor pentru avizarea proiectelor energetice din surse
    regenerabile, astfel încât să scadă dependenţa de combustibilii fosili, iar
    prelungirea este până pe 30 iunie 2025. În sfârșit, cea de-a treia măsură,
    menținută până la 31 ianuarie 2025, vizează impunerea unui mecanism temporar de
    corectare a eventualelor preţuri mari la gaze, preţuri care ar putea să nu
    corespundă cu realitatea pieţei internaţionale.

    Comisarul pentru energie, Kadri
    Simson, spune că măsurile sunt luate preventiv şi că piaţa este în acest moment
    stabilă, iar stocurile pentru iarnă conferă o siguranţă suplimentară. Comisia
    Europeană mai arată că importul de gaze rusești s-a înjumătăţit faţă de anul
    trecut, într-un efort menit a slăbi financiar mașinăria de război a Rusiei.

    În
    ceea ce privește România, ministrul energiei, Sebastian Burduja, declara recent
    că depozitele de gaze sunt supra-pline și că extragem mai mult decât reuşim să
    stocăm. De asemenea, țara are un acord de securizare cu Azerbaidjanul, de până
    la 1 miliard de metri cubi de gaz disponibil şi, nu în ultimul rând, opțiunea
    gazului natural lichefiat pe ruta Turcia-Bulgaria-România sau
    Grecia-Bulgaria-România. Burduja mai spune că România va avea cea mai
    importantă producţie de gaz din Europa, din 2027, prin proiectul Neptun Deep, iar
    acum se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de
    acoperire a consumului din surse proprii de producţie


  • 16.12.2023 (mise à jour)

    16.12.2023 (mise à jour)

    Budget – Les projets du budget d’Etat et de la sécu pour 2024 seront débattus par le Parlement de Bucarest, suite à l’analyse des deux lois par les commissions spécialisées. Mardi, les deux chambres commenceront les débats dans le cadre d’une réunion commune. Le vote final est prévu pour mercredi. Le budget repose sur une croissance économique de 3,4%, prévoit des investissements de 7% du PIB et l’éducation recevra l’enveloppe la plus importante de son histoire. Le premier ministre Marcel Ciolacu a rejette les critiques exprimées dans l’espace public selon lesquelles les chiffres sur lesquels reposent les finances publiques l’année prochaine seraient beaucoup trop optimistes. Il est convaincu que les recettes augmenteraient de 27 % à 30% du PIB. Le budget de l’année prochaine alloue les fonds nécessaires pour pouvoir assurer un repas chaud dans un millier d’écoles roumaines, soit le double par rapport au nombre actuel. La prime à la casse pour l’achat d’un véhicule électrique nouveau sera d’un peu plus de 5 000 euros alors que pour une moto électrique ou pour une voiture hybride plug-in la prime sera de plus de 2 600 euros. Selon ce projet, le salaire minimum sera de quelque 800 euros, dont 50 euros seront exemptés d’impôt. M Ciolacu table en 2024 sur une absorption efficace des fonds européens, sur une meilleure collecte des taxes et impôts, ainsi que sur la réduction de l’évasion fiscale.

    Sommet – Le président roumain, Klaus Iohannis affirme que le sommet d’hiver de l’UE, qui s’est conclu vendredi dernier à Bruxelles, sera marqué pour toujours par la décision historique de démarrer les négociations d’adhésion avec l’Ukraine et la République de Moldova. Le chef de l’Etat a encouragé le gouvernement de Chisinau d’accélérer davantage les réformes visant l’intégration à l’Union. Pour ce qui est de l’Ukraine, la présidente de la Commission européenne Ursula von der Leyen a dit que cette invitation a été une promesse respectée et un investissement dans la stabilité et la sécurité. Les leaders européens ont également parlé de la guerre entre Israël et Hamas. Ils ont condamné la continuation des hostilités des deux côtés et la multiplication des victimes parmi les civils palestiniens tant à Gaza qu’en Cisjordanie. Ils affirment que la paix ne serait atteinte avant qu’une solution des deux Etats Israël et Palestine ne soit atteinte. La révision du cadre financier pluriannuel 2021 – 2027, le soutien à l’Ukraine, la sécurité et la défense, la migration, ainsi que le futur agenda stratégique de l’UE ont été d’autres thèmes évoqués au Conseil européen de jeudi et vendredi à Bruxelles.

    Mines – La Roumanie, la Turquie et la Bulgarie vont signer le 11 janvier 2024 un accord relatif à un plan commun visant à éliminer les mines qui flottent en mer Noire suite à la guerre en Ukraine, a déclaré le ministre turc de la Défense, Yasar Guler, cité par Reuters. Les représentants des trois Etats membres de l’OTAN ont rencontré des responsables de Géorgie, Pologne et Ukraine en avril 2022 pour parler de l’élimination des mines en dérive après l’invasion russe en Ukraine. Les ministres de la défense de Bucarest, Ankara et Sofia ont évoqué ce plan aussi dans le cadre d’une réunion de l’OTAN à Bruxelles en octobre et à Ankara, le mois dernier. Yasar Guler a expliqué que l’initiative inclura pour le moment uniquement la Turquie, la Roumanie et la Bulgarie et que la cérémonie de signature se déroulerait à Istanbul. Le responsable turc a expliqué que les navires de déminage effectueront des patrouilles constantes jusqu’aux frontières maritimes de la Roumanie. La Turquie entretient de bonnes relations tant avec l’Ukraine qu’avec la Russie et collabore aussi avec l’ONU, l’Ukraine et la Russie pour relancer l’initiative sur le transport des graines en mer Noire, accord auquel la Russie a renoncé en début d’année.

    Révolution
    –     C’est à Timişoara (dans l’ouest de la Roumanie) qu’ont commencé ce samedi les
    manifestations marquant les 34 ans depuis le début de la Révolution
    anticommuniste roumaine de décembre 1989 qui a mené à la chute du régime du
    dictateur Nicolae Ceauşescu. L’action de soutien du pasteur réformé Laszlo
    Tokes, qui était à l’époque surveillé par la Securitate, la police politique du
    régime communiste s’est transformée en une véritable révolte contre la
    dictature communiste. Ce samedi c’est une journée « portes ouvertes »
    au musée de l’Association « Le mémorial de la Révolution ». Les
    organisateurs ont mis au point un programme complexe qui offre aux visiteurs des
    informations sur l’année 1989. Des expositions, des concerts, une réunion
    festive du Conseil local, une marche à la mémoire des héros martyrs sont
    également organisés ces jours-ci à Timisoara. Dans ce contexte, le président du
    Sénat, Nicolae Ciucă, a transmis a affirmé que le sacrifice et le courage des
    héros de Timişoara ont été fondements sur lesquels a été bâtie la Roumanie
    libre et démocratique d’aujourd’hui.

    Chômage – Quelque 63% des Roumains âgés de 15 à 64 ans, avaient un emploi durant la période juillet-septembre, selon l’institut national de la statistique de Bucarest. Le taux de chômage s’est élevé à 5% mais cet indicateur parmi les jeunes âgés de 15 à 24 ans a atteint les 22 %. L’analyste économique Constantin Rudniţchi affirme que les chiffres de l’Institut national de la statistique n’indiquent aucun changement notable par rapport à l’analyse antérieure et que le marché de l’emploi de Roumanie se situait en dessous de son potentiel. M Rudniţchi affirme que le problème le plus grave est celui des quelque 1 million de Roumains se trouvant à l’extérieur du système social et d’emploi, c’est-à-dire qui ne travaillent et qui n’apprennent pas non plus.

    Foire de Noël – Une Foire spéciale de Noël a ouvert ses portes au Château de Săvârşin du dernier roi de Roumanie, Michel Ier. L’organisateur, sa Majesté Margarita, gardienne de la Couronne de Roumanie a déclaré avoir voulu organiser cet événement afin de promouvoir et préserver l’authenticité des traditions de Noël. « Nous oublions souvent que Noël est devenu un peu trop commercial. C’est pourquoi nous nous réjouissons de pouvoir accueillir des gens valeureux », a-t-elle déclaré. Le domaine situé dans l’ouest de la Roumanie, dans le département d’Arad accueille aussi un musée royal de l’automobile, un magasin de souvenirs, l’atelier automobile du Roi Michel, mais aussi une maison de thé. Durant cette foire de Noël, les visiteurs peuvent suivre un très intéressant programme de cantiques et de chansons de Noël alors qu’ils découvrent les produits proposés par des artisans locaux.

  • 15.12.2023 (mise à jour)

    15.12.2023 (mise à jour)

    Elargissement – L’élargissement de l’Union européenne, la révision du cadre financier pluriannuel 2021-2027, l’appui à l’Ukraine, la situation au Proche Orient, la sécurité et la défense, la migration ainsi que le futur agenda stratégique de l’UE ont figuré parmi les thèmes de la réunion du Conseil européen auquel a participé aussi ces jeudi et vendredi le président roumain Klaus Iohannis. Il a félicité la République de Moldova et l’Ukraine pour le début des négociations d’adhésion à l’UE et a souligné que la décision du Conseil européen était « historique ». Le chef de l’Etat a également réitéré le soutien de Bucarest à ses deux voisins. Le Conseil européen a décidé, ce jeudi, d’entamer des négociations d’adhésion avec la République de Moldova et l’Ukraine, sur proposition de la Commission Européenne. Dans le même temps, le Conseil a décidé d’accorder à la Géorgie le statut d’Etat candidat, et a donné une évaluation positive à la Bosnie Herzégovine pour son début de parcours européen.

    Schengen – Egalement au Conseil européen, le premier
    ministre espagnol Pedro Sanchez a déclaré vendredi qu’il aimerait voir la
    Roumanie et la Bulgarie dans l’espace Schengen avant la fin 2023. Ce thème est compliqué
    et qu’il y a « beaucoup à négocier » dans ce dossier a précisé également à Bruxelles le président
    roumain Klaus Iohannis. Il a eu une réunion informelle à l’invitation de la
    présidente de la commission européenne Ursula von der Leyen, à laquelle ont
    participé aussi le chancelier autrichien Karl Nehammer et le premier ministre
    bulgare, Nikolai Denkov. Par ailleurs, les Pays-bas ont officiellement annoncé
    vendredi leur accord sur l’entrée de la Bulgarie dans l’espace de libre
    circulation européenne. Dans ce contexte, l’Autriche est unique Etat qui
    devrait changer sa position et accepter l’adhésion de la Roumanie et de la
    Bulgarie à Schengen – les deux Etats remplissent techniquement les critères
    nécessaires. Les autorités de Vienne se sont prononcées depuis une année contre
    l’élargissement de l’espace de libre circulation, invoquant le fait que
    celui-ci ne fonctionnait pas puisque de nombreux migrants non-enregistrés
    arrivent dans le centre et l’ouest de l’Europe. A la fin de l’année dernière,
    l’Autriche a voté dans le cadre du sommet Justice et Affaires Intérieures
    contre l’accès des deux Etats à l’espace Schengen, alors que les Pays-Bas se
    sont opposés uniquement dans le cas de la Bulgarie, mais les deux Etats sont
    analysés dans un dossier commun.

    PNRR – La Roumanie a envoyé ce vendredi à Bruxelles la troisième demande de paiement du Plan National de Relance et de Résilience – a déclaré le Premier ministre Marcel Ciolacu lors de la réunion du Comité interministériel pour la gestion du Plan National de Relance et de Résilience. La valeur de celle-ci s’élève à 2,7 milliards d’euro, ce qui représente le montant moins le préfinancement qui a été déjà reçu, et couvre 74 objectifs et jalons correspondants aux trimestres 3 et 4 de l’année 2022.

    Eurostat – La moitié de la population de l’Union Européenne âgée de 16 à 74 ans possède au moins des compétences numériques de base, selon les chiffres rendues publics vendredi par l’Office européen de la statistique. Selon l’Eurostat, le taux le plus bas est enregistré en Roumanie. La situation est meilleure en Bulgarie et en Pologne mais ces deux Etats sont également en dessous de la moyenne européenne. En tête du classement se trouvent les Pays-Bas et la Finlande, avec 80% de la population ayant des connaissances numériques de base, suivies par le Danemark avec un taux de 70%. L’indicateur des compétences numériques est un des facteurs clé qui établit la vision de l’Union européenne pour la transformation numérique. L’objectif pour l’année 2030 est d’arriver à un taux de 80 % des citoyens européens âgés de 16 à 74 ans ayant au moins des compétences numériques de base.

    Gaza – La Roumanie se joint à la communauté internationale dans le
    but de soutenir les efforts d’Israël pour libérer les personnes prises en
    otages par Hamas – a transmis le Premier ministre Marcel Ciolacu. Celui-ci a
    rencontré à Bucarest le ministre de la Défense israélien Moshe Arbel, et les membres des familles de quelques citoyens
    israéliens d’origine roumaine qui avaient été kidnappés dans la Bande de Gaza.
    Dans le même contexte, le chef de l’Exécutif a réitéré que « la désescalade
    est une solution viable pour rétablir la sécurité dans la région ».

    Météo – Au cours
    des prochaines 24 heures, la météo sera assez normale pour la mi-décembre en
    Roumanie avec des maxima allant de -1 à 7 degrés. Il y a des nuages sur la
    moitié sud, où des pluies et des chutes de neige isolées sont constatées. Ciel
    variable sur le reste du territoire.

  • Conferința anuală a IER: “Extinderea UE – pârghie pentru aprofundarea integrării europene”

    Conferința anuală a IER: “Extinderea UE – pârghie pentru aprofundarea integrării europene”

    Institutul European din România (IER), cu sprijinul Ministerului Afacerilor
    Externe, a organizat pe data de 12 decembrie 2023, conferința cu tema Extinderea
    UE – pârghie pentru aprofundarea integrării europene    . Conferința a prilejuit
    un bun dialog între oficiali, experți, cercetători și publicul larg. Aceștia au
    exprimat și dezbătut diferite puncte de vedere cu privire la politica de
    extindere a UE, una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene.

    Conferința
    s-a desfășurat în format online, iar numărul de participanți a fost unul extrem
    de numeros. Printre subiectele abordate s-au numărat: perspectivele europene
    ale statelor din vecinătatea estică, respectiv din Balcanii de Vest, rolul
    României în sprijinirea statelor candidate, dinamica formatelor de cooperare
    din regiune precum și tendințele economice în aprofundarea integrării europene.
    Una dintre concluziile acestui eveniment exprimă complementaritatea dintre procesul
    de extindere și cel de aprofundare a integrării europene.




    Pentru
    informații suplimentare, vă invităm să accesați website-ul Institutului
    European din România aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)