Tag: UE

  • UE – mai mult ajutor pentru Ucraina

    UE – mai mult ajutor pentru Ucraina

    Uniunea Europeană îşi va intensifica eforturile pentru a acorda Ucrainei sprijin în restabilirea şi menţinerea furnizării de energie electrică şi agent termic, a declarat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după valurile de atacuri ruseşti cu rachete împotriva infrastructurii critice ucrainene. Ea a anunţat că Uniunea ar urma să furnizeze 200 de transformatoare de dimensiuni medii şi un autotransformator mare din Lituania, un autotransformator de dimensiuni medii din Letonia şi 40 de generatoare grele din rezerva comunitară din România. Fiecare dintre aceste generatoare poate furniza energie electrică neîntreruptă unui spital de dimensiuni mici sau medii, a precizat Ursula von der Leyen şi a anunţat că forul comunitar lucrează la un nou hub energetic în Polonia pentru a permite donaţii de la terţi şi pentru a ajuta la livrarea acestora într-un mod coordonat în Ucraina, în special cu partenerii din G7.

    La summit-ul internaţional privind securitatea alimentară, organizat, la Kiev, sâmbătă, la 90 de ani de la genocidul de la Holodomor, preşedintele Volodimir Zelenski a iniţiat un program umanitar – Cereale din Ucraina – care prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei.

    La Holodomor, ocupaţia sovietică a supus poporul ucrainean la o foamete deliberată timp de aproape un an, iar acum Rusia foloseşte din nou alimentele ca armă, a spus preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

    Ca parte a agresiunii sale brutale împotriva Ucrainei, Rusia a distrus producția agricolă, a vizat silozurile de cereale și v-a blocat porturile. Astfel, Rusia privează țările cele mai vulnerabile din Africa, Orientul Mijlociu și Asia de accesul vital la alimente. Și apoi se folosește de dezinformare pentru a da vina pe alții pentru acțiunile sale josnice. Trebuie să continuăm să luptăm împotriva acestui lucru, a afirmat Ursula von der Leyen.

    Sâmbătă, Comisia Europeană a anunţat că va plăti transportul a 40 de mii de tone de cereale în cadrul programului umanitar Cereale din Ucraina.


  • Uniunea Europeană cere noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord

    Uniunea Europeană cere noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord

    Regimul
    comunist din Coreea de Nord este din nou în centrul atenției internaționale. La
    nici două luni de la lansarea unei rachete balistice care a violat spațiul
    aerian al Japoniei, regimul de la Phenian a lansat o nouă rachetă balistică intercontinentală
    și a provocat o reacție a țărilor din G7 și Uniunea Europeană. Înaltul
    Reprezentat al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate,
    împreună cu miniştrii ţărilor din G7, condamnă în termenii cei mai fermi
    lansarea iresponsabilă a unei rachete balistice intercontinentale efectuată de
    Coreea de Nord, şi cere înăsprirea sancţiunilor economice de până acum.


    Mihai
    Sebe crede că lansarea noii rachete este un nou episod al unui serial în care
    regimul comunist de la Phenian doreşte, simbolic, să arate că deţine putere de
    negociere în arena internaţională.

    În prezent, asistăm la acest val recent de teste de rachete ale Coreei de
    Nord pentru a îmbunătăți arsenalul său nuclear și a obține mai multe concesii
    în negocierile viitoare. Aceste teste sunt menite să submineze încrederea
    comunității internaționale în explicații date sancțiunilor menite să limiteze
    programul nuclear nord-coreean și să obțină o serie de relaxări la nivel
    internațional cu privire la situația Coreii de Nord. În fapt, Uniunea Europeană
    a lansat încă de acum câțiva ani o serie de sancțiuni la adresa Coreii de Nord,
    care au mers deseori în paralel cu sancțiunile la adresa Federației Ruse, cele
    mai recente sancțiuni datând din aprilie acest an când Consiliul Uniunii
    Europene a adăugat 8 persoane și 4 entități pe lista celor care fac obiectul
    măsurilor respective îndreptate împotriva Republicii Populare Democrate
    Coreene. Pe scurt, avem de-a face cu interdicție de călătorie, cu înghețare a
    activelor, cu interdicții de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziía
    persoanelor sancționate și la adresa entităților nord-coreene.


    Ce înseamnă înăsprirea sancţiunilor
    economice? Mihai Sebe:

    Viitoarele
    măsuri nu au fost încă detaliate în plan internațional. În schimb, ele sunt
    menite să acționeze în profunzime și să împiedice viitoarea dezvoltare a
    programelor nord-coreene de arme de distrugere în masă. Acestea pot să varieze
    de la sancțiuni economice, de la o intensificare a sancționării diverselor
    entităților nord-coreene și diverselor persoane și extinderea listelor
    persoanelor spuse sancțiunilor până la alte restricții care pot fi încadrate în
    legislația internațională și sunt conforme cu dreptul internațional.


  • Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

    Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre

    Parlamentul European a adoptat o
    rezoluţie legislativă privitoare la orientările pentru politicile de ocupare a
    forței de muncă ale statelor membre. Comisia Europeană a propus actualizarea
    acestor orientări şi pune un accent deosebit pe situația generată de pandemia
    de COVID-19, pe asigurarea echității sociale și a sustenabilității economice
    ale tranziției verzi și ale celei digitale, precum și pe inițiativele politice
    recente ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia.

    Uniunea Europeană
    trebuie să depună eforturi în vederea elaborării unei strategii coordonate
    pentru atinegrea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă. Acest
    lucru implică promovarea convergenței economice și sociale ascendente, a
    locurilor de muncă de calitate și a îmbunătățirii condițiilor de muncă, prin
    sprijinirea și completarea activităților statelor membre, precum și prin piețe
    ale forței de muncă orientate spre viitor.

    Despre acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, Eugen Tomac, eurodeputat.

    Cred că în această
    perioadă este absolut esențial să cuplăm agenda europeană la nevoile
    cetățenilor europeni. Criza generată de război, criza energetică, inflația au
    pus pe masa decidenților europeni provocări uriașe. Tocmai de aceea, cred că
    politicile pe care le pregătește Comisia trebuie să răspundă acestor așteptări,
    pentru că oamenii au facturi foarte mari, au ore de muncă în plus, însă venituri
    mult mai mici raportat la necesități. Tocmai de aceea, cred că este esențial să
    înțelegem că putem combate sărăcia și proteja locurile de muncă prin investiții
    și politici adaptate la nevoile societății de astăzi.


    Pentru a beneficia de o forță de
    muncă dinamică și productivă și de noi modele de muncă și de afaceri la nivel
    european, statele membre trebuie să colaboreze cu partenerii sociali pentru
    condiții de muncă corecte, transparente și previzibile, asigurând astfel un
    echilibru între drepturi și obligații, atât pentru lucrători, cât și pentru
    angajatori.


  • Crearea spațiului european al educației: progrese și provocări

    Crearea spațiului european al educației: progrese și provocări

    Comisia Europeană a aprobat recent Raportul său privind progresele înregistrate pentru realizarea spațiului european al educației. Astfel, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește obiectivele în materie de educație la nivelul UE, dar există în continuare provocări legate de echitate și deficitul de cadre didactice.

    Există 40 inițiative în desfășurare la nivelul UE. Ele cuprind acțiuni strategice de politică, de la învățarea mixtă la învățarea pentru dezvoltare durabilă și strategia europeană pentru universități. De asemenea există și proiecte finanțate de UE, cum ar fi Academiile pentru cadrele didactice, coaliția în domeniul educației privind clima și centrele de excelență profesională. Totodată, se au în vedere măsuri pentru ca programul Erasmus plus și Corpul european de solidaritate să devină mai favorabile incluziunii.

    Monitorul Educației și Formării ce însoțește acest raport indică unele progrese: rata de părăsire timpurie a școlii este în scădere, iar ratele de absolvire a învățământului terțiar și de participare la educația timpurie sunt în creștere. Sunt necesare însă, unele eforturi pe termen mai lung de a îmbunătăți echitatea în domeniul educației și de a găsi soluții pentru deficitul de cadre didactice.

    În ambele domenii, UE va sprijini politicile bazate pe date concrete și învățarea reciprocă.

    Datorită programului Erasmus Plus și mecanismului de redresare și reziliență, se estimează că totalitatea cheltuielilor efectuate de UE pentru educație și competențe între 2021 și 2027 se va tripla față de perioada anterioară.

    În Monitorul Educației pentru România, părăsirea timpurie a școlii continuă să fie o problemă, mai ales în rândul elevilor romi. Vestea bună este că mecanismul de redresare și reziliență va sprijini eforturile naționale de reducere a acestei rate de părăsire timpurie a școlii. Și tot în acest monitor se arată că accesul la o educație de calitate în România este inegal, impactul statutului socio-economic asupra rezultatelor școlare fiind unul ridicat.


  • A quand la levée du MCV ?

    A quand la levée du MCV ?

    Admise au sein de l’UE au premier janvier
    2007, la Roumanie reste à ce jour un potentiel Etat-membre problématique pour
    les structures communautaires. Bruxelles a toujours regardé d’un œil inquiet
    les gouvernances successives de Bucarest, quelle que fut leur idéologie
    déclarée, avec leurs chefs de longue ou de courte durée, les suspectant de
    tenter de contourner les principes de l’Etat de droit, de vouloir se
    subordonner les magistrats et d’arrêter la lutte contre la corruption. Par
    conséquent la mise en place dès le moment de l’adhésion d’un Mécanisme de Coopération
    et de Vérification (MCV), a représenté pour Bruxelles, un instrument censé lui
    permettre à suivre les réformes dans la justice roumaine.


    16 ans plus tard, la Commission Européenne pense
    enfin que Bucarest a fait suffisamment de progrès pour que le MCV soit enfin
    levé. D’ailleurs, le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a récemment
    promulgué les nouvelles lois de la justice – l’une portant sur le statut des
    juges et des procureurs, l’autre sur l’organisation judiciaire et la 3e sur le
    Conseil Supérieur de la Magistrature. Pour ce qui est de ces trois actes
    normatifs, l’Exécutif communautaire estime que l’avis donné en urgence par la
    Commission de Venise témoigne du fait que les choses se trouvent sur la bonne
    voie. Parmi les aspects positifs constatés, mentionnons la procédure de nomination
    au poste de procureur de haut rang, les garanties offertes pour combattre
    l’immixtion du politique dans l’activité du Parquet Anticorruption ou encore la
    limitation nette des compétences du Procureur général en ce qui concerne la
    Direction nationale anticorruption (DNA) et le Parquet Antimafia. Même si Bruxelles
    continue à suivre de près les processus de révision du Code pénal et celui de
    Procédure pénale, il note que des progrès visibles ont déjà été enregistrés. Selon
    l’Exécutif européen, l’Agence nationale pour l’Intégrité (ANI) ne cesse à se
    montrer efficace, alors que les enquêtes et les sanctions à l’encontre des ceux
    accusés de grande corruption continuent à porter leurs fruits. Somme toute, la Commission européenne estime
    qu’à l’avenir la Roumanie devra être visée par le même mécanisme en vigueur
    dans tous les Etats-membres et qui conditionne l’octroi des fonds européens par
    le respect de l’Etat de droit.


    D’un point de vue procédural, cette
    évaluation de la CE n’est qu’une étape dans la levée du MCV. La décision finale
    dépend de l’avis favorable du Conseil européen (qui réunit les 27
    Etats-membres) et du Parlement Européen.


    N’empêche, ce point de vue transmis par
    Bruxelles est une bonne raison pour la classe politique de Bucarest de se
    réjouir. Aux dires du président Klaus Iohannis, la Roumanie a prouvé avoir de
    la volonté politique et bénéficier d’un fort soutien de la part des citoyens
    pour corriger toute déviation de son parcours démocratique, afin de reprendre rapidement
    les réformes. Cela témoigne aussi de la vision pro-européenne des autorités de
    Bucarest, fondée sur l’unité, la démocratie et l’Etat de droit – affirme à son
    tour le chef libéral du gouvernement de coalition, Nicolae Ciuca. Pourtant,
    selon l’opposition, la situation n’est pas tout aussi rose, car pour le leader
    de l’Union Sauvez la Roumanie, Catalin Drula, « le régime Iohannis n’échappe
    pas à la surveillance européenne ». Il rappelle aussi que les évolutions
    du pays continueront d’être évaluées par le biais du mécanisme général, valable
    dans tous les Etats-membres. (trad. Valentina Beleavschi)

  • Criza climatică, în atenția UE și ONU

    Criza climatică, în atenția UE și ONU

    Liderii mondiali s-au reunit la
    Sharm el-Sheikh pentru summitul privind punerea în aplicare a acțiunilor
    climatice , în vederea lansării celei de a 27-a Conferințe a Organizației
    Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27).

    UE a fost reprezentată
    de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen. În discursul său, președintele Michel a
    subliniat necesitatea urgentă de a acționa cu privire la schimbările climatice,
    recunoscând, în același timp, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca
    situația să fie mai complicată.

    În acest context, președintele Michel a
    subliniat că angajamentul UE față de neutralitatea climatică rămâne puternic, în pofida provocărilor generate de criza energetică, care a fost exacerbată de
    utilizarea aprovizionării cu energie ca armă de către Rusia. El a afirmat, de
    asemenea, că UE trebuie să își asume partea care îi revine din povara
    tranziției către zero emisii nete de gaze cu efect de seră și că acțiunile în
    domeniul climei implică trei obligații: față de țările în curs de dezvoltare,
    față de generația următoare și față de cetățenii europeni.

    Având în vedere războiul Rusiei împotriva
    Ucrainei și noul context geopolitic, președintele Michel a reafirmat că
    obiectivul UE rămâne același: neutralitatea climatică până în 2050 și zero
    emisii nete. De asemenea, că este necesară regândirea strategiei de tranziție
    și că UE va avea în vedere întregul ansamblu al surselor de energie de
    tranziție și diversificarea acestora, pentru a asigura securitatea
    aprovizionării.

    Înainte de summitul desfășurat la Sharm el-Sheikh,
    europarlamentarul Nicu Ștefănuță, din grupul Renew Europe, a avut o intervenție
    în plenul Parlamentului European, afirmând că haosul climatic nu trebuie să
    devină o criză mai puțin importantă ca altele, o criză de locul 2.

    Degeaba avem ambiții și
    fonduri europene dacă ele nu sunt folosite așa cum trebuie
    , a afirmat în
    speech-ul său europarlamentarul român Nicu Ștefănuță.

    De fiecare dată
    când pronunțăm cuvintele nimeni nu va fi lăsat în urmă, cel puțin o persoană
    moare din cauza lipsei de apă sau a hranei. Cel puțin o familie își pierde
    munca de o viață pentru că apele i-au înghițit gospodăria. Cel puțin un fermier
    rămâne fără recoltă după ce seceta a crăpat pământul și i-a ars culturile.
    Criza climatică a lovit deja, iar cei care vor suferi sunt copiii noștri. Este
    atât de simplu. Cum rămâne pentru ei viitorul? Ce rămâne pentru ei în viață?
    Haideți să nu deviem de la țintele noastre comune și internaționale și să nu
    lăsăm alte crize să pună haosul climatic pe locul 2. Spunea unul din colegii
    din Germania de la un partid de extremă dreapta că factura este mare. Da,
    factura este mare. Dar factura pentru inacțiune este pur și simplu
    catastrofală. Ea înseamnă existența însăși, înseamnă negarea viitorului pentru
    copiii noștri. Și factura asta nu ne putem permite s-o lăsăm la urmă , să
    spunem că copiii nostri nu merită să aibă un viitor.


  • Comunitatea politică europeană. O idee veche, o etichetă nouă?

    Comunitatea politică europeană. O idee veche, o etichetă nouă?

    În numărul din octombrie al newsletter-lui IER a
    fost publicat un articol despre o nouă formă de cooperare politică europeană.
    Sub semnătura lui Mihai Sebe, articolul vizează propunerea președintelui francez,
    Emmanuel Macron, făcută la finalul evenimentului care a marcat încheierea
    Conferinței privind viitorul Europei.
    Inițiativa urmărește să aducă împreună statele membre ale UE, dar nu
    numai. Sunt incluse și cele din vecinătate, care împărtășesc valorile
    democratice, pentru a le încuraja să coopereze din punct de vedere politic și
    al securității.

    Într-un editorial de la începutul lunii octombrie, înainte de
    prima reuniune a Comunității politice europene care a reunit 44 de state, Josep
    Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică
    de securitate, a răspuns îngrijorărilor exprimate de statele candidate, dar și
    de unele state membre, precizând că acest format nu va fi o alternativă la
    politica de extindere, ci va urmări să contribuie la creșterea rezilienței
    Uniunii Europene. Următoare întâlnire în acest format al Comunității politice
    europene va avea loc în anul 2023, la Chișinău.


    Textul complet al articolului este disponibil, în limba română, poate fi
    accesat aici.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Sprijin european pentru Republica Moldova

    Sprijin european pentru Republica Moldova

    Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei vecine
    afectează și Republica Moldova, care a devenit o victimă colaterală, suportând,
    pe mai multe planuri, consecințele nefaste ale acestui conflict. Fostul stat
    sovietic, având o populație majoritar românofonă și care se învecinează cu
    România, se confruntă, între altele, cu frecvente pene de curent. Tocmai de
    aceea, România, Franța și Germania întind Republicii Moldova o mână de ajutor,
    pentru ca aceasta să facă față provocărilor unei ierni care îi va pune la grea
    încercare pe locuitorii săi. Şeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a co-prezidat, luni, la Paris,
    alături de omologii francez şi german, Catherine Colonna, respectiv Annalena
    Baerbock, cea de-a treia Conferinţă ministerială a Platformei de Sprijin pentru
    Republica Moldova, la care au participat și presedintele Franței, Emmanuel
    Macron și liderul de la Chișinău, Maia Sandu. O atenţie deosebită a fost
    acordată crizei energetice care afectează profund cetăţenii Republicii Moldova şi
    generează dificultăţi economice majore Chişinăului. Acest stat va primi un nou
    ajutor internaţional de peste 100 de milioane de euro, pentru a face faţă
    consecinţelor războiului din Ucraina, printre care se numără criza energetică
    şi afluxul de refugiaţi, dar şi pentru a continua reformele demarate în vedere
    aderării la Uniunea Europeană, a anunţat preşedintele francez, Emmanuel Macron.

    La rândul său, ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a
    menționat sprijinul bugetar direct al Bucureștiului în valoare de 10 milioane
    de euro transferat în octombrie și reacţia promptă privind facilitarea
    livrărilor de curent electric, începând cu 14 octombrie. Acesta a precizat că,
    dintr-un pachet de asistenţă de 100 de milioane de euro, România intenţionează
    să plătească, până la sfârşitul acestui an, o primă tranşă de 25 de milioane de
    euro sub formă de granturi pentru implementarea proiectelor din sectoarele
    educaţiei, dezvoltării regionale şi serviciilor de utilităţi publice.
    Niciodată în istoria recentă, Republica Moldova nu a avut nevoie de
    ajutorul comunităţii internaţionale la fel ca acum, a afirmat oficialul
    de la București, care a adăugat că războiul brutal dezlănţuit de Rusia
    împotriva Ucrainei este principalul motor al crizelor energetică şi economică
    cu care se confruntă Chişinăul. Totodată, războiul de agresiune al Moscovei a
    adus la lumină multiplele vulnerabilităţi ale Republicii Moldova în
    materie de economie, pe dimensiune sociopolitică, dar şi în ceea ce priveşte
    rezilienţa şi capabilităţile de apărare, a mai spus şeful diplomaţiei de la
    Bucureşti.

    La rândul său,
    președinta Maia Sandu a denunţat şantajul energetic la care recurge
    Moscova, pentru că Republica Moldova a ales calea europeană şi să sprijine
    Ucraina, poziţionându-se ferm împotriva agresiunii Federaţiei Ruse. În
    calitate de ţară candidată la UE, vom face progrese pe acest drum al
    integrării, inclusiv din punct de vedere energetic, pentru a accelera tranziţia
    către energia verdeˮ, a mai spus Maia Sandu.


  • Abordarea UE pentru gestionarea traficului spațial

    Abordarea UE pentru gestionarea traficului spațial

    La
    începutul acestui an, Comisia Europeană a publicat o comunicare în care explică
    abordarea Uniunii Europene în privința gestionării traficului spațial, această
    preocupare apărând pentru asigurarea siguranței activelor europene din spațiu.


    Până
    la acțiuni concrete, comunicarea
    stabilește abordarea generală a UE pentru folosirea adecvată a spațiului
    în timp ce este sprijinită și autonomia strategică europeană, precum și competitivitatea
    industriei din UE.


    În
    plenul Parlamentului European, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a
    susținut necesitatea unui buget mai mare pentru gestionarea traficului spatial.




    Agenția Spațială
    Europeană estimează existența în spațiu a aproximativ un milion de deșeuri mai
    mari de 1 cm. Aceasta înseamnă 2700 de sateliți funcționali în parte, orbitele
    cu 8800 tone de deșeuri spațiale. Riscul ca sateliții operaționali să fie
    distruși prin coliziunea cu resturi care plutesc în derivă este foarte mare.

    În
    aprilie anul acesta a fost necesară o corecție a orbitei satelitului SENTINEL
    unu a din programul COPERNICUS pentru a evita coliziunea cu un fragment al unei
    rachete lansate acum 30 de ani. Este nevoie urgentă de managementul traficului
    spațial pentru a securiza infrastructura europeană lansată în spațiu și a putea
    beneficia în continuare de serviciile programelor spațiale ale Uniunii.
    Orbitele spațiale pe care le putem folosi sunt resursă finită.

    Trebuie să ținem
    cont că în ultimii 10 ani a avut loc o creștere fără precedent a traficului. În
    spațiu avem mult mai multe mari constelații, avem mai mulți actori spațiali.
    Pentru a dezvolta programe spațiale noi este nevoie de o abordare sustenabilă,
    iar managementul traficului spațial este unul dintre instrumentele necesare.

    Salutăm inițiativa Comisiei privind STM și setul de acțiuni propuse, însă
    considerăm că este doar un prim pas, având în vedere importanța STM pentru
    politica spațială a Uniunii. Cerem Comisiei ca până la finalul anului 2023 să avanseze
    și legislația aferentă, incluzând guvernanța sistemului, resposabilitățile,
    setul de norme și standarde necesare și la fel de important este necesar un
    buget. Fără un buget propriu, managementul traficului spatial va rămâne doar un
    concept.




  • Normele de referinţă ale UE privind platformele online au intrat în vigoare

    Normele de referinţă ale UE privind platformele online au intrat în vigoare

    Regulamentul se aplică tuturor serviciilor digitale prin care consumatorii sunt puşi în legătură cu furnizorii de bunuri, servicii sau conţinut online. Documentul creează noi obligaţii pentru platformele online menite să reducă eventualele prejudicii cauzate şi să contracareze riscurile din mediul online şi prevede garanţii puternice de protecţie a drepturilor utilizatorilor online şi un cadru nou şi unic de transparenţă şi responsabilitate pentru platformele digitale. Concepute ca un set unic şi uniform de norme pentru Uniunea Europeană, aceste norme vor oferi utilizatorilor noi mijloace de protecţie, iar companiilor – securitate juridică la nivelul întregii pieţe unice.

    Noile norme prevăd noi responsabilităţi menite să limiteze răspândirea de conţinut ilegal şi de produse ilegale online, să asigure o protecţie sporită a minorilor şi să ofere o mai mare libertate de alegere şi informaţii mai bune utilizatorilor. Obligaţiile care le revin diferiţilor actori online corespund rolului, dimensiunii şi impactului acestora în ecosistemul online – precizează Comisia Europeană într-un comunicat. Toţi intermediarii online vor trebui să respecte noile obligaţii cuprinzătoare în materie de transparenţă prevăzute: de exemplu, noul mecanism de semnalare a conţinutului ilegal, astfel încât să existe un grad sporit de responsabilitate şi supraveghere. Pentru platformele cu mai mult de 45 de milioane de utilizatori sunt prevăzute obligaţii suplimentare, care includ efectuarea de evaluări anuale ample cu privire la riscurile de a cauza prejudicii online prin serviciile lor, de exemplu cele legate de expunerea la bunuri ilegale sau la conţinut ilegal sau de diseminare a dezinformării. Platformele online foarte mari şi motoarele de căutare foarte mari vor trebui, în plus, să întreprindă o evaluare detaliată a riscurilor pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru libertatea de exprimare, protejarea datelor cu caracter personal, libertatea şi pluralismul mass-mediei online şi drepturile copiilor.

    Regulamentul privind serviciile digitale prevede un nivel fără precedent de supraveghere publică a platformelor online în întreaga Uniune, atât la nivel naţional, cât şi comunitar.


  • Războiul din Ucraina a perturbat transportul internațional

    Războiul din Ucraina a perturbat transportul internațional

    Cozi interminabile la granițele de nord și sud ale României, șoferi de tir
    care așteaptă în cabine și șase zile pentru a trece, aeroporturi
    arhipline… Transportul internațional
    dădea semne de revenire după lovitura puternică din pandemie, dar în prezent
    trebuie să răspundă unei alte provocări – războiul din Ucraina.


    Declanșarea conflictului, la 24 februarie 2022, și sancțiunile economice
    împotriva Rusiei au determinat un efect în cascadă: mărirea prețurilor la
    carburanți, zboruri anulate și extrem de scumpe, lipsa unor bunuri de strictă
    necesitate din cauza precarității liniilor de transport Europa-Asia.


    Tipul de transport cel mai afectat este cel aerian. Numeroase companii – de
    exemplu Lufthansa Cargo, Volga-Dnepr, ANA, Jal – și-au întrerupt sau și-au
    diminuat puternic operațiunile care legau Europa de Asia. Spațiul aerian rus a fost închis, survolarea
    Siberiei a devenit neoperațională, astfel încât zborurile au fost deviate prin
    Turcia și Kazahstan. În acest mod, consumul de carburant a devenit o provocare
    pentru companii – să ne amintim că în prima săptămână din martie prețul
    kerosenului crescuse cu aproape 30%. Din acest motiv, transporturile de mărfuri aeriene s-au diminuat
    cu 20%.


    Nici comerțul maritim mondial nu evoluează sub auspicii mai favorabile. În
    comparație cu 2020, costul transportului de acest tip s-a multiplicat de cinci
    ori.


    Ucraina era al patrulea cel mai mare
    exportator de cereale din lume în sezonul 2020/21, potrivit datelor Consiliului
    Internațional pentru Cereale, iar majoritatea mărfurilor sale erau expediate
    via Marea Neagră. Vânzările de cereale din 2021 aduseseră Ucrainei 11,5
    miliarde de euro. Eforturile de ridicare a blocadei rusești au dus la rezultate limitate, după
    acordul mediat de președintele Turciei, iar Agenția ONU pentru Agricultură și
    Alimetație estimează că, în acest an, aproximativ 181 de milioane de oameni din
    41 de țări s-ar putea confrunta cu o criză de alimente sau chiar cu foametea,
    din cauza războiului din Ucraina.




    Infografic:

    https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/how-eu-countries-are-addressing-the-global-food-crisis/

    Totodată transportul pe calea ferată a fost afectat,
    ucrainenii încercând să transporte cereale, dar și alte bunuri, utilizând
    tranzitul prin România sau Polonia. Una dintre problemele care îngreunează mult
    transportul feroviar este diferența de ecartament dintre Ucraina și țările
    vecine. De exemplu, în Polonia ecartamentul este de aproximativ 140 cm, în timp ce Ucraina
    îl moștenește din epoca sovietică și are 150 cm. De exemplu, la 12 mai, peste
    24.000 de vagoane încărcate cu grâu, ulei, metal, produse chimice și cărbune
    erau în așteptare la frontierele cu Polonia, Ungaria, România, Moldova și
    Slovacia.


    Să adăugă, și faptul că transportul feroviar de mărfuri
    pe axa China-Europa pare complicat și riscant. Rețeaua ucraineană este puternic
    afectată. Totodată, chiar dacă trenurile pot trece încă prin Belarus, aliat al
    Rusiei, sancțiunile internaționale ar putea duce spre o întrerupere a
    traficului prin această țară.


    Transportul rutier a fost și el lovit. În martie 2022,
    peste 100.000 de șoferi ucraineni lucrau în transportul internațional, angajați
    mai ales de societăți poloneze și lituaniene, unde reprezentau 30% din
    personal, potrivit unei estimări a federației germane de logistică BGL. Mulți
    dintre aceștia s-au întors în țară pentru a lupta.


    Totodată, închiderea frontierelor are un impact major, la
    unele posturi de frontieră se așteaptă zile întregi.


    Parlamentul European a adoptat o rezoluție la 5 mai 2022 privind consecințele
    războiului ilegal de agresiune dus de Rusia în Ucraina, cu multiple consecințe
    asupra sectoarelor transport și turism ale Uniunii.


    Politica Uniunii Europene în materie de transport își propune să mențină
    mobilitatea economiei europene, prin dezvoltarea unei rețele moderne care să
    conducă la deplasări mai sigure și mai rapide, punând accent pe soluții
    durabile și digitale.


    Transportul a
    fost și rămâne unul dintre pilonii integrării europene, care asigură libera
    circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor. Ponderea în economia UE
    este de 9%, potrivit site-ului https://european-union.europa.eu




  • UE îşi va îndeplini angajamentele privind combaterea schimbărilor climatice

    UE îşi va îndeplini angajamentele privind combaterea schimbărilor climatice

    Uniunea Europeană este aici pentru a arăta că este hotărâtă să meargă înainte, nu înapoi,

    Cu aceste cuvinte și-a început Frans Timmermans discursul rostit în urmă cu trei zile la Conferinţa ONU de luptă împotriva înclzirii globale din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh. Apoi a ținut să adauge:

    Nu lăsaţi pe nimeni să vă spună că invadarea Ucrainei de către Rusia este pe cale să ucidă Pactul verde european şi că ne aflăm într-o goană după gaze naturale . Europa rămâne în cursă și chiar prinde viteză. Facem mai multă economie la energie, investim mai mult în regenerabile.

    Vicepreședintele executivului comunitar a făcut publice la conferința de la Sharm el Sheikh și noile obiective ale Uniunii Europene în materie de reducere a emisiilor poluante cu cel puţin 57 la sută până în 2030 față de nivelul din 1990. Până acum, ținta fusese stabilită la 55 de procente.

    Frans Timmermans a vorbit la Sharm el Sheikh și despre inițitiva Comisiei,tot mai aproape de aprobarea definitivă, care prevede ca din 2035 în întregul spațiu comunitar să nu mai poată fi vândute automobile noi pe bază de benzină şi motorină.

    Ar urma să fie interzise şi maşinile hibride, întrucât planul va permite echiparea noilor autovehicule doar cu motoare cu emisii zero de dioxid de carbon.

    Nu în ultimul rând, vicepreședintele Comisiei Europene a ținut să amintească și de acordul la care au ajuns săptămâna trecută statele membre şi eurodeputaţii privind repartizarea eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Înțelegerea permite statelor care au dificultăţi în a-şi atinge obligaţiile să cumpere în anumite proporții cote de la cele care se descurcă mai bine. Totodată, în anii în care emisiile lor sunt mai scăzute, țările vor putea face economii din cotele neutilizate.

    Reuters notează că Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare poluator din lume, după China și Statele Unite, însă politica sa în materie de combatere a schimbărilor climatice este mult mai ambițioasă decât a celor două ţări. Motivul este prezentat de același Frans Timmermans:

    Criza climatică face ravagii pe planetă în fiecare zi. Trebuie să luăm mai multe măsuri.


  • 17.11.2022 (mise à jour)

    17.11.2022 (mise à jour)

    Budget – Le gouvernement roumain a approuvé jeudi le deuxième
    collectif budgétaire de cette année. Il s’agit d’une rectification positive
    puisque les recettes du budget public consolidé connaîtront une hausse de 521,1
    millions de lei, tandis que les dépenses
    budgétaires augmenteront de 522,1 millions de lei. Le ministre roumain des
    Fiances, Adrian Câciu, a précisé que ces rectifications
    concernaient surtout l’allocation de fonds supplémentaires aux principaux
    administrateurs de crédit afin de soutenir la population et les
    entreprises. Des subventions ont aussi
    été accordées aux agriculteurs touchés par la sècheresse pédologique.




    Inflation
    – Le taux d’inflation en octobre dans la zone euro a été revu en légère baisse
    à 10,6% sur un an, au lieu de 10,7%, mais reste à un niveau record, selon une
    deuxième estimation d’Eurostat publiée jeudi. Pour l’Union européenne dans son
    ensemble, l’inflation a culminé à 11,5% en octobre, après 10,9% en septembre.
    Le taux le plus faible a été enregistré en France (7,1%) et le plus élevé en
    Estonie (22,5%), suivie par la Lituanie (22,1%), la Hongrie (21,9%)et la
    Lettonie (21,7%). Par rapport au mois de
    septembre, en octobre, l’inflation a baissé dans 11 pays membres, elle est
    restée au même niveau dans trois autres et a augmenté dans treize Etats dont la
    Roumanie. Dans 18 pays européens dont la Roumanie, le taux d’inflation a
    dépassé en septembre les 10%. Concernant notre pays, l’INS a précisé que le
    taux d’inflation a chuté de 15,88% en septembre à 15,32% en octobre dans le
    contexte où les prix des aliments se sont majorés de 20,58%, ceux des produits
    non alimentaires de 14,37% et ceux des services de 8,31%. Dans son rapport
    trimestriel sur l’inflation, la Banque centrale de Roumanie prévoit un taux
    d’inflation de 16,3% pour la fin de l’année, de 11,2% pour 2023 et 4,2% pour
    septembre 2024.

    Diplomatie – Le
    chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, a eu jeudi des consultations
    avec son homologue, Jean Asselborn, dans le cadre d’une visite effectuée au
    Luxembourg. A l’agenda des pourparlers: l’adhésion de la Roumanie à l’Espace
    Schengen et la sécurité dans la région de la Mer Noire. Lors d’un point de
    presse commun, le ministre de Bucarest a également invoqué l’importance du
    parcours européen de la république de Moldavie voisine. L’occasion pour
    rappeler que lundi, à Paris, il
    co-présidera aux côtés de ses homologues français et allemand, la troisième
    édition de la Conférence ministérielle de la Plateforme de soutien à la République
    de Moldavie. Par ailleurs, Bogdan Aurescu a remercié son homologue
    luxembourgeois pour la disponibilité du Luxembourg de déployer un contingent de
    25 soldats au sein du Groupement tactique multinational sous commandement de
    l’OTAN mis en place en Roumanie. La décision se trouve actuellement sur la
    table du Législatif. Pour sa part, Jean Asselborn a réitéré le soutien de son
    pays à l’adhésion de Bucarest à l’espace de libre circulation.



    Schengen – Une équipe mixte d’experts envoyés par la Commission
    Européenne et par certains Etats membres de l’UE se rendra, cette semaine, en
    Roumanie, afin d’évaluer les progrès enregistrés dans les préparatifs de
    l’adhésion du pays à l’Espace Schengen. Selon le gouvernement de Bucarest,
    cette visite se fait d’une manière bénévole, tout comme celle ayant eu lieu en
    octobre dernier. Mercredi, la Commission Européenne a demandé à la Roumanie, à
    la Bulgarie et à la Croatie d’intégrer
    rapidement l’espace de libre circulation. L’Exécutif communautaire a souligné
    que la Roumanie contrôlait ses
    frontières d’une main de maître et a salué son implication dans le processus de
    coopération internationale en matière de politique frontalière.

    Blue Air -
    L’Etat roumain s’apprête à racheter le paquet majoritaire d’actions de la
    compagnie aérienne roumaine Blue Air. La décision intervient après que la
    compagnie à bas prix n’a pas payé les mensualités et les taux d’intérês du
    crédit de 60 millions d’euros contracté en 2020 et garanti par le gouvernement.
    La garantie avancée par Blue Air au moment où elle s’est vu accorder le crédit
    comportait entre autres, ses six avions, un terrain intramuros à Bucarest et
    75% de ses actions.




    Handball -
    Deux Roumaines, Cristina Neagu et Crina Pintea, figurent sur la liste des
    meilleures joueuses de handball qui pourraient figurer au sein de l’équipe
    idéale de handball féminin au tableau du Championnat d’Europe féminin de
    handball 2022 qui se déroule du 4 au 20 novembre dans trois pays de l’ex-Yougoslavie :
    Macédoine du Nord, Monténégro et Slovénie où a lieu la phase finale. La
    Roumaine Cristina Neagu a annoncé jeudi que l’édition de cette année a été la
    dernière de sa carrière. La Roumanie a participé à toutes les éditions du
    Championnat d’Europe à l’exception de celle de 2006. Le meilleur résultat
    enregistré par les Tricolores a été la médaille de bronze en 2010. Avec 303
    buts marqués, Cristina Neagu reste la meilleure buteuse de l’histoire du
    Championnat d’Europe de handball.


    Météo – Vendredi, dans le nord-est de
    la Roumanie, les températures se situeront autour de la normale saisonnière,
    tandis que dans le reste du territoire, elles seront supérieures aux
    températures propres à la mi-novembre. Le brouillard persistera et des pluies
    éparses toucheront presque tout le pays. La neige tombera en altitude, dans le
    nord des Carpates Orientales. Vendredi, à Bucarest, nous auront entre 13 et 15
    degrés.











  • Accesul la apă ca unul dintre drepturile omului

    Accesul la apă ca unul dintre drepturile omului

    Parlamentul European reafirmă
    dreptul la apă potabilă sigură și la salubritate ca unul dintre drepturile
    omului şi subliniază că accesul la apă potabilă curată este indispensabil
    pentru o viață sănătoasă și demnă și este esențial pentru dezvoltarea
    demnității umane. Dreptul la apă este o condiție necesară fundamentală pentru
    exercitarea altor drepturi și, ca atare, trebuie să se bazeze pe o logică ce
    are ca obiectiv interesul public și binele comun public și global.

    Parlamentul
    European îndeamnă Uniunea Europeană și statele membre să promoveze drepturile
    de acces la apă potabilă sigură și la salubritate și dezvoltarea normativă a
    acestora în cadrul forurilor multilaterale și regionale.

    Jutta Urpilainen,
    comisarul european pentru Parteneriate Internaționale, a adus în discuţie
    aceste aspecte în cadrul unei dezbateri care a avut loc în Parlamentul European
    în luna octombrie.


    După cum am experimentat
    cu toții, apa este o condiție prealabilă pentru viață și, prin urmare, pentru
    exercitarea tuturor drepturilor omului. Cu toate acestea, accesul la apă
    potabilă sigură și canalizare este încă o provocare majoră în multe părți ale
    lumii. Există o lungă istorie de conflicte cu privire la resursele de apă, iar
    lumea modernă a asistat prea frecvent la utilizarea resurselor de apă și a
    infrastructurii ca armă de război. Acesta este motivul pentru care Uniunea
    Europeană și statele sale membre promovează dreptul la apă potabilă sigură în
    forurile multilaterale și regionale. De aceea, avem proiecte în toată lumea. Am
    dedicat mai mult de 2,5 miliarde EURO cooperării în domeniul apei în 62 de
    țări. Luptăm pentru ca Observatorul Dezvoltării Durabile 6 – apă potabilă şi
    sanitaţie și accesul la apă să fie în fruntea oricărei agende politice. Este
    necesar să se consolideze dialogul cu privire la apă și să se asigure că
    guvernarea apei este incluzivă.

    Prin urmare, Uniunea Europeană sprijină activ
    eforturile de comunicare prin intermediul delegațiilor Uniunii Europene pentru
    a solicita înființarea Raportorului special al ONU pentru drepturile omului
    legate de apa potabilă și de salubritate. În egală măsură, lucrăm din greu
    pentru a crea un impuls pentru Conferința ONU privind apa din 2023.


  • UE intensifică acțiunile împotriva amenințărilor cibernetice

    UE intensifică acțiunile împotriva amenințărilor cibernetice

    De când au atras atenția în conflictul din Kosovo – 1999, atacurile cibernetice au devenit un element esențial al conflictelor din era modernă, fapt demonstrat inclusiv de astfel de atacuri efectuate de actori statali sau non-statali pe parcursul conflictului actual dintre Rusia și Ucraina.

    Consecințele unui război cibernetic sunt mai grave decât ne-am putem imagina și pentru că spațiul cibernetic nu are frontiere. Recentele atacuri cibernetice asupra rețelelor energetice, a infrastructurii de transport și a activelor spațiale arată riscurile pe care acestea le prezintă atât pentru actorii civili, cât și pentru cei militari.

    Prin urmare, sunt necesare mai multe acțiuni pentru a proteja împotriva amenințărilor cibernetice atât cetățenii și forțele armate, precum și misiunile și operațiile civile și militare ale UE.

    Prin noua sa politică de apărare cibernetică, Uniunea European va consolida cooperarea și investițiile în apărarea cibernetică pentru a combate numărul tot mai mare de astfel de atacuri, și pentru a le descuraja.

    Politica de apărare cibernetică a Uniunii Europene este construită în jurul a patru piloni ce vor ajuta UE și statele membre astfel:

    1. să acționeze împreună pentru o apărare cibernetică mai puternică. Astfel, UE își va consolida mecanismele de coordonare între actorii de la nivel național și cei de la nivel european, din domeniul apărării cibernetice.

    2. să securizeze ecosistemul de apărare al UE. Chiar și componentele software necritice pot fi utilizate pentru a comite atacuri cibernetice. Astfel, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește standardizarea și certificarea în materie de securitate cibernetică pentru a securiza atât domeniul militar, cât și pe cel civil;

    3. să investească în capabilități de apărare cibernetică: statele membre trebuie să majoreze considerabil investițiile în capabilități militare moderne de apărare cibernetică, utilizând platformele de cooperare și mecanismele de finanțare disponibile la nivelul UE.

    4. Si al patrulea pilon: să se asocieze pentru abordarea provocărilor comune.