Consiliul UE pe tema energiei.
La Consiliul European de la Bruxelles, preşedintele român Klaus Iohannis a declarat că, pe termen lung, trebuie găsite soluţii pentru a avea suficientă energie şi la preţuri decente. Propunerea Comisiei Europene care vizează contracararea preţurilor mari la energie este bună, a mai spus seful statului roma, precizand că România este de acord cu noile măsuri propuse. În context, șeful statului s-a referit și la diversificarea resurselor energetice, energie verde sau exploatarea gazelor din Marea Neagră. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține achiziţionarea gazelor naturale în comun de către statele membre ale Uniunii, o eventuală plafonare a preţurilor la acestea, formarea unor consorţii ale companiilor de gaze şi încheierea unor acorduri de solidaritate energetică între ţările vecine. Pe agenda reuniunii a fost inclusă şi analiza evoluţiilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi angajamentul UE pentru continuarea sprijinului acordat acestei ţări pe plan politic, financiar, umanitar şi militar.
Bani europeni pentru a ajuta Romania să facă faţă scumpirii preţurilor la energie.
România va primi 2,2 miliarde de euro, bani europeni, pentru a ajuta populaţia vulnerabilă şi companiile să facă faţă majorării facturilor la energie,după ce Comisia Europeană a decis că 10% din fondurile necheltuite aferente perioadei de programare 2014-2020 pot fi alocate unor noi forme de sprijin. Premierul Nicolae Ciucă a precizat că, pe lângă compensarea facturilor primite de familiile nevoiașe sau acordarea de vouchere, bani vor fi direcţionaţi și spre susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi crearea de locuri de muncă.
Proteste ale sindicaliştilor din ţară.
Mai multe proteste au avut loc în România. Sindicaliştii au ieşit în stradă, nemulţumiţi de salariile mici şi preţurile uriaşe. Mai multe sindicate afliate Cartelului Alfa au început, luni, sub forma unor caravane care au pornit din diverse oraşe din ţară spre Bucureşti, proteste organizate în localităţi de pe traseu. Caravanele s-au întâlnit, joi, în capitală, unde a avut loc un amplu miting, urmat de alte proteste. Sindicaliştii cer controlul preţurilor şi taxarea extra-profiturilor, creşterea salariilor şi a pensiilor, deblocarea negocierilor colective şi aplicarea integral şi fără discriminare a Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a celei privind statutul personalului feroviar.
Legile Justiției adoptate în Parlament.
Cele trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei de la Bucureşti, ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost adoptate de Senat, camera decizională în cazul lor. Opoziţia, în frunte cu USR, critică, însă, documentele pe fond, modul în care s-au derulat dezbaterile, precum şi faptul că puterea nu a aşteptat avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia. În replică, coaliţia majoritară PSD – PNL – UDMR a susţinut că textele au fost elaborate cu respectarea recomandărilor din partea instituţiilor europene abilitate. Parlamentari USR, AUR şi neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe cele trei legi ale justiţiei.
Moțiune simplă dezbătută în Camera Deputaților
Camera Deputaţilor de la București a respins, miercuri, moţiunea simplă împotriva ministrului de interne, Lucian Bode, depusă de parlamentari USR şi neafiliaţi aparţinând Partidului Forţa Dreptei. Semnatarii ei au cerut ca ministrul Bode să plece de la conducerea MAI, deoarece nu a reuşit reformarea instituţiei. Autorii fac referire şi la modul netransparent în care a fost făcută licitaţia pentru achiziţia a 600 de autoturisme BMW ce urmează să intre în dotarea Poliţiei Române. Totodată, Lucian Bode este acuzat că şi-a secretizat lucrarea de doctorat, chiar înainte de publicarea sa. Ministrul de Interne a respins acuzaţiile, susţinând că textul moţiunii este plin de minciuni.
Decizii privind intrarea României în Schengen
Autorităţile de la Bucureşti au salutat rezoluţia non-legislativă de marți, din Parlamentul European (PE), care susţine, cu largă majoritate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Este a patra în acest sens adoptată de forul comunitar. Joi, Parlamentul Olandei a adoptat, pe de altă parte, o rezoluție în care cere Guvernului să fie precaut în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Documentul solicită executivului condus de Mark Rutte să nu facă nici un pas ireversibil în privinţa extinderii, până când nu efectuează investigaţii suplimentare în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor de către cele două ţări. În prezent, toate statele UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen. Autorităţile de la Bucureşti reamintesc că România îndeplineşte criteriile tehnice şi reafirmă că ţara este pregătită să facă parte din spaţiul european de liberă circulaţie. Pentru extinderea Schengen este nevoie de unanimitate în Consiliul UE, programat pe 8 decembrie.
Exercitiu militar de amploare la gurile Dunării.
Pe brațul Sfântu Gheorghe al Dunării, lângă Insula Șerpilor (Ucraina), peste 300 de militari romani s-au antrenat în cadrul exercițiului Danube Protector 22. Flotila Fluvială este singura de acest fel din Alianţă și, totodată, prima forță de reacție în cazul unei amenințări în zona Dunării. Pe de altă parte, primele convoaie cu tehnică militară trimise de Franţa în România vor ajunge peste cateva zile, în poligonul Cincu. Recent, Franţa a hotărât să întărească grupul de luptă al NATO din România și a trimis tancuri grele Leclerc și transportoare blindate. Franța conduce grupul de luptă al NATO din România, iar în prezent, la Cincu sunt câteva sute de militari francezi. Războiul din Ucraina a determinat Alianța Nord-Atlantică să întărească flancul estic cu patru noi grupuri de luptă în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.
