Radio România Internațional

Tag: UE

  • Siguranța rutieră în UE

    Siguranța rutieră în UE

    La Bruxelles,
    Jean Todt, reprezentantul special al Secretarului General al Organizației
    Națiunilor Unite pentru siguranța rutieră, împreună cu comisarul Adina Vălean
    și actrița Michelle Yeoh, câștigătoare a premiului Oscar, au lansat recent
    campania globală Make a Safety Statement.

    Desfășurată în peste 1
    000 de orașe din 80 de țări, inclusiv din România, pe durata a doi ani,
    campania va încerca să contribuie la reducerea numărului victimelor
    accidentelor rutiere. Ea abordează problema siguranței pe drumuri, care,
    potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este principala cauză de deces
    pentru persoanele cu vârste între 5 și 29 de ani din întreaga lume.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a oferit amănunte:

    Știu că această campanie va fi văzută și în multe
    dintre orașele noastre europene. Doamnelor și domnilor, siguranța rutieră este
    și va fi foarte importantă pe agenda Uniunii Europene. Am făcut progrese reale în
    ultimii 20 de ani, numărul deceselor rutiere scăzând de la 50.000 la 20.000. Cu
    toate acestea, 20.600 de oameni și-au pierdut viața pe drumurile UE în 2022,
    iar acest lucru rămâne inacceptabil de ridicat.

    De asemenea, mă îngrijorează
    faptul că progresele în reducerea numărului de decese au stagnat în unele țări
    UE în ultimii ani. Abordarea siguranței rutiere este responsabilitatea noastră
    comună. Este necesar ca actorii naționali și locali, precum și societatea
    civilă și industria să se unească pentru a face drumurile, vehiculele și
    șoferii noștri mai sigure. Acesta este singurul mod în care ne vom atinge
    obiectivul interimar de a reduce cu 50% decese în UE până în 2030.

    Anul
    trecut, multe persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere, în
    creștere cu 3 % față de 2021, pe fondul reluării nivelurilor de trafic
    după pandemia de coronavirus. Aceasta reprezintă însă
    cu 2 000 mai puține decese (-10 %) în raport cu 2019, anul
    care a precedat pandemia. Obiectivul UE este reducerea numărului de decese,statele
    membre înregistrândînsă progrese
    inegale. Cele mai mari scăderi, de peste 30 %, au fost raportate în
    Lituania și Polonia. Danemarca a înregistrat, de asemenea, o scădere de
    23 %.

    În schimb, în ultimii trei ani, numărul deceselor cauzate de
    accidente rutiere în țări precum Irlanda, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos
    și Suedia a rămas relativ stabil sau a crescut. Cele mai sigure drumuri rămân
    cele din Suedia (21 de decese la un milion de locuitori) și Danemarca (26 per
    milion), în timp ce România (86 per milion) și Bulgaria (78 per milion) au
    raportat cele mai ridicate rate de decese în 2022. Media UE a fost
    de 46 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori.

    Deși
    ponderea crescută a ciclismului în mixul de mobilitate în multe state membre
    este extrem de binevenită, o cauză serioasă de îngrijorare o reprezintă
    tendința crescândă a numărului de bicicliști uciși pe drumurile din UE.
    Acesta este singurul grup de participanți la trafic în cazul căruia nu se
    observă o scădere semnificativă a numărului de decese în ultimul deceniu, fapt
    care poate fi pus mai ales pe seama lipsei persistente a unei infrastructuri
    bine echipate.


  • Financement européen pour l’exportation des céréales ukrainiennes 

    Financement européen pour l’exportation des céréales ukrainiennes 

    L’Ukraine dépend presqu’intégralement des corridors européens de transport, étant donné que ses exportations et ses importations via la mer sont suspendues à cause du blocus imposé par la Russie aux ports ukrainiens. Selon les chiffres officiels, de mai 2022 à août 2023, les couloirs de solidarité ont permis à l’Ukraine d’exporter plus de 53 millions de tonnes de produits agricoles, dont près de 48 millions de tonnes de céréales, graines oléagineux et d’autres produits connexes. Conformément aux estimations, ces exportations ont produit à l’Ukraine des revenus totalisant les 38 milliards d’euros. Parallèlement, l’Ukraine a importé près de 34 millions de tonnes de marchandises via les couloirs de solidarité d’une valeur de quelque 70 milliards d’euros.

    Ce rapport illustre le fait que notre partenariat économique mène à la progression des exportations et des importations, a déclaré la commissaire européenne aux Transports, la Roumaine Adina Valean, dans le cadre d’une réunion avec le ministre ukrainien de l’infrastructure, Oleksandr Kubrakov. Ce qui plus est, la responsable européenne a annoncé le lancement par la Commission européenne d’une ligne de financement consacrée à l’infrastructure qui rendra possibles les exportations ukrainiennes via les Etats membres.


    « Nous souhaitons assurer l’intégration à l’avenir du système ukrainien de chemin de fer au système de transport de l’UE par l’introduction de l’écartement standard européen, afin de réaliser une connexion ferroviaire le long de l’Ukraine, depuis Lviv et jusqu’à Iasi, dans l’est de la Roumanie et ensuite, vers Chisinau, en République de Moldavie. L’infrastructure qui en résultera, et celle que nous avons déjà modernisé durant ces 16 derniers mois restera sur place et constituera une intégration de facto du point de vue de l’infrastructure, de l’Ukraine sur le marché unique européen » a ajouté la commissaire européenne. 60% du flux sur les couloirs de la solidarité passe par la Roumanie. Il s’agit de routes, du Danube et du port de Constanta sur la mer Noire, soit les points les plus importants pour les exportations ukrainiennes.

    Dans de telles conditions, la Roumanie pourrait obtenir une grande partie du financement, si elle avance des projets jusqu’au mois de janvier, lorsque l’appel aux offres devra s’achever. « Le cours du Danube qui marque la frontière avec l’Ukraine et puis le port de Constanta sont deux points qui peuvent attirer un financement européen consistent » a dit Adina Vălean. « Nous évoquons d’un côté des mesures visant à rendre plus efficaces les opérations dans le port de Constanta. Par ailleurs, il s’agit aussi de la majoration des capacités de transfert des marchandises directement d’un navire à l’autre. Des négociations visent l’achat d’équipements spécifiques qui seront installés ensuite dans le port de Constanta » a expliqué la commissaire. Une nouveauté de la ligne de financement de 7 milliards d’euros est le fait que la République de Moldova et l’Ukraine pourront déposer des projets dans des conditions similaires avec les Etats membres, c’est-à-dire sans qu’elles soient obligées à dérouler un partenariat avec un Etat communautaire.

  • Sprijinirea clasei de mijloc din UE

    Sprijinirea clasei de mijloc din UE

    Uniunea Europeană are nevoie de o clasă de mijloc prosperă și susținută. Doar așa se poate crea și menține bunăstarea pe termen lung în statele și în regiunile UE.

    Asta a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg,
    europarlamentarul Vlad Botoș. Îmbunătățirea competențelor și a
    calificărilor forței de muncă din UE și consolidarea potențialului său de
    inovare sunt doar câteva dintre domeniile care necesită investiții pentru a
    asigura sustenabilitatea. Având în vedere schimbările demografice și
    tehnologice majore, există un consens larg cu privire la necesitatea de a
    investi în oameni. O astfel de investiție socială contribuie la creșterea
    bunăstării persoanelor și la prevenirea și atenuarea riscurilor sociale,
    permițând cetățenilor să dobândească noi competențe și să devină sau să rămână
    activi pe piața muncii și să le ofere sprijin în timpul tranzițiilor critice pe
    parcursul vieții.


    Vlad Botoș, europarlamentar: Înainte
    de a dezbate cum legile europene ar trebui să sprijine clasa de mijloc, este
    necesar să știm cine este inclus în această clasă de mijloc.

    Din punctul meu de
    vedere, în clasa de mijloc sunt incluși toți cei care muncesc, care depun
    eforturi pentru a-și asigura singuri toate cele necesare, care își plătesc
    taxele și își susțin economia Uniunii Europene, indiferent că sunt în orașe sau în
    sate, în regiuni mai bogate sau mai sărace.

    Clasa de mijloc este cea care a
    fost cea mai afectată de crizele multiple din ultimii ani, de criza de sănătate
    COVID-19, de criza economică ce a urmat, de creșterea prețurilor, de
    restricțiile pe care le impunem, poate câteodată prin Pactul Ecologic European,
    pentru că această clasă de mijloc nu se bucură de subvenții, de politici
    preferențiale, de scutiri de taxe sau de prioritate la fondurile europene. Și totuși, spre ei ar trebui să se îndrepte
    toate legile europene, spre protejarea intereselor acestora și spre susținerea
    lor, pentru că fără o clasă de mijloc prosperă, Uniunea noastră europeană nu
    poate exista.


  • Mecanismul de protecţie civilă a UE îşi dovedeşte eficienţa

    Mecanismul de protecţie civilă a UE îşi dovedeşte eficienţa

    În exerciţiul
    financiar multianual 2021-2027 UE a alocat iniţial 11,6 miliarde euro
    mecanismului şi Direcţiei Generale Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare
    Europene (ECHO) a Comisiei, care pentru 2023 poate accesa cam 1,7 miliarde. Din păcate suma se dovedeşte insuficientă, pentru toate nenorocirile
    care se petrec în ţările Uniunii. Drept dovadă, mecanismul de Protecţie Civilă
    al UE a fost activat de peste 650 de ori din 2001 şi până astăzi.


    Janez Lenarčič, Comisar european pentru
    managementul crizelor, a lăudat eficienţa funcţionării Mecanismului de
    protecţie civilă a UE, menţionând însă că el trebuie eficientizat continuu:

    Doresc să muţumesc vocilor de
    susţinere a Mecanismului de protecţie civilă a UE, care, cu adevarat, chiar şi
    într-un an fără precedent ca provocări, precum acesta, a reuşit să răspundă
    pozitiv tuturor solicitărilor, indiferent de tipul lor. Şi da, lucrurile se
    înrăutăţesc. Este nevoie să întărim acest mecanism. Dar avem totodată nevoie de
    o adaptare la provocările climatice mai versatilă, mai rapidă şi mai
    sustenabilă. Avem nevoie să creăm ecosisteme mai reziliente. Pentru că natura
    este prima noastră linie defensivă în faţa dezastrelor. În acest fel vom fi
    capabili să îi protejăm pe oameni şi să reducem distrugerile. Uniunea Europeană
    trece la acţiune pentru a întări rezilienţa colectivă împotriva dezastrelor,
    astfel încât să acorde asistenţă Uniunii şi ţărilor membre în privinţa unei
    anticipări mai eficiente a situaţiilor de urgenţă. Iar aceste deziderate
    trebuie transmise în întreaga Europă.


    Janez
    Lenarčič, Comisar european pentru managementul crizelor, a adăugat:

    Investiţiile într-o mai bună
    pregătire şi prevenţia salvează vieţi, protejează comunităţi şi conduc la
    economisirea de bugete. Fiecare Euro investit în pregătire şi prevenţie
    economiseşte între 5-10 Euro din costul răspunsului la situaţiile de criză. În
    timp ce pierderile legate de schimbările climatice se accentuează, ridicându-se
    în total la 15 milioane de euro pe an. Ca veste bună, avem faptul că
    investiţiile în rezilienţă au crescut, există alocări bugetare în cadrul
    Politicii de coeziune, unde bugetul s-a dublat, ajungând la 13 miliarde de Euro
    în prezentul exerciţiu bugetar. Şi de asemenea noul instrument de recovery and
    rezilienă se ridică la aproximativ 12 miliarde de Euro, investiţi în adaptarea
    la schimbările climatice. Desigur, trebuie să facem şi mai mult. Dar nu există
    pregătire în exces pentru a ne salva planeta şi nimic nu poate fi eficient,
    decât dacă fiecare parte implicată colaborează în anticiparea cauzelor fundamentale
    ale acestor dezastre şi anume distrugerea climei aşa cum o ştiam şi degradarea
    mediului. Şi cum luna iulie a fost cea mai fierbinte din ultimii ani, ne aflăm
    pe un drum sigur către autodistrugere, dacă nu reuşim să facem ceva. De aceea
    trebuie să continuăm să integrăm Pactul Verde European în cât mai multe
    sectoare. Cât va costa? Va costa foarte foarte mult, dar mai puţin decât dacă
    nu o facem.


  • Rusia a obţinut efectul contrar

    Rusia a obţinut efectul contrar


    România este statul membru al Uniunii Europene şi al NATO cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, precum şi o ţară riverană Mării Negre, zonă în care războiul este în desfăşurare – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis în faţa studenţilor de la prestigioasa Universitate Columbia, din Statele Unite, unde a fost invitat la World Leaders Forum.



    De aceea, a subliniat şeful statului, perspectiva României asupra impactului războiului în vecinătatea strategică şi la nivel global este relevantă.El afirmă că Rusia s-a aşteptat la o comunitate internaţională slabă şi la o Ucraină care să se conformeze pretenţiilor Kremlinului. Însă, prin ameninţările cu utilizarea forţei şi apoi prin folosirea acesteia, ruşii au obţinut exact efectul contrar.



    Potrivit trimisei speciale a Radio România, preşedintele Iohannis susţine că, prin invadarea Ucrainei, Rusia încearcă să readucă revizionismul în relaţiile internaţionale, precum şi sferele de influenţă în politica globală şi regională. Moscova, acuză el, foloseşte concepte desuete, precum aşa-numitul drept al marilor puteri, pentru a-şi impune directivele de politică externă în raport cu ceea ce numeşte state mai mici şi atacă, în acelaşi timp, valorile democratice, statul de drept şi ordinea mondială bazată pe reguli.



    El le-a mai spus studenţilor că România, ca partener strategic al Statelor Unite şi aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranţă din istoria sa recentă.


    “Avem acum o abordare mai coerentă şi axată pe mai multe domenii în ceea ce priveşte apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alţi aliaţi la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii” – a mai declarat Iohannis.



    Altminteri, spune el, Ucraina trebuie să câştige războiul declanşat de Federaţia Rusă şi nu poate exista pace fără restaurarea independenţei, integrităţii teritoriale şi suveranităţii acestei ţări. “Toţi cei care au comis crime oribile în Ucraina şi împotriva Ucrainei trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei. Toate ţările cu aceeaşi viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susţinem Ucraina” – a punctat preşedintele României. Atât Ucraina, cât şi şi Republica Moldova vecină (majoritar românofonă) trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană – mai declară Klaus Iohannis.



    Anterior, prezent, la New York, la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, şeful statului român a subliniat că acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenţie la nivel global, fiind de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. El a promis şi că România va continua să înlesnească tranzitul cerealelor ucrainene spre pieţele lumii, fiindcă aceste asunt esenţiale pentru securitatea alimentară mondială.






  • Raportul anual privind punerea în aplicare a a Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Raportul anual privind punerea în aplicare a a Mecanismului de Redresare și Reziliență

    Mecanismul de redresare și reziliență, instrumentul de reformă și investiții, are o valoare de 800 de miliarde EUR la nivelul Uniunii Europene și ocupă un loc central în cadrul NextGenerationEU.

    Până în prezent, Comisia a primit 34 de cereri de plată din partea a 21 de state membre și a plătit 153,4 miliarde EUR pentru realizarea investițiilor și a reformelor convenite.

    Finanțarea prin Mecanismul de redresare și reziliență la nivelul UE a contribuit la realizarea de reforme și investiții, în domenii precum tranziția climatică și cea digitală, acțiunile sociale, asistența medicală și reziliența socio-economică și instituțională.

    În cifre, peste 6 milioane de persoane au participat la activități de educație și formare finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență, 1,4 milioane de întreprinderi au primit sprijin, 5,8 milioane de persoane au beneficiat de măsuri de protecție împotriva dezastrelor, cum ar fi inundațiile și incendiile forestiere și s-au economisit 22 de milioane de megawați/oră (MWh) în ceea ce privește consumul de energie, datorită punerii în aplicare a planurilor PNRR ale statelor membre.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declară că redresareaîn urma consecințelor economice ale pandemiei este în plină desfășurare. Am finanțat spitale și școli noi și modernizate, am sprijinit întreprinderile și familiile și am consolidat reziliența Uniunii noastre, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă, a menționat von der Leyen.

    În ceea ce privește România, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cuprinde o agendă ambițioasă de reforme și investiții, iar costul total al planului se ridică la 29,18 miliarde EUR, împărțiți în granturi și împrumuturi.

    Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția verde, iar 21% pentru digitalizarea României.

    Banii se acordă în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.


  • Semnal editorial: Starea Uniunii Europene 2023. Europa este răspunsul la chemarea istoriei

    Semnal editorial: Starea Uniunii Europene 2023. Europa este răspunsul la chemarea istoriei

    Pe
    data de 13 septembrie 2023, președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der
    Leyen, a susținut în fața Parlamentului European, discursul său anual privind
    starea Uniunii Europene, intitulat Răspundem
    la chemarea istoriei. Este posibil ca acesta să fie ultimul discurs al domniei
    sale ca președintă a Comisiei Europene, în cazul în care nu va candida pentru
    un nou mandat. În acest context, s-a putut remarca un accent pus mai degrabă pe
    realizările din întregul mandat al Comisiei și mai puțin pe cele din anul
    anterior.


    Într-un
    articol de opinie, publicat de Institutul European din România, au fost prezentate și analizate principalele
    dimensiuni ale acestui discurs. Între acestea evidențiem dimensiunea politică – care a amintit viitoarele
    alegeri europene, dimensiunea economică – care a inclus și schimbarea
    climatică, dimensiunea socială,
    dimensiunea digitală – incluzând
    inteligența artificială, precum și dimensiunea externă – care a cuprins și migrația.


    Vă
    invităm să accesați textul integral al documentului aici.






    Mihaela-Adriana
    Pădureanu,


    Expert,
    Serviciul Studii Europene

  • Investiții în sistemele de apărare ale UE

    Investiții în sistemele de apărare ale UE

    Comisia Europeană a
    anunţat recent că Fondul European de Apărare finanţează 41 de proiecte de
    cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării UE, suma alocată fiind de 832
    milioane euro. Proiectele finanţate vor duce la dezvoltarea mai multor
    capacităţi de apărare în domenii critice cum ar fi apărarea navală, terestră,
    aeriană şi cyber. Mai mult, Comisia Europeană a solicitat Parlamentului European o
    suplimentare bugetară cu 66 miliarde euro, sumă din care 18,5 miliarde
    euro (28% din majorarea solicitată) va fi alocată Ucrainei (17 miliarde euro
    granturi şi 1,5 miliarde euro din Fondul European de Apărare – pentru
    armamentul şi muniţia livrate către ţara respectivă).

    În plenul Parlamentului
    European, europarlamentarul Siegfried Mureșan a subliniat că în fața amenințării ruse, este necesară o
    investiție suplimentară în apărarea Uniunii Europene și să îi fie oferită
    Ucrainei o perspectivă de aderare la NATO .







    La 500 de zile de la începerea războiului
    vedem că Federația Rusă este o amenințare pentru siguranța noastră, a tuturor
    în Europa. Și acum este momentul să investim în siguranța statelor noastre
    membre. Siguranța nu va veni de una singură, trebuie să investim. Trebuie să
    sprijinim statele noastre membre, trebuie să cheltuim și trebuie să facem mai
    mult, ori de câte ori este posibil la nivel European. Și trebuie de asemenea să
    învățăm din greșelile trecutului.

    În trecut, întotdeauna am spus că nu trebuie
    să provocăm Federația Rusă. Dar acum am văzut că Rusia a atacat Ucraina
    neprovocată. Ceea ce provoacă Federația Rusă este slabiciunea, nu puterea.

    Cu
    cât suntem mai puternici, cu atât este mai bine pentru noi în relația cu
    Rusia. Și aceasta este concluzia încă din 2014. Dacă am fi sprijinit mai mult și
    mai repede Ucraina, poate că invazia ar fi putut fi evitată. Și ce putem face acum
    este să sprijinim Ucraina cu tot ce este nevoie.În al doilea rând să lucrăm
    desigur la perspectiva NATO a Ucrainei.

    Și semnalele de la summitul NATO de la
    Vilnius sunt încurajatoare. Și am văzut dorința politică, ca imediat ce acest
    lucru este posibil, Ucraina să devină stat membru NATO.

    Cred că acest lucru va
    întări NATO și va fi cea mai bună garanție penru siguranța Ucrainei pe termen
    lung. Pentru a face ceea ce trebuie în domeniul siguranței, al apărării, pentru
    a ne apăra mai bine cu toții, ne trebuie resurse și ne trebuie finanțarea la
    nivel European.


  • Previziuni economice pentru Uniunea Europeană

    Previziuni economice pentru Uniunea Europeană

    Executivul european a făcut public
    previziunea economică a Uniunii elaborată în vara anului 2023 pentru toamnă și
    pentru primele luni ale anului 2024. Concluziile sunt că economia europeană
    continuă să crească, în ciuda pierderii impulsului inițial. Previziunile economice
    au fost revizuite acum. Creșterea economică este așteptată să fie de 0,8% în
    loc de 1%, așa cum se afirmase în primăvară. În 2024, este așteptat ca ea să
    fie doar de 1,4% și nu de 1,7%, așa cum se anunțase. În zona euro, în 2023
    creșterea economică va fi de 0,8% în loc de 1,1%, iar pentru anul 2024
    creșterea va fi de doar 1,3%, de la 1,6%. Inflația este așteptată însă să scadă
    cu 6,5% în comparație cu 6,7% în primăvară, iar pentru anul 2024 cifra este de
    3,2%, față de 3,1%. În zona euro, inflația este prevăzută să scadă cu 5,6% în
    anul 2023, comparativ cu 5,8%, iar în 2024 este așteptată să fie de 2,9%,
    comparativ cu 2,8%.


    Paolo
    Gentiloni, comisar european pentru economie, a rezumat mesajele pe care le-a
    transmis noua previziune pentru economia comunitară.

    Mesajele acestei previziuni sunt patru. Primul este că
    economia Uniunii Europene a pierdut impulsul relansării din primăvară. Cele mai
    noi date confirmă că economia Ununii Europene a evitat recesiunea în iarna
    trecută. Aceasta nu a fost ceva la îndemână având în vedere magnitudinea
    șocurilor cu care ne-am confruntat. Este de asemenea o dovadă a eficienței
    politicii noastre comune de răspuns. Activitatea economică a scăzut în a doua
    parte a anului și indicatorii arată o nouă scădere în lunile care vin. Al
    doilea mesaj este că inflația a scăzut și mai mult din primăvară. Scăderea a
    fost generată de scăderea prețului la energie și presiunea moderată a
    inflațiilor din sectoarele care produc hrană și bunuri industriale. Al treilea
    mesaj, legat de primele două, este că previziunea pentru creștere este în
    revizuire în jos pentru acest an și pentru următorul, în timp ce revizuirile
    pentru inflație sunt limitate. Ultimul mesaj este că așteptările rămân legate
    de riscuri și incertitudine. Și auzim aceasta mereu, de aproximativ 3 ani
    încoace. În special, incertitudinea rămâne la cote înalte din cauza războiului
    de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.




  • Comisia Europeană reduce uşor previziunile de creştere economică

    Comisia Europeană reduce uşor previziunile de creştere economică

    Ultimele date confirmă că activitatea economică a fost redusă în prima jumătate a anului 2023, pe fondul șocurilor puternice la care a fost supusă Uniunea. Scăderea consumului arată că prețurile ridicate la majoritatea bunurilor şi serviciilor au avut o influenţă mult mai mare faţă de aşteptările Comisiei în prognoza din primăvară. Şi aceasta, în pofida scăderii prețurilor la energie și a unei piețe a muncii foarte puternice, cu rata şomajului ajunsă la un minim record şi salarii în creştere.

    Economia europeană a fost afectată însă de o încetinire bruscă a creditării, urmare a unor politici monetare restrictive.

    Prognoza Comisiei indică acum o încetinire a activității economice în vară și în lunile următoare, cu o slăbire constantă a activităţii din industrii şi servicii.

    Este de așteptat ca ritmul de creștere mai slab la nivelul Uniunii Europene să se extindă până în 2024, iar impactul politicii monetare stricte să continue să restrângă activitatea economică. Cu toate acestea, se preconizează o redresare ușoară a creșterii anul viitor, deoarece inflația continuă să scadă, piața muncii rămâne robustă și veniturile reale își revin treptat.

    Pentru anul acesta, creşterea la nivelul întregii Uniuni este calculată acum la 0,8%, faţă de un procent în primăvară. Pentru anul viitor, s-a prognozat o creştere de 1,4% faţă de 1,7% cât se anunţase anterior. Încetinirea creşterii este valabilă şi pentru zona Euro.

    Se preconizează că inflația va continua să scadă. A fost prognozată acum la 6,5% pentru anul 2023, comparativ cu 6,7% în primăvară.

    Prețurile energiei vor continua să scadă pentru restul anului 2023, dar se preconizează că vor crește din nou, uşor, în 2024, din cauza creșterii prețului petrolului.

    Comisia precizează însă că perspectivele economiei Uniunii Europene rămân marcate de riscuri și incertitudini, alimentate în special de agresiunea Rusiei în Ucraina, tensiunile geopolitice din lume şi, nu în ultimul rând, de intensificarea crizei climatice.


  • CE propune un card european standardizat pentru persoanele cu dizabilităţi

    CE propune un card european standardizat pentru persoanele cu dizabilităţi

    Odată adoptată, această măsură va facilita viaţa a aproximativ 87 de milioane de oameni şi a familiilor lor – a comentat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă Vera Jourova. Aceasta a subliniat, într-un mesaj postat pe platforma X (fosta Twitter), că un handicap nu trebuie să împiedice oamenii să călătorească şi să se deplaseze liber în Europa.

    Cardul european pentru dizabilitate va servi drept dovadă recunoscută a dizabilităţii în întreaga Uniune Europeană, oferind acces egal la condiţii speciale şi tratament preferenţial în serviciile publice şi private, inclusiv, de exemplu, la transport, evenimente culturale, muzee, centre de agrement şi sportive sau parcuri de distracţii. Cardul va fi emis de autorităţile naţionale abilitate şi va completa cardurile sau certificatele naţionale existente.

    Propunerea de directivă doreşte, de asemenea, să consolideze cardul european de parcare pentru oamenii cu dizabilităţi. În prezent, pentru numeroase persoane cu dizabilităţi, transportul cu autoturismul privat rămâne cea mai bună sau singura posibilitate pentru a călători sau a se deplasa în mod independent, asigurându-le autonomia. Îmbunătăţirile propuse pentru actualul card european de parcare vor permite celor cu dizabilităţi să aibă acces la aceleaşi drepturi de parcare disponibile în alt stat membru. Acesta va avea un format comun obligatoriu, va fi dotat cu dispozitive de securitate împotriva fraudei şi falsificării, va înlocui cardurile naţionale de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi şi va fi recunoscut în toate ţările blocului comunitar.

    Pentru a promova uşurinţa utilizării şi a reduce sarcina administrativă, directiva propusă va impune statelor membre, să furnizeze cardurile atât în versiune fizică, cât şi în versiune digitală, să pună la dispoziţia publicului, în formate accesibile, condiţiile şi normele de eliberare sau de retragere a cardurilor şi să se asigure că prestatorii de servicii oferă informaţii privind condiţiile speciale şi tratamentul preferenţial pentru oamenii cu dizabilităţi în formate accesibile.



  • Coordonarea digitală a sistemelor de securitate socială

    Coordonarea digitală a sistemelor de securitate socială

    Comisia propune măsuri concrete pentru digitalizarea în continuare a coordonării sistemelor de securitate socială din Europa pentru a face accesul mai rapid și mai simplu la aceste servicii la nivel transfrontalier.

    Aceasta va îmbunătăți schimburile de informații între instituțiile naționale de securitate socială și va accelera recunoașterea și acordarea prestațiilor eligibile la nivel transfrontalier. Astfel, cetățenilor europeni le va fi mai ușor să locuiască, să lucreze și să călătorească în străinătate, întreprinderilor le va fi mai ușor să își desfășoare activitatea în alte țări ale Uniunii și administrațiilor naționale să își coordoneze sistemele de securitate socială la nivel transfrontalier.

    În acest scop, Comisia invită statele membre să accelereze implementarea la nivel național a schimbului electronic de informații privind securitatea socială, astfel încât acesta să fie pe deplin operațional până la sfârșitul anului 2024 în întreaga Europă. Acest sistem digitalizează schimburile dintre instituțiile naționale de securitate socială, pentru a renunța la procedurile pe suport de hârtie, care iau mult timp și sunt greoaie. Toate statele membre ar trebui să ofere proceduri integral online pentru o coordonare mai intensă a sistemelor de securitate socială, iar pentru asta se pot baza pe Regulamentul privind portalul digital unic, care prevede ca această implementare să se facă până cel târziu la 12 decembrie 2023.

    Comisia mai cere statelor membre să se implice pe deplin în activitățile-pilot legate de pașaportul european de securitate socială și să depună eforturi în vederea introducerii portofelelor europene pentru identitatea digitală, care le vor permite cetățenilor UE să dețină versiuni digitale ale documentelor, facilitând verificarea instantanee a acestora.

    Comisia va sprijini statele membre ale UE în implementarea acestor acțiuni, oferind asistență tehnică, inclusiv prin instrumentul de sprijin tehnic și punând la dispoziție fonduri europene, prin diverse programe.


  • Inteligența artificială, în dezbatere la Parlamentul European

    Inteligența artificială, în dezbatere la Parlamentul European

    Abordarea
    UE în ceea ce privește inteligența artificială urmărește stimularea cercetării
    și capacitatea industrială, asigurând în același timp siguranța și drepturile
    fundamentale. Pentru a contribui la construirea unei Europe reziliente pentru
    deceniul digital, cetățenii și întreprinderile ar trebui să se poată bucura de
    beneficiile IA și să se simtă în siguranță și protejați. Strategia europeană
    vizează transformarea UE într-un centru mondial pentru IA și asigurarea
    faptului că IA este centrată pe factorul uman și de încredere.

    Dragoș
    Tudorache, europarlamentar Renew Europe și, Președinte al Comisiei speciale
    pentru inteligența artificială în era digitală (AIDA) din Parlamentul European,
    este de părere că dezbaterea despre Inteligența Artificială generativă este
    mai mult despre valori decât despre tehnologie și că asistăm acum la o
    dezvoltare exponențială a acestei tehnologii, care va avea un impact masiv
    asupra întregii lumi, devenind în curând integrată de către milioane de
    companii și afectând miliarde de oameni.

    Dintr-o
    perspectivă istorică, suntem în zorii înființării sistemelor guvernamentale. De
    abia testăm contractul social între cetățeni și stat, ceea ce înseamnă că
    impactul pe termen lung al deciziilor noastre actuale este semnificativ, iar
    cea mai mare parte a istoriei nu este încă scrisă.

    Asistăm acum la dezvoltarea
    exponențială a IA generative. Știm că va avea un impact masiv asupra întregii
    lumi, așa cum o cunoaștem. De asemenea, știm că este doar începutul acestei
    tehnologii, că va continua să evolueze. IA generativă va fi, foarte curând, pe
    deplin integrată de milioane de companii si va afecta miliarde de oameni, la
    scară globală. Este, fără îndoială, cea mai disruptivă și mai importantă
    tehnologie din istoria noastră până în prezent. Când ne uităm la valorile
    noastre, pe care deseori le considerăm ca fiind de la sine înțelese, contează modul
    în care le scriem acum în istorie, asta va determina dacă miliardele de oameni
    care vin după noi vor continua să trăiască după ele sau nu. De aceea,
    convergența globală cu privire la IA generativă trebuie să fie condusă de noi
    și de cei care ne împărtășesc valorile. Fiind primii care au lucrat la
    legislatia pentru IA la nivel mondial, suntem bine poziționati pentru a
    conduce, dar trebuie să fim inteligenți și umili în acest sens. Impactul IA
    generative asupra istoriei va fi global.

    Trebuie să lucrăm cu partenerii
    noștri, dar nu ne putem opri aici. Trebuie, de asemenea, să facem apel la cei
    care sunt încă indeciși, la cei care consideră modelul democratic, dar sunt în
    același timp tentați și de o utilizare autoritară a tehnologiei. Trebuie să ne
    străduim să aducem toate aceste țări la masă, astfel încât istoria pe care o
    scriem pentru oamenii care urmează să se nască să rămână aceea a unei lumi care
    se bazează pe demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, statul de
    drept și drepturile omului.


  • 5 producţii europene, candidate la premiul LUX, rulează în cinematografele din Uniune

    5 producţii europene, candidate la premiul LUX, rulează în cinematografele din Uniune

    Este o mică scenă din The Teachers’ Lounge, produs în Germania. Filmul o are în prim plan pe Carla, o profesoară tânără și idealistă, care decide să investigheze o serie de furturi nerezolvate din școala ei. Cu ajutorul unei camere ascunse, îl descoperă pe hoț, însă adevărul vine la pachet cu o dilemă greu de rezolvat.

    Frunze căzătoare, realizat în Finlanda, este povestea a două suflete singuratice în căutarea dragostei. Se întâlnesc întâmplător într-o noapte la Helsinki, iar relația care se înfiripă trece prin urcușuri și coborâșuri legate de alcoolism, numere de telefon pierdute și multe alte neînțelegeri.

    Smoke Sauna Sisterhood, un alt film nominalizat, produs în Estonia, aduce în atenție un grup de femei în întunericul sigur al unei saune. Învăluite de o ambianță caldă și densă, ele își împărtășesc cele mai intime gânduri și secrete, se dezbracă de frici și de rușine pentru a-și regăsi forța interioară.

    Este unul din personajele din Pe Adamant, de regizorul francez Nicolas Philibert, un documentar despre un centru de zi unic: o structură plutitoare pe Sena, în inima Parisului. Locul este o ancoră în timp și spațiu pentru adulții cu tulburări mintale.

    În fine, 20 de mii de specii de albine, din Spania, spune povestea unui copil de opt ani confuz față de felul în care i se adresează ceilalți. Într-o vară petrecută la țară printre crescători de albine, copilul își explorează identitatea de gen alături de femeile din familie care reflectează, la rândul lor, la propria feminitate.

    Toate aceste filme, ca toate celelalte selectate până acum pentru finala premiului LUX, abordează probleme cum ar fi demnitatea umană, egalitatea, nediscriminarea, toleranța, justiția și solidaritatea.

    Câștigătorul este desemnat întotdeauna în proporție egală în baza evaluărilor venite din partea publicului și a membrilor Parlamentului European. Cele cinci filme nominalizate vor rula în cinematografe cu subtitrări în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv în limba română. Laureatul va fi anunțat în martie anul viitor.


  • Migrația legală: atragerea de competențe și de talente în UE

    Migrația legală: atragerea de competențe și de talente în UE

    În timp ce imigrația
    ilegală în Uniunea Europeană a crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2023
    comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, Comisia Europeană are o politică
    ambițioasă și durabilă pentru a încuraja migrația legală. Inițiativele juridice
    și politice recente aduc beneficii economiei Uniunii Europene și consolidează
    cooperarea cu țări terțe. Există, de asemenea, acțiuni specifice care să
    faciliteze accesul ucrainenilor pe piața forței de muncă a Uniunii Europene, după
    invadarea Ucrainei de către Rusia.


    Într-un an obișnuit
    se înregistrează aproximativ trei milioane de persoane care ajung legal în
    Uniunea Europeană. Și e nevoie de aceste persoane, spune Ylva Johansson,
    comisarul european pentru afaceri interne.

    Avem astăzi
    o penurie de forță de muncă în multe sectoare, în aproape toate statele membre.
    Această problemă se va agrava din motive demografice. Populația activă va
    scădea în Uniunea Europeană. Deci, avem nevoie de mai multe metode prin care
    oamenii să vină și să contribuie la economia noastră. Prima este șederea pe
    termen scurt în Uniunea Europeană. Înscrierea este simplificată, astfel încât
    oamenii să se poată înscrie în afara sau în interiorul Uniunii Europene. De
    asemenea, lucrătorii sunt mai bine protejați. Permisul unic nu mai este
    condiționat de un anumit angajator și este acceptată și o perioadă de șomaj
    fără ca persoana în cauză să fie expulzată. Astfel, sunt consolidate drepturile
    lucrătorilor migranți și sunt evitate abuzurile anumitor angajatori. Apoi, ar
    fi permisul de ședere pe termen lung în Uniunea Europeană. Nu mai este necesară
    șederea cinci ani într-un singur stat membru înainte de a putea obține un
    astfel de permis. Cei cinci ani pot fi înregistrați în diferite state membre
    cumulându-se și adăugându-se, de asemenea, perioada studiilor universitare. În
    același timp, este oferit acces deplin la asistență socială. Și, totodată, se
    sprijină migrația circulară, oferind persoanelor cu permis de ședere pe termen
    lung permisiunea să părăsească Uniunea Europeană timp de doi ani și apoi să se
    întoarcă fără a-și pierde dreptul la acest permis de ședere pe termen lung.


    O altă formă de
    atragere a lucrătorilor înalt calificați extracomunitari este Cartea Albastră a
    Uniunii Europene, un permis de muncă și de ședere care permite cetățenilor din
    afara Uniunii să lucreze și să locuiască într-un stat membru, cu condiția să
    aibă o diplomă sau o calificare echivalentă și o ofertă de muncă peste un
    anumit prag salarial. Regulile revizuite intră în vigoare până la sfârșitul acestui
    an. Deținătorii Cărți Albastre își pot aduce membrii familiei să locuiască cu
    ei în Uniunea Europeană, documentul fiind recunoscut în toate țările Uniunii Europene,
    cu excepția Danemarcei și Irlandei.


    Pe de altă parte,
    există parteneriate pentru talente care sunt deschise studenților,
    absolvenților și lucrătorilor calificați. Acestea oferă, de asemenea,
    oportunități de educație și formare profesională, sprijin pentru integrarea
    migranților, precum și expertiză și analiză privind nevoile de ocupare a forței
    de muncă. În ultimii ani, Comisia Europeană a lansat și a sprijinit financiar
    proiecte pilot cu scopul de a consolida canalele de migrație legală din țări
    precum Egipt, Moldova, Maroc, Nigeria, Senegal și Tunisia.