Tag: UNICEF

  • September 24, 2024

    September 24, 2024

     

    BUDGET The government of Romania approved the adjustment of the state budget, social security budget and unemployment insurance budget, taking into account the macroeconomic forecasts made by the National Forecast Commission. The indices on which the adjustment is based include a revised 2.8% economic growth rate, an updated GDP of nearly EUR 353 bln and a 6.9% budget deficit. The adjustment focuses on 4 major areas: supporting investments, education, healthcare and social programmes for citizens.

     

    UN The president of Romania, Klaus Iohannis, is taking part on Tuesday and Wednesday in the 79th session of the UN General Assembly, held in New York. The central theme of the current session is ‘Unity in diversity for the progress of peace, sustainable development and human dignity for everyone everywhere.’ The president’s participation in the UNGA this year is, according to the presidency, an opportunity to highlight Romania’s contribution to the global effort to step up progress towards the 17 Sustainable Development Goals. Mr. Iohannis will give an address on Wednesday in the plenary meeting, when he will plead for maintaining multi-lateral dialogue, especially within the UN, as a key element of regional and global security. The Romanian official will also underscore Romania’s efforts and contribution at all levels to solving current global issues, from security crises such as the war in Ukraine and the conflict in the Middle East, to major challenges for mankind, including climate change, the deterioration of human rights and cyber threats. Mr. Iohannis will also plead for a reformed UN system, able to meet all current and future challenges in an efficient and transparent manner.

     

    AMBASSADOR Romania is, along the other EU member states, among the main guardians and contributors in the field of human rights, the Romanian Ambassador to the UN, Cornel Feruţă, said in an interview to AGERPRES. He emphasised that Romania has a well-defined profile in terms of promoting international law, of a rule-based international order and the rule of law. According to the Romanian diplomat, the country has credibility in the international community thanks to its openness and willingness to support partners in various parts of the world, especially in Africa, Asia – Pacific and Latin America and the Caribbean, in fulfilling goals related to sustainable development and to strengthening public sector capabilities. Romania also intends to remain involved in defining global policies to fight climate change. The Romanian diplomat also said the dynamics in the diplomatic community in New York reflects the developments at global level, specifically the war of aggression waged by Russia for over 2.5 years against Ukraine and the conflict in Gaza following the October 7, 2023 tragedy.

     

    EDUCATION The Romanian education minister, Ligia Deca, is taking part today in a conference themed ‘A bright future beyond borders: Investing in early childhood education and care’, organised by UNICEF Moldova, Romania and the UNICEF Regional Office for Europe and Central Asia jointly with the LEGO Foundation. According to the education ministry, the conference is aimed at developing a shared view and deep understanding of the importance of high-quality early childhood education and care systems, including essential elements such as learning through play, consolidating partnerships and facilitating know-how exchanges in order to step up the development of high-quality early childhood education and care systems in Moldova and Romania. Success stories will also be presented, concerning the inclusion and integration of Ukrainian refugee children in Moldova and Romania.

     

    FLOODS The Danube flow rate upon entering Romanian territory will be 8,000 cubic meters per second at most, on September 29-30, the Romanian Waters Administration announced. Based on current information, the risk of major problems caused by the propagation of floods to the Romanian segment of the river is low, explained the institution’s spokesperson, Ana-Maria Agiu. In turn, the chairman of the Board of Hidroelectrica, Karoly Borbely, promised that the high level of the Danube waters entering the country can be handled safely. (AMP)

  • O nouă finanțare pentru a proteja copiii de poliomielită

    O nouă finanțare pentru a proteja copiii de poliomielită

    Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și Fundația Bill și
    Melinda Gates au anunțat un nou parteneriat de finanțare pentru soluționarea
    unor probleme de sănătate de importanță critică la nivel mondial. Pachetul de
    finanțare, preconizat să atingă valoarea de 1,1 miliarde EUR, își propune să
    ofere noi fonduri pentru eradicarea unei boli (lucru care nu s-a mai întâmplat
    decât o singură dată în istoria umanității). Este vorba despre poliomielită.

    De
    asemenea, finanțarea va contribui la soluționarea provocărilor în materie de
    sănătate și de dezvoltare cu care se confruntă oamenii cei mai vulnerabili din
    lume, care altfel nu beneficiază de acces echitabil la servicii de sănătate și
    la inovații.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Campania globală împotriva
    poliomielitei ne arată puterea științei, dar ne arată, de asemenea, puterea
    unității noastre. Suntem pe punctul de a șterge poliomielita de pe fața Pământului.
    Comisia Europeană, BEI și Fundația Bill și Melinda Gates își unesc forțele
    pentru a ajuta lumea să parcurgă și ultima etapă în eradicarea acestei boli.


    Finanțarea de 1 miliard EUR susținută de strategia noastră de investiții
    Global Gateway ne va ajuta să investim la nivel global în sisteme medicale
    mai solide, iar la nivel local în producția, fabricarea și administrarea de
    vaccinuri și medicamente, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.


    Cooperarea internațională ne-a ajutat să punem capăt pandemiei de COVID-19.
    Acum ne va ajuta să eliminăm definitiv poliomielita. Împreună vom pune capăt
    poliomielitei, împreună vom susține toate continentele să producă vaccinuri și
    medicamentele de care au nevoie, pentru că nu contează unde te-ai născut și
    unde trăiești, sănătatea este un drept universal al omului.

    Pentru
    progrese rapide în eradicarea virusului poliomielitic sălbatic, parteneriatul
    își propune să acorde plăți totalizând 500 de milioane EUR Inițiativei mondiale
    de eradicare a poliomielitei – în special Organizației Mondiale a Sănătății și
    UNICEF. Fondurile vor acoperi vaccinarea împotriva poliomielitei a circa 370 de
    milioane de copii pe an. Vor permite ca, în paralel cu campaniile de vaccinare
    împotriva poliomielitei, să se desfășoare și alte campanii de vaccinare în
    beneficiul copiilor (inclusiv vaccinări împotriva rujeolei și alte imunizări de
    rutină).

    De asemenea, vor consolida sistemele de sănătate, pentru ca acestea să
    fie mai bine pregătite să răspundă eficient amenințărilor emergente la adresa
    sănătății. Alte 500 de milioane EUR sunt menite să extindă capacitatea de
    inovare a sistemelor de sănătate din țările cu venituri mici și medii. Este
    vorba de noi finanțări pentru inițiativele sprijinite de Comisia Europeană, cum
    ar fi eforturile de a facilita accesul la inovațiile medicale precum
    vaccinurile și terapiile bazate pe ARNm pentru persoanele din țările cu
    venituri mici și medii, în cadrul Global Gateway, planul de investiții al
    Europei pentru întreaga lume.

    Din partea fundației Bill și Melinda Gates este
    vorba de granturi și investiții în valoare de 250 de milioane EUR, pe măsura
    investițiilor de 250 de milioane EUR pe care le va face Banca Europeană de
    Investiții și care vor fi garantate de Fondul european de dezvoltare durabilă
    Plus.

    De asemenea, granturi în valoare de 40 milioane EUR pentru asistență
    tehnică vor veni de la Fundația Bill și Melinda Gates, pe măsura celor de 40 de
    milioane EUR oferite de Comisia Europeană pentru a furniza asistență tehnică și
    pentru a se asigura că programele de sănătate de la nivel mondial își ating
    întregul potențial.

    În prezent, virusul poliomielitic sălbatic rămâne endemic
    în doar două țări (Pakistan și Afganistan), iar 80 % din cazurile de
    variante ale virusului poliomielitic se întâlnesc în doar patru regiuni
    subnaționale.


  • La poétesse tunisienne Hanen Marouani

    La poétesse tunisienne Hanen Marouani

    Chercheuse et docteure en
    langue et littérature française, auteure de plusieurs recueils de poésies et de
    plusieurs articles, traductrice littéraire, féministe et très active dans
    le domaine de l’associatif, la poétesse tunisienne, HanenMarouani a reçu le
    prix Europoésie 2022 de la part de l’UNICEF. Dans les minutes suivantes,
    je vous invite madame, monsieur, de pénétrer dans son univers poétique et de
    connaître ses sources d’inspiration, tout comme les raisons qui la pousse à se
    batailler, ne serait-ce que par écrit, pour l’égalité des chances et les droits
    des femmes dans le monde.

  • Exploatarea prin muncă a copiilor, interzisă în UE

    Exploatarea prin muncă a copiilor, interzisă în UE

    În 2020, 160 de milioane de copii munceau în întreaga
    lume, iar jumătate dintre ei erau puși la munci periculoase, trage un semnal de
    alarmă Uniunea Europeană, care se angajează ca până în 2025 să pună capăt
    exploatării copiilor prin muncă. Parlamentul European lucrează la reguli care să
    interzică vânzarea produselor realizate ca rezultat al exploatării prin muncă a
    copiilor. Reguli separate vor determina întreprinderile să monitorizeze
    operațiunile furnizorilor și distribuitorilor pentru a combate o eventuală
    exploatare a copiilor.

    Anna Cavazzini, europarlamentar din Grupul Verzilor /
    Alianța Liberă Europeană:

    Anual, mărfuri importate în valoare de 50 de miliarde de Euro
    sunt realizate din munca copiilor. Și se estimează că 160 de milioane de copii
    sunt angajați în muncă. Este vorba de copii precum Nina, o tânără de 13 ani
    care lucrează de mică în minele din Madagascar pentru produsele noastre
    cosmetice și electronice. Sau de copii precum Sandy care lucrează în
    agricultură în culturile de cartofi, ceapă și salată în Republica Dominicană.
    Pentru a îmbunătăți condițiile, a schimba circumstanțele și pentru a scoate
    familiile Ninei și lui Sandy din sărăcie, avem nevoie de sprijin și cooperare
    pentru dezvoltare. Munca copiilor și în special munca forțată a copiilor
    contribuie și la dumping-ul social. De aceea trebuie să creștem costurile
    economice ale companiilor care îi exploatează pe cei mai vulnerabili. Răspunsul
    este o interdicție puternică și eficientă a importului de produse fabricate prin
    muncă forțată. Este păcat că Partidul Popular European face echipă cu partidele
    de dreapta pentru a bloca și a amâna această propunere foarte importantă.


    Uniunea Europeană atenționează că milioane de copii riscă, din cauza
    consecințelor crizei economice, să rămână angrenați în muncă, numărul lor fiind
    în creștere. Strategia Uniunii Europene vizează consolidarea legislației și
    intensificarea controalelor efectuate de inspectorii de muncă. Totodată,
    protecția copiilor joacă un rol-cheie în noua strategie a UE 2021-2025 privind
    combaterea traficului de ființe umane, deoarece victimele exploatării prin
    muncă sunt copii care sunt și victime ale traficului de persoane.

    Combaterea exploatării copiilor prin muncă
    se poate face prin cooperare, dialog politic, politici sociale, umanitare și
    comerciale adecvate, arată UE. De asemenea, sunt necesare măsuri de sprijin
    social și economic pentru familiile acestora, pentru a le ajuta să iasă din
    sărăcie și pentru ca accesul la educație să fie asigurat. Un raport comun al
    OIM (Organizația Internațională a Muncii) şi UNICEF estimează că jumătate din
    cei 60 de milioane de copii care erau obligaţi să muncească în 2020, aveau vârsta
    cuprinsă între 5 şi 11 ani.




  • Comitetul European al Regiunilor şi UNICEF, sprijin pentru incluziunea copiilor ucraineni

    Comitetul European al Regiunilor şi UNICEF, sprijin pentru incluziunea copiilor ucraineni

    Acordul urmărește să faciliteze cel mai bun mod de a proiecta, coordona și implementa cu succes programe pentru copiii refugiați din Ucraina, astfel ca ei să se integreze pe termen lung în orașele și regiunile europene.

    Inițiativa comună se va baza şi pe activitatea legislativă a Comitetului European al Regiunilor – adunare formată din politicienii locali și regionali – pentru a garanta drepturile copiilor în legislația europeană. Aceasta oferă îndrumări și instrumente pentru țările Uniunii Europene, astfel încât fiecare copil expus riscului de sărăcie sau excluziune socială să aibă acces la educație adecvată, îngrijire medicală, hrană și locuință până în 2030. Multe dintre serviciile publice care sunt esențiale pentru realizarea acestor obiective sunt conduse de administrațiile locale și regionale, de aceea UNICEF şi Comitetul European al Regiunilor au considerat necesară parafarea acestui acord.

    Conform celor mai noi statistici, peste 8 milioane de oameni – majoritatea femei și copii – au fugit din Ucraina în țările vecine, mulți continuându-și călătoria către alte destinații. În acest context, președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro a declarat că parteneriatul cu UNICEF arată angajamentul CoR în promovarea și apărarea drepturilor copiilor, mai ales a celor mai vulnerabili. Experienţa tehnică a UNICEF va fi crucială pentru a garanta că autoritățile locale și regionale aplică standardele potrivite pentru cazarea, integrarea și educația copiilor. În special, regiunile îndepărtate și orașele mici, care primesc copiii strămutați, dar nu au prea multă experiență sau legături strânse cu experții internaționali în îngrijirea copiilor, vor beneficia de acest acord. Oficialul european a mai amintit că autoritățile locale și regionale poartă o responsabilitate uriașă, dau dovadă de o solidaritate extraordinară atunci când primesc copiii strămutați şi sunt dispuse să-și îmbunătățească munca și să facă din orașele și regiunile lor un loc și mai primitor pentru copiii vulnerabili.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Potrivit unui nou raport publicat de Organizația Internațională a Muncii și UNICEF, numărul copiilor exploatați prin muncă a crescut până la 160 de milioane la nivel mondial, ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19.







  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Memorandum de Înțelegere, semnat între Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București și UNICEF Romania în vederea facilitării accesului la serviciile de sănătate al copiilor și familiilor de refugiați ucraineni din București.


  • Planu naţionalu tră arifugaţ

    Planu naţionalu tră arifugaţ

    10 miliuñi di ucraineni, dimi ma multu di un cirecu din populaţie, fură anănghisiţ ta ş-alasă casili di itia a polimlui nkisitu di Rusia aoa şi aproapea un mesu. Cifra, cari zburaşti di proporţiile a crizăllei umañitare fu dimandata di Analtulu comisariat ONU tră arifugaţ. Aproapea 90% ditu arifugaţ suntu mulleri şi cilimeañi, tru condiţiile tru cari bărbaţllii ucraineni cu ilikia anamisa di 18 şi 60 di añi au nu au izini ta s’fugă ditu văsilie şi potu s’hibă cllimaţ ta s’alumtă. UNICEF ălu adavgă aestu tablou dramatic şi faţi timbihi căţe cama di ună miliuni şi giumitati di cilimeañi suntu anamisa di aţelli cari fudziră tu xinatati. Piriclliurli di trafic şi exploatare a oamiñiloru suntu tru creaştere, faţi timbihi orgañizaţia. Acă nu este distinaţia prinţipală a ucrainenilor cari ş’alasă văsilia ta s’ascapă di taxiratea cu polimlu, România apruke sute di ñilli di arifugaţ, iara turlia tru cari eara mutriţ fu aprukeată ti bunu di partenerllii a Bucureştiului. Comisia Europeană va s’pitreacă stămăna aesta tru România ună parei cari s’facă isapi hargili ţi li avu guvernul cu arifugaţlli ucraineni şi s’ndreagă turlia di pălteari a aluştoru hărgi.



    Purtătorlu di zboru a guvernului, Dan Cărbunaru, spusi că protili căftări di decontare a hărgiloru ţi li feaţi România până tora fură pitricuti Bruxelles.


    Dan Cărbunaru: “Suntu 30,5 miliuñi di euro ţi fură hărgiuiţ di di văsilia noastră uidisitu cu protili isăki tru kivernisearea a fluxurilor di arifugaţ. Structurile a hargiloru suntu complexe, tră itia că nu acaţă tu isapi maş hărgili di cazare şi hrană. Guvernul apufusi s’asiguripsească transportu fără s’păltească tră arifugallţi cari intră tru România. Mulţă di elli aleg s’iasă din văsilia noastră I pritu Bulgaria, i pritu Ungaria”.



    Di altă altă parte, executivlu ndreadzi un plan naţional tră andruparea a arifugaţlor cari viniră tru văsilie. Elli va s’hibă agiutaţ di autorităţ ta ş-află unu locu di lucru, s’aibă izini la asistenţă medicală, iara cilimeañii la educaţie. Şasi parei di lucru va s’kivernisească problemili a arifugaţlor ucraineni cari apufusescu s’armână. Aestea va s’aibă ngătanu zonele nevralghiţi, cum suntu educaţia, sănătatea, intrarea pi pazarea di lucru, acceslu locativ, agiutarea a persoanelor vulnerabile, maxusu a cilimeañilor. Consilierlu di stat Mădălina Turza spuni că aesti parei va s’ndreagă tu şcurtu kiro un plan di misuri pi kiro di mesi şi lungu cari va s’da izini ali României s’intră, ditu meslu apriuru, tru faza a daua di apandisi umañitară.



    Mădălina Turza: “Faza a daua ari ligătură cu dizvoltarea serviţiilor di calitate şi a unei aumbrelă di protecţie efectivă pi kiro di mesi şi lungu tră arifugaţlli ditu România. Elli suntu şi va s’hibă beneficiari di protecţie temporară”. Aproapea 80 di ñilli di cetăţeni ucraineni aleapsiră s’armână tru România, iara ditu aeşţa, pisti 4.000 feaţiră căftarea ti azil.



    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala





























































  • Plan naţional pentru refugiaţi

    Plan naţional pentru refugiaţi

    10 milioane de
    ucraineni, adică mai mult de un sfert din populaţie, au fost nevoiţi să-şi
    părăsească locuinţele din cauza războiului declanşat de Rusia în urmă cu
    aproape o lună. Cifra, care vorbeşte de la sine despre proporţiile crizei
    umanitare, a fost anunţată de Înaltul
    comisariat ONU pentru refugiaţi. Aproximativ 90% dintre refugiaţi sunt femei şi
    copii, în condiţiile în care bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani
    au interdicţie de a pleca din ţară şi pot fi chemaţi să lupte. UNICEF intregeşte
    acest tablou dramatic şi atrage atenţia că peste un milion şi jumătate de copii
    se află printre cei care au fugit în străinătate. Riscurile de trafic şi
    exploatare a fiinţelor umane sunt în creştere, avertizează organizaţia. Chiar
    dacă nu este destinaţia principală a ucrainenilor care-şi părăsesc ţara pentru
    a scăpa de ororile războiului, România a primit sute de mii de refugiaţi, iar
    modul în care i-a tratat a fost apreciat unanim de partenerii Bucureştiului. Comisia
    Europeană va trimite săptămâna aceasta în România o echipă care să evalueze
    cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiaţii ucraineni şi să stabilească
    modul de decontare a acestora.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan
    Cărbunaru, a declarat că primele cereri de decontare a cheltuielilor angajate
    de România până în acest moment au fost deja transmise la Bruxelles.

    Dan
    Cărbunaru: Sunt 30,5 milioane de euro cheltuiţi deja de ţara noastră potrivit
    primelor evaluări în gestionarea fluxurilor de refugiaţi. Structurile
    costurilor sunt complexe, pentru că nu includ doar cheltuielile de cazare şi
    hrană. Guvernul a decis să asigure transport gratuit pentru refugiaţii care
    intră în România. Mulţi dintre ei aleg să iasă din ţara noastră fie prin
    Bulgaria, fie prin Ungaria
    .

    Pe de altă parte, executivul pregăteşte un
    plan naţional pentru sprijinirea refugiaţilor care au venit în ţară. Ei ar urma
    să fie ajutaţi de autorităţi să îşi găsească un loc de muncă, să aibă acces la
    asistenţă medicală, iar copiii la educaţie. Şase grupuri de lucru vor gestiona
    problemele refugiaţilor ucraineni care decid să rămână. Acestea vor avea în
    atenţie zonele nevralgice, cum ar fi educaţia, sănătatea, accesul pe piaţa
    muncii, accesul locativ, sprijinirea persoanelor vulnerabile, mai ales a
    copiilor. Consilierul de stat Mădălina Turza spune că aceste grupuri vor
    elabora în cel mai scurt timp un plan de măsuri pe termen mediu şi lung care va
    permite României să intre, din luna aprilie, în faza a doua de răspuns
    umanitar.

    Mădălina Turza: Faza a doua are legătură cu dezvoltarea
    serviciilor de calitate şi a unei umbrele de protecţie efective pe termen mediu
    şi lung pentru refugiaţii din România. Ei sunt şi vor fi beneficiari de protecţie
    temporară.
    Aproape 80 de mii de cetăţeni ucraineni au ales să rămână
    în România, iar dintre ei, peste 4.000 au aplicat deja pentru azil.


  • Initiatives for refugee children

    Initiatives for refugee children

    Romanians have massively mobilized to help Ukrainian refugees arriving in the country these days. Many of them are children, and the Romanian authorities, NGOs and ordinary people have turned their attention to them. Moreover, recently the executive director of UNICEF, Catherine Russel, has met, in Bucharest, with the Romanian officials and visited the border points, as these are areas where the situation generated by the Russian military invasion of Ukraine is managed, areas with Ukrainian refugees, the main concern being the situation of children.



    A first Blue Dot center is a first Blue Dot center operational in Sighetu Marmației customs, center set up by UNICEF and the local authorities and NGOs, especially for refugee children and their families. In this center, UNICEF provides integrated services such as family reunification and reconnection, mother and child spaces, blankets, warm clothing, sanitary kits, toys, and baby food and hygiene products, psychological therapy and first aid. In a meeting of the Romanian education minister, Sorin Cîmpeanu, with the head of the UNICEF mission in Romania, Pieter Bult, the latter said he was impressed by the mobilization of Romanians in this regard, seeking to support refugees and especially children. He gave assurances that UNICEF will work with all stakeholders in Romania to support children and their families.



    ‘Children are always the most vulnerable, we know that, but when it comes to conflict, children are even more vulnerable. There are more than 7.5 million children in Ukraine and many of them have been directly affected by this conflict. Some had to leave their homes in Ukraine. They crossed the border to neighboring states, including Romania. Pieter Bult said.



    Education minister Sorin Cîmpeanu announced that Romania has already taken a series of measures to integrate in the education system the 18,000 Ukrainian minors who have taken refuge in our country so far. Sorin Cîmpeanu: “We have 45 schools and 10 high schools with tuition in Ukrainian in 8 counties of Romania. There are many teachers in these schools who can teach in Ukrainian.



    For example, in Timiş County, 360 places are available in educational units, where refugee children from Ukraine can be received, from preschoolers to high school students. 8 localities with a Ukrainian-speaking population have been chosen. In Suceava County as well, refugee children can go to kindergarten or schools with tuition in Ukrainian. The county authorities announce that there are volunteer teachers and schools in the Ukrainian language. In addition, young refugees from Ukraine will be able to attend university courses in Romania, and the funding will be from the state budget. The Romanian university system is open to young Ukrainian refugees in our country – the education minister announced, explaining that they can enroll at any time after submitting an application and obtaining the approval of the respective university. (LS)

  • Initiative pour les enfants réfugiés

    Initiative pour les enfants réfugiés

    Les Roumains se sont massivement mobilisés afin de venir
    en aide aux réfugiés ukrainiens qui ont fui leur pays au cours des derniers
    jours. Beaucoup parmi eux sont des enfants. Les autorités roumaines ainsi que
    les ONG et les bénévoles les ont pris en charge. Catherine Russel, directrice exécutive
    de l’UNICEF, était à Bucarest ces derniers jours, où elle s’est entretenue avec
    les autorités roumaines. Elle s’est aussi rendue à la frontière ukrainienne, où
    l’on tente de gérer les conséquences de l’agression militaire russe en Ukraine,
    avec l’afflux de réfugiés, et une attention particulière pour les enfants. A
    Sighetu Marmației, dans le nord de la Roumanie, l’UNICEF et les ONG présentes
    sur place ont déjà installé un centre Blue Dot (point bleu) afin d’accueillir
    ces derniers avec leurs familles. Dans ce centre, l’UNICEF travaille au regroupement
    familial et fournit aux réfugiés des couvertures, des vêtements chauds, des
    trousses sanitaires, des produits sanitaires et de la nourriture pour les
    enfants. L’ONG propose aussi un espace dédié au mères et aux enfants, un
    soutien psychologique ainsi que des soins de premiers secours. Sorin Cîmpeanu, ministre
    de l’éducation roumain, a rencontré Pieter Bult, représentant de l’UNICEF en
    Roumanie. Ce dernier s’est dit impressionné par la mobilisation générale des Roumains et par l’aide apportée aux réfugiés et plus particulièrement aux
    enfants. Il a assuré que l’UNICEF travaillerait main dans la main avec tous les
    acteurs impliqués du pays, afin de soutenir ces enfants et leurs familles.


    Pieter Bult : « Les
    enfants sont toujours les plus vulnérables, nous le savons. Mais c’est encore
    plus vrai en période de conflit. Il y a près de 7,5 millions en Ukraine et
    beaucoup ont été directement affectés par la guerre. Certains ont dû quitter
    leur domicile pour traverser la frontière et se rendre dans un pays voisin, comme
    la Roumanie. »


    Sorin Cîmpeanu a déclaré à son tour que la Roumanie avait
    déjà pris un ensemble de mesures afin d’intégrer les 18 000 mineurs réfugiés au
    système d’enseignement roumain.


    « 45 écoles et
    10 lycées proposent un enseignement en ukrainien dans 8 départements de
    Roumanie. Beaucoup parmi leurs enseignants peuvent faire cours dans cette
    langue. »








    Par
    exemple, 360 places sont disponibles dans les écoles du département de Timiş, dans l’ouest du pays. Les enfants ukrainiens
    pourront y être accueillis, de la maternelle au lycée. 8 communes, dont la
    population parle ukrainien, ont été sélectionnées. De même, dans le département
    de Suceava, les enfants réfugiés peuvent être scolarisés dans leur langue, à la
    maternelle et à l’école primaire. Les autorités locales ont déclaré que des
    professeurs s’étaient portés volontaires pour enseigner en ukrainien. En outre,
    les étudiants ukrainiens pourront poursuivre leurs études à l’université, et ce
    aux frais de l’Etat roumain. « Les universités roumaines sont ouvertes
    pour les jeunes réfugiés ukrainiens »
    , a annoncé le ministre de l’Education,
    précisant qu’ils pouvaient s’inscrire après avoir déposé un dossier et avec
    l’accord de l’université concernée.

  • Siddhartha Bhattacharjee (Inde) – Le travail des mineurs

    Siddhartha Bhattacharjee (Inde) – Le travail des mineurs

    aux termes de
    la loi, il est interdit d’embaucher des personnes âgées de moins de 15 ans en
    Roumanie. C’est à peine à l’âge de 16 ans qu’une personne est consdérée comme
    ayant la capacité de travailler. Selon la Constitution, à l’âge de 15 ans, une
    personne peut signer un contrat de travail, mais uniquement avec l’accord des
    parents ou d’un représentant légal et uniquement pour des activités qui
    correspondent à son développeement physique, à ses compétences et connaissaices et à condition
    que sa santé, son développement et sa formation professionnelle ne soient pas
    affectés. Plus encore « l’enfant a le droit d’être protégé contre
    l’exploitation et ne peut pas être contraint à faire un travail qui présente un
    risque potentiel de nature à compromettre son éducation ou de porter atteinte à
    son état de santé psychique ou physique, à son développement mental, spirituel,
    moral ou social », lit-on sur un site spécialisé en matière d’embauches.
    (salariulmeu.org)






    Toutefois, la
    réalité sur le terrain est quelque peu différente à la loi. En raison de la
    pauvrete, en milieu rural, les enfants sont souvent obligés à participer aux
    tâches quotidiennes. Selon une étude réalisée en 2020 par l’organisation World
    Vision Roumanie, 80% des foyers examinés en milieu rural impliquaient les enfants
    dans les travaux ménagers : il s’agissait de soigner les animaux (40% des cas)
    ou soigner d’autres membres de la famille (14%). Des enfants de 5 à 18 ans passaient
    entre 1h20 et 1h45 par jour à faire le ménage, à soigner les animaux, à
    s’occuper d’autres membres de la famille, à travailler aux côtés des voisins ou
    à aider d’autres familles de leurs village. Avant la pandémie, 6% de ces enfants
    devaient même s’absenter de l’école pour remplir leurs tâches quotidiennes,
    alors que 2% des enfants questionnés ont affirmé « s’absenter tout le temps
    » parce qu’ils se sentent fatigués. C’est ce que constate une étude appelé
    « Le bien-être de l’enfant en milieu rural », réalisée entre juin et
    août 2020 par World Vision Roumanie sur 963 foyers réunissant près de 4 400
    personnes. 936 adultes et près de 3000 enfants ont été interviewés.






    Qu’en est-il
    au niveau modial ? Selon un article paru le 10 juin dernier sur le site de
    l’UNCEF, unicef.org, le niveau de l’exploitation des enfants par le travail a
    augmenté ces dernières années pour atteindre les 160 millions d’enfants du
    monde entier qui travaillent. Leur nombre a augmenté et cotinuera de croitre
    dans le contexte de la pandémie de coronavirus, met en garde l’ogranisation.
    Elle constate une croissnce notable dans les rangs de 5-11 ans, qui comptent actuellement
    pour la moitié des enfants soumis au travail. Alors que pour la tranche d’âge
    5-17 ans, on constate aussi une croissance du nombre des enfants effectuant un
    travail dangereux. D’ici la fin 2022, l’UNICEF préconise que 9 autre millions
    d’enfants du monde entier tomberont victimes de l’exploitation par le
    travail. A cause des crises économiques et des restrictions imposées par
    la pandémie, ils risquent de travailler des heures encore plus longues et dans
    des conditions encore plus précaires. « On perd du terrain dans la luttre
    contre l’exploitation des mineurs par le travail, et cette dernière année n’a
    pas rendu notre lutte plus facile, bien au contraire », déclare la directrice
    exécutive de l’UNICEF, Henrietta Forte, dans cet article publié en roumain sur
    unicef.org .






    Même dans des
    conditions normales et légales les avis sont partagés lorsqu’il est question de
    dire si un mineur devrait oui ou on travailler. Selon un site roumain financier
    (calculatorvenituri.ro), psychologues, sociloogues et économistes ne sont pas
    tous d’accord que le travail rémunéré soit bénéfique pour les 16-18 ans. Les
    jeunes deviendont plus responsables, apprendront à mieux gérer leur temps, à
    surmonter leur timidité, à connaître la valeur de l’argent, à valoriser leur
    travail. Autant d’arguments favorables pour le travail d’un jeune dans des
    conditions légales. Les voix contre invoquent souvent l’importance des études,
    estimant que les ambitions académiques et les résultats académiques des jeunes
    qui travaillent risquent de diminiuer. La possible l’influence négative du
    groupe au sein duquel ils travaillent est à ne pas négliger non plus. D’autres
    encore affirment qu’il est l’important de ne pas surcharger les jeunes
    justement pourqu’ils puissent continuer leur études dans les meilleures
    conditions. Toutefois si un adolescent doit ou veut travailler, mieux serait de
    trouver un emploi temporaire durant les vacances. Et pour cause : il a été
    prouvé que le travail continu des jeunes de 16 à 18 ans ne leur est pas
    bénéfique.






    Autant d’avis
    différents concernant le travail légal des mineurs. Alors que pour
    l’exploitation des mineurs par le travail, telle qu’elle nous est présentée
    cette année par l’UNICEF, cela ne peut que nous inquiéter. C’est là un autre
    effet négatif de la pandémie à ne pas négliger.

  • Mütter im Kindesalter: ein Teufelskreis, der sich reproduziert

    Mütter im Kindesalter: ein Teufelskreis, der sich reproduziert




    Rumänien belegt EU-weit den ersten Platz in der Zahl der minderjährigen Mütter im Verhältnis zur weiblichen Gesamtbevölkerung. Gabriela Alexandrescu, geschäftsführende Leiterin der NGO Save The Children“ kennt die Hintergründe, die dazu geführt haben:



    EU-weit sind fast ein Viertel aller Mütter im Teenie-Alter in Rumänien zu finden, genauer gesagt 23% der Mütter, die unter 19 Jahre alt, also nicht volljährig sind. Mehr noch: Rumänien belegt den ersten Platz in der EU, was die Zahl der Mütter im zarten Alter von unter 15 Jahren anbelangt, und den zweiten Platz — nach Bulgarien –, was Mütter unter 19 Jahren betrifft. Allein auf Rumänien heruntergebrochen, werden 10% aller Geburten bei Müttern im Teenager-Alter verzeichnet. Viele dieser werdenden Mütter stammen aus Ortschaften, wo es überhaupt keine oder nur wenige Familienärzte gibt. Die Mädchen greifen während der Schwangerschaft oft auf Selbstmedikation, also auf Selbstbehandlung mit Medikamenten zurück, gehen nicht zum Arzt, um sich untersuchen zu lassen, oder machen einen Arzttermin erst dann aus, wenn es Komplikationen gibt oder wenn sich ihr Gesundheitszustand dramatisch verschlechtert. »Save The Children« hat sich hier aktiv eingebracht und wir helfen den werdenden Müttern und ihren Kindern im Rahmen von vier unterschiedlichen Programmen. Erstens geht es um die zeitgemä‎ße technische Ausrüstung der Entbindungskliniken, der Sektionen für Pädiatrie und Neugeborene in Krankenhäusern; zweitens geht es um die Bildung von Hilfsnetzwerken für junge Mütter und ihren Nachwuchs im ländlichen Milieu; drittens organisieren wir Fortbildungskurse für Berufshelfer, in erster Linie für medizinische Teams, die mit minderjährigen Schwangeren und Müttern arbeiten; und viertens entwickeln wir Programme für die Gesundheitserziehung, wir fördern Forschungsprogramme und veranstalten Debatten mit Experten und Behörden, um bei Bedarf eine Änderung der Sozialpolitik und der Gesetzeslage zu bewirken. Bislang haben wir mit mehr als 65.000 schwangeren Mädchen unter 15 Jahren gearbeitet, und man sieht schon die Früchte dieser Arbeit. Wir gehen jedes Jahr auf 46 Gemeinden zu, dabei haben wir gemischte Teams aus medizinischen Assistenten, Sozialhelfern und Psychologen im Einsatz, die die Realitäten vor Ort und die Bedürfnisse der jungen Mütter und ihrer Kinder kennen.“




    Das Phänomen der Schwangerschaft in äu‎ßerst jungen Jahren sei jedoch auch sozial — innerhalb der Familie — von Generation zu Generation übertragbar, sagt Oana Motea, Gesundheitsexpertin bei UNICEF Rumänien:



    Die Schlussfolgerung des Anfang des Jahres veröffentlichten UNICEF-Berichts ist klipp und klar: Schwangerschaften bei Teenie-Müttern im Alter von über 15 Jahren könnten durch Erziehung und Familienplanung im sozialen Umfeld der jungen Frauen und Männer vermieden werden. Das Phänomen der Schwangerschaft in viel zu jungen Jahren ist ein zyklisches und wiederholt sich oft in derselben Familie, es springt von Generation auf Generation über und reproduziert somit auch die prekäre wirtschaftliche, soziale und gesundheitliche Lage der Familie. Der Staat hat seine Rolle in der Familienplanung der jungen Generationen und in der Prävention von Schwangerschaften bei Minderjährigen komplett verkannt. Wir brauchen hier gut aufeinander abgestimmte Staatstätigkeiten für Reproduktionsgesundheit und öffentliche Kampagnen für die Sensibilisierung der Gemeinschaften, die an die Psyche und emotionale Welt der Teenager angepasst sind.“




    Mütter im Kindesalter oder Kinder, die Kinder kriegen — so werden in Rumänien die jüngsten Mütter genannt. Die Daten über Rumänien aus dem UNICEF-Bericht seien schockierend, führt die Gesundheitsexpertin Oana Motea weiter aus:



    2019 wurden mehr als 16.600 Schwangerschaften bei Teenagern registriert. Das war zwar eine Abnahme um 9% im Vergleich zu 2018, doch zugleich wurde eine 11-prozentige Zunahme der Schwangerschaften im Alter von unter 15 Jahren in den Regionen Nordwesten und Nordosten verzeichnet. Diese Zahlen zeigen deutlich, wie weit verbreitet dieses Phänomen ist und wie wichtig Erziehungsma‎ßnahmen für alle Teenager sind, die auf ihre Kommunikationskanäle und ihre Bedürfnisse abgestimmt sind.“




    Doch wie kann man das Problem der ungewollten Schwangerschaften in jungem Alter angehen? Gabriela Alexandrescu von Save The Children“ glaubt, nur mehr Arztpraxen und gezielte Programme im ländlichen Milieu könnten das Problem lindern:



    Wir haben unlängst zusammen mit den Behörden eine Studie über Frauen im Teenager-Alter aus benachteiligten Milieus durchgeführt. Wir haben 46 Gemeinschaften in der Zeitspanne Juli–August 2021 unter die Lupe genommen, und die Ergebnisse sind erschreckend: Es gibt gravierende Mängel in der gesundheitlichen Versorgung der werdenden und jungen Mütter. In ländlichen und benachteiligten Gemeinden liegt das Durchschnittsalter der ersten Geburt bei 16 Jahren und drei Monaten. Wenn noch mehr Kinder hinzukommen, so ist das Durchschnittsalter bei der zweiten Geburt 18 Jahre und ein Monat; bei der Geburt des dritten Kindes sind diese Frauen im Schnitt 19 Jahre und fünf Monate alt. 40% der schwangeren Teenager und jungen Mütter haben sich nie ärztlich untersuchen lassen, entweder weil es keine Gesundheitseinrichtung im Ort gibt oder weil sie sich eine Untersuchung finanziell nicht leisten können. 87% der Teenager in diesen Milieus kennen keine Verhütungsmethoden, 72% der jungen Mütter berichten, dass sie in äu‎ßerst bescheidenen Verhältnissen wohnen — in einem oder höchstens zwei Räumen, oft zusammen mit Personen aus anderen Familien. 55% der Befragten sagten auch, dass ihr Einkommen nicht einmal für die Grundbedürfnisse ausreiche und dass sie daher auf das Kindergeld angewiesen seien. Es gibt sogar junge Frauen, die knapp vor dem 25. Lebensjahr das fünfte Kind gebären. Das ist eine äu‎ßerst besorgniserregende Situation.“




    Die NGO Save The Children“ hat ihre Tätigkeit auch auf die Moldaurepublik ausgeweitet und hofft auf denselben Erfolg der Kampagnen auch im Nachbarland, sagt die geschäftsführende Vorsitzende Gabriela Alexandrescu:



    Wir wollen unser Erfolgsmodell in Rumänien auch auf die Moldaurepublik übertragen, wo wir mit dem Verein »Gesundheit für Jugendliche« sowie mit dem Info- und Dokumentationszentrum für Kinderrechte in der Hauptstadt Chișinău zusammenarbeiten. Beginnend mit diesem Jahr werden wir integrierte Gemeinschaftsprogramme in 16 Landkreisen Rumäniens und 15 Rayons in der Moldaurepublik durchführen. Dieses Vorgehen ist auch in weitergehender Hinsicht von Bedeutung für die Gesundheit der Frauen im Teenager-Alter. Es ist bekannt, dass Schwangerschaft in sehr jungen Jahren mit gesundheitlichen Risiken verbunden ist — sie kann zu hohem Blutdruck, Anämie, Frühgeburt, postnataler Depression oder untergewichtigen Babys führen. Hinzu erhöht eine verfrühte Mutterschaft das Risiko des Schulabbruchs, des Abdriftens in Armut und der Übertragbarkeit dieser Lebensweise auf künftige Generationen. Aus diesem Grund stehen unsere Experten und Berater in ländlichen und benachteiligten Gemeinschaften in ständigem Kontakt sowohl zu den Teenagern als auch zu deren Familien. Es ist sehr wichtig, mit diesen jungen Frauen unmittelbar zu kommunizieren.“

  • Mère-enfant ou enfant-mère ?

    Mère-enfant ou enfant-mère ?

    Extrême pauvreté, manque d’accès à l’éducation, manque de curiosité et personne pour leur expliquer comment fonctionne leur corps. Voilà la triste réalité de certaines jeunes filles, dont la vie a été bafouée. La Roumanie est au premier rang des Etats membres de l’UE ayant le nombre le plus important de grossesses précoces chez les adolescentes. Aujourd’hui nous nous intéressons au sort de ces filles extrêmement jeunes, âgées de moins de 15 ans. Nous évoquons aussi un système défaillant et nous penchons sur d’éventuelles solutions pour tenter d’endiguer ce phénomène. Gabriela Alexandrescu, présidente exécutive chez Salvați Copiii (Sauver les enfants), explique :



    « Il faut bien comprendre qu’au sein de l’UE, un tiers des mères adolescentes est originaire de Roumanie, soit 23 % des mères âgées de moins de 19 ans. La Roumanie est le premier pays de l’UE ayant le nombre le plus important de grossesses précoces chez les moins de 15 ans. Et le second, derrière la Bulgarie, chez les de moins de 19 ans. En Roumanie, 10 % des femmes donnant naissance sont adolescentes. La plupart sont issues de déserts médicaux, c’est-à-dire de communes n’ayant pas, ou peu, de médecins traitants. Pendant leur grossesse, elles ont recours à l’automédication. Elles ne se rendent pas chez le médecin, ni pour attester de leur grossesse, ni pour une prise en charge médicale. Elles attendent généralement le dernier moment, quand leur situation se détériore. L’association Salvați Copiii s’est pleinement investie dans le domaine de la santé des enfants en Roumanie. Et nous agissons dans cinq domaines d’intervention afin de garantir leur droit à une vie décente. Premièrement, en nous assurant que les services de maternité et de pédiatrie soient correctement équipés. Deuxièmement, en développant les réseaux d’aide aux mères et aux enfants dans les communautés rurales. Troisièmement, en organisant des formations spécialisées à destination des professionnels (surtout les équipes médicales). Quatrièmement, en développant des programmes éducatifs pour la santé, en développant la recherche et en discutant avec les autorités et les spécialistes afin de changer les politiques et les lois lorsque cela s’avère nécessaire. Jusqu’à présent, j’ai pu travailler avec près de 56 000 jeunes filles enceintes, âgées de moins de 15 ans, et j’ai constaté de vrais changements. Chaque année, nos équipes composées de spécialistes, d’aides-soignants, d’assistantes sociales, de psychologues, travaillent auprès de 46 communautés. Ils connaissent le quotidien des habitants de ces régions et interviennent sur les réalités concrètes de ces jeunes mères et enfants. »



    Oana Motea, spécialiste de la santé à l’UNICEF, souligne que chez ces familles, le phénomène de grossesses précoces se transmet d’une génération à l’autre.



    « Les conclusions du rapport de l’UNICEF — Samas, effectué en début d’année, montrent que ces grossesses précoces pourraient être évitées grâce à une éducation adaptée à l’environnement socio-culturel des futurs jeunes parents. Il s’agit d’un phénomène cyclique, se transmettant dans ces familles d’une génération à la suivante, de même que la précarité économique, sociale et sanitaire. Difficile de savoir quel rôle jouent les autorités pour endiguer ce phénomène. Nous avons besoin de politiques publiques globales, ayant pour objectif l’éducation à la santé, la sensibilisation des communautés à ces questions et l’adaptation des interventions à la psychologie et aux émotions des adolescents. »



    Mères-enfants ou enfants-mères ? Difficile à dire. Les données récoltées par l’UNICEF au sujet de la Roumanie sont alarmantes. Oana Motea nous en dit davantage :



    « En 2019, on dénombrait 16 600 grossesses précoces chez les adolescentes, soit 9 % de moins qu’en 2018. Pourtant, on observe une augmentation de 11 % de ce phénomène chez les adolescentes de moins de 15 ans dans les régions du nord-est et du nord-ouest du pays. Ces chiffres témoignent de l’ampleur du problème et de l’urgence de prendre des mesures éducatives adaptées. Des mesures s’adressant à tous les adolescents, grâce à des moyens de communication spécifiques, avec des messages présentés sous différentes formes, adaptés à leurs besoins. »



    Quelle solution apporter à ce phénomène en passe de devenir un véritable fléau ? Installer des cabinets médicaux dans les régions rurales, développer des programmes adaptés. Sans quoi, rien n’est possible, estime Gabriela Alexandrescu de chez Salvați Copiii :



    « Nous avons lancé très récemment une analyse au sujet des adolescents des milieux ruraux, en partenariat avec les autorités compétentes au sein du Sénat roumain. Cette analyse porte sur les grossesses précoces dans les milieux ruraux et défavorisés et a été effectuée entre les mois de juillet et août 2021, auprès de 46 communautés roumaines. Malheureusement, les résultats témoignent d’un manque chronique et alarmant de services médicaux pour ces jeunes mères et souligne le rôle déterminant du contexte social défavorable. Dans ces régions rurales défavorisées, les jeunes mères ont en moyenne 16 ans et trois mois lorsqu’elles donnent naissance à leur premier enfant. Celles qui ont plusieurs enfants ont en moyenne 18 ans et un mois au moment de la naissance du deuxième enfant et 19 ans et cinq mois à la naissance du troisième. 40 % de ces adolescentes affirment ne jamais avoir effectué les examens recommandés pendant leur grossesse, et ce par manque d’accès aux services médicaux ou par manque d’argent. 87 % n’a pas eu recours et ne connaît aucune méthode contraceptive. 72 % raconte vivre dans des conditions extrêmement précaires, dans une ou deux pièces au mieux, avec un membre d’une autre famille. 55 % affirme ne pas avoir assez d’argent pour les produits de première nécessité. Beaucoup dépendent des allocations familiales et nombre d’entre elles ont constaté que pour un adulte, les chances de trouver un travail pour subvenir aux besoins de sa famille avaient diminué pendant la pandémie. Certaines femmes ont à peine 25 ans lorsqu’elles donnent naissance à leur cinquième enfant. C’est un phénomène très inquiétant. C’est pourquoi il est essentiel que Salvați Copiii s’implique activement auprès de ces communautés rurales défavorisées, livrées à elles-mêmes, sans ressources matérielles ni accès à l’information. Nous devons poursuivre nos campagnes d’information, nos interventions concrètes afin de faciliter l’accès aux services socio-médicaux. »



    La bonne nouvelle, c’est que l’organisation Salvați Copiii est désormais présente en République de Moldova, grâce à ses programmes qui ont fait leurs preuves. Gabriela Alexandrescu nous en dit davantage :



    « Le succès que nous avons rencontré en Roumanie nous a permis d’étendre notre champ d’intervention à la République de Moldova, où nous travaillons de concert avec l’association Santé pour les jeunes et le Centre d’information et de documentation sur les droits de l’enfant de Chişinău. Ainsi, nous interviendrons cette année dans 16 départements roumains et 15 districts moldaves. Ces interventions sont primordiales car on sait aujourd’hui que les grossesses précoces présentent des risques importants pour la santé. Tension artérielle élevée, anémie, naissance prématurée, dépression post-partum et j’en passe ! Par ailleurs, ces grossesses précoces exposent les jeunes mères à l’abandon scolaire et au risque de sombrer dans le cercle vicieux de la pauvreté, avec des conséquences transgénérationnelles. Dans le cadre des interventions en milieu rural défavorisé, les spécialistes sont là pour conseiller ces adolescents et leurs familles. Il est primordial d’avoir un contact direct avec ces jeunes filles », a conclu Gabriela Alexandrescu au micro de RRI.


    (Trad. : Charlotte Fromenteaud)

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Raportul Exploatarea copiilor prin muncă, estimări globale pentru anul 2020, tendințe și perspective viitoare, publicat de Organizația Internațională a Muncii și UNICEF