Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • Sărbătoare națională

    Sărbătoare națională

    La 1 Decembrie,
    România sărbătorește Ziua sa Națională. Prima dată, această zi a fost
    sărbătorită, ca zi națională oficială, în anul 1990. Până la Revoluția
    anticomunistă din 1989, ziua națională a fost sărbătorită la 23 august, ziua în
    care, în 1944, România rupsese alianța cu Germania și se alăturase forțelor
    antifasciste. Altfel spus, întorsese armele împotriva Germaniei hitleriste și
    Ungariei hortyste și se alăturase Aliaților.

    Și 1 Decembrie este un moment
    istoric. În această zi, în 1918, românii din spațiul fostului Imperiu
    austro-ungar și-au trimis delegații, riguros aleși, la Alba Iulia, unde au
    decis, în unanimitate, să se unească cu Regatul României. Era finalul unui an
    teribil, finalul Primului Război Mondial, care a schimbat definitiv lumea. Până
    la Marea Adunare a românilor de la Alba Iulia, în același an, 1918, românii din
    Basarabia și cei din Bucovina se reuniseră și hotărâseră, de asemenea, să se
    unească cu România. La 1 decembrie 1918 se încheia un proces plebiscitar de
    unire cu România a provinciilor locuite din vechime și majoritar de români,
    aflate până atunci sub ocupația unor imperii dispărute după război. Alipirea
    acestor teritorii a fost recunoscută de Congresul de pace de la Paris, început
    în 1919.

    Acum un secol, în 1922, regele Ferdinand și regina Maria, care au
    condus România în cei doi ani de război, au fost încoronați cu mare fast la
    Alba Iulia, marcând astfel evoluția unui stat român puternic și democrat. A
    fost o perioadă de evoluții deosebite, de dezvoltare economică, socială și culturală
    fără precedent. În 1990, în vremurile pline de entuziasm dar și de dramatism de
    după căderea comunismului, când românii căutau unitatea, Ziua Unirii a devenit
    Zi Națională. Era un moment de mare trăire patriotică, înlăturarea
    comunismului, a dictatorului Nicolae Ceaușescu, făcându-se cu sacrificii de
    sânge. Atunci s-a impus ca imn național cântecul Deșteaptă-te, române!. Manifestările dedicate Zilei Naționale, la 1
    Decembrie, desfășurate la București sau la Alba Iulia, au fost încărcate de momentul
    în care România și Europa se aflau. Disputele
    politice au încercat mereu să își pună amprenta pe aceste momente
    speciale. Pregătirea aderării la NATO și la Uniunea Europeană a adus subiectele
    europene și nord-atlantice în conținutul marii sărbători.

    În 2018, anul
    Centenarului Marii Uniri, ziua de 1 Decembrie a avut semnificații speciale. Se
    împlinea un secol de la Marea Adunare a românilor care, la Alba Iulia, au votat
    unirea cu România, schimbând radical soarta acestui popor. Întreaga Românie a evoluat
    în acești ani, de după căderea comunismului, la 22 decembrie 1989. În prezent
    este un partener esențial al Alianței nord-atlantice, mai ales în contextul
    complicat al războiului de la frontierele sale.

    În acest an, sărbătoarea
    națională de la 1 Decembrie a avut și o trăsătură pozitivă, venită de la Rabat,
    în Maroc. Acolo s-a întrunit Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea
    Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și a votat ca ia românească, numită
    cămașa cu altiţă, să fie inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al
    Umanităţii. Dosarul votat chiar de 1 decembrie s-a numit Arta bluzei
    tradiționale cu broderie pe umăr (altiță) – element al identității culturale în
    România și Republica Moldova, și a fost susținut de București și Chișinău. Ia
    românească a devenit foarte cunoscută în întreaga lume, în ultimul timp, fiind
    purtată în cele mai diferite ocazii dar mai ales de Ziua Națională.

  • Peste 160 de poliţişti de frontieră români au participat, în 2022, la operaţiuni Frontex

    Peste 160 de poliţişti de frontieră români au participat, în 2022, la operaţiuni Frontex

    În primele 10 luni din 2022, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 12 operaţiuni comune, organizate sub egida Frontex la toate tipurile de frontiere externe (terestre, maritime şi aeriene) ale UE, informează MInisterul Afacerilor Externe (MAI).

    În cadrul operaţiunilor Frontex au fost detaşate nave maritime de supraveghere, precum şi autospeciale de patrulare şi autospeciale de supraveghere cu termoviziune și 161 polițiști de frontieră, experți în diverse profiluri.

    Obiectivul principal al Poliţiei de Frontieră Române, în activităţile Frontex, este să participe la efortul comun al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea securizării frontierelor externe ale UE, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi creşterea siguranţei cetăţeanului european prin combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, a transmis MAI într-un comunicat de presă

    În prezent, România este pe locul 2 din punct de vedere al contribuției cu personal la FRONTEX, cu 219 membri în ceea ce priveşte personalul operațional al Corpului Permanent şi pe locul 3 din punct de vedere al personalului de la sediul Agenției, cu 102 angajați (31 sunt experţi naţionali detaşaţi), potrivit sursei citate.

  • Uniunea Europeană mizează pe economia circulară

    Uniunea Europeană mizează pe economia circulară

    Termenul economie circulară este utilizat în spațiul public național, dar
    și european, din ce în ce mai frecvent. Dar ce înseamnă economie circulară? În
    rezumat, o reducere la minimum a deșeurilor. Materialele din care sunt compuse
    obiectele la care vrem să renunțăm pot fi utilizate pentru o nouă producție, o
    dată sau de mai multe ori, prelungind ciclul de viață al produselor și creând o
    valoare adăugată mai mare.


    Acest mod de producție și consum, care presupune reutilizarea, repararea,
    renovarea și reciclarea materialelor, este diferit fundamental de modelul
    ecomic tradițional, cu o filosofie
    linerară, care presupune aruncarea a ceea ce consumăm.


    Reducerea la minimum a deșeurilor va ajuta Uniunea Europeană să fie mai puțin
    dependentă de resursele naturale din afara continentului, să se focalizeze pe
    utilizarea unor produse care nu sunt nocive pentru mediu, să recicleze,
    reintroducând deșeurile în circuitul economic, și să creeze noi locuri de
    muncă, datorită perspectivelor comerciale, inovării și stimulării
    competitivității în Uniune.




    Infografic

    infografic


    Sursa: europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/




    Știm cu toții că populația lumii crește, în urmă cu câteva zile am atins 8
    miliarde, iar resursele naturale sunt limitate. Semn al încetinirii
    demografice, va fi nevoie de 15 ani pentru a ajunge la 9 miliarde în 2037. ONU
    prevede un vârf de 10,4 miliarde în anii 2080 şi o stagnare până la
    sfârşitul secolului.


    Totuși, în 2022, omenirea consumase deja toate resursele pe care Terra le
    poate produce în acest an fără să se epuizeze, la 28 iulie – după cum au
    prevenit Global Footprint Network și WWF
    (Worlf Wide Fund for Nature). Câteva exemple și pentru țara noastră. În
    2021, România își consumase cota de resurse naturale încă din 21 iunie, în timp
    ce în 2020 le terminase pe 11 iulie, iar în 2019 pe 12 iulie, după cum estima
    WWF. În rezumat, omenirea folosește, de
    fapt, cu 74% mai mult decât ceea ce pot regenera ecosistemele planetei.




    Uniunea Europeană este foarte preocupată de subiect, o dovadă fiind că în
    prima jumătate a acestui an Președinția franceză a Consiliului UE l-a ridicat
    la nivel de prioritate. Tranziția devine urgentă:


    Mai mult de 90% din pierderile din zona biodiversității și a stresului
    hidric provin din extragerea și transformarea resurselor. Și știm că jumătate
    din emisiile totale cu efect de gaz de seră provin din extragerea și
    transformarea resurselor,     a reamintit
    Franz Timmermans, vicepreședintele Comisiei europene care administrează Pactul
    Verde, într-o declarație preluată de Euractiv
    la 3 martie 2022.


    Lupta împotriva încălzirii climatice are deci o legătură directă cu
    economia circulară. La 19 noiembrie s-a încheiat ediția COP 27, Conferința
    Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice,
    condusă de secretarul general al ONU, António Guterres, la Sharm
    el-Sheikh, la Marea Roșie, în Egipt, care a reunit aproape 200 de lideri
    mondiali, șefi de stat și de guvern. Rezultatele întâlnirii au fost modeste,
    dar acordul a întărit angajamentele de a limita creşterea temperaturii globale
    la pragul critic de 1,5 grade Celsius. De asemenea, Statele Unite au comunicat
    că lucrează asupra propunerilor la summitul climatic al ONU, pentru a ajuta
    ţările în curs de dezvoltare să facă faţă costurilor dezastrelor climatice.


    În ultimii trei ani, Comisia Europeană a făcut pași hotărâți pentru
    administrarea acestei problematici. În martie 2020 a prezentat Planul de
    acțiune pentru economia circulară, având ca scop proiectarea mai durabilă a produselor
    și reducerea deșeurilor. În februarie 2021, Parlamentul European a adoptat o
    rezoluție privind acest plan, solicitând ca până în 2050 să se ajungă la o
    economie complet circulară. În martie 2022, Comisia a prezentat primul pachet
    de măsuri vizând accelerarea tranziției la economia circulară. Pașii propuși
    sunt următorii: tranziția verde, care să fie realizată de toți consumatorii,
    aplicarea unei strategii pentru materiale textile durabile și o revizuire a
    legislației privind materialele de construcție.

  • Creaştire economică în România

    Creaştire economică în România

    România înreghistreadză ţea mai analtă creaştire economică din Uniunea Europeană, raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu avansul a Chiprului, în condiţiile în care alante state consemneadză creaştiri situate sum un procentu ică şi scăderi. Primile estimări di turlie semnal publicate de Institutulu Naţional di Statistică da să si veadă că, în trimestrul al treilea din 2022, Produsulu Internu Brut are criscută cu 1,3% comparativ cu ţel di ma nâinte/precedentu, şi si majoră cu 4,7% faţă di trimestrul 3 a anului tricut. Datile, precizeadză INS, sunt ajustate în funcţie di elementile ţi ţân di sezonalitate şi de numirulu di dzâle lucrătoare. Tră perioada 1 ianuariu-30 agheazmăciune/septembriu, creaştirea economică fu estimată la 4,3% comparativ cu perioada corespundzătoare di anulu trecut. Ca urmare a includerilei a nalilor date estimate în seria trimestrială, Institutulu di Statistică alăxi/ revizui în scădeare ahât creaşterea din trimestrul 1 a luştui an di la 6.4 la 4.4%, cât şi pi aţea din trimestrul al doilea di la 5 la 3.9%, comparativ cu trimestrile di ma ninte/precedente uidisite cu eale/corespunzătoare. Analistul economic Constantin Rudniţchi easte di păreare că, ţi cara că evoluţia a economiilei a li Românie easte influenţată puternic di partea di sezonalitate, ahtări alăxiri semnificative a datilor nu sunt bune, di aformia că pot să influenţeadză negativ planurile di afaaceri a firmilor. Constantin Rudniţchi: Un investitor care si minduiaşte să vină în România ma ştie că are existată ună creaştire economică di 6, 4 % poate să lia aestă decizie, şi să si bazeadză pi aestă cifră, di aformia că evidentu că eşti interesat, ca investitor, să vini într-ună păzare ţi are ună creaştire şi are ună creaştire tamam excepţională în condiţiile date. Ma că, ama, creaştirea easte mai mică, di maşi 4%, sigura că ti mai minduieşti. Deci, iatu cum ună cifră di turlia aestă poate aă influenţeadză ună decizie di investiţii.


    Cifrile ligate di creaştirea economică influenţează, totunăoară, deciziile mutrinda pensiile şi majorările di salarii, şi, maca eale si lăxescu ahât di mult înseamnă că respectivile decizii fură loate eronat, ţea ţe nu easte ici ghine tră economie, atradze atenţia Constantin Rudniţchi. Optimistu incurabil, premierulu Nicolae Ciucă da asiguripsiri că România nu easte în pericol să iintră în recesiune economică: Avem loată misuri ahtare turlie încât să putem să consolidăm economia, să o menţânim în echilibru, ahtare turlie încât să nu intrăm în recesiune. Datile pi care li avem tru aestu moment nâ spun foarte clar că există premisa ca la bitisita a anului România să aibă ună creaştere economică di 5%, în varliga a lu 5%, iar tră anulu vinitor ună creaştere economică în varliga di 1,5%.


    Cu toate aestea, prognozile a mărilor instituţii financiare internaţionale sunt mai deavrapa sumbre/aumbroase şi zburascu de ună imnare ma priaghalea a economiilei globală. Iar furtuna perfectă, adică un cumul di factori precum polimulu din Ucraina, creaşterea preturilor la energhie şi presiunile inflaţioniste, pot să agudească economiile a unora di state.


    Autor: Ştefan Stoica


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • COP 27: UE cere măsuri pentru limitarea încălzirii globale

    COP 27: UE cere măsuri pentru limitarea încălzirii globale


    Liderii din întreaga lume s-au reunit în Egipt la cea de a 27-a Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27). La întâlnirea de la Sharm el-Sheikh, Uniunea Europeană fost reprezentată de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Comisia European a cerut tuturor să ia de urgență măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a respecta angajamentele din cadrul Acordului de la Paris și al Pactului climatic de la Glasgow adoptat anul trecut în cadrul COP26.



    De altfel, principalele obiective ale COP27 sunt menținerea obiectivului de 1,5 °C în materie de încălzire globală, față de nivelurile preindustriale, stabilirea unei agende globale consolidate de acțiune în materie de adaptare, evaluarea progreselor înregistrare în ceea ce privește furnizarea de 100 de miliarde USD pe an până în 2025 pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față efectelor negative ale schimbărilor climatice, dar și asigurarea unei reprezentări adecvate a tuturor părților interesate relevante în cadrul COP27, în special a comunităților vulnerabile.



    Zelenski: Planeta nu-și poate permite un singur foc de armă



    În cadrul sesiunii plenare din Egipt, Charles Michel a subliniat necesitatea urgentă de a acționa acum cu privire la schimbările climatice, recunoscând, în același timp, că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a făcut ca situația să fie mai complicată, după cum a transmis Consiliul UE. Totuși, a subliniat președintele Michel, angajamentul UE față de neutralitatea climatică rămâne puternic, în pofida provocărilor generate de criza energetică, care a fost exacerbată de utilizarea aprovizionării cu energie ca armă de către Rusia.



    De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a transmis un mesaj video prin care a criticat Rusia și actorii politici care nu acționează conform principiilor pe care le enunță.


    “Există cei pentru care schimbarea climatică este numai retorică, marketing. Sunt cei care, în birourile lor, îşi bat joc de cei care se luptă pentru a salva viaţa pe planetă, susţinând în acelaşi timp în public acţiunea pentru natură. Sunt cei care lansează războaie de agresiune, când planeta nu-şi poate permite un singur foc de armă pentru că are nevoie de o acţiune colectivă. Nu putem avem o politică privind clima eficientă fără pace pe Terra, pentru că naţiunile se gândesc numai să se protejeze ele însele, aici şi acum, de ameninţările generate de agresiunea rusă”, a declarat preşedintele ucrainean.



    Declarația comună a președintei Comisiei UE, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, Charles Michel (video în limbile franceză și engleză)




    Obiective mai ferme privind reducerea emisiilor în statele UE



    Concomitent cu reuniunea COP 27, negociatorii Parlamentului European şi cele 27 de state și-au dat acordul pentru obiective mai ferme pentru reducerile anuale de emisii. Obiectivele vizează transportul rutier, încălzirea clădirilor, agricultura, mici instalaţii industriale, sectoare care produc circa 60% din emisiile totale ale UE.



    Reprezentanții PE și cei ai statelor membre au stabilit ponderi diferite pentru fiecare țară, luând în calcul PIB-ul pe cap de locuitor şi raportul cost-eficienţă. Spre exemplu, Bulgaria trebuie să ajungă până în 2030 la o reducere a emisiilor de 10% faţă de 1990, în timp ce state precum Danemarca, Germania sau Suedia trebuie că scadă emisiile cu 50%.



    Acordul provizoriu prevede un obiectiv la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectoarele vizate cu 40% faţă de 2005, până în 2030.


  • Încrederea românilor în instituţii

    Încrederea românilor în instituţii

    Sondaj reprezentativ la nivel național, realizat prin
    interviuri telefonice cu circa 1.000 de persoane între 18 și 65 de ani, în
    perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022, Barometrul de securitate a României
    redă imaginea de moment a încrederii populației în spațiul instituțional
    național și internațional. Ierarhia nu s-a schimbat
    mult, dar inclusiv instituții autohtone care beneficiază în mod regulat de
    încredere mare -Biserica sau Armata -
    au imaginea marcată de dificultățile din ultima vreme.


    Potrivit Laboratorului
    pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), în
    parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al
    Academiei Române, lucrurile sunt explicabile după doi ani de pandemie, un an 2022
    marcat de un război de anvergură în regiune și de scumpiri mai mult decât
    semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie. Acest complex de crize
    a dus la scăderea inclusiv a încrederii în NATO sau în Uniunea Europeană.


    Chiar
    și așa, populația României rămâne una pro-occidentală și pro-europeană: 68% din
    români sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene pe termen scurt,
    78% sunt optimiști privind sprijinul american pentru Europa de Est și doar 10%
    cred că UE ar trebui să dispară în viitor. În ciuda unor critici serioase la adresa Uniunii, 74% dintre români
    spun că este mai bine în blocul comunitar decât în afara lui. Reproșurile pe
    care românii le aduc Uniunii Europene sunt legate de situația imediată – economică
    și energetică – pe care o traversează: există percepția că unele țări membre
    profită economic de România, că politicile Uniunii nu se potrivesc întotdeauna
    României sau că UE impune prea multe reguli.


    O atitudine critică evidentă
    există, în egală măsură, față de elitele locale ori naționale. Publicul
    distribuie vina pentru prețul scăpat de sub control al energiei celor care conduc
    România (circa 48%), politicilor UE (28%) și abia pe locul trei războiului din
    Ucraina (aproape 24%).Dacă România ar fi
    atacată, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt
    indeciși și 29% ar încerca să plece cu familia. Cei mai mulți români consideră
    că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina și că principala piedică în
    calea păcii este tot Rusia.


    Deși vinovăția Moscovei este clară pentru marea
    majoritate a românilor, cei mai mulți (70%) vor ca războiul să se oprească și
    numai 28% cred că acesta trebuie continuat până la învingerea Rusiei. Aici
    intervin teama de extinderea conflictului și de agravarea crizei economice.
    PotrivitBarometrului de securitate a
    României, deși nu se poate vorbi de o reorientare strategică a românilor, apare
    la ei din ce în ce mai acut ideea că țara ar trebui săfie
    pragmatică și să pună accentul pe propriile interese. Totul în cadru euroatlantic,
    însă, nu în afara lui!


  • Val de pensionări în sistemul judiciar

    Val de pensionări în sistemul judiciar

    Ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu,
    avertizează că speculaţiile din spaţiul public în legătură cu aşa-numitele
    pensii speciale, care nu respectă principiul contributivităţii, ar putea duce
    la destabilizarea activităţii instanţelor şi parchetelor, prin pensionări în masă.
    Numai în ultimele zile, 65 de cereri de pensionare au fost înaintate Consiliului
    Superior al Magistraturii (CSM). Printre solicitanţi figurează şi câteva vedete
    ale breslei: chiar o membră a CSM, Gabriela Baltag, fosta şefă a între timp
    desfiinţatei secţii speciale, ce urma să investigheze infracţiunile din
    justiţie, Adina Florea, sau fostul şef al DIICOT, parchetul antimafia şi
    antiterorism, Felix Bănilă.


    Ministrul Predoiu a discutat cu reprezentanţii
    principalelor instituţii din sistem şi i-a asigurat că în acest moment nu
    există în dezbatere sau în procedură de avizare ori de adoptare niciun proiect
    de act normativ cu efect asupra actualelor reguli aplicabile pensiilor din
    sistemul judiciar. Orice proiect în acest domeniu, adaugă el, are de parcurs
    numeroase etape înainte de adoptare, iar avizul ministerului Justiţiei se va da
    doar ţinând cont de asigurarea independenţei magistraţilor şi a eficienţei
    sistemului judiciar, precum şi de faptul că pensia de serviciu este un element
    constitutiv al statutului de independenţă a magistratului. Predoiu a făcut şi
    un apel la ceea ce a numit responsabilitate publică în dezbaterea acestor teme,
    inclusiv din partea magistraţilor.


    Neliniştile oamenilor din sistem au apărut
    după ce Banca Mondială a finalizat planul pentru reformarea sistemului de
    pensii din România şi a propus, între altele, ca pensiile speciale actuale să
    fie calculate pe principiul contributivităţii şi să nu fie create noi categorii
    de privilegiaţi. De asemenea, instituţia propune ca nicio pensie specială să nu
    depăşească veniturile din perioada de activitate, iar vârsta de pensionare să
    fie aceeaşi ca şi pentru sistemul public general.


    Reforma pensiilor este un
    obiectiv din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, convenit de
    guvernanţii de la Bucureşti cu Executivul Uniunii Europene şi care trebuie
    îndeplinit până la sfârşitul acestui an. Într-o ţară în care majoritatea celor
    circa cinci milioane de pensionari primesc, lunar, echivalentul a trei-patru
    sute de euro, subiectul pensiilor speciale, unele de zece ori mai mari, poate
    fi exploziv în plan social şi extrem de neplăcut în plan politic pentru
    guvernanţii care nu fac nimic ca să corecteze astfel de anomalii.


    Purtătorul de
    cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, a declarat că, din datele pe care le
    are, modificările avute în vedere în domeniul sistemului de pensii, inclusiv în
    ceea ce priveşte vârsta de pensionare, nu vor cuprinde elemente de schimbare
    bruscă, care să genereze dezechilibre. Iar în ceea ce priveşte jalonul din
    PNRR care priveşte pensiile speciale, adaugă el, s-a constituit un grup de
    lucru, iar specialiştii de la ministerul Muncii fac analize şi primesc
    consultanţă din partea Băncii Mondiale.



  • Sesiunea de formare pentru cadrele didactice “Mai aproape de UE prin educație”

    Sesiunea de formare pentru cadrele didactice “Mai aproape de UE prin educație”

    În perioada 24-26 octombrie, Centrul EUROPE DIRECT
    București din cadrul Institutului European din România a organizat sesiunea de
    formare pentru cadrele didactice Mai aproape de UE prin educație. Scopul
    acestei sesiuni a fost acela de a comunica eficient pe tematici europene de
    actualitate, cu accent pe digitalizarea în instituțiile de învățământ.


    Prima zi de curs a fost axată pe aspecte introductive
    despre UE, valori europene și prioritățile Comisiei Europene. Formatorul din
    prima zi a fost Eliza Vaș, expert în cadrul Serviciului de Studii Europene al
    IER, care i-a ghidat pe cursanți cu profesionalism prin tainele informațiilor
    despre UE, informații care au fost îmbinate perfect cu activitățile practice.
    Astfel, cursanții au avut de tradus din legaleză în română câteva texte
    oficiale pentru elevii lor, au împărtășit idei despre valorile europene cu care
    se identifică mai mult, au creat, în echipe, activități didactice pe baza
    priorităților Comisiei Europene etc.


    În următoarele două zile de curs, am avut-o alături în
    calitate de formator pe dna Florentina-Pompilia Iusco, consilier superior în
    Ministerul Educației, care a abordat cu profesorii tema transformării digitale
    în Uniunea Europeană și i-a ghidat cu dibăcie pe aceștia prin Cadrul European
    DigCompEdu. Participanții au lucrat, în echipe, la o prezentare pe teme
    europene de interes, folosind platformele digitale. Informațiile s-au referit,
    de asemenea, la resursele educaționale deschise, noile medii și impactul lor în
    facilitarea învățării, comunicarea asertivă, precum și la utilizarea resurselor
    puse la dispoziție de Uniunea Europeană, cum ar fi Spațiul Învățării. Toate
    acestea în cadrul unor activități interactive și aplicate!


    Ne-am bucurat să aflăm, la finalul cursului, că
    profesorii participanți au fost încântați de această experiență, experiență pe
    care așteptăm cu nerăbdare să o repetăm în viitor!


    Articolul poate fi accesat pe site-ul Europe Direct București


    Loredana Licuța, coordonator Europe
    Direct București

  • Anul european al tineretului: Uniunea Europeană a adoptat primul Plan de acțiune pentru tineret

    Anul european al tineretului: Uniunea Europeană a adoptat primul Plan de acțiune pentru tineret

    Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat primul cadru de politică pentru un parteneriat strategic cu tinerii din întreaga lume pentru un viitor mai rezilient, mai incluziv și mai sustenabil. Acest plan va contribui la îndeplinirea angajamentelor internaționale, cum ar fi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, printr-o mai mare implicare a tinerilor în cadrul politicilor de acțiune externă ale UE și prin responsabilizarea acestora.

    Planul se bazează pe trei piloni de acțiune care vor contribui la conturarea parteneriatului Uniunii cu tinerii din țările partenere: mobilizare, capacitare și conectare.

    Vocea tinerilor să va face mai bine auzită în procesul de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor. UE se angajează să susțină vocea și rolul de lider al tinerilor din întreaga lume, în special al femeilor și fetelor tinere, al tinerilor activiști și al organizațiilor de tineret, la toate nivelurile de guvernanță, de la politica internă la forumurile multilaterale, și în cadrul proceselor de elaborare a politicilor UE.

    Tinerii sunt capacitați atunci când le sunt auzite vocile, iar inegalitățile care le afectează viața sunt combătute. UE va continua să susțină transformarea educației la nivel mondial, îmbunătățind accesului tinerilor la oportunități economice, consolidând capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea durabilă și la realizarea tranziției verzi și a celei digitale în întreaga lume și promovând sănătatea, bunăstarea mintală și fizică a tinerilor și accesul la sănătatea și la drepturile în materie de sexualitate și reproducere.

    UE urmărește să promoveze mobilitatea, schimburile și crearea de rețele între tineri ca aspect esențial al dimensiunii interpersonale a strategiei Global Gateway. Se urmărește asigurarea diversității și a incluziunii, acordând totodată o atenție deosebită barierelor sociale și economice, decalajului digital și riscurilor legate de dezinformare.


  • Discursul privind starea UE

    Discursul privind starea UE

    Cu un conflict armat la granițele blocului comunitar care a provocat o inflație-record și o criză a energiei pentru care încă se caută soluții, discursul șefei Comisiei Europene privind starea Uniunii Europene a fost mai așteptat ca oricând.



    Taxe și plafonări ale veniturilor realizate de companiile din sectorul energetic



    Ursula von der Leyen a vorbit în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg despre principalele îngrijorări ale cetățenilor și companiilor din UE: costurile pentru încălzire și prețurile galopante pentru energie. Șefa Executivului european a recunoscut că sezonul rece va fi o perioadă dificilă pentru gospodăriile și firmele europene, dar de la Bruxelles vor veni măsuri de plafonare a veniturilor producătorilor de energie electrică, iar companiile care vând combustibili fosili vot fi nevoite să contribuie cu o parte din profiturile pe care le fac de pe urma creșterii prețurilor pentru energie.



    Este greșit să primești profituri şi venituri record, beneficiind de pe urma războiului şi pe spatele consumatorilor noștri. În această perioadă, profiturile trebuie împărțite, şi canalizate către cei care au cea mai mare nevoie”, a spus Ursula von der Leyen care a mai adăugat că marile companii din sectorul combustibililor (gaze, petrol, cărbune) trebuie să contribuie şi ele, în mod echitabil, să plătească o contribuție de criză”.


    Propunerile Comisiei ar putea aduce peste 140 de miliarde de euro ce vor fi mobilizați către statele membre, pentru a atenua impactul crizei energetice.



    Șefa CE a mai precizat că discuțiile privind plafonarea prețurilor la energie vor continua, la fel și eforturile pentru obținerea unui preț de referință mai reprezentativ pentru gaze”, iar luna viitoare vor fi aduse modificări ale cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite furnizarea de garanții de stat.



    Trebuie să punem capăt influenţei dominante a gazului asupra preţului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă şi cuprinzătoare a pieţei energiei electrice”, a mai adăugat președinta CE.



    Ursula von der Leyen a vorbit despre o reformă a politicii externe a UE și a adus un omagiu Reginei Elisabeta a II-a (video ]n limba engleză)




    Semiconductorii, o nouă dependență cu consecințe pentru economia UE



    Dependența de gazul și petrolul Rusiei a devenit o problemă uriașă pentru Europa, după invazia rusească în Ucraina. Însă, economia UE are o altă problemă legată de metalele grele și litiul, materiale necesare pentru fabricarea de circuite electronice, echipamente militare și pentru bateriile electrice.


    În prezent o singură ţară controlează cvasitotalitatea pieţei. Aproape 90% din metalele rare şi 60% din litiu sunt transformate în China”, a subliniat Ursula von der Leyen în fața eurodeputaților, în condițiile în care cererea de litiu și metale rare va crește de cinci ori până la finalul deceniului în curs.



    Pentru a reduce dependența de importurile din China, blocului comunitar are ca obiectiv dublarea cotei de piață a UE în domeniul semiconductorilor, ceea ce ar duce la o cotă de 20% din producția mondială până în 2030.



    Extinderea UE și ajutorul pentru Ucraina



    Ursula von der Leyen s-a adresat și statelor aflate pe drumul către Uniunea Europeană, două dintre ele — Republica Moldova și Ucraina, primind în luna iulie statutul de țără candidată la aderare: “Vreau să le spun următoarele cuvinte cetățenilor din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova şi Georgia: faceți parte din familia noastră, viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!”



    De altfel, Ursula von der Leyen și-a susținut discursul de la Strasbourg și în fața invitatei de onoare, Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei. A doua zi, șefa Comisiei Europene a plecat într-o vizită oficială la Kiev unde a reiterat promisiunea că UE va fi sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”. Șefa Executivului european a mai afirmat într-un interviu pentru presa germană că Rusia a comis crime de război pentru care se strâng probe pentru declanșarea unei proceduri la Curtea Penală Internațională: Bazele sistemului nostru de drept internațional cer să urmărim penal astfel de crime şi, în cele din urmă, Putin este responsabil pentru ele”.



    În fața primei doamne a Ucrainei, șefa Executivului european a subliniat că sancțiunile dure împotriva Rusiei nu vor fi ridicate (video în limba engleză)




  • Inflaţia, cote îngrijorătoare

    Inflaţia, cote îngrijorătoare

    Românii
    fac față din ce în ce mai greu creșterilor foarte mari de prețuri, cu atât mai
    mult cu cât veniturile lor – fie ele salarii sau pensii – au stagnat sau au
    fost palid indexate, cu mult sub rata inflației. Într-un raport al Băncii
    Naționale a României de acum aproximativ o lună se arăta că inflaţia şi-a
    intensificat ritmul de creştere din aprilie până în iunie şi a depășit 15
    procente, pe fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei,
    combustibililor sau de majorarea preţului produselor alimentare. În
    perspectivă, BNR prognoza o inflație de circa 14% pentru finalul acestui an.
    Doar că, cel puțin pentru moment, în continuare, oamenii sunt nevoiți să scoată
    din buzunare – în cazul în care îi au – bani foarte mulți.


    Să spunem aici,
    pentru conformitate, că România este, alături de Bulgaria, țara cu nivelul de
    trai cel mai scăzut din Uniunea Europeană, discrepanțele dintre venituri și
    cheltuieli fiind uriașe, spre deosebire de alte state, de pildă, occidentale.
    Or, potrivit cifrelor la zipublicate
    de Institutul Naţional de Statistică, în România, rata anuală a inflaţiei şi-a
    reluat creşterea în luna august, ajungând la 15,32%, după ce în iulie scăzuse
    uşor sub 15%. Scumpirile au continuat, chiar dacă şi-au redus uşor avansul. În
    august, preţurile au fost cu 0,6% mai mari faţă de iulie, dar faţă de aceeaşi
    perioadă a anului trecut mărfurile alimentare s-au scumpit cu peste 18%, cele
    nealimentare cu aproape 16 procente și serviciile cu mai mult de 8%. Cele mai
    mari scumpiri faţă de vara trecută au fost la gaze – cu 70%, cartofi – cu 54%
    şi ulei comestibil – cu 50%.


    În privința salariilor, câştigul mediu net s-a
    redus în iulie cu 0,1%, coborând la 3.975 de lei, echivalentul a doar aproape
    800 de euro. Cele mai mari câştiguri medii din salarii au fost în domeniul IT
    şi servicii informatice, iar cele mai mici în industria HoReCa. Cât despre
    pensia medie lunară a celor circa 5 milioane de pensionari din toate
    categoriile – de asigurări sociale, invaliditate ori urmaş, aceasta a fost de
    1.851 lei, adică de numai circa 370 de euro.


    Cu aceste cifre pe masă,
    consolările venite din partea analiștilor financiari sunt foarte slabe! Banca
    Naţională estimează pentru trimestrul 3 al acestui an o perioadă de stagnare a
    inflației, apoi una de scădere. Abia din trimestrul al treilea al anului viitor
    inflaţia va coborî sub două cifre, la final de 2023 fiind estimată la 7,5%.
    Între timp, clasa politică de la București promite că încearcă să găsească
    soluții de sprijinire a persoanelor celor mai vulnerabile. USR, în opoziție,
    critică, însă, PSD, PNL și UDMR la guvernare pentru lipsa de măsuri. Uniunea, ea
    însăși la putere în 2020-2021, se declară foarte dezamăgită de lipsa de reacţie
    a Guvernului.



  • Europeañilli și criza ucraineană

    Europeañilli și criza ucraineană

    Europeañilli suntu tut ma găilipsiţ di catandisea economică ditu UE şi ditu văsilia işiş, iara româñilli suntu găilipsiţ maxus di inflație și di situația economică.


    Pistipsearea a cetăţenilor tru Uniunea Europeană easti tru creaştire, pi fondul unui adrupămintu vărtosus tră apandisea a Bruxelles-ului la aputrusearea ali Ucraină di cătră Rusia şi tră politiţli energetice, spunu rezultatele a unlui sondaj Eurobarometru, date marț tru publicitati. Sondajul, adratu tru perioada cirişaru-alunaru, spuni că europeañilli suntu tut ma găilipsiţ di situaţia economică ditu UE şi ditu văsilia işiş, iara nai ma mărli găilipseri a loru suntu inflația și situația di pi păzarea ali energie. Percepția pozitivă a catandisillei economiillei europene scădzu di la ahurhita a anlui și easti tru aestu kiro la 40%.



    Cama di giumitati ditu europeni lugursescu că situația economiei easti tru aestu kiro dificilă. Tru arada a lor, românii suntu găilipsiţ di inflație și di situația economică. Maş un cirecu ditu elli minduescu că tru yinitorlli 12 di meşi situația economică va s’hibă cama bună. Europeañilli suntu cama fără di nădie, a diapoa maş 16% suntu cu nădie. Tu ţi mutreaşti niscăntili zñii ţi pot si s’facă di itia a polimlui ditu Ucraina, românii spusiră că scunkerli și ună posibilă criză lă aduţi nai cama mări asparizmi, aestea avănda diapoa ună eventuală tindiare a zonăllei di polimu I nica şi un polimu nuclear. Cu tuti aestea, ahât dauă cirecuri ditu apăndăsitorlli români, ama și europeañi, suntu cu nădie tu ţi mutreaşti yinitorlu ali UE, atea ţi reprezintă ună creaștire tru comparație cu un sondaj idyealui adratu tru yinaru-şcurtu anlu aestu, ninti di aputrusearea ali Rusiei tru Ucraina.



    Ma multu, cetățeañill europeni ș-lu confirmă andrupămintulu susta tră apandisea ali UE la polimlu di aputruseari. Tru atea ti mutreaşti acțiunile UE, la nivel european, agiutorlu umanitar easti naia ma aprobat (92% media UE vs 75% tru România), diapoa yini aprukearea a ucrainenilor ditu UE care fug ditu calea a polimlui (90% media UE vs 75% tru România). Tru context, 69% ditu români andrupăscu sancțiunile economice băgati di UE a guvernului rus, ntreprindirilor și persoanelor fiziţi ditu Rusia, sumu media europeană di 78%. 61% ditu români suntu tru favoarea a finanțarillei mutrinda furnizarea și livrarea di echipamente militare cătră Ucraina, media UE hiinda di 68 di procente.



    Tu ţi mutreaşti energia și securitatea energetică, ahât majoritatea a cetățenilor UE, cât și a aţiloru români suntu simfuñi că Uniunea lipseaşti s’inveastească tru energia ditu izvuri regenerabile, să-și ñicureadză dipendința di izvurili di energie arusești și că stocarea a gazilor tru văsiliili comunitare lipseaşti s’hibă faptă iruşi, tra s’da izini ti aprovizionarea niacumtinată cu gaze tru kiro di iarna. Ahâtu europeañilli, cât și româñilli tru particular, lugursescu că creaștirea a eficiențăllei energheetiţi van ă facă ma pţănu dipendință di producătorlli di energie di nafoara ali UE și suntu tru favoarea achiziționarillei diadunu ali energie di către statele membre ale UE ditu alte văsilii tră s’aibă un păhă ma bunu. Ma multu, 65% ditu respondințăllii români spunu că au loată misuri tra ș-ñicureadză consumlu di energie I că au naeti s’facă aestu lucru tru yinitorul aprukeatu, iara media UE easti di 78 di proţente.




    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala










  • Europenii și criza ucraineană

    Europenii și criza ucraineană


    Încrederea cetăţenilor în Uniunea Europeană este în creştere, pe fondul unui sprijin puternic pentru răspunsul Bruxelles-ului la invadarea Ucrainei de către Rusia şi pentru politicile energetice, arată rezultatele unui sondaj Eurobarometru, date marți publicităţii. Sondajul, realizat în perioada iunie-iulie, arată că europenii sunt tot mai preocupaţi de situaţia economică din UE şi din propria ţară, iar cele mai mari îngrijorări ale lor sunt inflația și situația de pe piața energiei. Percepția pozitivă a situației economiei europene a scăzut de la începutul anului și este în prezent la 40%.



    Peste jumătate dintre europeni consideră că situația economiei este în prezent dificilă. La rândul lor, românii sunt îngrijorați de inflație și de situația economică. Doar un sfert dintre ei cred că în următoarele 12 luni situația economică se va îmbunătăți. Europenii sunt mai sceptici, cu doar 16% optimiști. Cât privește posibilele consecințe ale războiului din Ucraina, românii au spus că scumpirile și o posibilă criză le provoacă cele mai mari temeri, acestea fiind urmate de o eventuală extindere a zonei de război sau chiar de un război nuclear. Totuși, atât două treimi dintre respondenții români, cât și europeni, sunt optimiști cu privire la viitorul UE, ceea ce reprezintă o creștere în comparație cu un sondaj similar realizat în ianuarie-februarie anul acesta, înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.



    Mai mult, cetățenii europeni își confirmă sprijinul ferm pentru răspunsul UE la războiul de agresiune. În ceea ce privește acțiunile UE, la nivel european, sprijinul umanitar este cel mai aprobat (92% media UE vs 75% în România), urmat de primirea ucrainenilor din UE care fug din calea războiului (90% media UE vs 75% în România). În context, 69% dintre români sprijină sancțiunile economice impuse de UE guvernului rus, întreprinderilor și persoanelor fizice din Rusia, sub media europeană de 78%. 61% dintre români sunt în favoarea finanțării furnizării și livrării de echipamente militare către Ucraina, media UE fiind de 68 de procente.



    Cât privește energia și securitatea energetică, atât majoritatea cetățenilor UE, cât și a celor români sunt de acord că Uniunea ar trebui să investească în energia din surse regenerabile, să își reducă dependența de sursele de energie rusești și că stocarea gazelor în țările comunitare ar trebui să fie efectuată rapid, pentru a permite aprovizionarea neîntreruptă cu gaze în timpul iernii. Atât europenii, cât și românii în mod particular, consideră că creșterea eficienței energetice ne va face mai puțin dependenți de producătorii de energie din afara UE și sunt în favoarea achiziționării în comun a energiei de către statele membre ale UE din alte țări pentru a obține un preț mai bun. În plus, 65% dintre respondenții români afirmă că au luat recent măsuri pentru a-și reduce consumul de energie sau că intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat, iar media UE este de 78 de procente.






  • Mesaje de sprijin pentru Ucriana de Ziua Independenței

    Mesaje de sprijin pentru Ucriana de Ziua Independenței


    În plin conflict militar, Ucraina a sărbătorit miercuri 31 de ani de la proclamarea independenței faţă de Uniunea Sovietică, în aceeași în care s-au marcat șase luni de la invazia trupelor rusești. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a transmis un mesaj emoționant către cetățenii săi: “Sărbătorim această zi în locuri diferite. Unii sunt în tranșee și batalioane, în tancuri, pe mare și în aer. Unii luptă pentru independență în prima linie. Unii sunt pe drumuri, în mașini, în trenuri și camioane. Și unii sunt pe smartphone sau pe calculator. (…)Sărbătorim această zi în circumstanțe și condiții diferite și chiar pe fusuri orare diferite, dar cu un singur scop – să păstrăm independența Ucrainei și să obținem victoria. Suntem uniți împreună. La mulți ani de Ziua Independenței, Ucraina!”



    Ursula von der Leyen: “Vom reconstrui Ucraina cărămidă cu cărămidă”



    Din Uniunea Europeană au venit mesaje de sprijin și promisiuni pentru reconstrucția Ucrainei după sfârșitul conflictului armat. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sprijinul Europei pentru Ucraina:


    “Noi (n.r. Uniunea Europeană) nu vom putea vreodată să egalăm sacrificiile pe care le faceți zi de zi, dar putem și vom fi alături de voi. Uniunea Europeană a fost alături de voi în această luptă de la bun început, oferind ajutor economic militar și umanitar. Familiile voastre sunt binevenite și au găsit un adăpost în Uniunea Europeană, iar școlile noastre și-au deschis porțile pentru peste trei milioane de copii Ucrainei pentru ca ei să își poată continua studiile și să se întoarcă acasă odată ce acest război se va sfârși. Împreună cu voi, vom reconstrui orașele din Ucraina cărămidă cu cărămidă și vom replanta câmpurile și grădinile sămânță cu sămânță, datorită sacrificiilor pe care le faceți, copiii voștri vor crește într-o Ucraină dreaptă și liberă. Sunt multe de făcut, dar le vom facem împreună. Europa este alături de voi astăzi și oricât va fi nevoie.”





    Germania pregătită să sprijine militar Ucriana și în 2023



    Și cancelarul german Olaf Scholz a asigurat Kievul de sprijinul Germaniei, printr-un mesaj video postat pe Twitter: Germania este ferm alături de Ucraina amenințată astăzi și atât timp cât Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Vom continua să furnizăm arme, să instruim soldații ucraineni cu cele mai noi echipamente militare europene”,


    Cu o zi în urmă, liderul german anunțase noi livrări în valoare de peste 500 milioane de euro, iar anul următor vor sosi în Ucraina noi echipamnte militare, inclusiv sisteme antiaeriene și lansatoare de rachete. Totodată, Scholz a menționat că Berlinul va găzdui în toamnă o conferință internațională de reconstrucție pentru a ajuta la stabilirea cursului pentru viitorul Ucrainei”.



    De la București, președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României față se statul vecin: “Cu ocazia Zilei Independenței Ucrainei, reiterez sprijinul ferm și solidaritatea României cu Ucraina și cu bravul popor ucrainean care își apără cu curaj țara. Această agresiune rusă nejustificată, neprovocată și ilegală trebuie să înceteze! Noi, România, suntem alături de Ucraina!“



  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    La 16 iunie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Austria a tăiat ilegal alocațiile pentru copii românilor care lucrează în această țară, după cum a anunțat la acea dată și MAE român.