Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • Analiza conceptului de suveranitate digitală în Uniunea Europeană

    Analiza conceptului de suveranitate digitală în Uniunea Europeană

    Revista academică Romanian Journal of European Affairs abordează
    în numărul din iunie 2022 tema suveranității digitale a Uniunii Europene în
    cadrul articolului European Digital Sovereignty:
    An Analysis of Authority Delegation.

    Autoarea, Cosmina Moghior prezintă
    conceptul de suveranitate digitală urmărind să arate cine deține acest tip de
    suveranitate și care este efectul său asupra procesului de integrare europeană.
    Întrebarea principală la care dorește să răspundă articolul este: cum s-au
    schimbat competențele Comisiei și poziționarea sa față de politica digitală
    după ce a început să fie utilizat discursul legat de suveranitatea digitală? Pornind
    de la intenția declarată de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der
    Leyen de a obține suveranitate tehnologică în zonele critice unde este
    utilizată tehnologia, articolul prezintă activitatea instituțiilor europene în
    acest domeniu și evoluția politicilor europene în sectorul digital. Pandemia de
    COVID 19 a arătat că în multe sectoare economia europeană este vulnerabilă ca
    urmare a dependenței sale de produse non-europene în zone precum accesul la semiconductori,
    servicii de tip cloud și conectări
    sigure la rețelele de internet. Cel mai important actor în promovarea
    conceptului de suveranitate digitală este Comisia Europeană, alături de statele
    membre care îi cer acesteia să acționeze în acest domeniu. Autoarea
    demonstrează pe parcursul articolului că preferințele eterogene pe care le au
    statele membre permit conceptului de suveranitate digitală să funcționeze ca un
    magnet pentru formarea coalițiilor și încurajează delegarea autorității către
    Comisie.


    Textul complet al articolul este
    disponibil, în limba engleză, la adresa:

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/05/RJEA_vol.22_no.1_June-2022_web-final.pdf.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Insulele UE și politica de coeziune

    Insulele UE și politica de coeziune

    Regiunile insulare din Uniunea
    Europeană au o populaţie estimată la peste 20 de milioane de locuitori,
    repartizată pe aproape 2400 de insule aparţinând a 13 state membre. Regiunile
    insulare sunt, prin comparaţie, mai puţin dezvoltate decât regiunile
    continentale din statul membru din care fac parte şi de aceea, Parlamentul
    European consideră că este nevoie de politici și acțiuni regionale focalizate. Insulele
    suferă de handicapuri naturale, multiple şi permanente, printre care suprafaţa
    redusă, densitate mica a populaţiei, pieţe mici, condiţii topografice vitrege
    foarte asemănătoare cu regiunile montane, dependenţa de transporturile maritime
    şi aeriene sau dependenţa de o varietate restrânsă de produse.

    Despre
    importanţa reducerii decalajului de dezvoltare economică, socială și
    teritorială dintre insule și regiunile dezvoltate ale Unuinii Europene, a
    vorbit în Parlamentul European, Vlad-Marius
    Botoş, eurodeputat.


    În Uniunea
    Europeană, dar mai ales în Comisia de dezvoltare regională a cărei
    vicepreședinte sunt avem un motto: Nu lăsăm pe nimeni în urmă. Şi astfel,
    încercăm să facem acest lucru cu fiecare raport, cu fiecare opinie. Trebuie să
    identificăm provocările tuturor regiunilor și să găsim punctele tari, pentru a
    ne asigura că toți cetățenii europeni au parte de dezvoltare, de un nivel de
    trai decent, care le dă dreptul la apartenența la Uniunea Europeană. Poate că
    insulele sunt departe de mulți dintre noi, dar pot fi un etalon în ceea ce
    privește modificările climatice și măsurile pe care le luăm pentru a le combate
    și în același timp pentru bunăstarea socială și eficiența programelor pe care
    le elaborăm. Avem nevoie de o mai strânsă legătură cu insulele și cu teritoriile
    îndepărtate. Trebuie să găsim modalități pentru a crește schimburile economice,
    sociale, culturale și nu în ultimul rând e nevoie ca atunci când gândim măsuri
    pentru independența energetică, pentru agricultură și consumul local, pentru
    diminuarea poluării, să ținem cont de specificul acestor regiuni insulare.


    Uniunea Europeană trebuie să
    adopte măsuri specifice menite să stabilească condiţiile de aplicare a
    politicilor comune ale Uniunii în regiunile insulare şi condiţiile de acces la
    fondurile structurale şi la programele orizontale ale Uniunii Europene. Toate
    aceste măsuri contribuie la întărirea coeziunii economice, sociale şi
    teritoriale în Uniunea Europeană.


  • Noua agendă europeană pentru inovare

    Noua agendă europeană pentru inovare

    Anul 2021 a marcat
    cele mai mari schimbări din era deep-tech, a tehnologiei profunde. Viteza
    record a dezvoltării vaccinului covid-19 s-a datorat parțial inteligenței
    artificiale, tehnologia de realitate augmentată a fost utilizată în sala de
    operație în timpul unei intervenții chirurgicale live, dronele sunt acum
    concepute pentru a poleniza culturile, iar tehnologia blockchain este pe cale
    să accelereze cele mai multe obiective de dezvoltare durabilă. Anul 2022 este
    cel în care Comisia Europeană a adoptat o nouă agendă europeană pentru inovare.
    Această inițiativă va ajuta Uniunea Europeană să dezvolte și să introducă pe
    piață tehnologii noi, care să abordeze cele mai presante provocări ale
    societății.


    Consecințele grave
    ale războiului de agresiune declanșat de Rusia au făcut ca aceste chestiuni să
    devină și mai urgente și au determinat schimbări strategice de politică cu
    scopul de a asigura prosperitatea și securitatea UE. Trebuie stimulate
    ecosistemele de inovare pentru a dezvolta tehnologii centrate pe factorul uman,
    spune Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene,
    responsabilă de proiectul O Europă pregătită pentru era digitală. Noua agendă
    europeană pentru inovare își are rădăcinile în sfera digitalului, a fizicii și
    a biologiei și va accelera procesul către tranziția verde și digitală.

    Am un mesaj pe care vreau să-l adresez tuturor inovatorilor din Europa.
    Inovarea este o prioritate de top a Uniunii Europene. Așadar, inovarea e
    soluția pentru viitorul nostru și suntem aici pentru a parcurge acest drum
    împreună. Uniunea Europeană e prezentă în noul val de inovare, așa-numitul deep
    tech – tehnologia bazată pe progrese și inovații științifice radicale, însă
    avem nevoie de un număr mai mare de start-up-uri în domeniul energiei,
    transporturilor, construcțiilor, agriculturii sau sectorului alimentar. Trebuie
    să ne stimulăm ecosistemele de inovare pentru a dezvolta tehnologii centrate pe
    factorul uman. Această nouă agendă de inovare se bazează pe activitatea
    semnificativă desfășurată deja în ultimii ani în domeniul inovării și ne va
    ajuta să ne accelerăm tranziția verde și digitală. Agenda își are rădăcinile în
    sfera digitalului, a fizicii și a biologiei și ne va permite să răspundem mai
    eficient la preocupări stringente, precum eliminarea dependenței de
    combustibilii fosili sau asigurarea aprovizionării cu alimente într-un mod
    sustenabil. Avem nevoie de un set de reguli pentru ca fenomenul inovării să fie
    controlat, însă acestea trebuie să fie flexibile pentru ca inovarea să fie cât
    mai rapidă. Obiectivul nostru este foarte clar, iar până anul viitor, ne dorim
    să avansăm în direcția asta.


    Bazată pe spiritul
    antreprenorial, pe excelența științifică, pe forța pieței unice și pe valorile
    democratice ale societăților europene, noua agendă pentru inovare urmărește, în
    special, să îmbunătățească accesul la finanțare, să atragă și să păstreze
    talentele și să sprijine politicile în domeniu, din statele membre ale Uniunii
    Europene.


  • Noi norme în materie de roaming pentru călătorii din UE

    Noi norme în materie de roaming pentru călătorii din UE

    Mâine, 1 iulie 2022, intră în vigoare noul regulament îmbunătățit privind roamingul. Acesta extinde Roamingul la tarife naționale până în 2032 – prin intermediul său, călătorii din UE și din SEE pot efectua apeluri, trimite mesaje text și naviga pe internet în străinătate fără taxe suplimentare.

    Noile norme vor aduce, de asemenea, beneficii semnificative pentru întreprinderile și cetățenii din UE, care se vor bucura de o experiență mai bună în materie de roaming, beneficiind de aceeași calitate a serviciilor mobile în străinătate ca și în țara lor de origine. Noile norme îmbunătățesc, de asemenea, accesul la comunicațiile de urgență în întreaga UE și garantează informații clare cu privire la serviciile care pot face obiectul unor taxe suplimentare.

    Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: Datorită regulamentului nostru privind roamingul, am beneficiat cu toții de avantajele oferite de Roamingul la tarife naționale. Atunci când călătorim în UE, putem să efectuăm apeluri, să trimitem mesaje text și să navigăm pe internet fără costuri suplimentare. Acesta este un beneficiu foarte tangibil al pieței noastre unice europene. Prelungirea acestor norme va menține competitivitatea tarifelor aplicate între operatori și va permite consumatorilor să beneficieze în continuare de servicii de roaming gratuite în următorii zece ani.

    Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a afirmat: Vă amintiți de vremurile când eram nevoiți să dezactivăm datele mobile atunci când călătoream în Europa – pentru a evita o factură masivă de roaming? Ei bine, aceste vremuri au apus. Și intenționăm să menținem acest lucru cel puțin în următorii 10 ani. Vom beneficia de o viteză sporită a internetului mobil și de o mai mare transparență: continuăm să îmbunătățim viața cetățenilor UE.

    O viteză mai mare a internetului mobil în timpul călătoriei

    Consumatorii vor avea acum dreptul de a beneficia de aceeași calitate a internetului mobil în străinătate ca cea pe care o au acasă. Operatorii care furnizează servicii de telefonie mobilă ar trebui să se asigure că consumatorii au acces la rețelele 4G sau la rețelele 5G mai avansate, dacă acestea sunt disponibile la destinația pe care o vizitează consumatorul. Consumatorii ar trebui să poată găsi informații cu privire la disponibilitatea rețelelor în contractele lor de servicii mobile și pe site-urile web ale operatorilor.

    Prevenirea aplicării unor tarife ascunse neașteptate

    Atunci când consumatorii călătoresc cu avionul sau pe nave, telefoanele mobile se pot conecta automat la rețeaua de la bord, furnizată prin satelit. Utilizarea serviciilor de conexiune mobilă furnizate de rețele non-terestre poate face obiectul unor suprataxe foarte ridicate. Noile norme privind roamingul obligă operatorii să își protejeze consumatorii și să îi informeze dacă telefoanele lor se conectează la o rețea non-terestră. În plus, operatorii ar trebui să întrerupă în mod automat serviciile mobile în cazul în care serviciile mobile prin intermediul rețelelor non-terestre ating tarife de 50 EUR sau o altă limită predefinită. De asemenea, operatorii le pot oferi consumatorilor servicii suplimentare, cum ar fi posibilitatea de a nu folosi serviciile de roaming în timpul călătoriei cu avionul și la bordul navelor.

    Cu cât ești mai bine informat, cu atât ai opțiuni mai bune

    Consumatorii ar trebui să poată lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la utilizarea serviciilor care le pot impune costuri suplimentare. Atunci când călătoriți în străinătate, tarifele pentru apelarea serviciilor pentru clienți, a serviciilor de asigurări și a serviciilor de asistență ale companiilor aeriene sau cele pentru trimiterea de SMS-uri în scopul participării la concursuri sau evenimente pot fi mai scumpe decât atunci când sunteți acasă. Operatorii trebuie să se asigure că le oferă consumatorilor informații cu privire la tipurile de numere de telefon care pot genera costuri suplimentare atunci când consumatorii le apelează sau le accesează din străinătate. Operatorii ar trebui să informeze consumatorii prin intermediul mesajelor SMS automate trimise atunci când trec frontiera într-o altă țară din UE, precum și în contractele de servicii.

    112 – comunicații de urgență în timpul călătoriei

    Noile norme privind roamingul garantează că cetățenii sunt informați cu privire la numărul european unic pentru apeluri de urgență 112, pe care îl pot utiliza oriunde în UE pentru a apela serviciile de urgență. Până în iunie 2023, operatorii ar trebui să trimită mesaje automate clienților lor care călătoresc în străinătate pentru a-i informa cu privire la mijloacele alternative disponibile pentru a contacta serviciile de urgență, de exemplu prin mesaje text sau aplicații în timp real. Cetățenii care nu sunt în măsură să efectueze apeluri vocale pot utiliza aceste mijloace alternative.

    Tarife mai mici între operatori înseamnă condiții mai bune pentru consumatori

    Noul regulament privind roamingul stabilește tarife cu ridicata mai mici, adică reducerea costurilor suportate de operatori pentru utilizarea rețelelor din străinătate pentru a furniza servicii clienților lor atunci când aceștia se află în străinătate. Plafoanele pentru tarifele cu ridicata sunt stabilite la un nivel care să le permită operatorilor să acopere și să recupereze costul furnizării serviciilor de roaming către consumatori la prețurile de pe piața națională.

    Pentru serviciile de date, noul regulament stabilește următoarele plafoane pentru tarifele cu ridicata: 2 EUR/GB în 2022, 1,8 EUR/GB în 2023, 1,55 EUR/GB în 2024, 1,3 EUR/GB în 2025, 1,1 EUR/GB în 2026 și 1 EUR/GB începând din 2027.Pentru apelurile vocale: 0,022 EUR/min. în perioada 2022-2024 și 0,019 EUR/min. începând din 2025.Pentru mesajele SMS: 0,004 EUR/SMS în perioada 2022-2024 și 0,003 EUR/SMS începând din 2025.

    Reducerea tarifelor cu ridicata este în avantajul consumatorilor, deoarece acestea ar trebui să asigure faptul că toți operatorii sunt în măsură să ofere abonamente de roaming competitive, în conformitate cu principiul Roaming la tarife naționale.

    Context

    Datorită Regulamentului UE privind roamingul din 2017, cetățenii beneficiază de servicii gratuite de roaming pentru apeluri, SMS-uri și utilizarea datelor mobile în alte state din UE, fără costuri suplimentare. O revizuire a normelor a arătat că se mai pot aduce îmbunătățiri. În cel mai recent sondaj Eurobarometru din februarie 2021, 33 % dintre respondenții care au indicat că au efectuat călătorii în străinătate au semnalat o încetinire a vitezei serviciilor de internet pe dispozitivele mobile față de viteza disponibilă în mod normal în țara lor de origine, iar 28 % au indicat că au avut un standard de rețea mai scăzut în străinătate (și anume, acces la o rețea 3G în loc de 4G). În plus, un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare a constatat că unui procent de 25 % dintre consumatori li s-a întâmplat cel puțin o dată ca serviciile accesate în roaming să fie mai proaste decât în țara lor de origine, chiar și atunci când condițiile de rețea ar fi fost suficiente pentru a asigura o calitate mai bună. Întrucât regulamentul anterior privind roamingul urma să expire la 30 iunie 2020 și, pentru a permite tuturor utilizatorilor de telefonie mobilă și de internet mobil să continue să fie conectați fără taxe suplimentare atunci când călătoresc în statele membre, Comisia a propus în februarie 2021, un nou regulament îmbunătățit privind roamingul. Acesta intră în vigoare mâine, 1 iulie.

    Pentru informații suplimentare

    Despre roamingCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

    Întrebări și răspunsuriCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentRO••• actualizate cu privire la noul Regulament privind roamingul

    Întrebări și răspunsuri despre cum funcționează Roamingul la tarife naționaleCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

    Rapoarte și studii privind roamingulCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••

  • CE confirmă perspectiva de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană

    CE confirmă perspectiva de aderare a Ucrainei, Moldovei și Georgiei la Uniunea Europeană

    Ca răspuns la
    invitația Consiliului European, Comisia Europeană și-a prezentat avizele pozitive
    privind cererile de aderare la Uniunea Europeană, depuse de Ucraina, Georgia și
    Republica Moldova. Avizele se bazează pe evaluarea Comisiei din perspectiva a
    trei seturi de criterii de aderare la UE convenite de Consiliul European:
    politice, economice și capacitatea fiecărei țări de a-și asuma obligațiile care
    decurg din calitatea de membru al UE.


    Olivér
    Várhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere: Am
    văzut în aceste vremuri tulburi că trei dintre statele noastre partenere au
    hotărât să ne trimită un mesaj foarte clar. Ucraina, Moldova și Georgia vor să
    adere la Uniunea Europeană. Și-au exprimat foarte clar și răspicat dorința.
    Consideră că statutul de membru al Uniunii Europene este cel mai important și
    de încredere instrument pentru pace, stabilitate și prosperitate pe termen
    lung. Acum e rândul Europei să arate că aceasta e realitatea. E evident că în
    noul context geopolitic, Uniunea Europeană și-a reevaluat și ea propria unitate
    și importanța politicilor de extindere. Am tratat cu foarte multă seriozitate
    aceste candidaturi. Am lucrat din greu și am făcut tot posibilul pentru
    rezultate rapide și pentru a răspunde Consiliului, care ne-a consultat imediat
    după primirea candidaturilor. Am făcut o evaluare consistentă, robustă,
    folosind aceeași metodologie ca în cazurile precedente. Ne bazăm pe criteriile
    care sunt consacrate, așa-numitele criterii de la Copenhaga, completate în
    Madrid, în 1995. În primul rând sunt criterii politice: asigurarea democrației
    în statul candidat, respectarea statului de drept, protecția drepturilor omului
    și a minorităților. Al doilea criteriu este unul economic. Am evaluat dacă
    există o economie de piață funcțională capabilă să reziste presiunilor
    concurențiale în cadrul Uniunii Europene. Al treilea este criteriul aquis,
    adică măsura în care se va aplica legislația noastră în contextul local
    existent.


    Olivér Várhelyi,
    comisar european pentru vecinătate și extindere. În ceea ce privește Moldova,
    Comisia Europeană concluzionează că țara a stabilit o bază solidă pentru
    continuarea alinierii la acquis-ul UE și subliniază domeniile în care trebuie
    înregistrate progrese.

    În cazul Moldovei e foarte clar ceea ce
    trebuie făcut. Reforma administrației publice trebuie să continue și să fie finalizată. Avem nevoie și de un
    sistem de management al fondurilor publice și consolidarea sistemului de
    achiziții publice. Acestea sunt elemente cheie pentru funcționarea oricărei
    administrații publice. Moldova trebuie să-și îmbunătățească și sistemul
    judiciar, pentru a asigura independența, integritatea, eficiența,
    responsabilitatea și transparența sistemului judiciar prin verificarea
    activelor și monitorizare democratică eficientă. Al treilea mare domeniu la
    care statul va lucra este lupa împotriva corupției. Avem nevoie de anchete
    proactive și eficiente, avem nevoie de un bilanț. Al patrulea domeniu privește crima
    organizată. E nevoie de o colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană și cu
    partenerii regionali pentru recuperarea bunurilor mai ales după fraudele
    bancare pe care le-am sesizat. În ultimul rând, cel al drepturilor
    fundamentale, avem nevoie de o implicare mai serioasă a societății civile
    pentru protejarea drepturilor mai ales pentru grupurile vulnerabile și pentru
    lupta împotriva violenței asupra femeilor.



  • Deficitul balanței comerciale a UE, în creștere

    Deficitul balanței comerciale a UE, în creștere


    Oficiul European de Statistică (Eurostat) confirmă declinul economiei Uniunii Europene în primele patru luni ale anului, cauzat în mare parte de piața de energie, puternic afectată de războiul din Ucraina. Cele 27 de state membre au înregistrat un deficit al balanței comerciale de 43,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 12,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021.



    Exporturi de aproape 200 de miliarde de euro



    Exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 198,5 miliarde de euro în perioada menționată, în creștere cu 10,8% față de aprilie 2021. În același timp, importurile în spațiul comunitar au urcat cu 45,4%, până la 242,1 miliarde de euro.



    În perioada ianuarie-aprilie 2022, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie, cele din urmă cu o valoare mai mică, ceea ce a produs o creștere importantă a deficitului comercial în domeniul energiei, -183,6 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2022, comparativ cu cele 66,8 miliarde de euro în minus, înregistrate în primele patru luni ale anului trecut.



    Deficitul continuă să crească și în România



    Dacă exporturile de bunuri ale Uniunii au urcat la 791 miliarde de euro, cu 14,9% în plus faţă de perioada similară din 2021, importurile s-au majorat considerabil la 916,9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un avans de 46,6%. Astfel, UE a înregistrat un deficit 125,9 miliarde de euro în primele patru luni din 2022, față de un excedent de 61,1 miliarde de euro în perioada similară din 2021.



    Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat o creștere a exporturilor în primele patru luni ale anului în curs de 22% (28,9 miliarde de euro), dar și importurile au urcat cu 26% (38,9 miliarde de euro). Drept urmare, deficitul balanței comerciale a României s-a situat la 10 miliarde de euro, comparativ cu 7,3 miliarde de euro în ianuarie-aprilie 2021.



    Importuri mult mai mari din Rusia



    Deficitul balanței comerciale al zonei euro a fost de de 132,4 miliarde de euro în luna aprilie, față de un excedent de 14,9 miliarde de euro în ianuarie-aprilie 2021, tot din pricina importurilor de energie. Exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 891,7 miliarde de euro (în creștere cu 15,7%, iar importurile au ajuns la 976,8 miliarde de euro (un avans de 39,8%). Aceste cifre au dus la un deficit de 85,1 miliarde de euro în zona euro, faţă de un excedent de 71,7 miliarde de euro în primele patru luni ale anului trecut.



    China şi Statele Unite ale Americii au fost principalii parteneri comerciali ai UE în această perioadă. Exporturile UE spre China au înregistrat o ușoară scădere de1,4%, în timp ce bunurile cu destinația SUA Au avut o creștere de 25,2%. Totodată, importurile Uniunii sosite de la cele două mari puteri economice cu 39,6% (China) şi 46,3% SUA. De asemenea, exporturile UE spre Rusia au scăzut cu 23,3%, în timp ce importurile UE din Rusia aproape s-au dublat (97,2%), mai arată datele Eurostat.

  • Acord pentru salariul minim în UE

    Acord pentru salariul minim în UE


    Negociatorii celor 27 de state membre au ajuns marţi la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure “un nivel de trai decent.



    Documentul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime, inclusiv România. În aceste cazuri, se va impune o transparenţă sporită a modalităţii de stabilire a salariului minim şi se va facilita creşterea acestuia. Două dintre aceste țări, Suedia și Danemarca, au avertizat că se vor opune textului care va putea fi totuşi adoptat cu majoritate calificată, la următoarea reuniune a Consiliului UE.



    Salariul minim trebuie să acopere coșul zilnic, chiria și facturile



    Totodată, cele 21 de state vizate trebuie să evalueze, cu ajutorul unui coş de bunuri şi servicii la prețuri reale, dacă salariul minim legal existent este suficient pentru un nivel de trai decent. Se va ține seama de condițiile socioeconomice, de puterea de cumpărare, de nivelul productivității și de dezvoltarea pe termen lung, arată un comunicat al Parlamentului European, citat de Agerpres.



    După spusele purtătorului de cuvânt pentru muncă al grupului social-democraților europeni (S&D) și negociator al Parlamentului European, Agnes Jongerius, salariu minim din fiecare stat UE ar trebui să acopere cheltuielile, inclusiv chiria și facturile de energie:


    “Salariul fiecărui lucrător european trebuie să plătească pentru mâncarea lui, chiria și căldura, însă trebuie să-și permită și haine noi sau să meargă în vacanțe câteodată. Vrem ca statele UE să verifice salariile lor minime față de standardele internaționale; precum cel puțin 50% din media salariului brut și 60% din salariul mediu brut. Momentan, 18 state UE nu îndeplinesc aceste criterii. Această nouă lege UE va mări salariile a milioane de europeni.



    Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia, state unde nu există salarii minime, nu sunt obligate să introducă noile prevederi în legislație, deoarece nivelurile veniturilor sunt deja determinate prin negocierile colective.

    Salariul minim brut în cele 21 de state UE / Sursa: Eurostat

    salariu-minim-ian2021-eurostat.jpg



    80% din forța de muncă trebuie consultată la negocieri



    Opt ore de negocieri au fost necesare pentru ca negociatorii forului legislativ european și reprezentanții Consiliului să iasă cu un acord politic pentru noua directivă, potrivit eurodeputatului Dragoș Pîslaru:


    Azi noapte, după 8 ore de negocieri, am ajuns la un acord istoric pentru salariul minim european între Parlamentul European și Consiliul UE. Atenție! Nu vorbim despre o sumă fixă pentru toate statele UE. Ci vorbim despre reguli și indicatori pentru calcularea salariului minim. Salariul minim nu va mai putea fi un instrument de cumpărat voturi. Acesta este acordul depolitizării salariului minim. Prin acest acord, 80% din muncitori trebuie să fie consultați atunci când salariul minim este negociat. Acum, în România, 20% sunt consultați cu adevărat, a transmis Dragoș Pîslaru, președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European, într-un mesaj postat pe Facebook.



    Diferențe mari între salariile minime din UE



    Exprimate în moneda unică europeană, salariile minime se încadrau anul trecut între 332 de euro în Bulgaria și 2.202 euro în Luxemburg. Documentul ce urmează să fie adoptat ca directivă nu prevede un salariu minim universal în toată Europa, acesta fiind stabilit în funcție de cererea și oferta de pe piața muncii din fiecare țară în parte.



    Potrivit Eurostat, unul din zece lucrători europeni este în risc de sărăcie, un număr care crește la unul din șase pentru lucrătorii part-time. În jur de 70% din lucrătorii cu salariu minim au dificultăți în a se descurca.


  • 63% dintre români, mulțumiți de răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia

    63% dintre români, mulțumiți de răspunsul Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia

    Majoritatea românilor consideră că, de la începutul războiului, UE a dat dovadă de solidaritate (78 %), reacția sa fiind caracterizată de unitate (70 %) și rapiditate (64 %).

    În plus, 63% dintre respondenții români sunt mulțumiți de cum a reacționat UE (media europeană fiind de 52%), iar 82% dintre aceștia se declară satisfăcuți de reacția cetățenilor români de la începutul războiului (peste media europeană de 69%).

    Majoritatea europenilor consideră că, de la începutul războiului, UE a dat dovadă de solidaritate (79 %), reacția sa fiind caracterizată de unitate (63 %) și rapiditate (58 %).

    Respondenții sunt în marea lor majoritate în favoarea sprijinului ferm pentru Ucraina și poporul său. În mod concret, peste nouă din zece respondenți (93 %) aprobă acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. 88 % dintre europeni sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care fug din calea războiului. 80 % aprobă sprijinul financiar acordat Ucrainei. 66 % sunt de acord că Ucraina ar trebui să adere la UE atunci când este pregătită, iar 71 % consideră că Ucraina face parte din familia europeană, în timp ce 89 % se simt solidari cu cetățenii ucraineni.

    Sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului său militar împotriva Ucrainei este, de asemenea, foarte ridicat. Marea majoritate a europenilor (80 %) aprobă sancțiunile economice împotriva Rusiei.

    Două treimi dintre europeni (67 %) aprobă faptul că UE finanțează achiziționarea și furnizarea de echipamente militare Ucrainei.

    Sondajul arată, de asemenea, un sprijin larg pentru acțiunile UE în domeniul energiei care vizează eliminarea dependenței de combustibilii fosili ruși.


  • Va putea UE impună embargou asupra petroului importat din Rusia?

    Va putea UE impună embargou asupra petroului importat din Rusia?


    Uniunea Europeană a anunțat săptămâna trecută al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include și stoparea importurilor de petrol, în următoarele șase luni. Noul set de sancțiuni trebuie aprobat, conform procedurii, de către toate cele 27 de state membre. Imediat după publicarea documentului cu privire la noile sancțiuni au început negocierile între statele membre, deoarece unele state sunt nemulțumite de forma inițială a documentului. Grecia, Cipru şi Malta nu ar fi de acord cu măsura prin care se interzice tancurilor petroliere din UE să mai transporte țiței rusesc.



    Bani pentru infrastructura petrolieră a statelor din Estul Europei



    Potrivit unor surse de la Bruxelles, citate de agenția Reuters, Comisia Europeană analizează și variantă de a oferi mai mulți bani statelor membre din Europa de Est, sume ce trebuie folosite pentru modernizarea infrastructurii petroliere. Între statele est-europene, Ungaria pare cel mai greu de convins. Mai mult, statul vecin României a blocat până în prezent embargoul deoarece economia Ungariei este dependentă de importurile de țiței din Rusia. 65% din petrolul consumat în Ungaria este importat, în prezent, din Federația Rusă.



    Drept urmare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers luni la Budapesta unde a discutat cu premierul Viktor Orban. La finalul cinei de lucru organizată la Mănăstirea Carmelitană din capitala Ungariei, Ursula von der Leyen a afirmat că s-au făcut progrese în direcția impunerii unui embargou asupra importurilor de petrol rusesc iar dialogul cu premierul maghiar a contribuit la elucidarea anumitor puncte referitoare la sancțiuni și la securitatea energetică”, relatează AFP, citat de Agerpres.



    Ministrul de externe maghiar: Actuala propunere a Comisiei echivalează cu o ‘bombă atomică’



    Progresele au fost subliniate și de ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, care a ținut să sublinieze că până la unda verde de la Budapesta pentru embargou mai este cale lungă. Am făcut progrese, aș spune chiar că am reușit să facem un mic pas înainte, dar mai trebuie să discutăm mult pentru a produce o evoluție a poziției europene, deoarece nu putem permite să se impună poporului ungar plata costurilor acestui război”, a spus Szijarto într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare.



    Șeful diplomației maghiare a mai transmis că, în actuala formă, propunerea Comisiei privind interzicerea importurilor de țiței din Rusia nu poate fi acceptată de către Budapesta: Așteptăm o soluție nu doar cu privire la transformarea rafinăriilor noastre care ar costa sute de milioane de dolari, nu doar cu privire la creșterea capacității conductei petroliere din Croația către Ungaria care ar costa de asemenea sute de milioane de dolari, ci și cu privire la viitorul economiei ungare, întrucât, așa cum am mai spus, actuala propunere echivalează cu o bombă atomică.”



    După discuțiile din capitala Ungariei, șefa Executivului european a anunțat o videoconferință cu cu alți actori din regiune” pentru întărirea cooperării regionale în infrastructurile petroliere”.


  • Educaţia civică pentru o cetăţenie activă europeană

    Educaţia civică pentru o cetăţenie activă europeană

    Cetățenii au un rol activ în construirea unei societăți
    democratice, mai bune, iar formarea abilităților și atitudinilor specifice unei
    cetățenii active este esențială. Pe lângă faptul că își cunosc drepturile și
    responsabilitățile, cetățenii activi dau dovadă de solidaritate unii față de
    alții și sunt gata să contribuie la bunul mers al societății.Recent, s-a votat
    în Parlamentul European raportul referitor la educația civică pentru o
    cetățenie activă europeană.Victor Negrescu, europarlamentar a declarat în
    plenul Parlamentului European că își dorește ca educația civică despre Uniunea
    Europeană să fie disponibilă în toate școlile din statele membre.


    Victor Negrescu, europarlamentar: Militez, de mulți ani, pentru dezvoltarea educației
    despre Uniunea Europeană, atât în calitate de eurodeputat, cât și ca profesor,
    Este timpul să înțelegem că prin acest tip de formare ne asigurăm că cetățenii
    noștri știu mai bine care le sunt drepturile și obligațiile în plan european,
    că au mai multe cunoștințe despre statele care sunt în Uniunea Europeană,
    despre istoria și cultura lor, și că în acest fel reușim să întărim reziliența
    societăților noastre prin dezvoltarea sentimentului de apartenență la această
    comunitate democratică unică în lume.


    Pentru a realiza acest deziderat avem nevoie de o programă școlară comună disponibilă în toate
    statele membre, de profesori formați în această direcție, de metode și conținut adaptat diferitelor
    categorii de cursanți, inclusiv în format online, și resurse adecvate finanțate
    corespunzător și crearea unei structuri responsabile la nivel european. În acest
    sens, trebuie să implicăm toți actorii instituționali și toate organizațiile
    care au contribuit și vor să contribuie la dezvoltarea educației civice pentru
    o cetățenie activă europeană. Acest proces, trebuie coordonat la nivel european
    inclusiv printr-o structură responsabilă care să își asume acest rol.


    Îmi doresc ca, în curând, educația civică despre
    Uniunea Europeană să fie disponibilă în toate școlile din statele membre,
    deoarece acest tip de competențe va întări rolul cetățenilor europeni în
    procesul decizional al UE și le va permite să reacționez mai bine la
    provocările globale și europene.



  • Europenii şi criza din Ucraina

    Europenii şi criza din Ucraina

    Majoritatea europenilor aprobă răspunsul Bruxelles-ului
    la războiul din Ucraina, arată un sondaj Eurobarometru Flash realizat în toate
    statele comunitare, anunță Comisia Europeană într-un comunicat. Sondajul
    mai arată că cei mai mulţi europeni consideră că Ucraina face parte din Europa
    şi sunt solidari cu ucrainenii. Studiul a abordat şi
    chestiunea sancţiunilor europene împotriva Rusiei din cauza atacării Ucrainei,
    iar sprijinul cetăţenilor comunitari este foarte ridicat. 8 din 10 europeni
    aprobă sancţiunile economice împotriva Moscovei și oligarhilor ruşi, pentru a
    impune costuri economice şi politice clare elitei politice ruse responsabile de
    invazie. Mai mult, două treimi dintre europeni sunt de acord cu faptul că
    Uniunea finanţează achiziţionarea şi furnizarea de echipamente militare
    Ucrainei. Iar trei sferturi consideră că războiul din Ucraina arată că ‘avem nevoie
    de o cooperare militară sporită în cadrul UE’. Sondajul arată şi un sprijin
    larg pentru acţiunile Uniunii menite să elimine dependenţa de combustibilii
    fosili din Rusia.


    Peste 80% dintre europeni susțin reconstituirea stocurilor de
    gaze europene pentru a evita riscurile de penurie în iarna următoare, precum și
    măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor, a transporturilor, dar
    şi investiţii în energia regenerabilă. În plus, 9 din 10 respondenți consideră
    că ar trebui luate măsuri la nivel european pentru a limita impactul creşterii
    preţurilor la energie asupra consumatorilor şi asupra întreprinderilor și
    aproape tot atâția spun că preţurile crescute la energie au avut un impact
    semnificativ asupra puterii lor de cumpărare. Și în ceea ce privește ajutorul
    umanitar, majoritatea europenilor sunt în favoarea sprijinului ferm pentru
    Ucraina şi poporul său.


    Concret, peste nouă din zece respondenţi aprobă
    acordarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. Mai mult,
    majoritatea europenilor sunt de acord cu ideea de a primi în UE persoane care
    fug din calea războiului și aprobă sprijinul financiar acordat Kiev-ului. De
    asemenea, două treimi dintre aceștia sunt de acord că ‘Ucraina ar trebui să
    adere la UE atunci când este pregătită’.


    Cât privește România, 63%
    dintre respondenți sunt mulţumiţi de cum a reacţionat Uniunea Europeană de la
    începutul războiului din țara vecină, peste media europeană, iar 82% dintre
    aceştia se declară satisfăcuţi de reacţia cetăţenilor români, în condiţiile în
    care media europeană este de 69%. Majoritatea românilor consideră că, de la
    începutul războiului, Uniunea Europeană a dat dovadă de solidaritate, reacţia
    sa fiind caracterizată de unitate şi rapiditate. Eurobarometrul a fost realizat
    în perioada 13-20 aprilie în toate cele 27 de state membre UE. Au fost intervievaţi online peste 26.000 de cetăţeni
    europeni.




  • Paşi spre independenţa energetică

    Paşi spre independenţa energetică

    Prin
    producţia sa internă, România este unul din cel mai independente state din
    punct de vedere energetic la nivelul UE, potrivit datelor     Com­isiei Europeane din
    2020. Gradul de de­pendenţă energetică al Ro­mâ­niei era atunci de 28%, faţă de
    o medie a UE de peste 50%. Situaţia este extrem de bună dacă se com­pară cu
    depen­denţa de 73% faţă de impor­turile energetice a Italiei sau cu cea de 64%
    a Germaniei, state pre­cum Malta şi Cipru fiind aproa­pe în totalitate depen­dente
    de importurile de energie. România are
    propriile surse energetice de petrol, gaze, cărbune, energie nucleară și
    hidroenergie. În plus, ea are peste
    1.400 de miliarde de metri cubi de gaz de șist, cea de-a treia rezervă din
    Europa după Polonia și Franța, potrivit estimărilor Administrației americane
    pentru informațiile din domeniul energiei.


    Pentru a-și
    întări securitatea energetică și a scăpa
    de monopolul rusesc,Romania a făcut un nou pas. Compania de stat Romgaz     a
    semnat, la sediul guvernului, achiziţia acţiunilor americanilor de la ExxonMobile
    în proiectul Neptun Deep, adică 50% din drepturile dobândite şi din
    obligaţiile asumate prin acordul petrolier pentru zona estică, de apa adâncă,
    din Marea Neagră.     Pentru această importantă tranzacţie, cel mai mare producător de gaze naturale din România a
    plătit peste 1 miliard de dolari. Potrivit estimărilor, din această zonă pot fi
    extrase peste 80 de miliarde de metri cubi, iar ExxonMobile deţinea jumătate din drepturile de exploatare, restul
    aparţinând austriecilor de la OMV Petrom.
    Ambele companii au însă nevoie de
    alte câteva miliarde de euro pentru a duce la bun sfârşit acest proiect
    strategic pentru România.


    Premierul Nicolae Ciucă a subliniat că gazele din
    Marea Neagră     vor fi extrase nu mai târziu de 2026. El
    a explicat ca estimările arată că există cantități suficient de mari pentru a asigura
    gaz și pentru țările din regiune și din UE.     Viziunea de dezvoltare a sectorului
    energetic pe care o are Guvernul României, bazată pe investiții, o abordare
    pro-business și stabilitate, va repoziționa România ca un actor regional
    important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetățenilor și
    economiei și chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune, a
    mai spus premierul.


    Însă,
    înainte de a începerea extragerii gazelor din Marea Neagră, investitorii
    aşteaptă modificarea legii offshore, care a intrat în dezbaterea comisiilor de
    specialitate din Legislativ. Principalele modificări vizează scăderea taxelor
    pentru exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, dar şi a celor terestre, de
    mare adâncime, precum şi eliminarea restricţiilor privind stabilirea
    preţurilor, într-un cadru legal care să asigure predictibilitate mediului de
    afaceri interesat. Este inclusă, de asemenea, prevederea ca statul şi
    companiile româneşti să aibă întâietate la cumpărarea producţiei obţinute.
    Totodată, 60% din profit va reveni statului. De asemenea, companiile vor putea
    deduce 40% din investiţii, faţă de 30 de procente cum prevede actuala
    legislaţie.



  • Ajutor internaţional pentru Republica Moldova

    Ajutor internaţional pentru Republica Moldova

    Până în decembrie 2020, Republica Moldova ex-sovietică, prin pro-rușii din conducerea la cel mai înalt nivel, s-a aflat permanent în siajul Moscovei. Voci pro-europene existau – o atestă inclusiv semnarea, în 2014, a unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, care prevede cooperarea în domenii precum comerțul sau cultura. Dar, ruptura ideologică de Rusia s-a produs acum mai puțin de doi ani, odată cu alegerea în fruntea micului stat majoritar românofon a Maiei Sandu, o pro-europeană convinsă, ce i-a succedat filorusului Igor Dodon. Republica Moldova este situată între estul Uniunii Europene (prin vecinătatea cu România) și Ucraina, având, totodată, pe teritoriul său o auto-proclamată republică separatistă – Transnistria – susținută militar de Moscova. Nu puțini au fost analiștii politici or militari care și-au exprimat temerile că Rusia, pe fondul invaziei în Ucraina, ar putea profita de prezența sa militară din Transnistria, pentru a lansa o ofensivă și în zonă! Din fericire, cel puțin pentru moment, un astfel de plan are valoare doar de scenariu.

    În schimb, odată cu exodul din calea războiului al ucrainenilor, Republica Moldova a fost luată cu asalt de refugiați, cel mai sărac stat din Europa fiind pus la grea încercare – are cea mai ridicată rată a numărului de refugiaţi pe cap de locuitor. Or, în aceste condiții, Germania, Franţa şi România au coprezidat, marți, la Berlin, o conferinţă internaţională privind crearea unei platforme de sprijin pentru mica și fragila republică. Au participat aproximativ 50 de delegaţii din partea unor organizaţii internaţionale şi a circa 30 de ţări, între care cele ale Uniunii Europene, SUA, Canada și Japonia. Donatorii s-au angajat să ajute Chișinăul cu peste 695 de milioane de euro, din care peste 100 de milioane nerambursabili şi circa 530 de milioane linii de credit.

    Au convenit, de asemenea, să preia aproximativ 12.000 din cei aproape 100.000 de refugiaţi ucraineni aflaţi pe teritoriul Republicii. ”Mesajul nostru este clar: Republica Moldova nu este singură”, a declarat ministrul de Externe german, Annalena Baerbock, alături de omologul francez, Jean-Yves Le Drian, român, Bogdan Aurescu, şi de premierul moldovean Natalia Gavriliţa. Potrivit dnei Baerbock, acest ajutor va marca începutul unei platforme de sprijin durabil, oficialul precizând că va urma un ajutor pentru diversificarea surselor de energie, gestiunea frontierelor şi reformele politice, într-un cuvânt pentru a ajuta Republica să se elibereze de dependenţa faţă de Moscova. Moldova este cea mai vulnerabilă dintre vecinii Ucrainei – a punctat șefa Guvernului de la Chișinău, care a întărit că țara sa nu are o umbrelă de securitate pe care să se bazeze, motiv pentru care are nevoie de prieteni buni şi de parteneri de nădejde. Următoarea conferinţă de susţinere a Republicii Moldova ar putea să aibă loc la Bucureşti.



  • Mesajul președintelui Klaus Iohannis

    Mesajul președintelui Klaus Iohannis

    În urmă cu 18 ani, la 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare a Tratatului Nord-Atlantic la Departamentul de Stat al SUA. Astfel, ţara noastră a făcut pasul decisiv pentru a deveni membru al celei mai de succes şi puternice Alianţe politico-militare din toate timpurile. Importanţa crucială şi istorică a statutului de membru NATO este cu atât mai evidentă în actualul context de securitate deosebit generat de agresiunea militară ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Această agresiune a evidenţiat, o dată în plus, capacitatea Alianţei de a se adapta rapid şi de a acţiona prompt şi eficient, în baza coeziunii statelor membre şi a unităţii de decizie, a transmis preşedintele Klaus Iohannis marţi, într-un mesaj cu ocazia aniversării a 18 ani de la depunerea documentelor de aderare a României la Alianţa Nord-Atlantică.


    Potrivit șefului statului, România va promova în continuare parteneriatul dintre NATO şi Uniunea Europeană, un cadru instituţional foarte important de optimizare a eforturilor europene şi euroatlantice în domeniul securităţii şi apărării, care trebuie să crească în relevanţă. România va rămâne un aliat puternic, furnizor de securitate la Marea Neagră şi, dincolo de aceasta, un susţinător decis al consolidării relaţiei transatlantice dedicat valorilor fundamentale ale NATO.



    Președintele Iohannis a reafirmat faptul că România va acționa pentru întărirea capacității sale de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor bugetare destinate Apărării de la 2 la 2,5% din PIB, prin modernizarea structurii de forțe, prin adaptarea cadrului legislativ din domeniul securității și apărării și prin alte măsuri adecvate.


    La mulți ani, România în NATO!, a transmis Klaus Iohannis

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.03 – 26.03.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.03 – 26.03.2022

    Summituri tru contextul a polimlui ditu Ucraina


    Ascumbuseari diplomatică fără preţedintu a dimocraţiilor occidintale, tru aestă stămănă, la Bruxelles, iu s’ţănură trei summituri didicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi a naima vărtoasi şapte văsilii industrializate. Lidirllii G7 căftară, tru ună declaraţie comună, ca Rusia s’tiñîsească apofasea a Curtillei Internaţionale di Justiţie ta s’dănăsească ntrăoară opearaţiunile militare tru Ucraina. Tru diclaraţie s’caftă, tutunăoară, ritrădzearea forţelor ruseşti, iar G7 tăxeaşti s’asiguripsească că sancţiunile băgati a Moscovăllei va s’hibă aplicate cu stricteţe. Tru cadrul a summitului NATO, Alianţa apufusi s’da agoiutoru suplimentar Ucrainăllei. Easti nai ma greaua criza di securitate ditu unu barnu, diclară șeful a organizaţiei, Jens Stoltenberg. Secretarul general a Alianţăllei, a curi mandat fu prilundzitu până la 30 yismăciuni 2023, spusi că patru năi grupuri di alumtă va s’hibă thimilliusiti tru România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, tru consolidarea alăntoru patru formate ţi suntu tru Polonia şi văsiliile baltiţi. Apofasea ari scupolu s’anvărtuseadză flancul estic al NATO di la Amarea Baltică la Amarea Lae. Liderllii a Alianței va s’ndreagă, tutunăoară, planuri tră crearea di forţe şi capacităţ suplimentare ninte di summitul a lor ditu cirişaru, cundille tu una diclaraţie, prezidintul a SUA, Joe Biden. Liderul di la Casa Albă vini tru aestă stămănă tru Europa tră s’llia parti, la Bruxelles, la summiturile menționate si tră s’ducă tru Polonia, văsilie cătă cari s-ai ma mulță ditu arifugaţlli ditu Ucraina. Tru cadrul ali andamasi NATO, prezidintul Klaus Iohannis cundille că anvărtuşearea prezenţei aliate tru România la Amarea Lae şi pi tut flancul estic reprezintă un obiectiv strategic a Bucureștiului, ca apandisi la implicaţiile agresiunillei ruse tra securitateaa europenă şi euroatlantică.



    Apofasi tră siguranța energetică a Europăllei


    Impactul economic a polimlui ditu Ucraina, criza arifugaţlor şi siguranţa energetică a Europăllei, pi fondul a misurilor di ñicurari a dipendinţei andicra di Rusia – sunt temele agendăllei Consiliului European di la Bruxelles. Comisia Europeană va ca statele membre s’ancupără diadunu gaze naturale, tru scupoltu ti anvartuseari securitatea energetică a Uniunillei şi ta s’ñîcureadză dipendinţa di hidrocarburile ruseşti. Ună strategie tru aest sensu fu faptă publică ñiercuri di executivul comunitar, nintea reuniunillei di la Bruxelles a şefilor di stat şi di guvern ditu Uniunea Europeană. Un grup di lucru nau thimilliusitu va s’lucreadză ti parteneriate cu văsilii di nafoara spaţiului comunitar, iar activitatea aistei echipe va s’inspire ditu experienţa amintată tru kirolu a pandimiillei, cându fură ancuparati diadunu vaccinuri anti-COVID-19 tră tute statili membre, precizeadză Comisia Europeană. Tru logica ñîcurarillei dipendința di gazlu arusesc s’arădăpseaşti şi habarea a prezidintului Joe Bidin şi al şefăllei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mutrinda un acord tră suplimentarea transportului di gaz lichefiat cari yine tru Europa ditu Statele Unite. Tutunăoară, Bruxellesul va ca cathi cratu membru să s’asiguripsească că până la 1 brumaru are duri rezerve di gaze tră iarnă, di nai pţănu 80% ditu capacităţile proprii di anmagazinare, proporţie cari va s’crească diapoa la 90%, ditu iarna yinitoare. Tru idyiulu kiro, criza energetică genearată di polimlu ditu Ucraina ălli feaţi pi oficialii europeni să-și reconsidiră poziţia andicra di energia pi bază di cărbune. Inclusiv România, cari easti ma pţănu dipendintă di resursele energetice ditu Fedirația Rusă, s’ndredazi s’extragă ma multu cărbune.



    Agiutoru tră arifugaţlli ditu Ucraina


    Bruxellesul pripune majorarea cu 3,4 miliardi di euro a fondurlor distinate statelor membre cari apanghisescu arifugaţ ditu Ucraina. Păradzlli va s’agiungă maxusu tru văsiliile aflate la sinurlu cu aestă ţară – easti zborlu di Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, ama şi tru ateali cari aprukeară nai ma mari numiru di persoane tru raport cu populaţia a lor – Austria, Bulgaria, Cehia şi Estonia. Un comunicat a executivului comunitar precizeadză că, tru aist kiro, eforturli s’concentreadză pi protejarea a cilimeañiloru, accesul la educaţie, serviţii di sănătate, ama şi acces la locuri di lucru şi locuinţe. 10 milioane di ucraineni, dimi aproximativ un cirecu ditu populaţia Ucrainei, fură anănghisiţ să-şi alasaă locuinţele di itia a polimlui diclanşat di Rusia, tu 24 şcurtu. Ndauă sute di ñilli ditu aești tricură sinurlu tru România, iara tratamentul di cari s’hărsiră aoa fu apreciat unanim di partenerllii a Bucureştiului. Comisia Europeană apufusi s’pitreacă tru România o echipă cari s’evalueadză hărgili pe cari guvernul li avu cu arifugaţlli ucraineni şi s’ndreagă turlia di dicontare a aluştora. Di altă parte, executivul di la București ndreapsi un plan naţional tră agiutarea a arifugaţlor, șase grupuri di lucru va s’kivernisească problemele aţiloru cari apufusescu s’arămână tru România. Pisti sinuru, alumtili continuă. Intrată tru doilu mesu di polimu, Ucraina ţăni keptu a aputrusearillei faptă di armata ruse, victimi sunt di dauli părţă, iara pazarapserli di irini nu adusiră rezultati ti hairi.



    Traian Băsescu, fostul prezidintu ali Românie, fu colaborator a Securitatillei


    Fostul prezidintu ali Românie, Traian Băsescu fu colaborator a Securitatillei ca poliţie politică, apufusi, tru aestă stămănă, Analta Curtea di Casaţie şi Justiţie, cari ţănu aşi, pritu sentinţă difinitivă, apofasea a primei instanţe. Pi hiotea a kirolui, Consiliul Naţional tră Studierea Arhivelor Securitatillei lu verifică ma multi ori arada pe Traian Băsescu, iara aestu lo ună adiverinţă di necolaborare cu fosta Securitate, atea ditu soni tru 2014. Tru 2019, ama, anul tru cari Traian Băsescu fu aleptu europarlamentar, CNSAS constată, pi baza a născăntoru documente, că fostul prezidintu fu colaborator a Securitatillei. Tru ună primă reacţie, Traian Băsescu diclară că nu va s’comenteadza apofasea a Instanţei Supreme şi va s’facă dimersurile legale la CEDO.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala