Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • Jurnal românesc – 01.02.2018

    Jurnal românesc – 01.02.2018


    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a cerut convocarea
    urgentă a Consiliului Suprem de Securitate, după ce câteva localităţi au votat
    declaraţii simbolice de unire cu România. În opinia preşedintelui pro-rus,
    Consiliul Suprem de Securitate de la Chişinău trebuie să ia atitudine cu
    privire la acţiuni care, în opinia lui, sunt îndreptate împotriva suveranităţii
    independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Săptămâna
    trecută, în contextul marcării a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române,
    şapte localităţi din Republica Moldova au votat declaraţii de unire cu România.
    Potrivit semnatarilor declaraţiilor, cetăţenii şi-au exprimat bucuria de a
    sărbători împreună Centenarul Marii Uniri şi adeziunea la valorile naţionale şi
    democratice ale spaţiului cultural românesc.




    Guvernul a amânat,
    miercuri, termenul limită de depunere a declaraţiei fiscale 600, până la 15
    aprilie. Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că, între timp, se caută o soluţie
    de simplificare a plăţii taxelor datorate de cei care obţin venituri în afara
    salariilor şi din activităţi independente. Datele oficiale arată că, până în
    prezent, au fost depuse peste 10% din numărul total de declaraţii 600. Declaraţia 600 este un formular prin care aproximativ
    210.000 de români care au venituri extrasalariale sunt obligaţi să spună
    Fiscului ce venituri au obţinut în 2017 sau cred că vor obţine anul acesta în
    afara salariilor.




    Cu o rată a şomajului de
    numai 4,6%, România s-a aflat pe locul patru în Uniunea Europeană în funcţie de
    nivelul scăzut al şomajului, după Cehia (2,3%), Germania şi Malta (3,6%) şi
    Olanda şi Polonia (cu câte 4,45%). Rata şomajului calculată conform
    standardelor Biroului Internaţional al Muncii a ajuns la 4,6% în luna decembrie
    a anului trecut, la cel mai scăzut nivel din 2004 încoace, arată datele
    Institutului Naţional de Statistică. Potrivit Institutului, numărul
    şomerilor a fost, la sfârşitul anului trecut, de 435.000 de persoane, în
    scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de aceeaşi lună a anului
    anterior.


    Ambasada României în Republica Moldova anunță că, pentru a veni în
    sprijinul cetățenilor, începând de luni, 5 februarie, toate serviciile
    consulare la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău se prestează
    numai pe bază de programare prealabilă. Programările se obțin
    prin Ghișeul Consular Online la adresa www.econsulat.ro.
    Pentru depunerea dosarelor de viză rămâne valabilă programarea prin intermediul
    portalului www.eviza.ro. Această măsură vine în completarea procesului de
    reformă și vine în sprijinul îmbunătățirii sistemului de programări. Programările pentru toate serviciile consulare sunt gratuite.





    Noul ministru al românilor de pretutindeni, Natalia Intotero, a
    anunţat că vor fi continuate programele prevăzute în strategia existentă în
    ceea ce priveşte diaspora. Este vorba, printre altele, de programele Nicolae Iorga – în domeniul educaţiei, Andrei Şaguna – în domeniul spiritualităţii şi tradiţiilor, Mihai Eminescu – în domeniul mass-media, Dimitrie Gusti – în domeniul societăţii civile. De
    asemenea, amenajarea Casei Memoriale Aron Pumnul din Cernăuţi şi organizarea, în incinta acesteia, a unui muzeu în memoria lui Mihai Eminescu şi Aron Pumnul
    vor constitui o prioritate.

  • Comerțul, pus în slujba dezvoltării durabile

    Comerțul, pus în slujba dezvoltării durabile

    Potrivit acestuia, Partidul Popular European are încredere în eficiența
    dialogului cu partenerii comerciali ai UE și în cooperarea cu organizațiile
    internaționale.



    Tratatele UE impun ca toate politicile relevante ale UE, inclusiv Politica
    comercială, să promoveze dezvoltarea durabilă.


    În luna iulie a anului trecut, Comisia a lansat dezbaterea cu privire la
    îmbunătățirea implementării dezvoltării durabile în țările partenere comerciale
    ale UE propunând două scenarii. Unul se referă la realizarea de parteneriate
    mai asertive privind comerțul și dezvoltarea durabilă, menținându-se mecanismul
    actual de aplicare, iar cel de-al doilea vizează introducerea de sancțiuni
    obligatorii în tratate.


    Referitor la acest subiect, in cadrul unui seminar organizat la Bruxelles
    din BIPE Romania eurodeputatul Iuliu Winkler a declarat: Suntem martorii naşterii unei noi lumi a comerţului; o activitate care
    eminamente era decisă în spatele uşilor închise, în spatele cortinelor, pentru că negocierile comerciale sunt de o
    tehnicitate nemaipomenită, nici nu poţi să înţelegi acele lucruri dacă nu eşti
    specialist în comerţ, deci şi ei se retrăgeau, negociatorii şi negociau. Acest
    lucru nu mai este sustenabil. Societatea, actorii, dumneavoastră – mass media
    şi ONG-urile, doresc transparenţă, doresc să înţeleagă ceea ce se întâmplă,
    doresc să afle cu ce mandat. Deci, se naşte o nouă lume a comerţului. Subliniez
    că nevoia de transparenţă este un lucru legitim, va trebui să ne îndreptăm spre
    un comerţ nu numai liber, dar şi un comerţ echitabil. Cine face analiza
    regională -analiza în profil teritorial, dacă doriţi, a benefiiilor şi a
    costurilor unui acord comercial? Când facem această analiză, constatăm că, din
    nefericire, o parte dintre beneficii sunt situate mereu în altă parte, decât
    estul Europei, acolo unde ţările respective ale UE sunt marii comercianţi,
    marii exportatori. Cel mai mare exportator al UE este, evident, Germania şi cel
    mai preţios exportator pentru că dicutăm despre tehnologie şi depre produse cu
    înaltă valoare adăugată. Şi costurile acordurilor, de multe ori, din păcate,
    sunt situate în estul Europei, de exemplu, în România. Eu cred că este
    important, când vorbim, fie de politica comercială, fie de alte chestiuni, să
    nu evităm subiectele incomode, ele trebuie făcute într-un mod constructiv şi
    aici, sigur că avem nevoie de putere şi acasă.


  • Legile justiţei, la Curtea Constituţională

    Legile justiţei, la Curtea Constituţională


    În România, legile justiţiei sunt în actualitate mai mult ca oricând, în contextul în care anul acesta a început cu noi proteste în strada generate de nemuţumirea românilor faţă de planul de schimbare a acestora. Recentele modificări aduse legilor justiţiei de coaliţia de stânga PSD-ALDE au fost contestate atât de opoziţia de dreapta, cât si de societatea civilă şi de o parte a magistraţilor, potrivit cărora se urmăreşte subordonarea politica a sistemului judiciar. Trei acte normative, referitoare la statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM, au fost atacate imediat după adoptarea lor de către legislativ la Curtea Constituţională de către principalul partid de opozitie, PNL, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.



    Potrivit contestatarilor, în noua formă cele trei legi încalcă legea fundamentală şi au un caracter confuz. Marti, Curtea a admis o parte dintre sesizările privind modificările la Statutul Magistraţilor făcute în Parlament şi a cerut redefinirea “erorii judiciare”, “relei credinţe” sau a “gravei neglijenţe”, din prevederile vizând răspunderea magistraţilor. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat ca au fost amanate pentru 13 februarie criticile aduse celei de-a treia dintre legile justiţiei, modificate la sfârşitul anului, referitoare la funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. “Soluţiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte care se referă la nemotivarea mai ales a criticilor. Am admis o serie de critici referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii, unele din aceste critici care vizau mai ales răspunderea magistratului au fost admise şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credinţe şi a gravei neglijenţe.”



    Valer Dorneanu a mai anunţat că unele dintre criticile PNL privind competenţa preşedintelui în numirea procurorilor-şefi au fost admise de Curtea Constituţională şi ele privesc mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între Consiliul Superior al Magistraturii şi şeful statului. Preşedintele Klaus Iohannis a criticat, la rândul său, la prima sedinta din acest an a Consiliului Superior al Magistraturii, procedura de adoptare a legilor Justiţiei. Cu acel prilej, el îşi exprimase speranţa că aceste acte normative vor fi îmbunătăţite, iar judecătorii CCR le vor analiza cu mult profesionalism şi obiectivitate.



    Modificările legilor justitiei provoacă nelinişte şi la vârful Uniunii Europene. In urma cu o saptamana, Comisia Europeană a transmis că este îngrijorată în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie. Potrivit Comisiei, independenţa sistemului judiciar şi capacitatea sa de a combate în mod eficient corupţia constituie pietre de temelie ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii.




  • Jurnal românesc – 23.01.2018

    Jurnal românesc – 23.01.2018

    Pilonii politicii externe a României sunt
    parteneriatul strategic cu SUA şi apartenenţa la UE şi NATO, a declarat marţi,
    preşedintele Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor
    diplomatice acreditaţi la Bucureşti. El a mai spus că România poate fi pilonul
    estic al UE şi a reafirmat decizia Bucureştiului de a râmane lânga nucleul dur
    al Uniunii. Seful statului     a subliniat că
    aderarea României la Spaţiul Schengen rămâne o tema importantă deoarece
    este esenţială pentru întărirea securităţii Uniunii. România va continua să se
    implice activ în dezbaterea privind consolidarea Uniunii economice şi monetare,
    a mai spus Iohannis, adăugând că, fără aderarea la zona euro, ţara noastră nu
    va beneficia de toate oportunităţile integrării în UE. El a mai spus că România
    pledează ‘ferm’ pentru întărirea relaţiei transatlantice.




    Un turist român rănit, duminică,
    la New York, în apropiere de Empire State Building, după ce un individ înarmat
    a deschis focul în urma unei dispute cu alte persoane, a fost internat la un
    spital din apropiere, iar starea lui este stabilă, a anunţat Ministerul de
    Externe de la Bucureşti. În incident au
    fost răniţi încă doi bărbaţi, respectiv ţinta atacatorului şi un alt trecător.
    Potrivit poliţiei, atacatorul şi un prieten care-l însoţeau au avut o
    altercaţie verbală cu altcineva în faţa unui magazin de băuturi alcoolice. Atunci persoana înarmată a tras la
    întâmplare, rănind una din persoanele cu care intrase în dispută şi alţi doi
    bărbaţi, printre care şi turistul român care ieşea din magazin. Românul rănit
    se nume;te Adrian Burduja, în vârstă de 29 de ani, şi a fost împuşcat în spate.




    Italia este al doilea partener comercial al
    României după Germania, iar valoarea schimburilor comerciale din ultimul an
    este estimată la 14 miliarde de euro, a declarat ]ntr-un interviu pentru
    corespondenta Radio România la Roma, consilierul
    economic Norina Boru, specialist la Biroul de Promovare Comercială şi Economică
    din cadrul Ambasadei României în Italia. Potrivit acesteia, în 2017, conform
    datelor Unioncamere şi Cerved, s-a înregistrat un număr record de companii sau
    întreprinderi înfiinţate de rezidenţi români în Italia. Vorbim de 24.000 de
    companii de capital şi de persoane şi de 47.000 de întreprinderi individuale.
    Această tendinţă de creştere a antreprenoriatului român este în strânsă
    legătură cu creşterea numărului de rezidenti români înregistraţi în Italia.
    Principalele domenii în care activează SRL-urile înregistrate de români în
    peninsulă sunt: construcţii edilitare, design, proiectare, comerţ, reparaţii,
    sector manufacturier, confecţii metalice, precum şi industria alimentară. Norina Boru a mai
    anunţat că în primâvara     acestui an va avea loc un forum
    economic la Bari, organizat de Biroul de promovare comercială a României de
    la Roma, cu sprijinul Consulatului României de la Bari şi Camera de
    Comerţ Bari.




    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni
    organizează, pe 28 ianuarie, la Filarmonica de Stat din Cernăuţi, Ucraina, un
    spectacol de muzică românească sub genericul Hora mare-n gara mică, avându-i
    invitaţi pe renumiţii interpreţi Elena Merişoreanu, Gabriel Dorobanţu, Adriana
    Trandafir, Ilie Caraş, Nicolae Datcu, Alexandra Dan, Alexandru Tărăşeanu şi
    Ansamblul Alunelul. Timp de trei ore, românii din regiunea Cernăuţi vor asculta
    melodii tradiţionale româneşti. Spectacolul este organizat în parteneriat cu
    Liga Tineretului Român Junimea din regiunea Cernăuţi şi cu sprijinul
    Consulatului General al României la Cernăuţi. Proiectul se încadrează în Programul
    Strategic – Spaţiul Cultural Românesc Comun – Centenar Marea Unire 1918 – 2018
    al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pe anul
    2018.

  • Europa după Brexit

    Europa după Brexit

    O Europă unită, paşnică, prosperă — este idealul pe care l-au gândit părinţii fondatori ai Uniunii Europene. Criza economică de la finele deceniului trecut, decalajele economice dintre statele membre, recenta criză a refugiaţilor, problema securităţii au alimentat, însă, treptat, euroscepticismul. Incotro se îndreaptă Uniunea Europeană, care va fi traiectoria pe care o va urma sunt întrebări al căror răspuns stă în deciziile luate la vârful blocului comunitar. In ultima perioadă, coeziunea acestuia se află sub semnul întrebării, după ce britanicii s-au pronunţat, printr-un referendum în 2016, pentru părăsirea Uniunii, fapt care părea de neconceput în urma cu ceva timp şi care creează un precedent poate demn de luat în calcul pentru alti nemulţumiţi. Săptămâna trecută, Camera Comunelor din Parlamentul britanic a adoptat cu 324 de voturi pentru şi 295 împotrivă, legea retragerii Regatului Unit din blocul comunitar.



    Actul normativ de transpunere a legislaţiei UE, trimis Camerei Lorzilor, pregăteşte ţara pentru un moment istoric, spunea ministrul pentru Brexit, David Davis. Brexitul ar urma să se producă, efectiv, la 29 martie 2019. Părăsim Uniunea Europeană, nu Europa, declarase premierul britanic Theresa May, pentru tabloidul german Bild într-un interviu apărut sâmbătă. Ea a sustinut că răzgândirea în privinţa Brexit-ului nu este o opţiune, respingând, astfel, o ofertă din partea liderilor Uniunii Europene ca Regatul Unit să rămână în blocul comunitar. Doamna May a menţionat, însă, că Marea Britanie îşi menţine angajamentul faţă de apărarea şi securitatea Europei şi că Londra nu vrea să îşi anuleze legăturile cu Bruxellesul.



    Un acord special între Marea Britanie şi Uniunea Europeană, aşa cum îşi doreşte guvernul de la Londra, este posibil după Brexit, a declarat, la rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron într-un interviu pentru BBC. El a precizat, însă, că această cale specială trebuie să fie compatibilă cu menţinerea pieţei unice şi a intereselor colective. Pregătindu-se parcă pentru perioada post Brexit, liderii celor mai puternice state ale UE, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel şi-au reafirmat, duminică, hotărârea de a aprofunda şi mai mult cooperarea între Paris si Berlin.



    Săptămâna trecută, cu două zile înainte de un vot crucial asupra formării unei coaliţii guvernamentale între conservatori şi social-democraţi la Berlin, Emmanuel Macron declarase că Franţa are nevoie de Germania pentru a reforma Europa. La rândul său, cancelarul Angela Merkel a punctat, la Paris, că stabilitatea guvernamentală este indispensabilă pentru a face să avanseze construcţia europeană. In urma votului de duminică, socialiştii germani au hotărât să înceapă negocieri pentru continuarea Marii Coaliţii alături de conservatori.

  • Propaganda rusă în Uniunea Europeană

    Propaganda rusă în Uniunea Europeană

    În Parlamentul European a avut loc, miercuri, o dezbatere cu tema “Rusia – influenţa propagandei asupra ţărilor din UE”, un bun prilej pentru a puncta metodele prin care valorile europene sunt atacate prin dezinformare și campanii de știri false (fake news). Comisarul european pentru securitate, Julian King, a afirmat că regimul de la Moscova duce o campanie orchestrată împotriva UE: “Nu există nicio îndoială că această campanie de dezinformare pro-Kremlin este o strategie orchestrată, care furnizează aceleaşi articole de dezinformare în cât mai multe limbi posibil, prin cât mai multe canale, cât mai des posibil.”



    Oficialul european a menționat că această concluzie vine în urma a doi ani în care “unitatea de luptă a executivului european împotriva dezinformării în estul Europei a strâns peste 3.500 de exemple de dezinformare pro-Kremlin, care contrazic faptele altfel accesibile publicului, şi care se repetă în mai multe limbi, cu diferite ocazii.”



    Rețeaua de dezinformare a regimului de la Kremlin



    Regimul condus de Vladmir Putin duce campania de propagandă rusească prin canalele oficiale de radio și televiziune, dar și prin pseudo-agenții de presă, site-uri de știri care promovează “fake news”, precum și prin persoane care dezinformează în rețelele de socilaizare, transmit mesaje de dezbinare și contribuie la o cât mai bună disitribuire a materialelor de presă de tip “fake news”. Cele mai cunoscute unelte media ale regimului de la Moscova sunt agenția de informații Sputnik și televizunea Russia Today (RT), ambele prezente la nivel internațional. Aceeste canale sunt folosite pentru a promova o imagine spălată a puterii de la Kremlin și pentru a ataca valorile promovate de Uniunea Europeană.



    “În doctrina militară oficială a Rusiei, precum şi în declaraţiile oficiale ale generalilor ruşi, ele descriu utilizarea datelor false şi a unei propagande destabilizatoare ca instrumente legitime, şi informaţia ca un alt tip de forţă armată”, a punctat comsiarul Julian King.



    Cuvântarea comisarului Julian King în dezbaterea prezidată de eurodeputatul român Ioan Mircea Pașcu:




    Implicarea Rusiei în alegerile din Franța și Germania



    Parlamentarii europeni sunt de acord că propaganda rusească nu este numai omniprezentă, dar și eficientă. După scandalul din campania electorală din Statele Unite, Rusia a avut ocazia să dovedească eficiența propagandei atât în alegerile de anul trecut din Germania și Franța, primele forțe economice ale blocului comunitar. În timpul campaniei electorale din Franța, echipa lui Macron a interzis agenției de presă Sputnik și canalului de televiziune Russia Today să aibă acces media la sediul campaniei sale deoarece acestea difuzau propagandă mai degrabă decât să ofere știri reale. De altfel, este cunoscut faptul că Putin a fost suținătorul extremistei de dreapta Marie LePen, cea care a avut și o întâlnire cu șeful de stat rus, la Moscova, în luna martie.



    Emmanuel Macron, actualul președinte al Franței, a fost și victima unui atac cibernetic în plină campanie electorală. Companiile de securitate cibernetică care au studiat cazul sunt de părere că atacul a fost realizat de hackeri care aveau legături cu agenţiile de informaţii din Rusia.



    În Germania, ascensiunea formațiunii de naționaliste de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este direct legată de propaganda rusească. AfD este astăzi a treia formațiune politică din Bundestag, naționaliștii beneficiind de campania dusă împotriva Angelei Merkel pe teme precum: criza refugiaților, lipsa libertății de exprimare și abuzul asupra copiilor.


  • Aderarea României la Spaţiul Schengen

    Spațiul Schengen reprezintă o
    realizare istorică și un reper important în ceea ce privește unitatea și
    solidaritatea statelor membre în cadrul UE , o expresie a valorilor
    fundamentale care stau la baza construcției europene. Ce știu localnicii din
    mediul rural despe spațiul Schengen?



    Valentin Dumitriu, inginer în
    cadrul Primăriei din comuna Domneşti, judeţul Ilfov.


    Considerăm că în orice zonă
    cooperarea dintre state trebuie să fie cât mai amplă, într-ajutoarea să se facă
    în așa fel încât să contribuie la dezvoltarea economică și socială din zonă



    Petre Biolan , inginer horticol din comuna Domneşti,
    judeţul Ilfov


    Elveția nu este în UE dar este
    în Schengen , noi ne zbatem să fim în spațiul Schengen. Ce înseamnă spațiul
    Schengen? Înseamnă să mergi în Germania, Olanda, ca și cum ai merge în România,
    adică să nu prezinți actele la graniță, adică să ai liber acces peste tot.


    S-a vorbit despre îndeplinirea de
    către România a unor condiții tehnice pentru a putea adera la spațiul Schengen,
    practic pentru a putea adera la această Europă fară granițe, cum se dorește a
    fi UE. S-a vorbit de asemenea, despre o aderare etapizată și se spunea că
    România ar trebui să aibă reguli comune cu UE în privința azilului, poliția
    trebuie să urmărească suspecții și peste granițe. Au fost sau nu îndeplinite
    aceste condiții?


    Petre Biolan , inginer horticol din comuna Domneşti,
    judeţul Ilfov


    Din punct de vedere TEHNIC,
    Romania a îndeplinit aceste condiții dar problema cea mai mare este la noi
    corupția. Corupția ne împiedică să se aprobe aderarea. Se mișcă acum justiția ,
    s-au tot legat de justiție, cam acesta este adevărul dacă justiția nu își face
    treaba înseamnă că e o țară coruptă.


  • Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene

    Măsurile anunţate de executivul comunitar au ca scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Uniunea ar putea astfel ţine pasul cu evoluțiile din China, Statele Unite sau Japonia.

    În momentul de față, China are cel mai mare numărul de supercalculatoare din lume – peste 200 din cele 500, în vreme ce Statele Unite au 144.

    Fiecare dintre aceste sisteme are mii sau chiar sute de mii de procesoare şi o putere de calcul foarte mare, lucru extrem de important în cercetare sau în orice domeniu care implică operaţiuni complexe făcute simultan.

    În urmă cu doar 16 ani, China nu avea nici un calculator printre cele mai rapide 500 din lume, iar astăzi domină clasamentul. În spatele succesului stă ambiţia autorităţilor de la Beijing de a face tranziţia de la o economie bazată pe mână de lucru ieftină la una care produce valoare adăugată mare.

    Supercalculatoarele sunt motorul econmiei digitale, spune şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.Permit dezvoltarea de noi tehnologii şi aplicații în domenii diverse de la sănătate şi siguranţă auto până la securitate sau ingineri.

    De altfel, întreaga Comisie Europeană vede în această iniţiativă o măsură esenţială pentru competitivitatea și independența Uniunii.

    Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, oamenii de știință și industria europeană își procesează acum datele în afara Uniunii, pentru că pe continent nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor sau secretul commercial, potrivit Bruxelles-ului.

    Europa a deținut poziția de lider în prima etapă de lansare a internetului prin Tim Berners Lee, inventatorul world wide web-ului, prin Nokia, Siemens și în general cu tot ce însemna tehnologie de ultimă oră la acea dată. Am pierdut însă acest statut în cea de-a doua etapă, a digitalizării, și a aplicațiilor de genul Uber, a rețelelor sociale precum Facebook și a motorului de căutare Google. Intrăm acum într-o nouă etapă, cea de-a treia, a întoarcerii la rădăcinile științei. Supercalculatoarele vor fi un sprijin pentru programul european de cercetare și inovare Orizont 2020., a spus şi comisarul european pentru cercetare, Carlos Moedas.

    Infrastructura va fi dezvoltată de o întreprinderea comună EuroHPC. Contribuția Uniunii va fi de aproximativ 486 de milioane de euro, iar statele membre și țările asociate vor aloca și ele o sumă similară.

    Pentru început, vor fi achiziționate și exploatate două mașini de calcul intensiv, la care utilizatorii publici și privați vor avea acces din anul 2020. Totodată vor fi puse bazele unui program european de cercetare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul.


  • Priorităţile noului preşedinte Eurogrup

    Priorităţile noului preşedinte Eurogrup

    Mario Centeno a fost ales în fruntea Eurogrupului în decembrie anul trecut, însă mandatul său, de 2 ani și jumătate, a început doar cu câteva zile în urmă, iar prima reuniune pe care o va prezida are loc pe 22 ianuarie, la Bruxelles. Din Eurogrup fac parte miniștrii de finanțe ai statelor din zona Euro, care trebuie să își coordoneze politicile economice în vederea asigurării stabilității financiare și a stimulării creșterii economice. Acestea sunt, de altfel, și prioritățile lui Mario Centano, care își dorește, totodată, și o consolidare a instituțiilor, astfel încât zona euro să fie suficient de robustă pentru a putea face față unor viitoare crize.


    Mario Centano: Zona Euro reprezintă cel mai important proiect al Uniunii Europene din ultimele decenii. Este o piatră de temelie pentru milioane de famiili și companii din cea mai mare piață comună din lume. Trebuie să fim pregătiți pentru următoarea criză. Avem nevoie de instituții mai puternice, instituții care să ne protejeze investitorii și să le ofere stabilitate financiară. Ne trebuie un model care să funcționeze pentru toate țările. Nu există gloanțe fermecate și vă promit că voi lucra cu toate părțile pentru a găsi echilibrul necesar. Trebuie să fim ambițioși însă trebuie ca, în aceeași măsură să fim realiști. Voi fi pragmatic și mă voi concentra asupra rezultatelor. Nu pornim de la zero. Am făcut multe pentru a îmbunătăți coordonarea economică dintre țările noastre, pentru a lansa uniunea bancară și am făcut multe reforme, la nivel national, pentru a rezolva problemele structurale. Este treaba noastră să finalizăm uniunea bancară și să o facem mai credibilă pentru cetățeni și investitori, să finalizăm uniunea piețelor de capital și să sporim integrarea financiară. Trebuie să găsim metode mai bune ca toți jucătorii economici să împartă responsabilitățile și să facem regulile fiscale mai transparente, previzibile și ușor de înțeles de către cetățenii noștri. Va trebui să fim transparenți și răspunzători față de cetățeni și voi face toate eforturile necesare pentru a le explica de ce avem nevoie de o zonă euro mai echilibrată și mai robustă.


    Fostul președinte Eurogrup, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a remarcat că procesul de consolidare este în plină desfășurare și regiunea stă mult mai bine ca în 2013 – există creștere economică în toate țările, șomajul s-a redus și au fost făcuți pași decisivi către uniunea monetară și bancară.


  • Fonduri europene pentru apa potabilă din jud. Alba

    Fonduri europene pentru apa potabilă din jud. Alba

    106.500
    de locuitori din județul Alba vor avea în viitor acces la sistemul de distribuţie
    a apei potabile, prin intermediul unei investiții din fonduri europene de 86,6
    milioane de euro din Fondul de coeziune. Proiectul Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Alba cofinanţat
    de Uniunea Europeană, include renovarea și extinderea sistemului de tratare a
    apelor uzate și a celui de distribuție a apei potabile din mai multe oraşe şi 23 de comune din județul menționat.


    Ştefan Bardan, director general S.C. Apa
    C.T.T.A. Alba, operatorul ljudetean care coordonează şi implementează poiectul,
    ne-a declarat: El va fi finanțat prin acel Program Operațional de
    Infrastructură Mare – POIM și este un contract semnat, un contract de
    finanțare, între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
    Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management și noi, Apa
    C.T.T.A., operator regional de servicii de apă și canal, beneficiar al
    finanțării. Beneficiarul final al lucrarilor, al obiectivelor care se vor
    realiza sunt consiliile locale pe raza cărora se vor face aceste investiții. Și
    sunt câteva obiective mari, sunt 13
    contracte , suma fiind foarte mare a fost împărțită pe mai multe
    contracte: contracte de supervizare, contracte de achiziții utilaje și
    contractele de lucrări. Aici, în contractele de lucrări, sunt: două stații de
    epurare noi în orașele Abrud și Baia de Arieș, plus rețelele de canalizare,
    două stații de tratare a apei uzate la Câmpeni și Zlatna, vor fi patru
    aducțiuni de apă potabilă realizate noi, de importanță majoră pentru județ
    și pentru alimentarea locuitorilor din
    județ.


    Valoarea totala a proiectului este de 114 milioane
    de euro, din care 86,6 milioane euro din fondul de coeziune, 12 milioane de
    euro contribuţia operatorului, 13 milioane de
    euro din bugetul national şi contribuţia autorităţilor locale de 2
    milioane de euro. Lucrările urmează a fi finalizate până la sfârșitul anului
    2021.


  • Economia circulară în Uniunea Europeană

    Economia circulară în Uniunea Europeană

    În economia circulară valoarea produselor și a materialelor
    este menținută cât mai mult posibil, deșeurile și utilizarea resurselor sunt
    reduse la minimum, iar resursele nu părăsesc fluxul economic odată ajunse la
    sfârșitul duratei lor de viață, ci sunt reutilizate și creează valoare în
    continuare.

    Acest model european generează locuri de muncă sigure în Europa,
    promovează inovațiile și asigură un nivel de protecție a oamenilor și a
    mediului. Ce înseamnă de fapt economia circulară, de ce a fost nevoie de
    stabilirea unei legislaţii în acest domeniu şi de care sunt avantajele pe
    termen lung aflăm de la Karl-Heinz Florenz, membru în Comisia pentru mediu,
    sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European: Cred că
    este clar pentru noi toți că legislația privind economia circulară este o
    orientare pe care trebuie să o comunicăm tuturor oamenilor, în sensul că nu
    trebuie să arunce obiectele, ci să le refolosească. Iar aceste lucruri trebuie
    comunicate şi copiilor şi nepoților noștri, deoarece ar putea apărea situația
    în viitor ca materiile prime pentru producție să dispară. Cred că suntem la un
    punct de cotitură și a sosit timpul să ne trezim.

    Aşadar, pentru a asigura o
    creștere economică durabilă în Uniunea Europeană, trebuie să utilizăm resursele
    într-­un mod mai inteligent și mai durabil. Cum poate Europa să facă acest lucru
    prin intermediul economiei circulare aflăm de la Miriam Dalli, membru în
    Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul
    European: Unde ne dorim să ajungem? Ne dorim să ajungem în situația în care
    deșeurile provenite de la o singură afacere să devină resursă pentru altă
    întreprindere. Producția unei industrii devine astfel inputul celeilalte.
    Resursele pe care le avem sunt limitate și acesta este motivul pentru care nu
    putem continua să construim o economie care foloseşte obiectele dar crează, în acelaşi timp, deşeuri.


  • Creştere economică sănătoasă şi durabilă în UE în 2018

    Creştere economică sănătoasă şi durabilă în UE în 2018

    Uniunea Europeană, în ansamblu, va înregistra, anul acesta o creştere economică de 2,1 la sută, iar în 2019, de 1,9 la sută, după ce anul trecut, economia europeană a cunoscut un avans de 2,3 la sută. Fără îndoială, nici zona euro nu se mai află în pericol, a ieşit definitiv din criză, iar creşterea va continua şi în 2018, după avansul din ultimele luni – potrivit prognozelor Comisiei, anunţate la sfârşitul anului trecut.

    Mai mult, creşterea fragilă din ultimii ani se dovedeşte a fi sănătoasă şi de durată, după cum aprecia recent comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici: Avem o creştere a economiei mondiale, mai importantă decât se anticipa; ar putea ajunge la 4 la sută în următorii ani! Şi apoi, desigur, sunt eforturile făcute de europeni, care au reuşit să-şi reducă deficitele bugetare. La nivelul zonei euro defictul mediu este de 1,1 la sută. Aşa că, pentru cei care cred că 3 la sută deficit este o ţintă, le amintesc că nu, 3 la sută este limita maximă admisă! Să menţionăm şi refromele structurale făcute în Europa, care au întărit sectorul productiv. Şi apoi, este un climat de încredere care s-a reinstalat în economia europeană, investiţiile au revenit şi ele. Şi, în sfârşit, după mai mulţi ani de stagnare, creşterea economică a fost de 2,3 la sută pee ansamblu în Uniunea, 2,2, în zona euro. Iar în legătură cu şomajul avem cele mai bune veşti: a fost în scădere continuă şi va atinge în curând o rată de 8 la sută la nivel european, au fost create sute de mii de locuri de muncă. Este un record, n-am mai avut de mult astfel de cifre la ocuparea forţei de muncă. Dar, să fim prudenţi, să nu cădem într-o stare de euforie, creşterea economică pentru 2018 şi 2019 va fi un pic sub acest an bun 2017. Este sigur, am lăsat criza în spate, ne-am revenit, suntem pe calea cea bună, dar trebuie să continuăm să aplicăm reformele la care ne-am angajat!


    Dacă se îmbunătăţeşte perspectiva celor care sunt în căutarea unui loc de muncă, nu acleaşi veşti bune îi aşteaptă pe salariaţii europeni, ale căror venituri vor creşte foarte puţin sau deloc în anii ce vin. În continuare, zona euro, în special, este apăsată de povara datoriilor, care se ridică la 87 la sută, în 2018. Cele mai mari datorii le au Grecia, de peste 170 la sută, dar şi Spania, Portugalia şi Italia.


    Pentru prima dată în istoria sa, Comisia Europeană a făcut două proiecţii economice pentru anul acesta şi pentru anul viitor: pentru o Uniune cu 28, dar şi pentru una cu 27 de state membre, întrucât Marea Britanie pleacă în martie 2019.


  • Mesajul de Anul Nou al Președintelui României

    Mesajul de Anul Nou al Președintelui României

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj de unitate, cu ocazia trecerii în anul în care se împlinește un secol de la Marea Unire din 1918 a tuturor teritoriilor istorice locuite preponderent de români. 2017 a fost un an al încercărilor, în care societatea şi-a demonstrat maturitatea şi ataşamentul faţă de valorile democraţiei, iar lecţiile trecutului ne dau încrederea că uniţi şi solidari avem puterea de a construi o Românie mai bună, a subliniat preşedintele Iohannis în tradiţionalul mesaj de Anul Nou.



    ”Ne mai despart doar câteva ore de 2018, când vom păşi împreună în Anul Centenar. Este momentul bilanţului pentru fiecare dintre noi, o bună ocazie de a reflecta la realizările noastre şi la ceea ce ne propunem”, a afirmat şeful statului într-o înregistrare video postată pe Facebook. El a atras atenţia ca “viitorul ne va pune în faţa unor noi provocări, iar lecţiile trecutului ne dau încrederea că împreună, uniţi şi solidari, avem puterea de a construi o Românie mai bună, pentru noi şi generaţiile viitoare”.



    Șeful statului le-a urat românilor Un An Nou fericit şi La mulţi ani tuturor !. Amintim că la 1 ianuarie 2017 s-au împlinit 10 ani de la aderarea româniei la Uniunea Europeană, iar de la 1 ianuarie 2019 România va deține pentru prima dată președinția rotativă semestrială a Consiliului Uniunii Europene.



  • Bulgaria preia preşedinţia Consiliului UE

    Bulgaria preia preşedinţia Consiliului UE

    La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria preia de la 1 ianuarie, pentru prima oară, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului. În cele şase luni ale mandatului său, ţara vecină se va concentra pe garantarea securităţii, creşterea competitivităţii economiei comunitare şi pe politica de coeziune.

    Președinția Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotație de către statele membre din 6 în 6 luni. În cursul acestei perioade, președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului. De la 1 ianuarie, acest rol îi revine Bulgariei, care a anunţat deja că priorităţile sale sunt grupate pe trei piloni principali: consens, competitivitate şi coeziune, care transmit mesajul inscripţionat în clădirea parlamentului bulgar: unirea face puterea.

    Ministrul pentru pregătirea preşedinţiei Bulgariei la Consiliul Uniunii Europene, Liliana Pavlova, a prezentat aceste priorităţi în Parlamentul European: Ne bazăm pe cei trei piloni, cei trei C să le spunem aşa. Aceştia sunt consens, competitivitate, coeziune. Avem nevoie de consens în politica privind migraţia, avem nevoie de consens pentru a lua o decizie în cazul ţărilor din Balcanii de Vest care vor să adere şi ele la Uniunea Europeană. O altă prioritate pentru care România şi Bulgaria au depus împreună eforturi şi au căutat întotdeauna consensul este dezvoltarea Regiunii Dunării. Vom încerca să mai mişcăm lucrurile inclusiv în Regiunea Mării Negre în domenii precum dezvoltarea infrastructurii, protejarea apelor, turism. Al doilea pilon – competitivitatea – se impune ca o prioritate globală, iar aici vom acorda o atenţie specială pieţei digitale. O altă prioritate este domeniul financiar şi uniunea monetară. Vine apoi securitatea energetică. Al treilea pilon, cel al unei Europe a Coeziunii va avea în centru învăţământul universitar, a cărui situaţie va fi supusă unor analize aprofundate. În altă ordine de idei vom pregăti terenul pentru alcătuirea noului buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, unul care va fi mai mic cu 15 miliarde de euro pentru că va dispărea un contributor – Marea Britanie, care părăseşte Uniunea.


    O preşedinţie încununată de succes presupune consens politic, dialog şi înţelegere, a mai spus Liliana Pavlova în faţa parlamentarilor europeni. Păstrarea unităţii şi stabilităţii Uniunii sunt provocări majore pentru Sofia, dar există pe lângă acestea şi alte priorităţi, cum ar fi mai ales viitorul oamenilor tineri, educaţia şi realizarea profesională – în directă legătură cu Brexit şi cadrul de finanţare a Uniunii începând din 2020.

    Ca priorități secundare, Bulgaria va pune accentul pe realizarea unei Uniuni Energetice eficiente și implementarea unei politici climatice.

    Programul de priorităţi anunţat acum de Bulgaria se încadrează în agenda comună stabilită pentru 18 luni. Statele membre care deţin preşedinţia rotativă lucrează împreună în grupuri de trei, numite triouri. Bulgaria este a doua ţară din trioul actual. Ea a fost precedată de Estonia şi va fi urmată de Austria.

    Următorul trio este compus din România, care va prelua preşedinţia Consiliului la 1 ianuarie 2019, Finlanda şi Croaţia.


  • Matei Vişniec, preşedinte de onoare al Târgului Internaţional de carte Gaudeamus

    Matei Vişniec, preşedinte de onoare al Târgului Internaţional de carte Gaudeamus

    Preşedintele de onoare al Târgului Internaţional
    Gaudeamus – Carte de Învăţătură 2017, dramaturgul şi jurnalistul Matei Vişniec,
    a afirmat, în deschiderea salonului, că România este extrem de competitivă pe
    plan cultural şi a apreciat alegerea Uniunii Europene în calitate de invitat de
    onoare al Târgului Internaţional
    Gaudeamus. România are o şansă şi şansa aceasta este cultura, a afirmat
    dramaturgul Matei Vişniec, în cadrul dezbaterii Europa teatrului şi a
    scriitorilor – circulaţia valorilor artistice ca fundament al Europei,
    susţinută la standul Acasă, în Europa. Matei Vişniec s-a remarcat în anii ’80 ca poet,
    apoi ca dramaturg ale cărui piese, cu largă circulaţie în mediul literar, au
    fost interzise pe scenele româneşti. În 1987 părăseşte România şi se stabileşte
    în Franţa, unde lucrează pentru Radio France Internationale. Piesele sale în
    limba franceză apar la edituri ca Actes Sud – Papiers, L’Harmattan, Lansman,
    Crater, L’Espace d’un instant, iar numele său figurează pe afişe teatrale în
    peste 30 de ţări. În ultimii ani Matei Vişniec s-a remarcat şi ca romancier.
    Omul-pubelă. Femeia ca un cîmp de luptă (2006), Sindromul de panică în
    Oraşul Luminilor (2009, roman distins cu Premiul revistei Observator
    cultural), Domnul K. Eliberat, Cabaretul cuvintelor (2012), Negustorul de
    începuturi de roman (2013, volum distins cu Premiul Augustin Frăţilă pentru
    cel mai bun roman, Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi şi Premiul
    liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2013, în cadrul Festivalului
    Internaţional de Literatură şi Traducere, Iaşi), Iubirile de tip pantof.
    Iubirile de tip umbrelă (2016) sunt câteva dintre acestea. În cadrul Târgului
    Internaţional Gaudeamus, Criticul Ion Bogdan Lefter a vorbit despre
    complexitatea sa artistică . În primul rând poet, cu o
    marcă foarte personală pe care o dezvoltă apoi în dramaturgia sa. De asemenea
    prozator, un foarte important prozator. Un autor care prin efortul lui de a ne
    propune la doi, trei ani încă un roman nou, cele mai recente apărute la editura
    Polirom, şi-a câştigat prin arta sa prozastică un nou segment de cititori.
    Pentru că amatorii de teatru sunt, în general, mai mulţi decât cititorii de
    pozie, iar cei de roman sunt cei mai mulţi, dovadă şi preluarea a tuturor
    volumelor de proză semnate Matei Vişniec în colecţia de larg tiraj a Editurii
    Polirom, Top 10 +. Iar proza lui Matei Vişniec poartă aceeaşi marcă, amprentă personală pe
    care o au atât poezia, cât şi dramaturgia lui din anii 80.


    Înregistrarea care urmează a fost făcută la
    standul editurii Polirom, unde Matei Vişniec a ţinut o pledoarie în favoarea
    romanului. Unul dintre motivele pentru care scriu roman este
    că genurile literare pentru mine sunt aşa, ca nişte copii, le iubesc pe toate,
    poezie, eseu, roman, teatru. Mai ales poezia m-a crescut, teatrul m-a format,
    romanul m-a diversificat. Dar am scris la un moment dat roman şi pentru că eram
    într-un fel frustrat de faptul că piesele mele, pentru a ajunge la public, au
    nevoie de intermediari. Au nevoie de un director de teatru, de un regizor, de
    actori, de scenografi. Şi aceşti intermediari au început să mă neliniştească la
    un moment dat, nu mi-a plăcut ideea că tot timpul urma să depind de ei. Îmi
    plăcea ideea să scriu dar fără a avea nevoie de intermediari. Aşa că am scris
    roman şi din dorinţa de a crea o legătură directă între mine şi cititori.


    Şi tot în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus
    – Carte de Învăţătură, o pledoarie în favoarea lecturii. Matei Vişniec: Pot să vă spun că,
    dacă veţi lua o carte în mână şi veţi citi poezie, teatru, roman sau literatură
    de bună calitate, veţi deschide în sufletele dvs. ferestre pentru alţii şi veţi
    deveni ferestre deschise spre umanitate, spre imaginaţie, spre libertate. Cred
    că într-o ţară libertatea poate fi măsurată, cu siguranţă există aşa un
    instrument de măsură. Şi mai cred că şi gradul de civilizaţie al unei ţări
    poate fi măsurat prin capacitatea de a iubi literatura, arta, teatrul. Câtă
    literatură, atâta libertate. Dacă nu îi învăţăm pe copiii noştri să deschidă o
    carte şi să se apropie de literatură, să-şi spună poveşti, riscăm să îi
    transformăm în nişte mutanţi. Aici, la Târgul Gaudeamus, văd foarte mulţi copii
    şi profesori care i-au adus pe elevii lor. Este un fel de târg al cărţii, dar
    şi al educaţiei şi este totodată un loc în care trebuie să ne propunem această
    reflecţie: cum menţinem educaţia copiilor noştri pentru a nu-i transforma din
    oameni care gândesc în consumatori. Este atât de important să rămânem cetăţeni
    cu spiritul critic şi nu consumatorii unei societăţi de consum pe care am
    visat-o dar care nu ştiu dacă merge în cea mai bună direcţie.



    Numeroase
    premii i-au răsplătit lui Matei Vişniec activitatea de scriitor român, dar şi
    de scriitor de expresie franceză. În România, Matei Vişniec a obţinut Premiul
    Uniunii Scriitorilor Premiul Academiei Române, precum şi premiul Uniunii
    Teatrale din România (UNITER) pentru cel mai jucat autor român. În Franţa i s-a
    decernat de mai multe ori Premiul presei la Festivalul internaţional de teatru
    de la Avignon, Premiul european acordat de Societatea Autorilor şi
    Compozitorilor Dramatici (în 2009), precum şi Premiul de literatură europeană
    Jean Monnet (în 2016).