Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • Priorităţi ale Bucureştiului (2)

    Priorităţi ale Bucureştiului (2)

    Într-un
    amplu
    interviu acordat pentru Radio România, şeful diplomaţiei române, Teodor
    Meleşcanu, a punctat priorităţile de politică externă ale Bucureştiului. O
    parte dintre acestea au fost prezentate în ediţia anterioară, iar acum
    continuăm această trecere în revistă, referindu-ne la perspectivele aderării
    României la Schengen şi la relaţiile Bucureştiului cu Moscova şi Chişinău. În
    vecinătatea răsăriteană ne interesează să avem ca parteneri state instituţional
    solide, cu perspective de securitate şi de dezvoltare alese în mod liber. Ne
    interesează şi viitorul Balcanilor, care este în egală măsură o miză strategică
    pentru noi. Ne dorim ca România să se constituie ca un pivot al proiecţiilor
    strategice ale UE şi ale Alianţei, în aceste regiuni de proximitate,     spune
    ministrul Meleşcanu.

    Referindu-se la relaţiile dintre România şi fosta
    republică sovietică, majoritar românofonă Republica Moldova, şeful diplomaţiei
    de la Bucureşti a vorbit despre obiectivul de consolidare a acestora: Avem un portofoliu consistent, aş
    spune, de proiecte în atenţie care au un fir comun, o idee comună – racordarea
    Republicii Moldova la Europa sub raport energetic al infrastructurii, al
    instituţiilor, dar şi al valorilor. Continuăm să investim masiv în modernizarea
    Republicii Moldova, în bunăstarea cetăţenilor ei şi sprijinirea parcursului
    european al Republicii Moldova. La sfârşitul lunii septembrie am eliberat şi
    ultimele tranşe din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat în baza unui
    acord privind asistenţa financiară rambursabilă dintre România şi Republica
    Moldova, ceea ce a contribuit în mod foarte serios la asigurarea stabilităţii ei
    financiare, acţionând consecvent în acelaşi timp şi pentru mobilizarea
    sprijinului UE în favoarea Republicii Moldova. România a susţinut aprobarea, la
    4 iulie, de către Parlamentul European, a deciziei privind acordarea
    condiţionată de asistenţă macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro
    din partea UE. Dar opţiunea noastră pentru integrarea europeană a Republicii
    Moldova se concentrează în primul rând pe ideea de a aduce răspunsuri durabile
    la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate a cetăţenilor acesteia.

    România va fi şi pe mai departe un
    partener solid în promovarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, a
    precizat Teodor Meleşcanu, amintind, în acelaşi timp, că în perioada 2009 -
    2015, România a acordat Republicii Moldova asistenţă în valoare de aproximativ
    122 de milioane de euro în domeniile: educaţie, agricultură, societate civilă,
    sănătate, întărirea capacităţii administrative, buna guvernanţă şi statul de
    drept. În ce priveşte relaţiile Bucureşti-Moscova, România doreşte
    relaţii pragmatice şi predictibile, care să ţină seama de interesele legitime
    ale ambelor state şi să fie fundamentate pe normele şi principiile generale ale
    dreptului internaţional şi pe reciprocitate, spune Teodor Meleşcanu: Această
    dorinţă nu poate fi, însă, materializată făcând abstraţie de lucruri care s-au
    întâmplat, printre ultimele – anexarea ilegală a Crimeii sau situaţia din estul
    Ucrainei. Suntem preocupaţi de acumularea foarte serioasă de forţe armate şi
    armamente ruseşti la frontiera noastră de est. Uniunea Europeană a răspuns
    acestor evoluţii prin adoptarea de sancţiuni, la care ţara noastră s-a asociat
    şi pe care le sprijină. Pe linie NATO, continuăm să sprijinim abordarea dublă
    promovată la nivelul aliat în ceea ce priveşte Rusia, care este bazată, pe de-o
    parte, pe apărare şi descurajare puternică, iar pe de altă parte pe
    disponibilitatea la dialog pragmatic, pe bază de reciprocitate.

    Prevăzută iniţial
    pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul Schengen nu s-a concretizat
    încă. Îndeplinim de ceva vreme deja toate criteriile tehnice necesare, dar
    lipsa de unanimitate la nivel politic ne-a împiedicat să atingem acest
    obiectiv, explică şeful diplomaţiei de la Bucureşti: Aderarea la
    Spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic important al României. În acelaşi
    timp, trebuie să recunoaştem şi consecinţele pe care criza migraţiei din 2015
    sau a atacurilor teroriste le-au avut în unele state europene, ceea ce, în
    ultima perioadă, a determinat iniţierea unor măsuri de consolidare a Spaţiului
    Schengen şi a securităţii interne a UE. Din punctul meu de vedere, o decizie
    pozitivă în sensul acesta ar contribui la creşterea capacităţii Uniunii Europene
    de a răspunde mai bine provocărilor actuale de securitate, având în vedere şi
    expertiza substanţială adusă de România în acest domeniu.

    Rolul esenţial pe care Bucureştiul îl are în arhitectura de
    securitate a UE nu este doar o viziune a noastră, a mai spus ministrul român,
    ci este recunoscut unanim şi reiterat chiar recent şi de către comunitatea
    europeană, ceea ce întăreşte argumentele României privind valoarea adăugată
    certă pe care o poate aduce în calitate de stat membru, cu drepturi depline, a Spaţiului
    Schengen.

  • Scădere a încrederii românilor în UE

    Scădere a încrederii românilor în UE

    Eurobarometrul de toamnă arată că 51% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, un procent mare în comparaţie cu media tuturor statelor UE, 41%. Totuşi, încrederea conaţionalilor a scăzut cu 6% faţă de datele aceluiaşi studiu din primăvara acestui an. În scădere este şi numărul celor care se declară foarte satisfăcuți sau destul de satisfăcuți de viața pe care o duc, respectiv 54%, cu şapte puncte procentuale mai puţin. 46% s-au declarat nu prea satisfăcuți sau deloc satisfăcuți.



    Referitor la situaţia din ţară, doar 3% dintre români consideră că este foarte bună şi 25% spun că este bună. Pesimismul este şi mai mare, în ceea ce priveşte situaţia economică a ţării şi direcţia în care merg lucrurile în România. Doar 25% cred că lucrurile în România merg în direcția bună, cu 11% mai puţini faţă de anteriorul sondaj european. 76% spun că starea economiei României este mai degrabă proastă sau foarte proastă, şi numai 22% din români o consideră bună, tot cu 7% mai puţin faţă de Eurobarometrul din primăvară. În schimb 51% dintre români consideră că situaţia economică a Uniunii Europene este bună.



    30% din români sunt îngrijorați de situația economică și de creșterea prețurilor și un sfert dintre ei de situația sistemului sanitar și a serviciilor sociale din țară.



    Moneda euro, puternic susţinută de europeni



    La nivelul celor 28 de state UE, încrederea în moneda euro este la cel mai înalt nivel din ultimii 13 ani. Astfel, 74% dintre europeni susţin moneda euro iar 61% sussunt pentru uniunea monetară.


    În ceea ce priveşte îngrijorările europenilor, imigrația este văzută ca cea mai importantă problemă a UE la ora actuală (39%). Pe a doua poziţie este terorismul, numit de 38% dintre respondenţi, în scădere cu 6 puncte faţă de primăvară. Alte probleme pentru populaţia blocului comunitar sunt situația economică (17%), stărea finanțelor publice ale statelor membre (16%) și șomajului (13%).

  • UE sărbătoreşte a 30-a aniversare a programului Erasmus

    UE sărbătoreşte a 30-a aniversare a programului Erasmus

    În acest an, Uniunea Europeană sărbătoreşte 30 de ani de la crearea programului Erasmus, un proiect european care a ajutat milioane de tineri să studieze în străinătate. De-a lungul a trei decenii, programul a oferit, în special tinerilor, oportunitatea de a dobândi noi experienţe şi de a-şi lărgi orizontul printr-un sejur într-o altă ţară. Peste 5 milioane de persoane au beneficiat de mobilitate universitară în cadrul acestui program european.


    Până în 2020, Programul Erasmus plus (numit aşa începând cu 2014) va sprijini peste două milioane de studenţi din toate universităţile statelor care fac parte din program (inclusiv 450.000 stagiari), 650.000 de profesionişti şi studenţi interesaţi de educaţie şi formare profesională, şi jumătate de milion de voluntari şi tineri. De asemenea, peste 800 de mii de profesori, educatori, traineri vor putea beneficia de experienţe noi de învăţare şi schimburi de expertiză în toate state Uniunii Europene. În cadrul acestui program european, studenţii din state membre ale Uniunii Europene au dorit să studieze în România. Potrivit datelor Comisiei Europene, între anii 2007 -2013, peste 11.250 de studenţi străini, din Turcia, Franţa, Spania, Italia şi Portugalia, au ales să descopere România prin programul Erasmus. Şi românii au beneficiat de acest program educaţional, numărul lor crescând de la un an la altul.


    Corina Creţu, comisar european pentru politică regională: Am întâlnit mulţi români care au beneficiat de programul Erasmus. M-am bucurat să aud câte schimbări s-au produs în viaţa lor de-a lungul şi, mai ales, după acest schimb de experienţă. Au învăţat limbi străine, au descoperit noi culturi, au legat prietenii ce durează şi astăzi, dar mai ales au înţeles că Uniunea Europeană este un proiect în care tinerii pot să învestească şi că vor fi răsplătiţi pe măsură. Au înţeles că România aparţine Uniunii Europene şi că valorile naţionale vor fi respectate şi mai bine valorificate la nivel european. Datorită apartenenţei la Uniunea Europeană, 240 de mii de tineri români şi-au îndeplinit până în prezent visul de a studia la universităţi europene de prestigiu din ţări precum Franţa, Spania, Italia, Ungaria sau Germania şi sunt sigură ca multi alţii li se vor alătura în viitor.


    Pentru a marca 30 de ani de Erasmus, pe tot parcursul acestui an, au fost organizate conferinţe, ceremonii aniversare, dezbateri şi expoziţii în toate statele membre. Reprezentaţa Comisiei Europene în România a celebrat programul Erasmus plus printr-o proiecţie specială a filmului L’auberge espagnole, un film despre primele generaţii Erasmus. Iată câteva exemple de foşti studenţi Erasmus, care în prezent lucrează la vârful Comisiei Europene. Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, a beneficiat de experienţa Erasmus în Franţa, în anul 1997. Jyrki Katainen, un alt fost student Erasmus, este astăzi vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate.


  • Priorităţi ale Bucureştiului (1)

    Priorităţi ale Bucureştiului (1)

    Pentru România urmează o succesiune de aniversări și mandate cu
    responsabilitate sporită pe plan european și internațional, într-o lume extrem
    de complicată, cum poate nu a fost de mult. Aprecierea a fost făcută, recent,
    de şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, într-un amplu interviu
    acordat pentru Radio România. În această ediţie ne vom referi la câteva dintre
    priorităţile de politică externă ale Bucureştiului, insistând asupra celor 10
    ani de când România este ţară membră a Uniunii Europene. Alte subiecte, precum aderarea României la
    Schengen, relaţiile cu SUA, Federaţia Rusă sau Republica Moldova, poziţia
    Bucureştiului privind criza refugiaţilor, atacurile teroriste sau obiectivele
    pe direcţia economică vor fi abordate în ediţiile viitoare.

    Care sunt
    prioritățile mari de politică externă ale României pentru următoarea perioadă ne spune Teodor Meleşcanu: Anul acesta împlinim un deceniu de apartenență la Uniunea
    Europeană și aproape un deceniu și jumătate în postura de aliat NATO. Ne-am
    regăsit în conectarea cu istoria mai profundă, apropo de celebrările legate de
    secolul XX, în așezarea noastră naturală, aș zice, a familiei
    occidentale, europene și euroatlantice. Din postura noastră de prosperitate și
    siguranță fără precedent în istoria noastră, trebuie să ne asigurăm însă că
    rămânem strategic atașați centrului acestei comunități. Cunoașteți obiectivele
    noastre prioritare într-un mod foarte concret: marele Centenar, președinția
    Consiliului Uniunii Europene în 2019, candidatura pentru un loc de membru
    nepermanent al Consiliului de Securitate tot la alegerile din 2019 și
    obiectivul special – aderarea la OCDE. O să încep cu Europa, pentru că e continentul
    în care trăim. Din punctul nostru de vedere, obligația de căpătâi este să ne
    dezvoltăm în direcția unei convergențe și integrări solid și durabil
    aprofundate. Ne preocupă mai ales drepturile cetățenilor români în Uniunea
    Europeană, inclusiv în contextul Brexit, aderarea la Schengen, securitatea
    europeană în axa fundamentală intern-extern, politica de coeziune, politica
    agricolă comună și aprofundarea pieței unice, finalizarea Mecanismului de
    Cooperare și Verificare, gesitonarea migrației, combaterea schimbărilor
    climatice, pilonul social și multe altele.

    Interesele europene ale României nu
    pot fi despărțite de interesele de securitate, în perspectiva transatlantică și
    globală. România este, astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci
    participă relevant la deciderea și urmărirea obiectivelor aliate, fie că
    vorbim de consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO pe flancul
    estic, în echilibru și coerență între zonele nordică și sudică, de găzduire a
    sistemului de apărare antirachetă, de contribuțiile foarte serioase pe care
    România le-a avut în Afganistan, de sprijinul oferit pentru securitatea
    cibernetică a Ucrainei, a mai precizat ministrul român de externe. Referindu-se la cei 10 ani scurşi de când România este în Uniunea Europeană, Teodor
    Meleşcanu a apreciat că transformările sunt uriaşe la nivelul societăţii
    româneşti: Aceşti ani au permis o dezvoltare fără precedent a României din
    toate punctele de vedere: consolidarea democraţiei, dezvoltarea capacităţii
    instituţionale şi administrative şi mai ales prosperitate economică. Cetăţenii
    români îşi exercită astăzi drepturile şi libertăţile asociate cetăţeniei
    europene. Schimburile culturale, accesul la reţeaua de sisteme educaţional-europene
    pentru studenţi, sunt doar câteva exemple pe care le-aş menţiona. Din punct de
    vedere economic PIB-ul României aproape s-a dublat în aceşti 10 ani de
    apartenenţă la Uniune, iar aceasta în condiţiile în care Uniunea a fost
    confruntată în ultima perioadă cu o criză economică şi financiară destul de
    dificilă la nivelul Uniunii Europene. România îşi propune ca la 10 ani de la
    aderarea la Uniunea Europeană să îşi dezvolte capacitatea de a utiliza de o
    manieră eficientă toate instrumentele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană
    pentru a reduce diferenţele de dezvoltare între diferite regiuni şi a asigura
    un standard de viaţă mai ridicat pentru toţi cetăţenii.

    Din punct de vedere al
    diplomaţiei bilaterale, România îşi propune să acţioneze pe trei axe
    importante. Prima – cooperarea tot mai strânsă şi structurată cu statele
    Uniunii Europene vecine, Bulgaria, Ungaria – dar şi cu Republica Moldova şi cu
    Ucraina. A doua axă – consolidarea relaţiilor cu statele parteneri strategici,
    precum Franţa şi Germania, dar şi Marea Britanie din perspectiva Brexit şi a
    intereselor comune şi de securitate, Polonia, Spania şi Italia. Cea de-a treia
    axă – aprofundarea dialogului bilateral cu celelalte state membre ale Uniunii
    Europene: Slovacia şi Cehia, Ţările Benelux, Statele Baltice, Austria ca
    deţinătoare a preşedinţiei semestriale anterioare, Finlanda şi Croaţia ca state
    parteneri ai României în trioul de preşedinţii, precum şi statele candidate şi partenere
    ale UE, a mai spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

  • Fondurile europene, absorbite cu “viteză de croazieră”

    Fondurile europene, absorbite cu “viteză de croazieră”


    278 de miliarde de euro au intrat deja în economia Europei, până în luna octombrie 2017, conform unui raport publicat miercuri, de Comisia Europeană. Suma reprezinta jumătate din totalul fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020. Cifrele mai arată că, pâna la finalul anului trecut, aproape 800.000 de firme din UE au primit fonduri și au fost create peste 150.000 de noi locuri de muncă.



    Pentru 2017, cifrele sunt și mai bune, conform comisarului pentru politica regională, Corina Crețu: Numărul de proiecte finanțate de UE s-a dublat în doar un an, ceea ce arată că am atins acum viteza de croazieră în ceea ce privește implementarea. Fondurile structurale și de investiții europene funcționează la randament maxim și vor impulsiona proiectul european în următorul deceniu.”



    Buna absorbție a fondurilor din acest an se datorează și birocrației reduse pentru beneficiari banilor europeni, dar și noilor condiții prealabile care “s-au dovedit a fi stimulente puternice pentru reforme într-o gamă largă de sectoare”, anunță Comisia Europeană.



    Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, consideră că fondurile sunt necesarea pentru a crea noi locuri de muncă și a consolida piața unică europeană: “Fondurile structurale și de investiții europene joacă un rol crucial în consolidarea pieței noastre unice. Ele contribuie la creșterea economiilor noastre și stimulează crearea de locuri de muncă și inovarea în Europa. Combinarea fondurilor structurale cu Fondul european pentru investiții strategice permite, de asemenea, finanțarea unor proiecte mai riscante, dar promițătoare. Aș dori să îi încurajez pe promotorii de proiecte să ia în considerare această opțiune.”



    România, din nou codașă la absorbția fondurilor europene



    Dacă la nivelul întregii Uniuni Europene absorbția fondurile structurale arată bine, situația României nu este la fel de îmbucurătoare. România va încheia anul în curs cu circa 5% absorbție din totalul banilor europeni, după cum a declarat, joi, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica: “România va termina anul acesta cu un procent de 5% absorbţie. Comisia Europeană va rambursa până în 31 decembrie sumele pe care le-am trimis la Bruxelles. Este un rezultat mulţumitor dacă ne raportăm la evoluţia anului 2016. Estimez că vom avea 1,24 miliarde euro la finalul anului”, scrie site-ul Euractiv.ro



    Dincolo de mulțumirea ministrului Nica, procentul este destul de mic raportat chiar la așteptările coaliției de guvernare, PSD-ALDE, remarcă Euractiv. Executivul de la București își propusese o rată de absorbție de 9% în 2017, după cum susținea fostul ministrul al fondurilor europene, Rovana Plumb. Pentru anul viitor, guvernul dorește să atragă 28% din fondurile europene destinate țării noastre.



    România poate cheltui până la 23 miliarde de euro în exercițiul financiar 2014-2020, alocate prin programele operaționale finanțate din fonduri structurale.

  • Jurnal românesc – 14.12.2017

    Jurnal românesc – 14.12.2017

    În România este, de astăzi, doliu naţional timp de trei zile în
    memoria regelui Mihai I. Sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului suveran
    este depus în Sala Tronului de la Palatul Regal din Bucureşti, unde va rămâne
    până sâmbătă, când va avea loc înmormântarea, astfel ca toţi cei care vor să îi
    poată aduce un ultim omagiu. Ajuns, miercuri, în România, sicriul a fost depus,
    pentru câteva ore, la Castelul Regal Peleş, de la Sinaia, unde au prezentat
    condoleanţe oficiali de la Bucureşti şi din Republica Moldova, diplomati. Numeroase persoane au ieşit pe traseul cortegiului
    funerar, între aeroport şi Sinaia, pentru a-şi lua rămas bun de la ultimul Rege
    al României (1940-1947). Mihai I a murit pe 5 decembrie, în Elveţia, la 96 de
    ani. El va fi înmormantat în necropola regală de la Curtea de Arges, la
    funeralii anunţându-şi prezenţa personalităţi din întreaga lume, inclusiv şefi
    de stat, de guvern şi membri ai unor familii regale.




    Aproape 16 mii de medici români au plecat din ţară şi lucrează în
    străinătate, în special în UE, potrivit unui studiu publicat de Coaliţia pentru
    Drepturile Migranţilor şi Refugiaţilor, un grup format din mai multe ONG-uri
    din tara. Cercetarea releva ca este nevoie de 600 de medici de familie şi de
    4.000 de medici specialişti. Pe de alta parte, numărul angajaţilor din sectorul
    cercetare-dezvoltare a scazut cu 30% in ultimii 20 de ani. Studiul a analizat
    migraţia forţei de muncă înalt calificată în trei domenii – medicină, cercetare-dezvoltare
    şi tehnologia informaţiei.




    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
    de Muncă a participat la o acţiune de informare a comunităţii de cetăţeni
    români din Franţa cu privire la măsurile pe care le implementează, pentru a
    încuraja reîntoarcerea acestora în ţară. Evenimentul a fost organizat, în 12-13
    decembrie, la Paris, în colaborare cu Ambasada României în Republica Franceză
    şi cu Pole – Emploi, Serviciul Public de Ocupare din Franţa. Astfel, românii din diaspora au fost informaţi cu
    privire la sistemul asigurărilor pentru şomaj şi măsurile pentru stimularea
    ocupării implementate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din
    România. S-a discutat, de asemenea, despre drepturile şi obligaţiile persoanelor
    aflate în căutarea unui loc de muncă, serviciile de asistenţă şi consiliere
    oferite de Agenţie pentru demararea unei afaceri, primele de mobilitate, sistemul
    asigurărilor pentru şomaj şi anume principii generale, eligibilitate, depunerea
    documentaţiei, calculul indemnizaţiei, exportul prestaţiilor de şomaj,
    coordonatele organismelor competente.




    Guvernul Republicii Moldova a
    aprobat un proiect de lege privind schimbarea în Constituţie a denumirii limbii
    oficiale de stat din aşa-zisa limba moldovenească în limba română. Conform
    proiectului de lege, se propune înlocuirea sintagmei limba moldovenească,
    care funcţionează pe baza grafiei latine cu limba română.
    Preşedintele Igor Dodon a calificat drept inadmisibilă modificarea denumirii
    limbii oficiale. El şi-a exprimat
    convingerea că acest amendament nu va obţine în Parlament voturile necesare
    adoptării.

  • Relaţia complicată a Uniunii Europene cu Serbia

    Relaţia complicată a Uniunii Europene cu Serbia

    Comisia Europeană pregăteşte o strategie pentru o aderare de
    succes a Serbiei si a Muntenegrului drept principale candidate.     Declaraţia a fost făcută de purtătorul de
    cuvânt al Comisiei, Maja Kocijancic, care a precizat că strategia va include
    întreaga regiune a Balcanilor Occidentali.

    Aderarea Serbiei, în principal, la
    spaţiul comunitar este un dosar foarte complicat, consideră eurodeputatul
    Marian-Jean Marinescu, membru al Delegaţiei la Comisia parlamentară de stabilizare şi de
    asociere Uniunea Europeană – Serbia. Care sunt cele mai sensibile teme de
    negociere? Marian-Jean Marinescu: Eu cred că sunt câteva probleme
    foarte complicate. În primul rând, situaţia cu Kosovo, negocierea între Belgrad
    şi Priştina. În al doilea rând, sistemul de justiţie din Serbia, care are
    probleme. Apoi, situaţia minorităţilor, care, iarăşi, creează suficiente
    probleme. Cam acestea ar fi cele trei. Nu mai vorbim de situaţia economică,
    celalalte, care sunt, ca întotdeauna, discutate.

    Pe de altă parte, Serbia are, tradiţional,
    relaţii foarte reci cu Croaţia, care este, deja, stat membru comunitar. Nu de
    puţine ori, Serbia a acuzat Croaţia că încearcă să-i blocheze aderarea la Uniune. Marian-Jean Marinescu susţine, totuşi, că
    intrarea Serbiei în blocul comunitar depinde doar de ea: Discuţiile
    între cele două ţări sunt în curs. Sunt eurodeputaţi croaţi şi în Delegaţia cu
    Serbia a Parlamentului European. Eu cred că, dacă Serbia ajunge să
    îndeplinească toate condiţiile, care cred că, de data aceasta, vor fi evaluate
    cu mai multă atenţie, atunci Croaţiei îi va fi greu să se opuna intrării
    Serbiei.

    Pe de altă parte, Comitetul reprezentanţilor permanenţi la
    UE (COREPER), a decis, recent, la Bruxelles,
    deschiderea a două noi capitole ale negocierilor de aderare cu Serbia -
    capitolul 6, cel referitor la legislaţia privind funcţionarea societăţilor
    comerciale, şi capitolul 30, care include relaţiile externe. La reuniunea
    COREPER a fost discutată şi posibilitatea deschiderii a încă unui capitol de
    negociere, privitor la prevederile financiare si bugetare, dar nu s-a dat undă
    verde, din cauza opoziţiei a
    cinci state membre, între care Franţa şi Germania. Cele cinci ţări nu sunt
    mulţumite de rezultatele Serbiei privind statul de drept şi implementarea
    planului de acţiune pentru capitolul 23 – drepturi fundamentale şi sistemul
    judiciar. În total, oficialii europeni şi autorităţile de la Belgrad au de
    negociat 35 de capitole.




  • Foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei

    Foaie de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei


    Ideea înfiinţării unui Fond Monetar European nu este nouă. A fost avansată în repetate rânduri în trecut şi se bucură de sprijinul marilor capitale europene. Potrivit propunerii făcute acum de Comisie, noul organism ar urma să să se bazeze pe arhitectura actualului Mecanism european de stabilitate, o instituţie interguvernamentală înfiinţată de zona euro în timpul crizei financiare. Noul fond ar păstra prerogativele Mecanismului, însă ar urma să devină o instituţie comunitară, iar acest lucru ar fi benefic, după cum explică Pierre Moscovici, comisar european pentru Afaceri economice: “Această propunere juridică are nevoie de aprobarea unanimă a statelor membre şi de acordul Parlamentului European. Transformând acest mecanism într-un organ comunitar îl facem mai responsabil în faţa Parlamentului European, fără a slăbi legislativele naţionale, şi facilităm de asemenea legăturile cu Comisia.”



    Iar Parlamentul și Consiliul European sunt invitate să adopte această propunere până la mijlocul anului 2019.



    Deşi favorabilă înfiinţării unui Fond Monetar European, Germania şi-ar dori în acest moment ca acest organism să rămână interguvernamental care să aibă şi posibilitatea de a exercita o supraveghere mai strictă asupra politicilor bugetare din zona euro.



    În acelaşi timp, Comisia vrea noi instrumente bugetare cu care ar putea fi dotată zona euro. În acest sens, Comisia are în vedere înfiinţarea unei linii bugetare cu mai multe funcţii: stabilizarea zonei euro în caz de şoc economic, mecanism de convergenţă specific pentru statele membre care se pregătesc să adere la zona euro şi sprijin acordat statelor membre pentru reforme structurale.



    Bruxellesul a relansat, totodată, o propunere mai veche vizând crearea unei funcţii de ministru european al Economiei şi Finanţelor, care ar cumula funcţiile de vicepreşedinte al Comisiei cu cel de preşedinte al Eurogrupului, care reuneşte ţările care folosesc moneda unică europeană.



    “Este o idee pe care o susţin de mai mulţi ani. Comisia este de părere ca această funcţie ar putea fi creată din noiembrie 2019. Acest lucru va consolida transparenţa şi responsabilitatea democratică a deciziilor luate în cadrul Eurogrupului”, a mai spus Pierre Moscovici.



    Toate aceste propuneri ar urma să fie discutate de toţi liderii Uniunii Europene, mai puţin Marea Britanie, la un summit special care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni.



    Ideile fac parte dintr-o aşa numită Foaia de parcurs a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker pentru o Uniune mai puternică, mai unită și mai democratică, precum și din Agenda liderilor prezentată de Președintele Consiliului European, Donald Tusk, pentru perioada care precede reuniunea de la Sibiu din mai 2019, în cadrul căreia ar trebui să fie luate decizii importante cu privire la viitorul Europei.



  • Avertismente ale experţilor în climă

    Avertismente ale experţilor în climă

    Oamenii de
    ştiinţă aflaţi la recenta conferinţa ONU pe teme climatice de la Bonn, care a
    reunit 19 mii de participanţi, au anunţat că se prefigurează ca emisiile
    globale de dioxid de carbon să crească în 2017, pentru prima dată în ultimii
    patru ani. Principala cauză pentru această creştere, estimată la aproximativ
    două procente – folosirea mai intensă a cărbunelui în China. Pe de altă parte, un rol important l-au jucat secetele înregistrate, soldate cu scăderea nivelului râurilor şi, implicit, a producţiei de hidroenergie.
    Dar şi Statele Unite (unde consumul de cărbune a crescut pentru prima dată în
    cinci ani din cauza scumpirii gazelor naturale) şi UE s-au descurcat mai puţin
    bine în 2017 în comparaţie cu anii precedenţi, spun experţii în domeniu. Această creştere survine după trei ani de nivel constant al emisiilor la nivel
    global, precedaţi de un deceniu, până în 2014, în care emisiile de dioxid de
    carbon crescuseră cu 3 procente pe an.

    În strânsă legătură cu emisiile de
    dioxid de carbon, creşterea temperaturilor îşi pune şi ea amprenta. Potrivit
    unui raport făcut public de Organizaţia Meteorologică Mondială în deschiderea
    conferinţei de la Bonn, este probabil ca 2017 să fie unul dintre anii cu cele
    mai ridicate temperaturi din istorie. Statisticile meteorologice arată că
    ultimii zece ani au fost cei mai calzi în istoria măsurătorilor ştiinţifice internaţionale,
    iar numărul dezastrelor naturale a crescut de cinci ori faţă de acum 40 de ani.
    Veştile negative pun presiune pe comunitatea internaţională, nevoită să
    acţioneze împreună pentru a reduce emisiile, în încercarea de a tempera
    schimbările climatice. Invitat la Radio România, profesorul Mircea Duţu,
    preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti, a făcut câteva precizări în
    legătură cu ceea ce trebuie să înţelegem prin schimbări climatice: Acestea ar
    reprezenta schimbări de climat care sunt atribuite direct sau
    indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel
    global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în
    cursul unor perioade comparabile. Există şi variabilitatea naturală, aceasta
    înseamnă că sunt şi modificări de climă care sunt generate de evoluţia normală,
    naturală, de pildă, activitatea solară, activitatea polilor ş.a.m.d. Dar atunci
    când vorbim de schimbări climatice avem în vedere aceste modificări cauzate de
    activitatea umană. Ce înseamnă asta? Ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum
    dioxidul de carbon, metanul, vaporii de apă ş.a.m.d., efectul de seră, care
    este un fenomen natural şi în absenţa căruia suprafaţa Terrei ar putea să aibă
    o temperatură medie de -18 grade Celsius – ceea ce ar face imposibilă viaţa pe
    Terra, este amplificat ca urmare a acestei poluări. Şi se produc aceste
    schimbări climatice.

    Părerea
    unanimă este căun plan comun de
    acţiune în efortul de stopare a fenomenului de încâlzire globală este
    indispensabil. Se poate ajunge uşor la un astfel de plan? Şefa secţiei de
    Climatologice din cadrul ANM, doctor Roxana Bojariu: Aş spune
    că nu e uşor, dar există totuşi căi şi e practic absolut necesar să reducem
    emisiile. Şi e vorba de a cumpăra timp, pentru că noi am modificat deja
    sistemul climatic şi deja trăim schimbările – 2017 va fi printre cei mai
    călduroşi ani, probabil pe locul III, şi avem recorduri peste recorduri nu doar
    în încălzirea graduală la nivel global, ci şi în statistica fenomenelor
    extreme. Aceste înţelegeri la nivelul global pentru reducerea emisiilor ne
    ajută să cumpărăm timp, adică să putem să ne adaptăm în ritmul în care reuşim
    să ţinem lucrurile sub control. Pentru că altfel, dacă schimbarea va deveni şi
    mai rapidă, cu emisii care depăşesc ceea ce ne-am planificat, atunci nu am mai
    putea ţine ritmul cu această schimbare care oricum e foarte rapidă dacă o
    comparăm cu ce s-a întâmplat în trecutul geologic al Pământului. Practic, în
    200 şi ceva de ani s-ar putea să ajungem la o creştere a temperaturii de câteva
    grade Celsius, atât cât am avut şi între ultimul maxim glaciar şi perioada
    interglaciară, adică o perioadă de mai mult de zece mii de ani. Or, asta arată
    că am ieşit din scara geologică şi trebuie să revenim cumva, să ajungem cu
    emisiile mult mai reduse.

    Vestea
    bună este că emisiile s-au plafonat în ultimii ani, ceea ce arată că se poate
    dezvoltare economică, chiar şi cu emisii mai reduse. Problema schimbărilor
    climatice se pune şi din perspectiva impactului asupra sănătăţii oamenilor. Din
    nou, Mircea Duţu: Un raport publicat la 31 octombrie 2017 de Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii arăta că schimbările climatice au deja un impact concret
    asupra sănătăţii. Valurile de căldură provoacă stres termic şi agravează
    insuficienţa cardiacă, crescând, în acelaşi timp, riscul de insuficienţă
    renală, legată de deshidratare. Documentul are următoarea concluzie -
    simptomele provocate de creşterea temperaturilor medii şi miultiplicarea
    evenimentelor meteo extreme sunt clare de câţiva ani, iar impactul lor asupra
    sănătăţii e mult mai grav decât s-a crezut.     Conferinţa de la Bonn este prima
    reuniune majoră pe teme climatice după ce preşedintele american Donald Trump a
    anunţat planurile de a retrage SUA din Pactul de la Paris.

  • UE primul exportator mondial de produse agroalimentare în 2016

    UE primul exportator mondial de produse agroalimentare în 2016

    În 2016, comerțul în afara Uniunii Europene cu
    produse agricole a reprezentat 7,6% din totalul comerțului internațional UE-28.
    Datele privind comerțul cu produse agricole sunt esențiale pentru două politici
    importante ale Uniunii Europene: politica agricolă comună și politica
    comercială comună, care gestionează relațiile comerciale cu țările din afara
    Uniunii. Uniunea Europeană rămâne primul exportator de produse agroalimentare
    la nivel mondial. Valoarea totală a importurilor și exporturilor de bunuri
    agricole între UE-28 și restul lumii a fost de 263 miliarde EURO în 2016.
    Această valoare monetară a reprezentat 244 milioane de tone de mărfuri
    agricole.




    Cu explicaţii, Phil Hogan, comisarul european
    pentru agricultură şi dezvoltare rurală: Cele mai importante destinații de
    export pentru exporturile de produse agricole din Uniunea Europeană în 2016 au
    fost SUA, China, Elveția, Japonia și Rusia. Cele mai mari creşteri s-au
    înregistrat la produsele primare și cele prelucrate, valoarea exporturilor la
    carnea de porc a crescut cu o treime, în timp ce exporturile de ulei de măsline
    au crescut cu aproape 20%. Creșteri semnificative ale valorii exporturilor de
    produse, cum ar fi carnea de porc și untul, arată că o exercitare robustă a
    exporturilor de produse agroalimentare are potențialul de a adăuga valoare în
    mii de comunități rurale, și poate aduce economii fiecărui stat membru al Uniunii,
    contribuind la vitalitatea acestor comunități. Astfel, sectorul agroalimentar
    aduce o contribuție masivă și pozitivă la activitatea economică a Uniunii Europene.
    Este un sector care depinde de fermierii care asigură producția primară și care
    subliniază valoarea Politicii Agricole Comune ca o politică care sprijină
    agricultura europeană și asigură standarde de înaltă calitate și de siguranță,
    care fac ca alimentele noastre să fie populare și căutate în întreaga lume.


  • Acord privind protejarea comerţului Uniunii Europene

    Acord privind protejarea comerţului Uniunii Europene

    În această săptămână,
    Comisia, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind
    modernizarea instrumentelor comunitare de protecţie comercială. În ultimii ani
    au fost situaţii neplăcute în unele ramuri industriale ale căror produse au
    intrat în competiţie cu altele similare, venite din ţări terţe, la preţuri
    subvenţionate sau de dumping. Acest acord va conduce la prima revizuire
    majoră a instrumentelor antidumping şi antisubvenţii ale UE din ultimii 15 ani.
    Acordul survine după 4 ani de consultări cu părţile interesate şi de negocieri între
    instituţiile europene, iar noile instrumente de protecţie comercială ţin seama,
    conform oficialilor de la Bruxelles, de interesele producătorilor,
    utilizatorilor şi importatorilor din Uniunea Europeană. La finalul unei recente
    dezbateri din Parlamentul European pe tema protejării Uniunii împotriva
    produselor care vin din ţări terţe la preţuri subvenţionate sau chiar la preţuri
    de dumping, comisarul pentru comerţ Cecilia Malmstrom făcea referire la noile
    instrumente de protejare a intereselor comerciale ale Uniunii:
    Metodologia antidumping vrea să surprindă distorsiunile pieţei şi este
    legată de intervenţii în state terţe sau în anumite sectoare dintr-o ţară. Noi
    vom întări instrumentele antidumping pentru a creşte capacitatea noastră de a
    surprinde amploarea acestor fenomene, pentru a identifica toate interventiile
    de subvenţie chiar în cursul investigaţiei. Vom face publice şi rapoartele
    noastre cu privire la sectoarele sau la ţările unde constatăm astfel de distorsionări.
    Nu sunt rapoarte secrete! Acesta este un instrument de protecţie comercială
    care este eficient şi care va respecta obligaţiile noastre internationale.
    Comerţul este bun cel puţin pentru multele sale avantaje, precum creştere
    economică, investiţii, locuri de muncă, dar comerţul trebuie să fie echitabil.



    În unele
    cazuri, UE va putea impune impune taxe mai mari la importurile de produse
    subvenţionate sau care fac obiectul unui dumping din ţări în care preţurile
    materiilor prime şi ale energiei sunt distorsionate. De asemenea, companiile
    vor beneficia de un sistem de alertă rapidă care le va ajuta să se adapteze la
    noua situaţie în cazul impunerii de taxe. Companiile mai mici vor primi, de
    asemenea, asistenţă de la un birou de ajutor specific, pentru a le facilita
    declanşarea şi participarea la procedurile de protecţie comercială.


  • Cei mai săraci copii din Europa

    Cei mai săraci copii din Europa

    Potrivit celui mai recent eurobarometru, România ocupă locul întâi în
    clasamentul privind sărăcia copiilor. Transpuse în viața reală, datele
    statistice au un impact major și arată că sărăcia afectează mai multe dintre
    drepturile copilului, cum ar fi accesul la servicii de sănătate și dreptul la
    educație.





    Roxana Paraschiv, coordonator programe privind Drepturile Copilului în cadrul Organizației Salvați Copiii: Din păcate există numeroase date, în special
    din studiile PISA, care ne arată cum copiii care provin din familii vulnerabile
    socio-economic ajung să fie vulnerabili și educațional. Sunt mai expuși
    riscului de insucces școlar, diferența la testările PISA este enormă între
    copiii din sfertul cel mai dezavantajat din România și cei din sfertul cel mai
    avantajat; din acest punct de vedere avem cea mai mare prăpastie la nivelul
    Uniunii Europene. Pe de altă parte, observăm cu rata de părăsire timpurie a
    școlii este mult mai mare în rândul tinerilor din familii dezavantajate și
    asistăm, aproape neputincioși, la modul în care sărăcia părinților condamnă
    copilul la dezavantaj educațional, la abandon școlar și, ulterior, la sărăcie.
    Dezavantajul se transmite de la o generație la alta, în mare măsură din cauza
    acestui dezavantaj educațional.





    În 2016, la nivelul întregii Uniuni Europene, 24,8 milioane de copii,
    adică 26,4% din populaţia cu vârstă de până la 17 ani, erau expuşi
    riscului de sărăcie şi excluziune socială, ceea ce înseamnă că fac parte din
    familii cu veniturile mici, cu lipsuri materiale severe și în care persoanele
    adulte nu lucrează, lucrează sporadic sau au slujbe foarte prost plătite. În
    România se înregistrează însă o situație paradoxală: un procent foarte mare
    dintre copiii săraci provin din familii în care se muncește.




    Spre deosebire de alte țări europene, în
    România, cheltuielile pe care statul le face pentru a proteja social grupurile
    nu au impact asupra copiilor. Pe de o parte trasferurile sociale nu ajută, pe
    de altă parte în țara noastră există un alt fenomen: mulți dintre copiii care
    se confruntă cu riscul de sărăcie sînt copii din familii în care se muncește.

    Roxana Paraschiv, coordonator programe privind Drepturile Copilului în cadrul Organizației Salvați Copiii: Aproape 40 % din copii din gospodării cu intensitate mare a muncii sunt expuși
    totuși riscului de sărăcie, Cu alte cuvinte, nici munca părinților nu scoate
    copilul din sărăcie, și nici ajutorul acordat de stat. În aceste condiții, nu
    ne mirăm că ocupăm primul loc pe podiumul privind sărăcia copiilor în Uniunea
    Europeană.     Pentru noi, ca
    societate, este important să vedem că se întrerupe acest cerc vicios al
    transmiterii sărăciei. Principala modalitate de intervenție ar fi investiția în
    educație.




    Statele europene în care copiii sunt expuși celui mai mic risc de sărăcie
    sunt Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%), Slovenia (14,9%) şi Cehia (17,4%).

  • Reacţii externe la moartea Regelui Mihai I

    Reacţii externe la moartea Regelui Mihai I

    Decesul Regelui Mihai I, fostul suveran al României, nu
    a trecut neobservat in plan extern.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat
    profunda tristeţe la aflarea veştii. Îmi amintesc cu emoţie întâlnirile
    noastre şi doresc în mod special să aduc un omagiu celui care, în 1997, a făcut
    un tur al capitalelor europene pentru a promova intrarea României în Uniunea
    Europeană    .     Astfel începe mesajul de condoleanţe transmis de Jean-Claude
    Juncker, în numele său şi al Executivului comunitar de la Bruxelles. 22
    de ani mai târziu, în 2019, ţara pe care a iubit-o atât de mult va deţine
    pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Va fi un moment
    important atât pentru România, cât şi pentru viitorul Uniunii noastre    , a mai
    spus Juncker.

    La rându-i,
    premierul Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Pavel Filip, a
    declarat că, prin moartea Regelui Mihai, România pierde un conducător cu o
    vastă viziune democratică, un reper de probitate, modestie şi nobleţe
    sufletească    .

    Un om de o mare înţelepciune şi cu o înaltă valoare umană, care
    poartă în sine istoria unui popor şi care va rămâne în conştiinţa naţională drept o figură emblematică a istoriei şi
    culturii românesti    , a mai afirmat premierul Republicii Moldova.

    Personalitatea Regelui a fost
    evocată şi de presa internaţională. Pentru AFP, Majestatea Sa a întrupat, în
    secolul 20, destinul tragic al Romaniei, prinsă în tumultul celui de-al Doilea
    Război Mondial şi, apoi, în marasmul comunist. Cotidianul american
    Washington Post notează că Regele Mihai a dus o viaţă marcată de
    intrigi politice şi de aproape toate revoluţiile care au avut loc în Europa, în
    ultimul secol. Îndepărtat de comunişti, a stat în exil decenii la rând, pentru
    a reveni în patria sa, în urma prăbuşirii blocului sovietic – mai scrie
    publicaţia americană, care aminteşte şi de contribuţia Regelui Mihai la
    aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană.

    Agenţia germană de presă DPA
    notează că cel mai remarcabil act politic al lui Mihai I a fost declararea
    războiului împotriva Germaniei naziste, pe 23 august 1944    , şi arestarea
    aliatului lui Hitler de la Bucureşti, premierul Ion Antonescu.

    Iar cotidianul
    spaniol El Mundo subliniază că Regele Mihai era o personalitate
    esenţială pentru a înţelege convulsionata istorie europeană a ultimelor opt
    decenii, iar îndelungatul său exil, de mai bine de jumătate de veac, a fost o
    probă dură de viaţă, care i-a marcat iremediabil caracterul taciturn.

  • In memoriam, Regele Mihai

    In memoriam, Regele Mihai

    Viaţa Regelui Mihai al României se identifică înălţător cu datoria faţă de ţara sa. A urcat pe tron când era doar un copil, a plecat în exil când era un tânăr hotărât să-şi slujească ţara până la capăt, în vremurile complicate care aveau să se abată asupra Europei şi a lumii. După prăbuşirea comunismului în România, după un exil dureros, dar demn, Regelui Mihai i s-a permis cu greu să se întoarcă acasă.



    În tot acest timp, decenii grele şi sumbre, Regele Mihai a luptat pentru România, pentru locul ei într-o Europă unită, într-un concert internaţional al păcii şi democraţiei:



    Locul României este, cum a fost întotdeauna în Europa, fiindcă România este o ţară europeană”, spune regele Mihai al României în această declaraţie, cu ani în urmă, când România făcea eforturi să revină în Europa, să adere la NATO şi la Uniunea Europeană.



    Chiar dacă acum lucrurile sunt mai complicate, din cauza celor întâmplate în al doilea război mondial şi după acest război, trebuie ca Vestul Europei să înţeleagă că România este o ţară europeană. România trebuie să îşi reia locul pe care l-a avut întotdeauna. Am declarat de mai multe ori că intrarea României în NATO este extrem de importantă. Este extrem de important pentru noi să facem parte din NATO. Ţin foarte mult ca România să fie în NATO”, mai spunea Regele Mihai al României.





    La 25 octombrie 2011, când împlinea 90 de ani, în ultimul său discurs în Parlamentul ţării sale, Mihai al României spunea, în încheierea acestui testament al vieţii sale de rege uns al României: Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”



    In

  • Mai multă apropiere între Uniunea Africană şi Uniunea Europeană

    Mai multă apropiere între Uniunea Africană şi Uniunea Europeană

    Investiţia în tineret pentru un viitor durabil a fost tema principală a celui de al 5-lea summit Uniunea Africană-Uniunea Europeană, desfăşurat la Abidjan – capitala Coastei de Fildeş – la sfârşitul săptămânii trecute.

    Summitul a reunit lideri din cele 55 de state membre ale Uniunii Africane și cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. În declarația lor politică, liderii europeni și cei africani au subliniat angajamentul lor comun de a investi în tineret pentru un viitor durabil. În mod concret, ei s-au angajat să își axeze activitatea pe patru priorități strategice. Pe această bază, în termen de trei luni, Comisia Europeană și Comisia Uniunii Africane vor avansa proiecte și programe concrete.

    De exemplu, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a promis că blocul comunitar va investi în educație, în infrastructură, în pace și securitate, precum și în buna guvernanță. Iar toate acestea vor genera medii de afaceri prietenoase și vor crea atât de necesarele locuri de muncă și creștere economică – a explicat şeful Executivului de la Bruxelles.

    Liderii europeni au prezentat Planul european inovator de investiții externe, pe care partenerii africani l-au salutat, şi prin care 44 de miliarde de euro din investiții private vor fi mobilizate pentru dezvoltare durabilă și crearea de locuri de muncă. O atenție specială se va acorda susținerii inițiativelor antreprenoriale ale femeilor și ale tinerilor.

    Liderii europeni şi africani au convenit, totodată, să intensifice mobilitatea studenților, a personalului și a cadrelor universitare pe întreg continentul african, precum și să sprijine programele de schimburi dintre Africa și Europa, precum Erasmus +.

    Consolidarea păcii, a securității și a guvernanței, dar şi gestionarea migraţiei au fost teme importante de discuţie, despre care a vorbit şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini: Africa şi Europa nu au fost niciodată mai apropiate decât acum. Ne despart doar 14 kilometri, iar acum, în sfârşit, acest lucru se reflectă şi în modul în care luăm în serios, reciproc, parteneriatul nostru politic. Cred că şi în Africa, dar şi în Europa, este absolut evident acum că – indiferent dacă vorbim despre securitate, economie, probleme climatice ori migraţie – parteneriatul nostru poate aduce rezultate concrete într-un singur fel; altminteri, separat, acestea nu ar putea să apară nici în Europa, nici în Africa.

    Liderii europeni și africani au pus în evidență necesitatea imperativă de a ameliora condițiile de viață ale migranților și refugiaților în Libia. Mai mult, în vederea abordării în comun a situației dramatice a celor care sunt victime ale rețelelor criminale, în special pe teritoriul Libiei, s-a convenit să instituie o forță de intervenție comună Uniunea Europeană-Uniunea Africană-ONU, pentru a salva și a proteja viețile migranților și ale refugiaților de-a lungul rutelor migratorii, în special, pe teritoriul Libiei.