Radio România Internațional

Tag: Uniunea Europeana

  • Retrospectiva săptămânii 20.03 – 26.03.2022

    Retrospectiva săptămânii 20.03 – 26.03.2022

    Summituri în contextul războiului din Ucraina

    Mobilizare diplomatică fără precedent a democraţiilor occidentale, în această săptămână, la Bruxelles, unde au avut loc trei summituri dedicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi al celor mai puternice şapte ţări industrializate. Liderii G7 au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să respecte decizia Curţii Internaţionale de Justiţie şi să îşi suspende imediat operaţiunile militare în Ucraina. În declaraţie se solicită, totodată, retragerea forţelor ruseşti, iar G7 promite să se asigure că sancţiunile impuse Moscovei vor fi aplicate cu stricteţe. În cadrul summitului NATO, Alianţa a decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei. Este cea mai gravă criza de securitate dintr-o generaţie, a declarat șeful organizaţiei, Jens Stoltenberg. Secretarul general al Alianţei, al cărui mandat a fost prelungit până la 30 septembrie 2023, a anunţat că patru noi grupuri de luptă vor fi create în România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, în consolidarea celorlalte patru formate deja în Polonia şi ţările baltice. Decizia este menită să întărească flancul estic al NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră. Liderii Alianței vor elabora, de asemenea, planuri pentru crearea de forţe şi capacităţi suplimentare înainte de summitul lor din iunie, a precizat, într-o declaraţie, președintele SUA, Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a venit în această săptămână în Europa pentru a participa, la Bruxelles, la summiturile menționate si pentru a merge în Polonia, țară spre care s-au îndreptat cei mulți dintre refugiații din Ucraina. În cadrul reuniunii NATO, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că întărirea prezenţei aliate în România la Marea Neagră şi pe întreg flancul estic reprezintă un obiectiv strategic al Bucureștiului, ca răspuns la implicaţiile agresiunii ruse asupra securităţii europene şi euroatlantice.

    Decizii pentru siguranța energetică a Europei

    Impactul economic al războiului din Ucraina, criza refugiaţilor şi siguranţa energetică a Europei, pe fondul măsurilor de reducere a dependenţei faţă de Rusia – sunt temele agendei Consiliului European de la Bruxelles. Comisia Europeană vrea ca statele membre să cumpere împreună gaze naturale, în încercarea de a consolida securitatea energetică a Uniunii şi de a reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti. O strategie în acest sens a fost făcută publică miercuri de executivul comunitar, înaintea reuniunii de la Bruxelles a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană. Un grup de lucru nou înfiinţat ar urma să se ocupe de încheierea de parteneriate cu ţări din afara spaţiului comunitar, iar activitatea acestei echipe ar urma să se inspire din experienţa dobândită în timpul pandemiei, când au fost cumpărate în comun vaccinuri anti-COVID-19 pentru toate statele membre, precizează Comisia Europeană. În logica reducerii dependenței de gazul rusesc se numără și anunțul preşedintelui Joe Biden şi al şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind un acord pentru suplimentarea transportului de gaz lichefiat care vine în Europa din Statele Unite. Totodată, Bruxellesul vrea ca fiecare stat membru să se asigure că până la 1 noiembrie are suficiente rezerve de gaze pentru iarnă, de cel puţin 80% din capacităţile proprii de înmagazinare, proporţie care ar urmă să crească la 90%, din iarna următoare. În același timp, criza energetică generată de războiul din Ucraina i-a făcut pe oficialii europeni să-și reconsidere poziţia faţă de energia pe bază de cărbune. Inclusiv România, care este mai puțin dependentă de resursele energetice din Federația Rusă, se pregătește să extragă mai mult cărbune.

    Sprijin pentru refugiații din Ucraina

    Bruxellesul propune majorarea cu 3,4 miliarde de euro a fondurilor destinate statelor membre care primesc refugiaţi din Ucraina. Banii vor ajunge cu precădere în ţările aflate la graniţa cu această ţară – este vorba de Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, dar şi în cele care au primit cel mai mare număr de persoane în raport cu populaţia lor – Austria, Bulgaria, Cehia şi Estonia. Un comunicat al executivului comunitar precizează că, în momentul de faţă, eforturile se concentrează pe protejarea copiilor, accesul la educaţie, servicii de sănătate, dar şi acces la locuri de muncă şi locuinţe. 10 milioane de ucraineni, adică aproximativ un sfert din populaţia Ucrainei, au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele din cauza războiului declanşat de Rusia, pe 24 februarie. Câteva sute de mii dintre aceștia au trecut granița în România, iar tratamentul de care au beneficiat aici a fost apreciat unanim de partenerii Bucureştiului. Comisia Europeană a decis să trimită în România o echipă care să evalueze cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiaţii ucraineni şi să stabilească modul de decontare a acestora. Pe de altă parte, executivul de la București a pregătit un plan naţional pentru sprijinirea refugiaţilor, șase grupuri de lucru urmând să gestioneze problemele celor care decid să rămână în România. Peste graniță, luptele continuă. Intrată în cea de-a doua lună de război, Ucraina reușește să reziste asaltului armatei ruse, victime sunt de ambele părți, iar negocierile de pace nu s-au soldat deocamdată cu rezultate palpabile.

    Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, a fost colaborator al Securităţii

    Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică, a decis, în această săptămână, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut astfel, prin sentinţă definitivă, hotărârea primei instanţe. De-a lungul timpului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a verificat în mai multe rânduri pe Traian Băsescu, iar acesta a primit adeverinţă de necolaborare cu fosta Securitate, ultima în 2014. În 2019, însă, anul în care Traian Băsescu a fost ales europarlamentar, CNSAS a constatat, pe baza unor documente, că fostul preşedinte a fost colaborator al Securităţii. Într-o primă reacţie, Traian Băsescu a declarat că nu va comenta decizia Instanţei Supreme şi va face demersurile legale la CEDO.


  • Reuniuni urgente la Bruxelles

    Reuniuni urgente la Bruxelles

    La o lună de la declanşarea celui mai grav conflict militar de pe continentul european după a doua conflagrație mondială, liderii Uniunii Europene, ai NATO şi ai G7 au organizat, simbolic, în aceeaşi zi, la Bruxelles, reuniuni consacrate situației generate de invazia Rusiei în Ucraina. Europenii își fac planuri pentru a nu mai depinde de gazul rusesc, cele mai importante 7 economii ale lumii au cerut Moscovei să nu folosească arme nucleare, chimice sau biologice, iar NATO a decis resetarea formatului său defensiv. Flancul estic al Alianţei va avea patru noi grupuri multinaționale de luptă – permanente – în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia – şi va fi sporită apărarea la Marea Neagră.

    Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, liderii din cele 30 de ţări aliate au mai decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei. Totodată, Alianța a solicitat Chinei să se abţină de la a susţine economic sau militar invazia rusească. Toate acestea, subsumate aceluiași scop – ca actualul conflict din Ucraina să nu escaladeze, ceea ce ar putea conduce la internaționalizarea lui.


    Prezent la Bruxelles, președintele român Klaus Iohannis a subliniat că întărirea prezenţei aliate în România şi pe întreg flancul estic al NATO reprezintă un obiectiv strategic al Bucureștiului. Şeful statului a repetat că niciun român nu trebuie să se teamă în contextul conflictului din Ucraina: ʺSuntem parte din cea mai mare, din cea mai puternică alianţă de apărare care a existat vreodată. Militarii noştri sunt bine pregătiţi. Deci pot să spun cu mâna pe inimă, cum se zice, că România nu este în pericol. Românii sunt în siguranţă, prin forţele noastre armate şi prin NATO.ʺ


    Liderii G7 au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să respecte decizia Curţii Internaţionale de Justiţie, să îşi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina și să își retragă forţele din zonă. Cât despre Uniunea Europeană, deși pentru moment un boicot al importurilor de gaz rusesc este imposibil, liderii comunitari caută soluții pentru ca, într-un viitor cât mai apropiat, să nu mai depindă de Moscova.


    Politologul român Andrei Ţăranu este de părere că, niciodată până acum, nu au fost atâtea reuniuni la vârf dedicate aceleaşi crize: ʺConflictul părea mai degrabă unul economic între Statele Unite şi China, China văzută ca un fel de challenger global. Or, din acest moment Rusia a acaparat, putem spune, aproape tot spaţiul public şi tot spaţiul politic prin acest conflict care nu este motivat practic în niciun fel asupra unui stat suveran, a unui stat din Europa şi a unui stat care avea dorinţe democratice. Or, în condiţiile astea, atât Uniunea Europeană, cât în special NATO s-au raliat foarte repede şi au început o schimbare de paradigmă.ʺ Căci, mai spune politologul român, la ora actuală asistăm la o schimbare geopolitică majoră.


  • România este alături de Republica Moldova

    România este alături de Republica Moldova

    România este alături de Republica Moldova, aşa cum a fost mereu, a subliniat Preşedintele Klaus Iohannis, miercuri, la Chişinău, apreciind eforturile acestei ţări în contextul războiului din Ucraina.

    Am venit astăzi la Chişinău, împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu un mesaj puternic: România este alături de Republica Moldova şi de toţi cetăţenii săi, aşa cum a fost mereu! Pe noi puteţi să contaţi! Şi pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunităţii noastre europene şi euroatlantice, a declarat președintele României.

    Dialogul cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost consistent, cordial şi productiv: Ne-am concentrat în convorbirile de astăzi, cum era de aşteptat, asupra consecinţelor agresiunii armate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. România şi Republica Moldova, ca vecini ai Ucrainei, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a face faţă cât mai eficient acestor efecte, a mai spus șeful statului.

    Pe lângă România, alături de dumneavoastră se află, solidar, toate statele comunităţii noastre europene şi euroatlantice. În aceste momente complicate, vreau întâi de toate să-mi exprim aprecierea pentru efortul impresionant al doamnei Preşedinte Maia Sandu, al Guvernului, al tuturor autorităţilor Republicii Moldova, precum şi pentru mobilizarea exemplară a societăţii civile şi a cetăţenilor în primirea şi îngrijirea persoanelor care caută refugiu din calea ororilor războiului din Ucraina. Am convingerea că acest efort al Republicii Moldova va rămâne pentru mult timp imprimat în amintirea colectivă, ca gest de profundă generozitate şi umanitate, caracteristici reprezentative pentru cetăţenii Republicii Moldova, a afirmat preşedintele României.

    La rândul său, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia a pornit un război neprovocat împotriva Ucrainei, fapt care a fost condamnat ferm de Guvernul de la Chișinău.Din păcate, pe 24 februarie. Federația Rusă a pornit un război neprovocat împotriva Ucrainei. Ne-am trezit cu toții într-o lume sumbră, incertă. Ceea ce se întâmplă în Ucraina e îngrozitor. Acțiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune mare și pe Republica Moldova.

    Maia Sandu, a declarat că ţara sa are nevoie de sprijinul partenerilor pentru a depăşi provocările cauzate de războiul din Ucraina. Avem nevoie de sprijinul partenerilor și prietenilor noștri pentru a le depăși. Republica Moldova a condamnat ferm agresiunea militară asupra Ucrainei și a chemat la pace din prima oră a acțiunilor militare. Tot din primele ore, țara noastră a acordat ajutor țării vecine și prietene, primind oamenii săi care fug din calea războiului.


    340.000 de persoane au trecut frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina de la începutul războiului, 100.000 de refugiaţi rămânând în Republica Moldova. Asistăm la o adevărată dramă umană, a subliniat Maia Sandu.

    Preşedintele român Klaus Iohannis şi premierul
    Nicolae Ciucă au fost primiţi, in aceasta după-amiaza, la Chişinău, de
    preşedintele şi premierul Republicii Moldova (majoritar romanofone), Maia Sandu
    şi Natalia Gavriliţa.


    Pe 4 martie, Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. România
    a anuntat ca va acorda tot sprijinul în acest demers.

  • Corul de Copii Radio lansează “Școala de cor”

    Corul de Copii Radio lansează “Școala de cor”

    Corul de Copii Radio lansează – la inițiativa dirijorului ansamblului, Răzvan Rădos – proiectul Școala de Cor, atelier de muzică și mișcare dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 13 ani.

    Un adevărat ambasador cultural al României peste hotare și o pepinieră de talente pentru scenele muzicale din România, Corul de Copii Radio a aniversat 75 de ani de existență în 2020. Activitatea curentă susținută de ansamblul Radio România înseamnă spectacole de muzică, dans, proiecții video etc. – prezentate pe scena Sălii Radio -, înregistrarea periodică a unor albume realizate de Editura Casa Radio și participări la evenimente de prestigiu, cum ar fi evoluția pe scena Festivalului Internațional George Enescu.

    Pentru admiterea în proiectul Școala de Cor, cei mici sunt invitați la preselecție în data de 20 martie 2022 (duminică), la ora 10:00, la sediul Radio România din strada Temișana, nr. 31, sector 1, București.

    Proba de admitere va consta în interpretarea unui cântec cu text în limba română.

    Limitele de vârstă sunt:

    – 7 – 13 ani – pentru fete.

    – 7 – 10 ani – pentru băieți.

    Înscrierile se vor face în ziua preselecției. Pentru detalii ne puteți contacta la adresa coruldecopiiradio@gmail.com sau pe pagina de Facebook Corul de Copii Radio.

    Creat în 1945, Corul de Copii Radio este o adevărată şcoală de educaţie prin muzică a tinerelor generaţii și o pepinieră de talente pentru scena muzicală românească. Aici au făcut primii pași în cariera artistică Ileana Cotrubaş, Silvia Voinea, Voicu Enăchescu, George Crăsnaru, Roxana Briban, Roxana Constantinescu şi mulţi alţii. Fondatorul corului, dirijorul Ion Vanica, urmat de Elena Vicica, Eugenia Văcărescu Necula, Voicu Popescu și astăzi Răzvan Rădos, au contribuit decisiv la parcursul artistic al ansamblului.

    În 2015, Corul de Copii Radio s-a calificat – alături de alte 8 ansambluri din întreaga lume – în finala de la Munchen a uneia dintre cele mai prestigioase competiţii corale internaţionale: Let The Peoples Sing. Concursul este un apreciat eveniment din circuitul muzicii vocale, aflat sub auspiciile Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union).

    Cele peste 50 de participări la festivaluri, turnee artistice şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, Japonia, SUA şi Canada, au adus ansamblului Radio România distincţii şi premii. Mai mult, în 2004, corul a avut onoarea de a primi titlul de Ambasador cultural al Uniunii Europene, acordat de către Federaţia Corurilor din Uniunea Europeană.

    Spectacolele Corului de Copii Radio depăşesc graniţele unui simplu concert, momentele muzicale fiind completate de joc dramatic, sugestive elemente de recuzită şi proiecţii video. Recitalurile, concertele a cappella, contribuţiile aduse interpretărilor unor capodopere vocal-simfonice alături de Orchestra Naţională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Filarmonica din München, Orchestra de Stat Bavareza – sub bagheta unor mari maeştri români şi străini ca Iosif Conta, Horia Andreescu, Christian Badea, Jing Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta etc. – au dezvăluit deosebitele calităţi interpretative ale formaţiei.

  • Klaus Iohannis, mesaj în deschiderea trilateralei România – Polonia – Turcia

    Klaus Iohannis, mesaj în deschiderea trilateralei România – Polonia – Turcia

    Agresiunea rusă contra Ucrainei şi noua realitate de securitate definită prin prezenţa militară masivă a Federaţiei Ruse în Ucraina şi în Belarus confirmă în modul cel mai elocvent necesitatea şi urgenţa consolidării posturii NATO pe Flancul Estic, a spus președintele României, Klaus Iohannis, marţi, în debutul trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională.

    România a pledat insistent, în ultimii ani, pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO pe întregul Flanc Estic, într-un mod unitar şi coerent. Agresiunea rusă contra Ucrainei şi noua realitate de securitate definită prin prezenţa militară masivă a Rusiei în Ucraina şi în Belarus confirmă în modul cel mai elocvent necesitatea şi urgenţa acestei consolidări a posturii pe Flancul Estic. Salut măsurile adoptate recent la nivelul NATO, respectiv suplimentarea forţelor, inclusiv în România, activarea Planurilor de Răspuns Gradual şi desfăşurarea, în premieră, a Forţei NATO de Răspuns, ca parte a apărării colective. Apreciem contribuţiile aliate din România şi ţin să mulţumesc Poloniei şi Turciei pentru că sunt parte a acestor eforturi de asigurare a unei posturi robuste a NATO în ţara noastră şi în regiunea Mării Negre. Dorim, în acest context, ca decizia aliată de înfiinţare a unui Grup de luptă în România să fie aprobată cât mai curând posibil şi contăm pe sprijinul ţărilor dumneavoastră în acest sens.

    Țara noastră îşi va consolida capacitatea de apărare. Intenţionăm să creştem cheltuielile militare de la 2% din PIB, cât sunt în prezent, la 2,5%. Este important să asigurăm condiţii mai bune pentru înzestrarea forţelor noastre armate, pentru a se instrui mai bine şi a răspunde mai eficient nevoilor operaţionale ale Armatei României şi provocărilor de securitate actuale şi în perspectivă, a arătat șeful statului.

    Este cea mai gravă criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. România condamnă agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi va continua să acorde asistenţă multidimensională Kievului în aceste momente dificile pentru poporul ucrainean. Rrecent, s-a decis înfiinţarea în România a unui centru de distribuţie a asistenţei umanitare internaţionale pentru Ucraina, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor către Ucraina şi cetăţenii săi, a mai spius președintele Iohannis

    Șeful statului a subliniat importanța României, Poloniei şi Turciei în cadrul Alianţei Nord-Atlantice și și-a exprimat convingerea că mai ales în actualul context securitar, printr-un dialog trilateral intensificat, pe multiple dimensiuni, ne vom coordona mai bine eforturile, vom putea iniţia noi proiecte de cooperare şi vom obţine rezultate benefice pentru România, Polonia şi Turcia şi pentru securitatea regională. Totodată, împreună putem face mai mult pentru partenerii estici, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, care au nevoie de sprijinul nostru politic şi practic pentru a rezista diferitelor forme de presiune din partea Rusiei.

    Unitatea de poziţie şi acţiune a NATO, a Uniunii Europene şi a aliaţilor în ansamblu ne conferă o forţă de necombătut. Prin urmare, trebuie să rămânem uniţi şi solidari, dedicaţi apărării valorilor şi principiilor care ne leagă, dar, în egală măsură, şi apărării colective, aşa cum este prevăzută de articolul 5 al Tratatului de la Washington, a afirmat președintele României, atrăgând atenţia asupra necesităţii de a sprijini Republica Moldova, care se confruntă cu dificultăţi sporite în gestionarea fluxului crescut de refugiaţi şi cu o nouă posibilă criză energetică.

    Agenda trilateralei România – Polonia – Turcia la nivel de consilieri prezidenţiali pentru securitate naţională vizează Summitul NATO programat, situaţia de securitate pe Flancul Estic, migraţia şi terorismul, precum şi schimbările climatice. România apreciază în mod deosebit parteneriatele strategice cu Polonia şi Turcia şi cooperarea bilaterală excelentă cu aceste ţări în multiple domenii de interes comun.

    Prietenia şi legătura specială dintre Bucureşti, Varşovia şi Ankara reprezintă o bază solidă pe care putem dezvolta în continuare colaborarea noastră, inclusiv în acest format trilateral, a mai spus Klaus Iohannis.

  • Jurnal românesc – 08.03.2022

    Jurnal românesc – 08.03.2022

    Românii de pretutindeni,
    înscrişi în învăţământul universitar din ţara noastră, vor beneficia de burse
    egale ca valoare cu cele ale studenţilor români,     este prevăzut într-un proiect
    de lege adoptat de Senat. Iniţiat de parlamentari de la PNL, PSD, AUR, USR PLUS
    şi ai minorităţilor naţionale, actul normativ mai prevede că bursele pentru
    românii de pretutindeni se vor acorda pe toată durata anului calendaristic,
    inclusiv pe perioada vacanţei de vară, iar beneficiarii acestora pot primi şi
    burse pentru performanţe academice în aceleaşi condiţii cu studenţii cetăţeni
    români. Peste 4.800 de români de pretutindeni sunt înscrişi în învăţământul
    universitar din România, dintre care aproape 3.000 la studii de licenţă, circa
    1.700 la master, 44 la doctorat şi 137 în anul pregătitor, majoritatea aceştora
    fiind din comunităţi istorice. Cei mai mulţi beneficiari ai acestor burse sunt
    din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică.
    Impactul financiar al cheltuielilor propuse de noua lege este de aproximativ 15
    milioane lei. În prezent, bursele acordate românilor de pretutindeni sunt de 65
    de euro/lună pentru studenţii de licenţă, 75 de euro/lună pentru masteranzi şi
    85 de euro/lună pentru doctoranzi, cuantumul acestora fiind sub nivelul celor
    acordate studenţilor români cu cetăţenie şi domiciliul în România. Senatul a
    fost prima cameră sesizată, iar pentru ca legea să intre în vigoare trebuie
    adoptată şi de Camera Deputaţilor.




    Statele membre ale Uniunii
    Europene au convenit începerea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova
    şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar.     Parisul,
    care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a anunţat că cele 27 de
    state membre au cerut Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum.
    Ucraina a cerut săptămâna trecută formal aderarea la UE, urmată de Republica
    Moldova şi Georgia, aderare care implică însă un proces laborios şi îndelungat.
    La scrut timp după ce administraţia de la Chişinău a decis să depună cererea de
    aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou,
    recunoaşterea independenţei acestei regiuni pe teritoriul căreia sunt dislocate
    ilegal, de 30 de ani, armament şi militari ruşi. Cererea Republicii Moldova de
    aderare la comunitatea europeană vine într-un moment compicat, în care Ucraina
    a fost invadată de trupele Moscovei. Deşi îşi doreşte aderarea la UE, Chişinăul
    nu a părăsit Comunitatea Statelor Independente, o organizație economică
    alcătuită din foste ţări sovietice şi condusă de Rusia. Preşedintele moldovean,
    Maia Sandu, a anunţat că Republica Moldova va renunța la această calitate
    atunci când va avansa suficient de mult pe calea eurointegrării.




    Scurtmetraje românești
    realizate de tineri regizori de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală și
    Cinematografică I.L. Caragiale din București, reprezintă România la
    a 28-a ediție a Festivalului Internațional de film de scurtmetraj IFSAK, ce are
    loc la Istanbul între 7 şi 13 martie.     Este vorba despre 9 Balloons,
    regizat de Teodora Cătănea, Rebeca Dăduianu, Teodora Gavriluț, Dorel Mărgărit,
    Ștefania Mihai, Alexandra Jucan, Alexandra Ionescu, Bianca Oana şi Adrian
    Ștefănescu, Izolare Omnibus de Adrian Enescu, Alexandra Creţa,
    Gheorghe Alina, Popescu Ioana, Răzvan Sersescu şi Socor Ruxandra, Lost
    Paradise de Marius Papară, Summer Planning de Alexandru
    Mironescu, El iubește ochii mei de Enxhi Rista şi Venim pe
    rând și mergem pe sărite de Mihnea Toma. Proiecţiile au loc în sala de
    cinema a Institutului Francez din metropola turcă. Alături de România, la
    manifestare participă scurtmetraje din Franța, Grecia, Ungaria, Norvegia,
    Brazilia, Egipt, Iran, Noua Zeelandă, Vietnam şi Cuba. Prezenţa țării noastre
    la eveniment este sprijinită de Institutul Cultural Român Dimitrie
    Cantemir din Istanbul.




    Expoziţia de broderii
    Unde-i pace și iubire e noroc și fericire! va fi deschisă, pe 9
    martie, la Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român de la Budapesta în
    contextul marcării Zilei Internaţionale a Femeii şi a sărbătorii celor 40 de
    mucenici.     Manifestarea va reuni exponate din regiunea Crișuri-Mureș-Tisa, pânze
    ornate cu îndemnuri, cusute cu aţă roşie sau albastră, sau cu fire subţiri,
    răsucite, din bumbac. Acestea vor fi însoțite de etichete ce conţin atât
    proveniența, cât și traducerea textului brodat, în limbile maghiară, engleză și
    română. Expoziția va fi inaugurată de curatoarea evenimentului, Anca Becan,
    jurnalist la redacția de limba română a Studioului din Seghedin al radioului
    public maghiar. Evenimentul se va desfășura în limba română, cu traducere în
    maghiară. Intrarea este liberă.


  • Di iu ahurhimu s’ghivăsimu istoria

    Di iu ahurhimu s’ghivăsimu istoria

    Tu kirolu cându politica și bana internațională eara di dumenea-a mințălor luñinati, s’ufilisea lenu turlii di teorii, cu numi sugestivi: teoria-a salamlui, practica garanțiilor di securitate, logica a murmintiloru diplusiti. Tora să zburaşti ti urnekea-a cânilui cari alagă după aftukină, di alatră fuvirosu, și nu știe ţi s’facă atumţea cându u agiundzi di dinăpoi. Cara nu va s’aprukemu iţi muabeti, avem practiţ, aţea a provocarillei, a preţedintului, avem Anschluss (alikearea ali Austrie di Ghirmănie), avem ultimatumuri și nopțăli a “cățutilor lundză”. Tora himu tu ună catastisi di sumarizare a aluştor practiţ și di reinterpretarea-a loru.



    Zori easti s’exighisimu aţea ţi s’faţi tu aesti dzăli, tru ună văsilie, Ucraina, viţină cu România. Sinurlu cu Ucraina easti sinurlu NATO și a Uniunillei Europeane tu spațlu ditu data a aţiloru patru state, România, Ungaria, Slovacia și Polonia. Anaparti di Ucraina easti Rusia, ună văsilie cât un continentu ma mari, cari easti totna cu minduita s’arkişură pisti ñîcăzanca Europă. Tru aistu kiro, aestă minduită acăţă calea lăhtăroasă a unlui polimu, fenomen pi cari văsiliili europene și aţeali dimocratiţi afanu ălu feaţiră, juridic, tu ligăturli anamisa di eali.


    Acă faţi parti ditu Consiliului di Securitati a Organizațiillei Națiunilor Unite, ţi easti ună formulă di bitisită a unlui polimu mondial, Rusia bagă sumu semnul a ntribarillei baş idheili di bănaticu iriñeaticu, instituționalizati după conflagrația cari adusi ahătă zñie ali Rusie. Ti ciudie ică maş simbolic, Rusia nkisi polimlu contra ali Ucraină tru aestu mesu căndu u ari prezidinţillea rotativă a Consiliului di Securitati, iu easti cumu ţi s’hibă unu ditu aţelli ţinţi membri permanență.


    Neise, s’veadi că nu putemu s’alăsămu nanăparti istoria. Maxusu că discursul cari băgă thimeallili a nibuniillei ti disvărtearea ţi u bănămu faţi recursu la istorie. Un recursu perversu la ună istorie interpretată di un adolescent frustrat, cari ghivăseaşti pi ansăriti iara tu giumitati s’dănăseaşti. Cându asculță ună logică ași di inversată, aștepță fronimu s’vedz bitisita, ta s’akicăseşţă di iu ahurheaşti recursulu istoric. Cu alti zboară, vrem s’vidim ţi momentu lăitu di veacuri va ta să znuească măritlu lidir tru sândziroslu a lui dimersu. Ti dialihea, suntu scoasi ditu aduterli amint iţi argumente ţi poati s’aspargă averlu ufiţialu, ică suntu di acunapuda, prin interpretări ca ti ciudie.


    Cându s’dănăseaşti dalga di reproșuri, mindueşti s’ieși ditu ciuduseari și s’faţ isapi cathi unu di aesti elemente și s’akicăseşţă ţi va s’facă ma largu. Cumu ţi s’hibă, va s’himu şi himu năstricuţ di evoluțiile apocaliptiţi ditu Ucraina. Ari tum inti xanaamintarea ali Uniuni Sovietică? Lidirlu rus lugurseaşti că puterea politică di atumţea dusi la slăghearea și la dispariția aliştei construcții comunistă. Va s’dicodificămu aoa unu sticu di pişmănlăki ama, tru idyiulu kiro, ălli si caftă giueapi ali Ucraină că fu favorizată di Lenin, Stalin și alță lidiri comuniști, cari ălli criscură loclu pritu naili sinuri. Neasimu ndreptu la Uniunea Sovietică, purtaț di retorica speţifică a aţiloru añi, ama suntu multe reproșurli mplini di evocări ditu istoria recentă, episodlu Kosovo, catandisea ditu Siria, aribelii ditu sudluaereţ di irini ali Rusiei ditu anii 90. Aflăm că Stalin llia și da teritorii, tru kirolu anda faţi gaereţ di irini. Nu s’apufuseaşti disi Stalin easti bun ică arău ama ţi s’număseaşti “gaereţ di irini” easti un cinic pactu secretu nazisto-comunist pritu cari URSS arăki Basarabia di la România, Estul ali Polonie și trei ripubliţ baltiţi tut cu tut.



    Concluzia east că Ucraina nu avea ndreptul s’adară ici ţiva ţi adră aţelli 31 di ani a allei di recentă existență ca stat indipendint, membru al ONU, niţi NATO nu avea ndreptul s’armănă tu lucru a diapoa Statele Unite, ţi mata să zburămu, s-amintă ta s’enervează și s’dicadă. Dipunănda tru istorie, cu ţeara tru mână, aflămu lumi ditu tricutlu kiro și periculoase. Easti hilar să spuñi că Rusia nu atacă pi vărrnu, vărnăoară. Nu ti contradzăti maş simpla cronologie a aluştoru ditu soni secole, ama și faptul că dupu ma ptănu di 24 di sihăţ vrea s’dizligai câñilli turbaț a polimlui tru ună casă europeană iu iriñea garanteadză ndrepturli a omului, a tutuloru oamîñilor cari băneadză aoa nica şi tru lumea tută.



    Autoru: Marius Tiţa

    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • România sprijină integrarea Ucrainei, a R.Moldova şi Georgiei în UE

    România sprijină integrarea Ucrainei, a R.Moldova şi Georgiei în UE

    România sprijină ”pe deplin” integrarea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei în Uniunea Europeană (UE), a afirmat, marţi, preşedintele României, Klaus Iohannis.

    România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova şi Georgiei în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în familia europeană, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate, a scris șeful statului, pe o pagină de socializare.

    mesaj-iohannis.png

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că a semnat o cerere oficială de aderare a țării sale la UE și a cerut acesteia să permită aderarea imediată a Ucrainei printr-o procedură specială.

    ”Noi, preşedinţii statelor membre UE: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonia, Republica Slovacă şi Republica Slovenia credem cu tărie că Ucraina merită să primească imediat o perspectivă de aderare la UE”, se arată într-o scrisoare deschisă publică luni.

  • România a suplimentat contribuţia la misiunea EUFOR ALTHEA

    România a suplimentat contribuţia la misiunea EUFOR ALTHEA

    România a suplimentat contribuţia la misiunea EUFOR ALTHEA prin activarea rezervei pentru Bosnia şi Herţegovina, a anunţat, duminică, Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Decizia a fost luată la solicitarea conducerii Operaţiei EUFOR ALTHEA.

    27 de militari ai companiei de infanterie din cadrul Rezervei Intermediare pentru Operaţia EUFOR ALTHEA, generată de Batalionul 22 Infanterie ‘Romanaţi’ din Caracal, aflat în subordinea Brigăzii Multinaţionale de Sud-Est din Craiova, au ajuns duminică în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina.


    Potrivit MApN Militarii reprezintă detaşamentul precursor şi vor fi urmaţi, la sfârşitul săptămânii viitoare, de alţi 107 militari din aceeaşi companie, care vor avea în dotare mijloace tehnice blindate – PIRANHA III C, precizează sursa citată. Cei 134 de militari români se adaugă celor 69 care desfăşoară în prezent misiuni în teatrul de operaţii din Bosnia şi Herţegovina.

    Detaşamentul românesc se află sub comanda operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apărării şi va fi integrat în Batalionul Multinaţional al misiunii EUFOR ALTHEA. Militarii români, care vor fi dislocaţi în Camp Butmir, din Sarajevo, vor executa, timp de aproximativ o lună de zile, misiuni în sprijinul autorităţilor locale având ca scop menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate în Bosnia şi Herţegovina.

    Suplimentarea de forţe se înscrie în plafonul aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) privind forţele şi mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional în acest an.

    Misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene (UE) se desfăşoară pe teritoriul Bosniei şi Herţegovinei în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU), începând cu 2004.

    Participarea României la Operaţia EUFOR ALTHEA reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât şi a parteneriatului NATO-UE, reprezentând, în acelaşi timp, un element de menţinere a securităţii şi stabilităţii în regiune, indică MApN.

    Batalionul Multinaţional al misiunii EUFOR ALTHEA este constituit din două companii permanente, una generată de Turcia şi alta, prin alternanţă la un an, de Austria şi Ungaria, un pluton românesc şi alte patru companii de rezervă generate de România, Bulgaria, Slovacia şi de Austria, arată sursa citată.

  • De unde începem să citim istoria

    De unde începem să citim istoria

    Pe vremea când politica
    și viața internațională erau de domeniul minților luminate, se foloseau tot
    felul de teorii, cu nume sugestive: teoria salamului, practica garanțiilor de
    securitate, logica mormintelor suprapuse. Acum se vorbește de pilda câinelui
    care aleargă după mașină, lătrând cu furie, și nu știe ce să facă atunci când o
    ajunge din urmă. Dacă respingem orice discuție, avem practici, cea a
    provocării, a precedentului, avem Anschluss, avem ultimatumuri și nopți ale
    cuțitelor lungi. Acum ne aflăm într-o situație de sumarizare a acestor
    practici și de reinterpretarea a lor.

    E greu de explicat ce se întâmplă în
    aceste zile, într-o țară, Ucraina, vecină cu România. Frontiera cu Ucraina
    înseamnă frontiera NATO și a Uniunii Europene pe spațiul estic a patru state,
    România, Ungaria, Slovacia și Polonia. Dincolo de Ucraina se află Rusia, o țară
    cât un continent mai mare, care are mereu tendința să alunece peste micuța
    Europă. În prezent, această tendință a luat aspectul înfiorător al unui război,
    fenomen pe care țările europene și cele democratice l-au scos, juridic, din
    relațiile dintre ele.

    Deși face parte din Consiliului de Securitate al
    Organizației Națiunilor Unite, după o formulă de sfârșit de război mondial, Rusia
    pune sub semnul întrebării chiar ideile de conviețuire pașnică,
    instituționalizate după conflagrația care a făcut atât de mult rău Rusiei.
    Paradoxal sau doar simbolic, Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei în
    această lună februarie în care deține președinția rotativă a Consiliului de
    Securitate, unde este oricum unul dintre cei cinci membri permanenți.

    Precum se
    vede, nu putem evita istoria. Mai ales că discursul care a pus bazele nebuniei
    în desfășurare pe care o trăim face recurs la istorie. Un recurs pervers la o
    istorie interpretată de un adolescent frustrat, care citește pe sărite iar pe
    la jumătate se oprește de tot. Când asculți o logică așa de inversată, aștepți
    cuminte să vezi finalul, ca să înțelegi de unde începe recursul istoric. Altfel
    spus, vrem să vedem ce moment înnegrit de veacuri vrea să refacă mărețul lider
    în sângerosul său demers. Bineînțeles, sunt scoase din amintire orice argumente
    ce ar afecta adevărul oficial, sau sunt întoarse pe dos, prin interpretări stranii.

    Când se oprește avalanșa de reproșuri, încerci să ieși din uimire și să
    analizezi fiecare dintre aceste elemente și să înțelegi ce va urma. Oricum, vom
    fi și suntem deja depășiți de evoluțiile apocaliptice din Ucraina. Se vrea
    refacerea Uniunii Sovietice? Liderul rus consideră că puterea politică de
    atunci a dus la slăbirea și la dispariția acestei construcții comuniste. Am
    decodifica aici o undă de regret dar, în același timp, i se reproșează Ucrainei
    că a fost favorizată de Lenin, Stalin și alți lideri comuniști, care i-au
    rotunjit teritoriul. Ne-am dus direct la Uniunea Sovietică, purtați de retorica
    specifică acelor ani, dar sunt multe reproșurile pline de evocări din istoria
    recentă, episodul Kosovo, situația din Siria, rebelii din sudul Rusiei din anii
    90. Aflăm că Stalin ia și dă teritorii, în timp ce face eforturi de pace. Nu se
    hotărește dacă Stalin este bun sau rău dar ce se numește eforturi de pace
    este un cinic pact secret nazisto-comunist prin care URSS a luat Basarabia
    României, Estul Poloniei și trei republici baltice cu totul.

    Concluzia ar fi că
    Ucraina nu avea dreptul să facă nimic din ce a făcut în cei 31 de ani ai săi de
    recentă existență ca stat independent, membru al ONU, nici NATO nu avea dreptul
    să trăiască iar Statele Unite, ce să mai vorbim, s-a născut ca să enerveze și
    să decadă. Coborând în istorie, cu lumânarea în mână, descoperim lumi trecute
    și periculoase. Este hilar să spui că Rusia nu a atacat pe nimeni, niciodată.
    Nu te contrazice doar simpla cronologie a ultimelor secole, dar și faptul că
    peste mai puțin de 24 de ore aveai să dezlegi câinii turbați ai războiului
    într-o casă europeană unde pacea garantează drepturile omului, tuturor
    oamenilor care trăiesc aici și chiar în lumea largă.

  • UE: Nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

    UE: Nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

    Liderii Uniunii Europene (UE) au convenit joi asupra unui pachet masiv de sancţiuni la adresa Rusiei, Sunt vizate sectoarele energiei, finanţelor şi transporturilor, conform unei declaraţii comune a statelor membre, transmite dpa.

    Pachetul, mai cuprinzător decât restricţiile anterioare ca răspuns la agresiunea Rusiei, include interdicţii de export de tehnologie şi restricţionarea accesului Moscovei pe pieţele financiare ale UE. Au fost convenite restricţii privind călătoriile cu paşapoarte diplomatice şi de serviciu.

    UE urmează, de asemenea, să pregătească mai multe sancţiuni la adresa Rusiei şi a Belarusului, potrivit declaraţiei care solicită o pregătire rapidă a mai multor sancţiuni care vor acoperi şi Belarus.

    Polonia, Slovenia şi Belgia au făcut presiuni puternice pentru cele mai puternice sancţiuni posibile asupra Rusiei înaintea summitului extraordinar al Consiliului European.

    Trebuie să fim uniţi în privinţa unor sancţiuni masive, a unor sancţiuni severe împotriva lui Putin şi a Rusiei, a declarat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, adăugând că UE trebuie să fie decisivă şi nu naivă.

    Sunt în curs de pregătire noi sancţiuni împotriva Rusiei, au declarat surse diplomatice pentru dpa, inclusiv excluderea din sistemul de plăţi SWIFT. Cu toate acestea, unii lideri din UE au considerat că SWIFT ar fi trebuit să se numere printre opţiunile deja prezentate. Prim-ministrul Sloveniei, Janez Jansa, a declarat că decizia de excludere este una pe care trebuie să o luăm.

    Cancelarul german Olaf Scholz a spus ca este important să păstrăm opţiuni de rezervă pentru o situaţie în care ar putea fi necesar sa depăşim acest stadiu, fără a elabora asupra posibilelor scenarii.

    Lituania şi Polonia şi-au exprimat regretul în legătură cu naivitatea UE faţă de Rusia şi a declarat că UE nu a fost suficient de decisivă pe parcursul acestei crizei.

    Nu avem suficient succes, nu suficient de decisiv pentru a opri, pentru a împiedica Rusia, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, adăugând că eforturile diplomatice nu au funcţionat, iar Vladimir Putin a minţit de multe ori.

    În ultimul timp, liderii europeni au depus toate eforturile diplomatice pentru a încerca să evite această criză, pentru a dezescalada situaţia, a afirmat prim-ministrul irlandez Micheal Martin.Dar este foarte clar că Rusia intenţiona să atace militar poporul ucrainean.

    Pachetul de sancţiuni urmează să fie coordonat nu numai cu Statele Unite, Marea Britanie şi Canada, ci şi cu Australia şi Japonia, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

    Conducerea rusă se va confrunta cu o izolare fără precedent, a declarat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, anunţând pachetul.

  • Reguli năi ti transportatorlli di părmătii

    Reguli năi ti transportatorlli di părmătii

    Transportatorlli di părmătii cari lucreadză tru văsiliili membre ale Uniunii Europene suntu obligaț s’tiñisească, di luni, niscănti reguli incluse tru pruviderli a Pachetului Mobilitate. Ase, firmele lipseaşti ş’aducă acasă camioanele unăoară la cathi doi meşi, aţea ţi nsimneadză, lugursescu aeşti, consum di carburantu, poluare şi săhăţ kiruti tru dirveñi, maxusu tră firmele di profil ditu estul a Europăllei, impliţit ditu România. Năile misuri fură apufusiti nica di aoa şi doi ani și s’loară, uidisitu cu forurli europene, ca şoferllii s’aibă hăiri di ma multi ndrepturi.



    România, deadunu cu alte state, contestă Pachetul Mobilitate la Curtea di Justiţie a Uniunillei, spunănda că misura easti tru contradicţie cu politica europeană di decarbonizare şi zñiipseaşti libira urdinari a părmătiilor. Uidisitu cu minduita ali Românie, ama și aţeali 8 state ditu Uniunea Europeană, ntră cari Bulgaria, Cipru, Lituania, Polonia și Ungaria, noua turlie a Pachetului Mobilitate va s’ducă la creaștirea-a numirlui di “curse goale” cari va să scoată tu migdani emisii suplimentare di dioxid di carbon. Ma multu, turnarea la văsilia di origine la cathi doi meşi echivaleadză cu ună ñille di camioane ma multu ndzuuă pe călliurli europene și la sinuri, fără niţi ună justificari economică.



    Ună ş-ună după aprobarea a Pachetlui Mobilitate, aoa şi doi ani, un studiu a firmăllei di consultanță și audit KPMG estima ună ñicurari a veniturilor ditu transporturli internaționale di părmătii tră firmele românești cu 4,5 miliardi di euro și riscul di relocari a emburlăkillei. ,,Studiul KPMG evidințiadză faptul că aplicarea a misurălleii ti turnarea acasă a camioanelor la opt stămâni va s’ducă la ună scădeare cu 4,5 miliardi di euro a veniturilor ditu transportul internațional di părmătie, estimânda, tutunăoară că, pisti 50% ditu transportatorllii români cari opereadză transporturi rutiere internaționale tru UE, cross tradi și cabotaj, ică va ş-dănăsească activitatea ică va ş-mută centrul opearațional tru alte state membre” – spuni un comunicat a Uniunillei Naționale a Transportatorilor Rutieri ditu România (UNTRR). Turnarea a camioanelor acasă unăoară la doi meşi s’bagă tu practico, după ţi, tu ahurhita-a meslui intră pi lucru și Directiva Detașarillei șoferlor tră firmele cari disvărtescu operațiuni di turlia cross-tradi i cabotaj (transport anamisa di dauă state membre, diferite di văsilia di nregistrare a firmăllei), dzăţ di ñilli di șoferi români hiinda implicaț tru aestă activitate.



    Uidisitu cu Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri ditu România, Bucureștiul easti pi loclu 8 ca piață di transportu tru UE și a treia poziție la operațiuni di transportu rutieru internațional di turlia cross tradi și cabotaj. Datile ofiţiale spunu că Transportul rutier aduţi aproximativ 5% ditu PIB-ul României, hiinda principalul contributor la exportul di serviţii a văsiliillei – 22 di miliardi di euro tru patrulli ani ditu soni. Dupu aţeali ditu soni iski, tru aistu kiro ari 36.000 di firme active tru transporturi tru România, cu aproximativ 250.000 di șoferi profesioniști.




    Autor: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala




























































  • Reguli noi pentru transportatorii de mărfuri

    Reguli noi pentru transportatorii de mărfuri

    Transportatorii
    de mărfuri care lucrează în ţările membre ale Uniunii Europene sunt obligați să
    se supună, de luni, unor noi reguli incluse în prevederile Pachetului
    Mobilitate. Astfel, firmele trebuie să îşi aducă acasă camioanele o dată la
    fiecare două luni, ceea ce înseamnă, consideră acestea, consum de carburant,
    poluare şi timp pierdut în vămi, mai ales pentru firmele de profil din estul
    Europei, implicit din România. Noile măsuri au fost decise încă de acum doi ani
    și au fost luate, potrivit forurilor europene, pentru ca şoferii să beneficieze
    de mai multe drepturi.

    România, alături de alte state, a contestat Pachetul
    Mobilitate la Curtea de Justiţie a Uniunii, arătând că măsura este în
    contradicţie cu politica europeană de decarbonizare şi afectează libera
    circulaţie a mărfurilor. Potrivit României, dar și altor 8 state din Uniunea
    Europeană, printre care Bulgaria, Cipru, Lituania, Polonia și
    Ungaria, noua formă a Pachetului Mobilitate va conduce la creșterea numărului
    de curse goale care va genera emisii suplimentare de dioxid de carbon. Mai
    mult, revenirea la țara de origine la fiecare două luni echivalează cu o mie de
    camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio
    justificare economică.

    Imediat după aprobarea Pachetului Mobilitate, acum doi
    ani, un studiu al firmei de consultanță și audit KPMG estima o reducere a
    veniturilor din transporturile internaționale de mărfuri pentru firmele
    românești cu 4,5 miliarde de euro și riscul de relocare a afacerii. ,,Studiul
    KPMG evidențiază faptul că aplicarea măsurii întoarcerii acasă a camioanelor la
    opt săptămâni va conduce la o scădere cu 4,5 miliarde de euro a veniturilor din
    transportul internațional de marfă, estimând, totodată că, peste 50% din
    transportatorii români care operează transporturi rutiere internaționale în UE,
    cross trade și cabotaj, fie își vor întrerupe activitatea fie își vor muta
    centrul operațional în alte state membre     – arată un comunicat al Uniunii
    Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Întoarcerea
    camioanelor acasă o dată la două luni se aplică, după ce, la începutul lunii a
    intrat în vigoare și Directiva Detașării șoferilor pentru firmele care
    desfășoară operațiuni de tip cross-trade sau cabotaj (transport între două
    state membre, diferite de țara de înregistrare a firmei), zeci de mii de șoferi
    români fiind implicați în această activitate.

    Potrivit Uniunii Naționale a
    Transportatorilor Rutieri din România, Bucureștiul ocupă locul 8 ca piață de transport în UE și a
    treia poziție la operațiuni de transport rutier internațional de tip cross
    trade și cabotaj. Datele oficiale arată că Transportul rutier generează aproximativ
    5% din PIB-ul României, fiind principalul contributor la exportul de servicii
    al țării – 22 de miliarde de euro în ultimii patru ani. Potrivit ultimelor statistici,
    în prezent sunt 36.000 de firme active în transporturi în România, cu aproximativ
    250.000 de șoferi profesioniști.


  • Jurnal Românesc – 21.02.2022

    Jurnal Românesc – 21.02.2022

    Ministerul Afacerilor
    Externe de la Bucureşti le cere românilor să părăsească Ucraina cât mai
    curând și să evite deplasările în Peninsula Crimeea și zona de est a
    Ucrainei, respectiv regiunile Doneţk și Lugansk, precum și în zona de frontieră
    a Ucrainei cu Rusia și Belarus.     MAE recomandă puternic cetățenilor români
    evitarea oricărei deplasări în Ucraina, manifestarea unei atenții deosebite și,
    de asemenea, recomandă să ia în considerare părăsirea teritoriului acestui stat
    cât mai curând. Totodată, MAE le recomandă românilor aflaţi pe teritoriul
    Ucrainei să îşi notifice coordonatele prezenţei lor la misiunea diplomatică de
    la Kiev sau la oficiile consulare din Ucraina, inclusiv prin intermediul
    portalului econsulat.ro. Ministerul atrage atenţia că situația de securitate se
    menține tensionată și fluidă, iar în situaţii ce ar necesita acordarea de
    asistenţă şi protecţie consulară cetăţenilor români în Peninsula Crimeea,
    respectiv în regiunea Donbas din estul Ucrainei, capacitatea misiunilor
    diplomatice şi a oficiilor consulare ale României este foarte limitată.
    Cetăţenii români pot solicita asistenţă şi protecţie consulară Ambasadei
    României la Kiev, precum şi oficiilor consulare de la Odessa, Cernăuţi şi
    Solotvino.




    Peste 6,4 milioane de
    cetăţeni din Uniunea Europeană au solicitat permis de şedere permanentă în
    Marea Britanie până la sfârşitul lunii ianuarie 2022, majoritatea acestora
    fiind români,     scrie site-ul romani.co.uk, care citează date publicate recent de
    Ministerul de Interne de la Londra. Cetăţenii români au depus 1.133.980 de
    solicitări pentru obţinerea unui statut de rezident. Ei sunt urmaţi de polonezi
    cu 1.124.930 şi de italieni cu 560.720 de cereri. Marea Briatnie a ieşit din
    Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020. Cetăţenii europeni care până la
    sfârşitul anului 2020 s-au stabilit în Regatul Unit în condiţii legale pot
    obţine permisul de şedere permanentă (settled), iar cei care nu îndeplinesc
    acest criteriu, pe cel de şedere temporară (pre-settled). Din totalul de
    solicitări verificate şi aprobate de administraţia britanică până la 31
    ianuarie, 51% au fost soluţionate cu acordarea rezidenţei permanente, iar 41%
    au obţinut rezidenţă temporară. Aceştia din urmă pot obţine permisul de şedere
    permanentă la împlinirea a 5 ani de la data la care s-au stabilit în Marea
    Brtianie.




    29 de cetăţeni români s-au
    aflat printre cei 290 de pasageri ai feribotului Olympia care a luat foc la
    finele săptămânii trecute în Marea Ionică în apropierea insulei greceşti Corfu.
    Ministerul român de Externe arată că aceştia au fost evacuaţi cu succes şi, cu
    ajutorul reprezentaţilor Ambasadei României la Atena, li s-a asigurat
    transportul către Italia, destinaţia lor finală. MAE precizează că, la nivelul
    misiunii diplomatice, nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară din
    partea conaţionalilor implicaţi în incident. Cetăţenii români din Grecia pot
    solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale reprezentanţei
    diplomatice româneşti la Atena +30 210 672 88 75 şi +30 210 672 88 79. Pentru
    situaţiile de urgenţă, există linia telefonică specială a ambasadei +30 697 899
    62 22.




    Cei mai mulţi contribuabili
    străini din Spania, 327.000, sunt români, scrie ediţia spaniolă a publicaţiei
    Ziarul Românesc.     În clasamentul cotizanţilor la sistemul asigurărilor sociale
    din Spania, românii sunt urmaţi de marocani (285.000) și italieni (137.000). În
    total, în Spania lucrează legal peste 2,2 milioane de muncitori străini, cei
    mai mulţi în Catalonia, Madrid şi Andaluzia. Potrivit publicaţiei spaniole El
    Independiente, 672.000 de cetățeni români trăiesc în Spania, dintre care
    aproape jumătate sunt înregistrați la asigurările sociale. Ministerul de
    Externe de la Bucureşti arată însă că românii reprezintă cea mai mare
    comunitate de străini din spaţiul iberic, numărul acestora depăşind 1 milion de
    persoane.




    Brâncuşi văzut în 145
    de portrete şi Anotimpul tăcerilor sunt proiectele prin care
    Ziua Brâncuşi a fost marcată la Pavilionul României la Expo 2020
    Dubai.     Primul proiect a făcut obiectul unui concurs internaţional de arte
    vizuale, destinat elevilor şi studenţilor din cadrul unităţilor de învăţământ
    cu specializare arte plastice, derulat în 2021. Cele 145 de lucrări selectate,
    reprezintă portrete ale sculptorului Constantin Brâncuşi realizate în tehnici
    clasice şi digitale de către tinerii din liceele şi facultăţile de profil din
    ţară şi din străinătate. Al doilea eveniment a cuprins numeroase lucrări ale
    artistului fotograf Ionel Scăunașu, care surprind renumitele opere Masa
    Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinită, în
    cele 4 anotimpuri pe parcursul mai multor ani. Nu în ultimul rând, opera lui
    Constantin Brâncuşi a fost omagiată în Pavilionul României prin susţinerea unui
    atelier de lucrări în cărbune şi grafit, realizat de tânărul sculptor român
    Daniel Rădulescu, la care au participat mii de vizitatori.


  • Un nou prag de infectare – 40.000 de cazuri

    Un nou prag de infectare – 40.000 de cazuri

    România
    a depăşit, marți, pragul de 40.000 de noi cazuri de Covid-19 în 24 de ore – cel
    mai mare de la debutul pandemiei de coronavirus. Cifra reprezintă mai mult
    decât dublu faţă de vârful valului anterior din toamnă. Au fost făcute şi cele
    mai multe teste într-o singură zi – peste 122.000, iar unul din trei rezultate
    a confirmat infecţia. Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva
    COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiţă, consideră că, în prezent, capacitatea de
    testare nu e comparabilă cu cea din alte ţări. La un post privat de televiziune,
    acesta a declarat că, deşi în România a crescut capacitatea de testare pentru
    virusul SARS-CoV-2, încă nu se testează suficient de mult. Potrivit medicului,
    pentru a avea un număr de infectări aproape de realitate, ar trebui să se
    testeze de şase ori mai mult.


    Pe de altă parte, circa 10.000 de persoane
    diagnosticate cu COVID sunt internate în unităţile sanitare din întreaga ţară,
    o cifră dublă faţă de cea raportată în urmă cu două săptămâni. În secţiile de
    terapie intensivă se află aproximativ o mie de bolnavi. Mai bine de trei
    sferturi dintre ei sunt nevaccinaţi anti-COVID. Şi numărul copiilor internaţi
    creşte în mod constant şi a ajuns la câteva sute în secţii şi câteva zeci la
    ATI. Autoritățile atrag atenția că pentru a limita răspândirea coronavirusului
    nu sunt suficiente doar măsurile de protecţie sanitară, este importantă şi
    testarea încă de la primele simptome de boală. Și pentru că ambulanțele nu mai
    fac față numărului mare de cazuri, au fost deschise mai multe centre la care se
    pot prezenta cei simptomatici pentru recoltarea probelor, inclusiv la
    cabinetele unor medici de familie.     Chiar și în cazul creșterii alarmante a
    infectărilor, numărul persoanelor care se vaccinează pentru prima oară
    anti-Covid este de ordinul miilor zilnic, un număr mult prea mic față așteptările
    autorităților.


    Cât privește certificatul verde, acesta este deocamdată valabil
    pe teritoriul României şi pentru cei care au depăşit nouă luni de la doza a
    doua, chiar dacă, de la 1 februarie, în Uniunea Europeană s-a limitat valabilitatea
    acestuia la această perioadă fără doza booster. Şeful Departamentului pentru
    Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, avertizează, însă, că şi România va trebui să
    se adapteze, în curând, regulilor comunitare, iar persoanele care au făcut doza
    a doua de vaccin în urmă cu mai mult de nouă luni vor fi nevoite să o facă şi
    pe a treia pentru a pastra valabilitatea certificatului verde.


    Între timp, România
    a renunţat la împărţirea statelor pe liste în funcţie de incidenţa cazurilor de
    COVID-19, iar toate persoanele care intră în ţară vor sta cinci zile în
    carantină indiferent de unde sosesc, dacă nu prezintă dovada vaccinării, a
    trecerii prin boală sau un test PCR negativ. Comitetul Naţional pentru Situaţii
    de Urgenţă a stabilit şi carantină de 5 zile pentru persoanele care intră în
    contact cu un bolnav de COVID-19, chiar dacă sunt vaccinate, din cauza celei
    mai contagioase variante a coronavirusului – Omicron.