Tag: viorica dancila

  • Elezioni in Romania: spoglio schede al 95%, Klaus Iohannis in testa

    Elezioni in Romania: spoglio schede al 95%, Klaus Iohannis in testa

    Il presidente uscente, Klaus Iohannis, appoggiato dal Partito Nazionale Liberale (al governo), e l’ex premier socialdemocratica, Viorica Dancila, andranno il 24 novembre al ballottaggio per la massima carica nello stato. Lo spoglio del 95% delle schede nel Paese, dopo il primo turno delle presidenziali svoltesi oggi in Romania, piazza Klaus Iohannis al primo posto, con il 36% dei consensi, seguito da Viorica Dancila, indicata al 24%, e dal leader dell’USR, Dan Barna, al 13%. Gli altri 11 candidati hanno ottenuto tra lo 0,1 e circa il 9%. Klaus Iohannis ha dichiarato che la guerra con i socialdemocratici (PSD) non è finita, e ha chiamato i romeni al ballottaggio. Il voto espresso domenica aiuta il PSD a continuare la campagna elettorale e a dar prova di quello che vuole fare per i romeni, ha detto in replica la leader del partito, Viorica Dancila. L’affluenza nazionale alle urne è stata del 47,66%, secondo quanto annunciato dal portavoce dell’Ufficio Elettorale Centrale. Affluenza record tra i connazionali che vivono in atri Paesi: più di 650.000 cttadini hanno votato sin da venerdì. Il voto all’estero si concluderà domattina sulla costa occidentale degli Stati Uniti.

  • Elezioni in Romania: i primi risultati parziali riconfermano Iohannis in testa

    Elezioni in Romania: i primi risultati parziali riconfermano Iohannis in testa

    Il presidente uscente, Klaus Iohannis, appoggiato dal Partito Nazionale Liberale (al governo), e l’ex premier socialdemocratica, Viorica Dancila, andranno il 24 novembre al ballottaggio per la massima carica nello stato. Lo spoglio del 77% delle schede nel Paese piazza Klaus Iohannis al primo posto, con il 36% dei consensi, seguito da Viorica Dancila, indicata al 24%, e dal leader dell’USR, Dan Barna, al 12%. Gli altri 11 candidati hanno ottenuto tra lo 0,1 e circa il 9%. Klaus Iohannis ha dichiarato che la guerra con i socialdemocratici (PSD) non è finita, e ha chiamato i romeni al ballottaggio. Il voto espresso domenica aiuta il PSD a continuare la campagna elettorale e a dar prova di quello che vuole fare per i romeni, ha detto in replica la leader del partito, Viorica Dancila. L’affluenza nazionale alle urne è stata del 47,66%, secondo quanto annunciato dal portavoce dell’Ufficio Elettorale Centrale. Affluenza record tra i connazionali che vivono in atri Paesi: più di 650.000 cttadini hanno votato sin da venerdì. Il voto all’estero si concluderà domattina sulla costa occidentale degli Stati Uniti.

  • Elezioni in Romania: exit poll, Klaus Iohannis 39%, l’ex premier PSD Viorica Dancila circa il 22%

    Elezioni in Romania: exit poll, Klaus Iohannis 39%, l’ex premier PSD Viorica Dancila circa il 22%

    Il presidente uscente, Klaus Iohannis, appoggiato dal Partito Nazionale Liberale (al governo), e l’ex premier socialdemocratica, Viorica Dancila, andranno il 24 novembre al ballottaggio per la massima carica nello stato. Lo rilevano i primi exit poll resi noti stasera, dopo il primo turno delle elezioni presidenziali. Klaus Iohannis ha vinto il 39% dei voti, mentre la Dancila circa il 22%. Il leader dell’Unione Salvate Romania, Dan Barna, è indicato al 16%. Gli altri 11 candidati hanno ottenuto tra lo 0,1 e circa l’8%. Gli exit poll non includono anche i voti dei romeni all’estero, che, stando ai rappresentanti degi istituti che hanno condotto gli exit poll, porteranno circa il 3% in più sia a Klaus Iohannis che a Dan Barna. L’affluenza alle urne ha superato i 9 milioni di cittadini, cioè oltre il 50% degli aventi diritto. Affluenza record tra i connazionali che vivono in atri Paesi: 650.000 cttadini hanno votato sin da venerdì. Il voto all’estero si concluderà domattina sulla costa occidentale degli Stati Uniti.

  • Alegeri pentru preşedintele României

    Alegeri pentru preşedintele României

    Sâmbătă dimineaţa se pune punct campaniei electorale
    pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale. Ea a coincis, practic, cu criza politică
    generată de căderea guvernului social-democrat al Vioricăi Dăncilă, urmată de
    instalarea cabinetului liberal al lui Ludovic Orban şi a fost pusă inevitabil
    în umbră de aceasta. Aproape că au lipsit prezentarea programelor şi
    dezbaterile între competitorii pentru funcţia supremă, ceea ce reprezintă,
    crede presa, un regres democratic. Sunt 14 aspiranţi la cea mai înaltă
    demnitate în stat. Preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis,
    candidează pentru un nou mandat de cinci ani, susţinut şi acum de PNL. Fosta
    şefa a guvernului, Viorica Dăncilă, îi reprezintă pe social-democraţii cărora
    le este lider. Alianţa USR-PLUS defilează cu Dan Barna, Partidul Mişcarea
    Populară cu Theodor Paleologu, iar Uniunea Democrată Maghiară din România cu
    preşedintele ei, Kelemen Hunor. ProRomânia şi ALDE au creat Alianţa UN OM
    special pentru actorul Mircea Diaconu. Aici
    se încheie lista prezidenţiabililor care se bucură de sprijinul unor partide
    sau formaţiuni parlamentare.

    Ceilalţi candidaţi sunt Viorel Cataramă -
    Dreapta Liberală, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Cătălin
    Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Bogdan Marian-Stanoevici -
    independent, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Sebastian-Constantin
    Popescu – Partidul Noua Românie, Alexandru Cumpănaşu – independent, Ninel Peia
    – Partidul Neamul Românesc. Scrutinul aduce premiere organizatorice importante. În
    diaspora, unde la precedentele alegeri prezidenţiale şi la ultimele
    europarlamentare s-au format cozi interminabile la secţiile de votare, se poate
    vota pe parcursul întregului week-end. Practic, votarea a început vineri la
    amiază şi se încheie duminică seara. În fiecare din cele trei zile, programul de vot se poate
    prelungi până cel târziu la ora 23 şi 59 de minute dacă la ora închiderii,
    21,00, în secţii sau în afara acestora se mai află oameni care aşteaptă să
    ajungă la urne.

    Tot în premieră, cetăţenii români au avut posibilitatea de a vota prin
    corespondenţă. În acelaşi scop de a elimina riscul unor noi aglomeraţii
    la secţiile de votare, numărul acestora s-a dublat practic faţă de scrutinul
    europarlamentar, ajungând la 835. Printre ţările
    în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără Spania, cu 143
    faţă de cele 50 organizate la alegerile europarlamentare, Italia (142, faţă de
    76 la parlamentare), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie şi Franţa (50, faţă de 17). În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate
    639 de secţii de votare. În ţară, votul va avea loc doar duminică. Turul al doilea este
    prevăzut peste două săptămâni, pe 24 noiembrie. Alegerea viitorului preşedinte din
    primul tur este practic imposibilă, în condiţiile în care, pentru a fi ales, un
    candidat ar trebui să obţină voturile a jumătate plus unu din numărul total al
    alegătorilor înscrişi pe liste, adică peste 9 milioane.

  • A new Government in Bucharest

    A new Government in Bucharest

    Starting today
    you’ll have a new partner in the Romanian Government, a trusted partner ready
    to join your efforts to realize your vision of a developed Romania, to carry
    out the programs and projects that will bring Romania on the right track, the
    new Liberal Prime Minister Ludovic Orban said on Monday as his new Cabinet was
    sworn into office. Orban labeled the no-confidence motion that toppled the
    Social-Democrat Government led by Viorica Dancila, followed by the investiture
    of his new Cabinet as miracles, since they were both the effort of wider
    cross-party cooperation. The new Government will engage in permanent dialogue
    and will take into account Romanians’ expectations, Orban promised, referring
    to the priorities of his term in office:


    We have a
    difficult task ahead, the situation is quite dire for Romania. We have
    stringent matters to deal with, a lot of projects that have been stalled so far
    and have prevented Romania’s development, from transport infrastructure
    projects to investment in the sanitation network, the unblocking of competitive
    procedures in procurement programs, the modernization of the army and the allotment
    of 2% of the GDP to defense spending, as per our commitment.


    High on the new
    government’s agenda are the organization of the presidential election this
    month, both at home and abroad, the last budget adjustment scheduled for 2019
    as well as the state budget for 2020. As compared to the previous
    Social-Democrat Government, the Liberals have opted for only 16 Ministries.
    Lawyer Catalin Predoiu will take over the Justice Ministry, career diplomat
    Bogdan Aurescu will be the new Foreign Minister while General Nicolae Ciuca
    will serve as Defense Minister. Ludovic Orban’s Cabinet will stay in office for
    a year, until the legislative election due next year in autumn, despite the
    possibility of holding snap elections. President Klaus Iohannis has
    congratulated the members of the new Cabinet, arguing their term will be short,
    but difficult. The President wants the Liberals to implement their projects and
    solve some urgent matters.


    I expect this new Government to deal with some pressing issues: closing the
    budget for 2019, drafting the 2020 state budget, re-launching talks over the
    justice laws, because what the Social-Democrats have changed in the judiciary
    needs to be remedied. The fight anti-corruption must be upheld, and the
    presidential election needs to be organized in a transparent, lawful and
    effective manner. This will all require a great deal of commitment.


    On her part,
    outgoing Social-Democrat Prime Minister Viorica Dancila said the
    Social-Democratic Party will become a powerful opposition party.


    We will take
    our new role very seriously. And since we talk about responsibility and
    commitment, I want to make it clear that, as per the decision of the National
    Executive Committee, all those who voted against the party’s intentions have
    already been excluded from the party ranks.


    We recall that
    several Social-Democrat MPs have voted both the no-confidence vote against the
    Dancila Cabinet and the investiture of Ludovic Orban’s Cabinet.



    (Translated by V. Palcu)

  • Réactions internationales après l’investiture du gouvernement de Bucarest

    Réactions internationales après l’investiture du gouvernement de Bucarest

    Le Parti populaire européen a adressé un message de soutien au nouvel Exécutif libéral de Bucarest. Le Parti libéral de Roumanie est affilié au PPE, lequel détient le plus grand nombre de sièges au sein du Parlement européen. Le leader de cette formation de centre-droit, Joseph Daul, s’est félicité de l’investiture du gouvernement de Ludovic Orban et a exprimé sa conviction que cela allait ramener l’espoir dans l’âme des Roumains.


    L’installation du nouveau cabinet qui a remplacé celui des sociaux-démocrates dirigé par Viorica Dăncilă n’est pas passée inaperçue par la presse étrangère. Selon cette dernière, il sera possible désormais de finaliser la composition de la future Commission européenne, laquelle a été retardée aussi par l’absence d’un consensus des autorités de Bucarest sur la nomination d’un commissaire européen.


    L’investiture du 6e gouvernement roumain de ces cinq dernières années met fin aux semaines d’incertitude politique engendrée par la destitution du cabinet antérieur, note la chaîne du groupe financier américain Bloomberg. Elle ajoute que le nouveau premier ministre, Ludovic Orban, s’est engagé à remédier à ce qu’il avait appelé les dommages causés à l’économie et au système judiciaire par les trois années de gouvernance sociale-démocrate.


    Le nouveau gouvernement vise à rétablir la confiance des partenaires euro atlantiques, mise à mal ces dernières années par les réformes controversées des sociaux-démocrates, affirme le quotidien parisien de droite Le Figaro. A son tour, Emerging Europe note que le nouveau cabinet se propose de tenir sous contrôle le déficit budgétaire, d’élaborer le budget 2010 et de démarrer un ample processus de réforme institutionnelle.



    Le premier ministre hongrois, Viktor Orbán, a félicité son homologué roumain et déclaré qu’il était prêt à coopérer sur la base du respect mutuel et dans l’intérêt des deux nations. Quant aux journalistes hongrois, ils se plaisent à spéculer, de manière ironique, sur la possible confusion que suscitera à l’étranger la coïncidence entre les noms des deux chefs de gouvernement, qui, en plus, son nés tous les deux en mai 1963. Une confusion qui vient s’ajouter à celle qui existe déjà entre les capitales des deux pays, Bucarest et Budapest. (Trad. Mariana Tudose)

  • Un nou guvern la Bucureşti

    Un nou guvern la Bucureşti

    Începând de azi, aveţi un partener în Guvernul României, un partener de încredere care e gata să se alăture eforturilor dumneavoastră pentru punerea în practică a viziunii de dezvoltare a României, pentru realizarea programelor şi proiectelor care pot să aducă România într-o situaţie de revenire pe drumul drept, a declarat, luni, noul premier liberal, Ludovic Orban, la ceremonia de învestitură a noului Cabinet.



    Orban a catalogat drept o minune adoptarea moţiunii de cenzură care a doborât guvernul PSD Viorica Dăncilă şi învestirea noului Guvern, deoarece ambele au fost rodul unei largi cooperări transpartinice. Executivul va fi deschis unui dialog permanent şi va ţine cont de aşteptările românilor, a promis noul premier, care a vorbit despre priorităţile noului cabinet:


    Pornim la un drum greu, într-o situaţie destul de dificilă pentru România. Avem de rezolvat probleme strigente, avem de deblocat o mulţime de proiecte care au bătut pasul pe loc şi care au împiedicat dezvoltarea României de la proiectele de infrastructură în domeniul Transporturilor, proiectele de investiţii în reţeaua sanitară, deblocarea tuturor procedurilor competitive în programul de achiziţie, de înzestrare a Armatei şi mai ales asigurarea unui procent de 2% din PIB conform angajamentelor noastre’.



    Urgenţele pentru noul Guvern sunt, între altele, gestionarea, deopotrivă în ţară şi diaspora, a alegerilor prezidenţiale de luna acesta, ultima rectificare bugetară pe 2019, precum şi construcţia bugetului pe anul viitor. Faţă de luxuriantul executiv social-democrat, liberalii au optat pentru o formulă guvernamentală cu numai 16 portofolii.



    Printre miniştri figurează personalităţi a căror competenţă e recunoscută chiar de adversari, precum avocatul Cătălin Predoiu la Justiţie, diplomatul de carieră Bogdan Aurescu la Externe sau generalul Nicolae Ciucă la Apărare. Echipa lui Ludovic Orban ar urma să guverneze România timp de un an, până la alegerile parlamentare la termen, din toamna lui 2020, deşi nu este complet scos din calcul scenariul anticipatelor.



    Preşedintele Klaus Iohannis i-a felicitat pe reprezentanţii noului cabinet pentru votul de învestitură din Parlament şi le-a spus că vor avea un mandat scurt, dar greu. Şeful statului îşi doreşte ca liberalii să îşi pună în practică proiectele şi să se implice în rezolvarea unor probleme urgente:


    Mă aştept de la acest nou guvern să rezolve câteva probleme foarte urgente: închiderea bugetului pe anul 2019, pregătirea proiectului de buget pentru anul 2020, reluarea discuţiilor pe legile justiţiei, fiindcă ce a stricat PSD-ul în domeniul justiţiei trebuie reparat. Trebuie încurajată din nou lupta anticorupţie, trebuie pregătite şi puse în practică într-un mod foarte transparent, corect, eficient alegerile. Este nevoie, cu siguranţă, de foarte, foarte multă implicare’.



    De partea sa, fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă a avertizat că PSD işi va lua în serios rolul de principal partid de opoziţie. Viorica Dăncilă: TRACK ‘Ne vom asuma cu maximă seriozitate toate responsabilităţile care decurg din acest rol. Şi dacă tot vorbim de responsabilitate şi de asumare, aş vrea să fie foarte clar că în conformitate cu decizia luată în Comitetul Executiv Naţional, toţi cei care au trădat la acest vot au fost deja excluşi din Partidul Social Democrat’.


    Amintim că atât adoptarea moţiunii de cenzură, cât şi susţinerea pentru noul executiv s-au înfăptuit şi cu ajutorul câtorva parlamentari PSD.

  • Nachrichten 04.11.2019

    Nachrichten 04.11.2019

    Das rumänische Parlament hat am Montag mit 240 Stimmen für die von PNL-Chef Ludovic Orban vorgeschlagene liberale einfarbige Regierung gestimmt. Das neue Kabinett benötigte mindestens 233 befürwortende Stimmen, weshalb Ludovic Orban letzte Woche politische Vereinbarungen mit USR, UDMR, PMP, ALDE und nationalen Minderheiten unterzeichnete. Obwohl PSD und PRO Romania beschlossen hatten, die Plenarsitzung zu boykottieren, gab es auch Ja-Stimmen von Abgeordneten und Senatoren der beiden Fraktionen. Ludovic Orban erklärte, dass das Mandat der gegenwärtigen liberalen Exekutive für maximal ein Jahr sei kurz, es seien aber viele dringende Maßnahmen erforderlich. Als Beispiel nannte er die Berichtigung des Haushaltsplans, sowie die Aufstellung des Haushaltsplans für das nächste Jahr, der auf Investitionen in Bildung, Gesundheit oder Infrastruktur basieren würde. Parlamentarier, die für die neue liberale Regierung gestimmt haben, haben versprochen, ihm keinen Blankoscheck zu geben, sondern ihn permanent zu überwachen. Die liberale Regierung von Ludovic Orban ersetzt das sozialdemokratische Kabinett von Viorica Dăncilă, das am 10. Oktober durch einen Misstrauensantrag entlassen wurde. Nach der Abstimmung im Parlament am Montag sprach Viorica Dăncilă von einem schwarzen Tag für die Demokratie, an dem die Exekutive rechtswidrig beschlagnahmt wurde. Viorica Dăncilă hat ihren Gegenkandidaten bei den anstehenden Präsidentschaftswahlen hart angegriffen, den derzeitigen Staatschef Klaus Iohannis, den sie für den Handwerker des Sturzes der PSD-Exekutive und des Ersatzes durch seine eigene Partei, PNL, hält.



    Die Fregatte König Ferdinand der rumänischen Militärmarine, an deren Bord sich ein Puma-Hubschrauber und eine Spezialeinheit der Marine befinden, nimmt bis Donnerstag an der von der NATO im Mittelmeer durchgeführten Militäroperation Sea Guardian 19 teil. Die Fregatte führt, unter dem Kommando der Alliierten Seestreitkräfte, Missionen zur Abschreckung der illegalen Aktivitäten an der Ostflanke der NATO durch. Heute legt die Fregatte einen Zwischenstopp im Hafen von Haifa, Israel ein. Die Fregatte hat zuvor in Askaz, Südtürkei, sowie in Alexandria, Ägypten, angelegt.



    Der Kandidat der Moldawischen Sozialistischen Partei Ion Ceban hat die Wahl für das Rathaus Chisinaus am Sonntag im zweiten Wahlgang der Kommunalwahlen gewonnen. Nach vorläufigen Ergebnissen der Zentralen Wahlkommission, gewann Ceban mit 52% der Stimmen, während sein Widersacher, der proeuropäische Andrei Nastase, nur 47% der Stimmen erhielt. Die Wahlbeteiligung lag bei rund 38%. Der zweite Wahlgang der Kommunalwahl fand in 384 Städten und Dörfern der Republik Moldau statt, mit einer Gesamtwahlbeteiligung von fast 40%.



    Tausende Menschen protestierten am Sonntagabend in Bukarest und anderen Städten des Landes, bei einem sogenannten Marsch für die Wälder, gegen die steigende Zahl der Todesopfer unter den rumänischen Förstern als auch gegen illegalen Abholzung. Vertreter von Umwelt-NGOs fordern Naturschützer und Forstbeamte, sich bei den Behörden Stark zu machen, damit diese wirksame Maßnahmen ergreifen, um der illegalen Abholzung ein Ende zu setzen.



    Vertreter der Bergleute aus zwei Bergwerken im Jiu-Tal, im Westen Zentralrumäniens, kommen heute mit der noch amtierenden Ministerpräsidentin Viorica Dancila und mit Vertretern des Wirtschaftsministeriums zusammen. Die Bergleute, die ihre Arbeitsplätze Anfang nächsten Jahres verlieren könnten, fordern Sozialschutz nach der Entlassung. Sie drohen mit Hungerstreik, wenn ihre Forderungen nicht berücksichtigt werden. Die Schließung der beiden Minen wurde Ende 2017 eingeleitet.



    Die rumänische Tennisspielerin Simona Halep beendet die Saison auf 4 der WTA-Rangliste. Nach dem WTA-Finale im chinesischen Shenzhen, wo sie sich nach der Niederlage gegen die Tschechin Karolina Pliskova, Welt Nr. 2, nicht für das Halbfinale qualifizierte, kletterte sie um einen Platz in der Tabelle. Halep hatte die Jahre 2017 und 2018 als Nummer eins in der Gesamtbewertung beendet. Die in Rumänien geborene Kanadierin Bianca Andreescu beendet ihre erste Saison in den Top 100 auf Platz 5. Rumänien hat derzeit weitere zwei Spieler unter den Top 100: Sorana Cirstea (72) und Irina-Camelia Begu (99). Die Australierin Ashleigh Barty, die das diesjährige Roland Garros und das Shenzhen-Turnier gewonnen hat, beendet die Saison an der Spitze, gefolgt von Karolina Pliskova und Naomi Osaka aus Japan.

  • Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României UPDATE

    Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României UPDATE

    Pentru
    prima oară în trei decenii de democraţie post-comunistă, România are un guvern
    monocolor naţional-liberal. Luni seară, întrunit în şedinţă comună, Parlamentul
    bicameral de la Bucureşti a votat învestirea echipei executive conduse de
    preşedintele PNL, Ludovic Orban. Suspansul a persistat mult timp, fiindcă nu
    s-a ştiut dacă Orban va putea aduna cele 233 de voturi, adică jumătate plus unu
    din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, de care avea nevoie pentru a
    trece testul din Parlament.


    Au fost, până la urmă, 240 de sufragii favorabile,
    în condiţiile în care ponderea parlamentară a PNL e de doar circa 20 de
    procente, iar cel mai numeros grup, PSD, secondat de propria-i dizidenţă, Pro
    România, au boicotat şedinţa. S-au pronunţat, în cele din urmă, pentru
    învestire, alături de liberali, reprezentanţii USR, PMP, UDMR, ALDE, deputaţii
    ce reprezintă minorităţile naţionale, precum şi câţiva parlamentari Pro
    România, care au nesocotit ordinul şefului lor, fostul premier social-democrat
    Victor Ponta, de a nu vota. Guvernul Ludovic Orban preia cârma de la Cabinetul
    PSD Viorica Dăncilă, doborât, pe 10 octombrie, printr-o moţiune de cenzură, i
    ntitulată ‘Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă
    trebuie demis de urgenţă!’
    , iniţiată tot de PNL şi semnată de parlamentari de
    toate culorile politice.


    Semnatarii calificaseră echipa d-nei Dăncilă drept cel
    mai nociv guvern din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea
    acesteia vor adopta un program de guvernare responsabil, orientat către
    dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui
    român. Urgenţele pentru noul Guvern sunt gestionarea, deopotrivă în ţară şi
    diaspora, a alegerilor prezidenţiale de luna acesta,
    desemnarea unui candidat acceptabil la
    Bruxelles pentru postul de comisar european din partea României, ultima
    rectificare bugetară pe 2019, precum şi construcţia bugetului pe anul viitor.
    Faţă de luxuriantul Executiv social-democrat, liberalii au optat pentru o
    formulă guvernamentală cu numai 16 portofolii.


    Printre miniştri figurează
    personalităţi a căror competenţă e recunoscută chiar de adversari, precum avocatul
    Cătălin Predoiu la Justiţie, diplomatul de carieră Bogdan Aurescu la Externe
    sau generalul Nicolae Ciucă la Apărare. Dar şi personaje avizate negativ
    în urma audierilor desfăşurate în comisiile de specialitate ale Legislativului:
    Ion Ştefan, la Lucrările Publice, Violeta Alexandru, pentru ministerul Muncii,
    şi Florin Cîţu, la Finanţele Publice. Într-un scenariu ideal, această echipă
    compozită ar urma să guverneze România timp de un an, până la alegerile
    parlamentare la termen, din toamna lui 2020. Guvernul e, însă, foarte fragil,
    fiindcă toate micile formaţiuni care au votat pentru învestire au agende şi
    exigenţe proprii, adesea divergente, şi orice eventuală moţiune de cenzură ar putea
    trece, spun analiştii, foarte uşor.



  • Vote d’investiture du gouvernement au parlement roumain

    Vote d’investiture du gouvernement au parlement roumain

    Pour la première fois depuis la chute du régime communiste, la Roumanie se voit doter d’un gouvernement monocolore libéral. Réuni lundi soir en séance commune, le Parlement bicaméral de Roumanie a donné son vote d’investiture au cabinet de Ludovic Orban. Le suspens a perduré tout au long de cette réunion pendant laquelle, Orban n’avait aucune certitude de pouvoir réunir les 233 voix qui lui étaient nécessaires pour passer au Parlement. Finalement, les libéraux ont reçu 240 voix favorables, dans le contexte où leur parti occupe seulement 20% des sièges au Parlement et le parti le plus nombreux, à savoir le PSD, secondé par ProRomania, a décidé de boycotter le vote.

    A part le oui des libéraux, Ludovic Orban a bénéficié de l’appui de l’Union Sauvez la Roumanie, du Parti du Mouvement populaire, de l’Union démocrate des magyars de Roumanie, de l’Allliance des libéraux et des démocrates, des représentants des minorités nationales et de quelques parlementaires Pro Romania qui ont désobéi à leur leader, l’ancien premier ministre social-démocrate, Victor Ponta. Du coup, le cabinet de Ludovic Orban remplace celui social-démocrate de Viorica Dancila, révoqué le 10 octobre dernier, par une motion de censure initiée par le PNL. Intitulé Il faut que le gouvernement Dancila démissionne d’urgence, le document qualifiait l’équipe de Viorica Dancila de la plus nocive des 30 dernières années. Les signaitaires de la motion s’engageaient à adopter, une fois au pouvoir, un programme de gouvernance responsable, avec un accent particulier sur le développement et la modernisation du pays et la prospérité de tous les Roumains.

    Sur l’ensemble des priorités que le nouveau cabinet se donne, notons les prochaines élections présidentielles, la désignation d’un candidat au poste de commissaire européen qui soit accepté par Bruxelles ou encore, le budget pour l’année prochaine. A la différence du précédent gouvernement social-démocrate, l’actuel cabinet libéral n’a que 16 portefeuilles. Sur l’ensemble des nouvelles figures ministérielles dont les compétences sont reconnues même par les adversaires politiques des libéraux, notons l’avocat Catalin Predoiu à la Justice, le diplomate Bogdan Aurescu au Ministère des Affaires Etrangères ou encore le général, Nicolae Ciuca, au Ministère de la Défense.

    Pourtant, sur l’ensemble des nouveaux ministres, trois ont reçu un avis négatif suite aux auditions de la semaine dernière, dans les commissions de spécialité. Il s’agit du sénateur Florin Cîţu, aux Finances, de la cheffe du PNL Bucarest, Violeta Alexandru, au ministère du Travail, et du député libéral Ion Ştefan, au ministère des Travaux publics, du Développement et de l’Administration. Idéalement, la nouvelle équipe gouvernementale dirigera la Roumanie une année durant, jusqu’au moment des élections parlementaires prévues l’automne prochain. Pourtant, l’actuel cabinet est fragile, surtout que son investiture repose sur le vote de plusieurs formations qui a, chacune, son propre agenda et ses propres exigences, souvent, contradictoires. Du coup, s’inquiètent les analystes, toute motion de censure pourrait passer facilement. (trad.Ioana Stancescu)

  • Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României

    Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României

    Pe
    10 octombrie, cabinetul social-democrat condus de Viorica Dăncilă a fost demis
    prin moţiune de cenzură. Era sfârşitul unei agonii de o lună şi jumătate, răstimp
    în care PSD, avariat serios de votul la europarlamentare, a funcţionat anevoie
    fără partenerul ALDE şi fără legitimitate, după cum au acuzat preşedinţia şi
    opoziţia. 238 de parlamentari din întreg spectrul politic, inclusiv de la PSD,
    au votat moţiunea iniţiată de PNL. Ar fi fost suficiente 233 de voturi contra
    cabinetului Dăncilă.

    Tot de 233 de voturi are nevoie şi cabinetul propus de
    liderul liberal Ludovic Orban pentru a fi învestit. A fost greu pentru Orban să
    negocieze voturile cu care să pună capăt guvernării PSD, e şi mai greu acum să
    le obţină pe cele care ar duce PNL din postura de principal partid de opoziţie
    în cea de unic partid la guvernare. Aceasta, pentru că nu toţi parlamentarii
    care au dorit să plece social-democraţii de la guvernare vor ca liberalii să le
    ia locul. Este cazul aleşilor din ProRomânia, formaţiune ce s-a desprins din
    PSD aducându-i critici severe, dar care afirmă că nu-şi abandonează viziunea de
    stânga, ceea ce o face incompatibilă cu PNL.

    Orban s-a prezentat în Parlament
    cu aceiaşi miniştri care au fost audiaţi săptămâna trecută de comisiile de
    specialitate, chiar dacă trei dintre ei au primit avize negative. Este vorba despre
    senatorul PNL Florin Cîţu, propus la Finanţe, şefa PNL Bucureşti Violeta
    Alexandru, desemnată la Ministerul Muncii, şi deputatul liberal Ion Ştefan,
    candidat pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.
    Ludovic Orban spune că votul din comisii pentru aceste propuneri a fost strict
    politic şi că are deplină încredere în echipa sa. El este încrezător că va
    obţine voturile pentru învestitură, deşi persistă incertitudinile şi cu privire
    la asigurarea cvorumului de şedinţă, în condiţiile în care PSD a anunţat deja
    că nu va veni în plenul reunit.

    Premierul desemnat se bazează pe susţinerea a
    peste 237 de parlamentari din partea PNL, USR,UDMR, PMP, ALDE şi minorităţi
    naţionale, cu care a semnat acorduri politice de susţinere, precum şi din
    tabăra independenţilor şi chiar a social-democraţilor şi PRO România. Ludovic
    Orban: În ciuda boicotului, am încredere că vom reuşi să dăm României un
    guvern legitim, care să se apuce de treabă încă din prima zi şi care să rezolve
    marile probleme cu care se confruntă România. Am stabilit nivelul de
    mobilizare, toate detaliile organizării, astfel încât să punem la punct
    asigurarea cvorumului în termenul stabilit
    .

    Premierul demis, Viorica
    Dăncilă, a declarat că social-democraţii nu vor fi în sală la şedinţa de vot şi
    i-a ameninţat cu excluderea pe social-democraţii care vor ignora decizia
    partidului. Viorica Dăncilă: Noi nu putem gira un program care este
    împotriva românilor. Nu e important să înlocuim o persoană cu alta, vor trebui
    să dea un răspuns pensionarilor, comunităţilor locale, primarilor, indiferent
    de culoarea politică.
    Dacă va fi învestit, cabinetul Ludovic Orban
    trebuie să răspundă rapid unor provocări precum desemnarea candidatului pentru
    funcţia de comisar european, după 3 încercări eşuate ale precedentului cabinet,
    şi bugetul pe anul viitor.

  • Romania’s nomination for EU Commissioner

    Romania’s nomination for EU Commissioner

    Romania has so
    far made three nominations for the position of European Transport Commissioner,
    a portfolio our country has been allotted in the new commission led by Ursula
    von der Leyen. The nominations were made by the outgoing Social-Democrat
    Government and are unlikely to be confirmed. Rovana Plumb, the first to be
    nominated, failed the integrity test in the legal committee due to her wealth
    declaration. Dan Nica, a former Minister, didn’t even get to the hearing stage,
    since the Dancila Cabinet was in the meantime removed from office after failing
    a no-confidence motion in Parliament. The third nomination, the former Minister
    Delegate for European Affairs, Victor Negrescu, raises the problem of
    legitimacy, as the nomination was made after the Government was demised. On
    Wednesday the European Commission spokesperson Mina Andreeva sided with the
    statement of President Klaus Iohannis, arguing the proposal made by outgoing Prime Minister Viorica Dancila does not have the approval and support of
    President Iohannis, which raises serious doubts in Brussels over its
    legitimacy.

    The EU official went on to say that the Commission can neither
    accept nor refuse the proposal, and that the problem has to be settled in
    Romania. Mina Andreeva recalled that, given all the challenges and
    opportunities, it’s in everyone’s interest that the new Commission can get on
    track without any further delays. Irrespective of who Romania’s candidate will
    be, he or she must be acceptable for the European Commission president elect,
    Ursula von der Leyen, as well as obtain the necessary support in the European
    Parliament. The political crisis in Bucharest, which led to the demise of the
    Dancila Cabinet, now risks affecting the formation and functioning of the new
    European Commission. At first, Romania was not the only member state whose
    candidate raised questions pertaining to integrity. France and Hungary too
    submitted candidates who were originally accepted by Ursula von der Leyen, but
    who fell foul of Parliament’s JURI and specialized committees.

    The rejection of
    the Romanian, Hungarian and French candidates in various stages of the hearing
    process will mean the new Commission will take office no sooner than December.
    Consequently, Ursula von der Leyen has piled up pressure on Romania to submit a
    new candidate. It is so far unclear who is rightfully entitled to make this
    nomination, given that the Social-Democratic Government was removed from
    office, and the new Liberal Government has not yet been sworn in. The investiture vote is scheduled for November
    4.


    (Translated by
    V. Palcu)

  • Ni oui ni non à la proposition pour le poste de commissaire européen

    Ni oui ni non à la proposition pour le poste de commissaire européen

    La Roumanie a jusqu’ici avancé trois propositions pour les fonctions de commissaire européen aux Transports au sein de la future Commission européenne, dirigée par l’Allemande Ursula von der Leyen. C’est le cabinet social-démocrate de Bucarest qui a fait les trois nominations dont aucune ne sera probablement confirmée. La première candidate Rovana Plumb, a été recalée par la commission des Affaires juridiques du Parlement européen en raison des discordances entre sa déclaration de patrimoine roumaine et celle effectuée auprès de l’UE. A l’instar de Rovana Plumb, Dan Nica, ancien ministre social-démocrate, n’est pas parvenu à l’étape des auditions, vu que l’Exécutif de Bucarest qui l’avait nommé a été destitué par motion de censure. Faite à la va-vite par un cabinet destituén la troisième nomination, celle de Victor Negrescu, ex ministre délégué aux Affaires européennes, pose donc un problème de légitimité. Chose soulignée d’ailleurs par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, et confirmée mercredi par la Commission européenne, par la voix de sa porte-parole, Mina Andreeva.


    Selon cette dernière, le fait que la proposition avancée par la première ministre sortante, Viorica Dăncilă, ait été dénoncée par le président du pays amène Bruxelles à émettre des doutes quant à la légitimité de cette démarche. Andreeva a également ajouté qu’à l’heure actuelle il n’était pas question d’acceptation ou de rejet et insisté sur le fait que c’était à la Roumanie de résoudre ce problème. Compte tenu des défis et des opportunités, il est dans l’intérêt de tous que l’Europe puisse avancer sans prendre de retard, a encore affirmé Mina Andreeva. Quel que soit le candidat roumain, il doit également recevoir le feu vert de la présidente élue de la Commission européenne Ursula von der Leyen et s’assurer l’appui nécessaire au sein du Parlement européen, a souligné la porte – parole de l’Exécutif communautaire.La crise politique de Bucarest, soldée par la destitution du cabinet Dăncilă, risque d’affecter l’installation et le fonctionnement de la future Commission européenne.



    Au début, la proposition de la Roumanie n’a pas été la seule à poser des problèmes d’intégrité. Deux autres pays, à savoir la France et la Hongrie, se sont vu repousser les candidats, mais ils en ont proposé d’autres, acceptés par Ursula von der Leyen. Ceux-ci seront auditionnés d’abord par la commission spécialisée en charge des Affaires juridiques, qui va procéder à des vérifications relatives à l’intégrité. Le rejet des candidatures roumaine, hongroise et française, à différents stades du processus d’audition a fait repousser d’un mois, au 1er décembre, la date dentrée en fonction de la nouvelle Commission européenne. C’est la raison pour laquelle Ursula von der Leyen entend faire pression sur la Roumanie pour qu’elle présente une nouvelle candidature, après l’échec de Rovana Plumb.



    Pour l’instant on ne sait pas trop qui peut faire la nouvelle nomination, vu que le gouvernement social-démocrate a été destitué et que le nouveau cabinet libéral n’a pas encore été validé, le vote du Parlement étant prévu le lundi 4 novembre. (Trad. Mariana Tudose)





  • Nachrichten 29.10.2019

    Nachrichten 29.10.2019

    Der designierte rumänische Premierminister, der National-Liberale Ludovic Orban, hat mit mehreren Parlamentsparteien Abkommen und politische Vereinbarungen unterzeichnet, um für sein Regierungskabinett die notwendige Unterstützung im Parlament zu sichern. Die Abstimmung über Amtseinführung der neuen Regierung wird am Montag, den 4. November, im Plenum stattfinden. Um im Amt bestätigt zu werden benötigt das neue Regierungskabinett die Stimmen von mindestens 233 Senatoren und Abgeordneten. Am Dienstag und Mittwoch hören die Fachausschüsse des Parlaments Kandidaten für die Ministerposten an. Die Stellungnahme der Ausschüsse hat beratenden Charakter. Die national-liberale Regierung von Ludovic Orban soll die Nachfolge der sozialdemokratischen Regierung von Viorica Dăncilă antreten. Das Dancila-Kabinett war am 10. Oktober durch einen Misstrauensantrag entlassen worden.



    Die noch amtierende Premierministerin Viorica Dăncilă hat den ehemaligen Delegierten Minister für europäische Angelegenheiten Victor Negrescu für die Position des EU-Kommissars aus Rumänien vorgeschlagen. Staatschef Klaus Iohannis betonte, dass die zurückgetretene Premierministerin Viorica Dăncilă keine Berechtigung habe, einen Kandidaten aus Rumänien für das Amt des EU-Kommissars vorzuschlagen. Am Dienstag legte die gewählte Präsidentin der Europäischen Kommission Ursula von der Leyen dem EU-Rat die Kandidaturen Frankreichs und Ungarns für die Ämter der Europäischen Kommissare vor und ersuchte die Behörden von Bukarest, so bald wie möglich eine Nominierung für den Posten, der Rumänien gehört, vorzunehmen. Die neue Europäische Kommission sollte ihr Amt ab dem 1. Dezember, mit 30 tägiger Verspätung, antreten, nachdem das Europäische Parlament die Kandidaten aus Frankreich, Rumänien und Ungarn abgelehnt hatte. Neue Bewerber müssen in den Fachausschüssen des europäischen Parlaments angehört werden, und Ende November wird eine Abstimmung im Plenum erwartet.



    In Rumänien haben die Gewerkschaftler von der Forstwirtschaft am Dienstag vor dem Abgeordnetenhaus in Bukarest wegen der zunehmenden Fälle von Aggressionen gegen die Förster protestiert. Die Demonstranten gedachten den 6 Förstern, die in den letzten Jahren von Holzdieben getötet wurden. Darüber hinaus wurden mehr als 650 Förster angegriffen, geschlagen, oder mit dem Tode bedroht von den Verbrechern, die beim Fällen oder Stehlen von Holz erwischt wurden. Die Gewerkschaftler von der Forstwirtschaft fordern dringend das Ändern und Ergänzen des Status des Forstpersonals. Die Autorität der Förster muss per Gesetz gestärkt werden, so die protestierenden Förster.



    In Rumänien haben am Dienstag zum zweiten Mal in Folge mehr als 100 Bergleute aus den Kohlebergwerken Paroseni und Uricani im Jiu-Tal (Mittelwesten) unter Tage protestiert. Sie sind unzufrieden, dass es keine Ausgleichslösungen für die Arbeitnehmer gibt, die Anfang nächsten Jahres entlassen werden. Ab Ende Dezember 2017 traten die Minen Paroşeni und Uricani in das Stilllegungs- und Begrünungsprogramm ein. Hier wurden 2018 und 2019 Arbeiten zur Sicherung der Kohlelagerstätten und zur Entwässerung der Galerien durchgeführt. Ab 2020 sollten die Hauptgebläsestation stillgelegt und die Rampen und der unterirdischen Verbindungen zur Oberfläche geschlossen werden.



    Das Phänomen der demographischen Alterung hat in Rumänien zugenommen. Am 31. Juli 2019 im Vergleich zum 31. Juli 2018 war die Bevölkerung im Alter von und über 65 Jahren um 471.000 Menschen höher als die Anzahl der jungen Bevölkerung im Alter von 0-14 Jahren. Diese Daten veröffentlichte das Nationale Statistikinstitut in Bukarest am Dienstag. Laut angaben über den Wohnsitz bezifferte sich die Bevölkerung Rumäniens am 1. Juli 2019 auf 22.155 Millionen Menschen, 0,1% weniger als am 1. Juli 2018.



    Das rumänische Wetteramt hat von Dienstag nachmittag bis Freitag morgen im ganzen Land Warnung wegen schlechten Wetters bekanntgegeben. Während dieser Zeit wird es besonders kalt sein, zuerst im Westen, Zentrum, Norden und Nordosten des Territoriums, dann im ganzen Land. In den meisten Regionen werden Niederschläge erwartet. In den Bergen, vor allem in der Ost- und Südkarpaten, wird es schneien, und der Wind wird den Schnee verwehen. Auch im Süden, Osten und in der Mitte des Landes werden Windverstärkungen erwartet, die das Kältegefühl verstärken. Im Süden und in der Mitte des Landes, vor allem in den hügeligen Gebieten, wird es Regen und Schneeregen geben. Die THT liegen zw 8 und 21 Grad Celsius. In Bukarest wurden am Mittag 13 Grad C gemessen.

  • Wahlkampf: 14 Kandidaten treten im Kampf um das Amt des Staatsoberhaupts

    Wahlkampf: 14 Kandidaten treten im Kampf um das Amt des Staatsoberhaupts

    Es sind weniger als zwei Wochen bis zur ersten Runde der Präsidentschaftswahl in Rumänien, die am 10. November stattfinden soll, und der bisher ereignislose Wahlkampf endet am 9. November um 17 Uhr. 14 Kandidaten, die alle Fraktionen vertreten und unabhängige Kandidaten treten im Rennen um das Amt des Staatsoberhaupts. Der seit 2014 amtierende Staatspräsident Klaus Iohannis kandidiert für eine zweite Amtszeit, unterstützt von der national-liberalen Partei PNL, deren Vorsitzender Ludovic Orban designierter Premierminister ist. Die PNL, die als wichtigste Partei der Opposition gilt, hatte den Misstrauensantrag eingeleitet, der zum Sturz der sozialdemokratischen Regierung unter der Leitung von Viorica Dăncilă führte. Dăncilă kandidiert auch für den Präsidentenposten.



    Der Vertreter der USR-PLUS-Allianz Dan Barna, der ehemalige Europaabgeordnete Mircea Diaconu, unterstützt von Pro Rumänien und der Allianz der Liberalen und Demokraten (ALDE), sind ebenfalls am Rennen beteiligt. ALDE wird von Călin Popescu Tariceanu geleitet, dessen Entscheidung, aus der Regierungskoalition auszusteigen, die Entlassung der Premierin Dăncilă ausgelöst hat. Der Professor, Essayist und Diplomat Toader Paleologu wird von der Partei der Volksbewegung (PMP) unterstützt, die die konservative Rechte vertritt, während die Demokratische Union der Ungarn in Rumänien (UDMR) ihren Vorsitzenden Kelemen Hunor unterstützt.



    Die Kandidaten Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian Constantin Popescu, John-Ion Banu, Ramona-Ioana Bruynseels und Viorel Cataramă vertreten au‎ßerparlamentarische Parteien, während Bogdan Stanoevici und Alexandru Cumpănașu im Rennen um das Amt des Staatspräsidenten als unabhängige Kandidaten treten. Wenn keiner von ihnen in der ersten Runde die absolute Mehrheit erhält, muss das Verfassungsgericht bis zum 15. November die Namen der beiden Kandidaten für die zweite Runde am 24. November bekannt geben. Die Auslandsrumänen werden in der ersten Runde vom 8. bis 10. November und in der zweiten Runde vom 22. bis 24. November wählen.



    Die Abstimmung kann bis Mitternacht verlängert werden, wenn es nicht allen Wählern gelingt, ihre Stimme bis 21.00 Uhr abzugeben. Das rumänische Au‎ßenministerium in Bukarest hat eine interaktive Karte mit den 835 Wahllokalen im Ausland veröffentlicht, die sich überwiegend in Spanien, Italien, Deutschland, Gro‎ßbritannien und Frankreich, aber auch in den USA, Moldawien, den Niederlanden, Belgien, Irland, Dänemark, Österreich, Griechenland, Portugal und der Schweiz befinden.